GAVRIIL Pagina 24 Observatorul militar - presamil.ro · aparent f`r` leg`tur` între ele, pentru a...

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 43 (1280) 5 – 11 NOIEMBRIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Pagina 24

DE LA AC}IUNELA SINDROMUL

DREPT~}II

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPAL CRISTIAN SURUGIU

ÎN ZBOR PESTE CARPA}I

Paginile 12-13

FOTOREPORTAJ

Zborul peste Mun]ii Carpa]i nu este unul u[or, mai ales când vremeaî]i joac` feste. Am tr`it al`turi de elicopteri[tii Bazei 95 Aerian` Erouc`pitan aviator Alexandru {erb`nescu o astfel de experien]`.

DESTINE11 NOIEMBRIE,ZIUA VETERANILOR SOBORUL

SFIN}ILORARHANGHELI

MIHAIL {IGAVRIIL

RELIGIE

10 NOIEMBRIE – ZIUA ARTILERIEI

Pagina 16

ANCHET~

AVATARURILEÎNV~}~MÂNTULUI

MILITAR UNIVERSITAR,MODELE {I SCHIMBARE

Paginile 10-11

O ASCENSIUNEA CURAJULUI

O ASCENSIUNEA CURAJULUI

Pagina 7

A utorul documentarului, Adrian Leonte, inspirat de realitatea contrastelor din Afganistan, alc`tuie[te o succesiune de cuvinte,

aparent f`r` leg`tur` între ele, pentru a descrie via]a militarilor români dinacest teatru de opera]ii.

Sunt cuvinte care au darul de a vorbi, simplu [i conving`tor, despre via]ade zi cu zi a tuturor militarilor români disloca]i în Afganistan de-a lungulanilor. Fiecare dintre ele î[i afl` temeiul în secven]e de via]` deloc u[oar`,derulate departe, într-o zon` cu tr`s`turi selenare [i praf omniprezent, undepericolele pândesc la tot pasul.

Premiera filmului realizat de Studioul Cinematografic al Armatei va avealoc miercuri, 5 noiembrie, la ora 15,00, la Sala de Cinema a Palatului CerculuiMilitar Na]ional.

Scenariul [i regia: Adrian Leonte.Montajul [i coloana sonor`: Elena Tiron.

Imagine: Daniel Domenico, Dan Vere[, Marius Dini]`.Redactor: Cornel Mitu].

CUVINTELE ZILEI, O NOU~ PRODUC}IEA STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

COLONEL CONSTANTIN MORARU{eful Direc]iei Informare [i Rela]ii Publice

SURSA: JURNAL MILITAR, RADIO ROMÂNIA ACTUALIT~}I

„Ziua Armatei României în [coli”, o activitate cares-a bucurat de un succes deosebit, s-a derulat în[apte [coli [i licee din Bucure[ti [i în 90 de [colidin ]ar . Au fost oglindite, cu prilejul Zilei Armatei,activit`]ile pe care militarii no[tri le desf`[oar`,pove[ti ale veteranilor de r`zboi [i ale veteranilordin teatrele de opera]ii.

Cu acest prilej, a fost prezentat modulde organizare [i func]ionare a unui centruCIMIC, s-au organizat ateliere de prezentarea tehnicii [i echipamentelor [i un exerci]iudemonstrativ. Militarii români au simulatevaluarea unei localit`]i, din perspectiva rela]iilor civili-militari, desf`[urarea unei întâlniri cu lideri locali, dar [i cupopula]ia de sex feminin, realizat` de echipa specializat` FET(Female Engagement Team).

AC}IUNE BILATERAL~SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

FO

TO

: S

UB

LO

CO

TE

NE

NT

MA

RIU

S M

OC

AN

U

Recent, Batalionul 1 CIMICa primit vizita locotenent-

colonelului georgian PaataNikolaishvilli, înso]it de repre-zentan]i din Stat Major General alArmatei României, în cadrulactivit`]ii bilaterale cu temaCoordination between agenciesduring crisis or war time andexperience sharing.

Ofi]erul georgian a fost impresionat de nivelul ridicat alpreg`tirii de specialitate dovedit de militarii Batalionului 1CIMIC [i de modul în care ace[tia se instruiesc, pentru a fi înm`sur` s` îndeplineasc` misiunile încredin]ate.

ALEX B~L~NESCU

FO

TO

: A

LE

X B

~L

~N

ES

CU

CONCURS LA BOBOC

În perioada 27-30 octombrie, {coala de Aplica]ie a For]elorAeriene (SAFA) Aurel Vlaicu [i {coala Militar` de Mai[tri

Militari [i Subofi]eri a For]elor Aeriene Traian Vuia, de laBoboc, au g`zduit etapa final` a concursului Cel mai bun dintrecei buni pentru mai[tri militari, subofi]eri, solda]i [i grada]iprofesioni[ti din cadrul For]elor Aeriene, edi]ia 2014. Aflat laprima edi]ie în acest format [i derulat în baza unui nouregulament, concursul anual s-a desf`[urat la nivelul diverselorstructuri din For]ele Aeriene Române, în trei etape.

Dup` parcurgerea celor opt probe teoretice [i practic-aplicative [i centralizarea punctajelor ob]inute de concuren]ila cele trei categorii, au fost declara]i câ[tig`tori, primind untrofeu transmisibil [i Emblema de Onoare a For]elor Aeriene,maistrul militar clasa a II-a Marian Alexandru, de laRegimentul 70 Geniu Avia]ie Pantelimon, plutonierul DanV`leanu, de la Baza 86 Aerian` Borcea, [i caporalul clasa aIII-a Cornel Sandu, din SAFA. Ocupan]ii primelor trei locuride la toate categoriile au primit diplome de merit [i trofeenetransmisibile.

Vineri, 31 octombrie, la Academia Naval` Mircea celB`trân a avut loc Simpozionul aniversar 300 de ani

de la primirea lui Dimitrie Cantemir în Academia Regal`Prusac` de {tiin]e de la Berlin. Organizat de Asocia]iaEuropean` Dimitrie Cantemir, Funda]ia Interna]ional`Dimitrie Cantemir [i Academia Naval` Mircea cel B`trân,

SIMPOZION ANIVERSARevenimentul a reunit personalit`]i de marc`, ce au evocat,prin comunic`rile prezentate, aportul celui care a fostdeclarat savant enciclopedist, filosof, muzician, diplomat [iom politic, un pod al cunoa[terii dintre Occident [i Orient.Dimitrie Cantemir s-a remarcat [i prin realizarea a numeroaselucr`ri [tiin]ifice referitoare la istoria, cultura [i civiliza]iapoporului rom#n, devenind un reper cu valoare universal` alculturii [i civiliza]iei române[ti [i europene.

MIHAELA ZABOLODNI

Reuniune în Turcia. De curând, o delega]ie a ColegiuluiNa]ional Militar Mihai Viteazul, format` din trei profesori [i cincielevi, s-a întors de la Istanbul, unde a participat la cea de a patrareuniune de proiect din cadrul parteneriatului multilateralComenius Mens Sana in Corpore Sano-Let‘s Find the Ballance.Activitatea interna]ional` s-a derulat la un liceu voca]ional sanitar [ia fost dedicat` s`n`t`]ii sub toate aspectele ei. Temele reuniuniiau fost centrate pe studiul impactului pe care stresul, problemeleemo]ionale, alimenta]ia [i activitatea fizic` îl au asupra s`n`t`]ii. Încadrul workshopurilor organizate de institu]ia gazd`, elevii au avutocazia s` înve]e tehnici de acordare a primului ajutor, metode degestionare a situa]iilor stresante cu care se confrunt` în activitateazilnic` [i, nu în ultimul rând, au comparat sistemul de înv`]`mântautohton cu cel din Turcia. Urm`toarea reuniune de proiect vaavea loc la Alba Iulia, în perioada 13-17 decembrie a.c., [i va aveaca tem` Rolul activit`]ilor psihice în dezvoltarea armonioas` atinerilor. Activit`]ile acestui parteneriat sunt finan]ate, în totalitate,de Comisia European`, prin Programul de înv`]are pe tot parcursulvie]ii. (PARASCHIVA F~RCA{) Expozi]ie omagial`. Clubul colec]ionarilor Bisnumphila

al Cercului Militar Bistri]a, în colaborare cu reprezentan]i aigarnizoanei Bistri]a, au organizat luni, 3 noiembrie, expozi]iaomagial` Onor vân`torilor de munte. În prima parte a evenimentuluia fost deschis` o expozi]ie cu medalii, insigne, decora]ii, plachete,efecte [i uniforme militare ale vân`torilor de munte din Bistri]a [idin ]ar`, din colec]ia sau custodia jurnalistului Marius Chiuzan. Deasemenea, au fost expuse, în premier`, obiecte [i efecte militareale generalului erou Grigore B`lan [i a generalului (inimilor)Gheorghe Pârvulescu [i a fost evocat` memoria generalilor DumitruTeodorescu [i Vasile Teodorescu. Evenimentul a mai cuprins oexpozi]ie filatelic` cu tematic` militar` [i, în special, cu vân`toriide munte. În partea a doua a activit`]ii a fost prezentat un film cuistoria [i activitatea militarilor din Brigada 1 Vân`tori de Munte dinBistri]a. La eveniment au fost prezen]i comandantul Brig`zii 81Mecanizate General Grigore B`lan, colonel Ovidiu-Liviu Uif`leanu,reprezentan]i ai administra]iei publice locale, jurnali[ti, generali[i ofi]eri în rezerv`. (LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN)Ziua Interna]ional` a M`rii Negre. Ziua Interna]ional a M`rii

Negre a fost marcat la Centrul comercial Maritimo Shopping Center, dinConstan]a, de elevii {coli Militare de Mai[trii Militari Amiral Ion Murgescu[i Corpul voluntarilor G`rzii Na]ionale de Mediu. Sâmb`t , 1 noiembrie,pre] de câteva ore, elevi din institu]ia militar de înv`]`mânt const`n]ean ,al turi de voluntari [i simpatizan]i ai evenimentului, au participat la o ac]iunede sus]inere [i sensibilizare a vizitatorilor asupra impactului pe care omulîl are asupra naturii. Astfel, într-un ambient artistic, au prins via] , pe simeze,cele 26 de faruri în[irate de la Sulina [i pân la Mangalia, al turi de fotografiicu peisaje marine, preg tite de voluntari [i împ r]ite trec torilor, în încercareade a-i con[tientiza despre importan]ei acestei m`ri. Elevii militari [i-autestat cuno[tin]ele într-un concurs tematic despre Marea Neagr , premiereafiind dublat [i de invita]ia lansat câ[tig torilor la petrecerea s`rb torilor deiarn , organizat de voluntari.

Distinc]ia a fost înmânat` de loc]iitorul [efului Statului MajorGeneral, general-maior Nicolae-Ionel Ciuc`, prezent la ceremonie.

La evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 63 de ani de laînfiin]area unit`]ii au participat, de asemenea, persoane dinconducerea Direc]iei Generale de Informa]ii a Ap`r`rii,reprezentan]i ai categoriilor de for]e, personalul unit`]ii, comandan]ide unit`]i din garnizoan , cadre militare active [i în rezerv .

În alocu]iunile participan]ilor au fost eviden]iate succeseleob]inute de personalul unit`]ii în misiunile din teatrele de opera]ii,care au contribuit substan]ial la sporirea prestigiului armateiromâne în cadrul NATO [i la afirmarea României ca membruimportant al Alian]ei Nord-Atlantice.

Decorarea Drapelului de Lupt` reconfirm` eforturile acesteiunit`]i de tradi]ie din Armata României [i rezultatele remarcabile,care au contribuit permanent la fundamentarea deciziilor adoptatede factorii politici [i militari în domeniul ap`r`rii [i securit`]iina]ionale.

DRAPEL DECORATVineri, 31 octombrie, la Pite[ti, a avut loc

ceremonia militar` de decorare aDrapelului de Lupt` al U.M. 01714 cu OrdinulNa]ional Serviciul Credincios în grad deCavaler, cu însemn pentru militari, de pace.

Alba Iulia. La 1 noiembrie, Colegiul Na]ional MilitarMihai Viteazul din Alba Iulia a împlinit 95 de ani de la înfiin]are.Cu aceast` ocazie au fost organizate numeroase manifest`rimenite s` cinsteasc` memoria [i gloria patronului spiritual,dar [i bog`]ia tradi]iilor genera]iilor anterioare. Activit`]ilevor culmina cu ceremonia aniversar` de vineri, 7 noiembrie,în cadrul c`reia, un moment important va fi acela al decor`riiDrapelului de Lupt` al colegiului.

3Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

VIZIT~ ÎN REPUBLICA MOLDOVA{eful Statului Major al For]elor Terestre (SMFT), general-maior Dumitru

Scarlat, a efectuat o vizit` de lucru în Republica Moldova, în perioada27-29 octombrie.

Î n cadrul vizitei, [eful SMFT s-a întâlnit cu ministrul ap`r`rii din Republica Moldova, Valeriu Troenco,

cu [eful Marelui Stat Major [i comandant al ArmateiNa]ionale, general de brigad Igor Gorgan, cu comandantulinterimar al Comandamentului For]elor Terestre al ArmateiNa]ionale, colonel Iurie Brum , [i cu comandantul Brig`zii2 Infanterie Motorizate {tefan cel Mare, colonel Mihail Olaru.

Cu acest prilej, au fost trecute în revist` aspecteprivind stadiul cooper`rii dintre For]ele Terestre române[i Armata Na]ional` a Republicii Moldova, modalit`]ileprin care partea român` poate acorda sprijin în domeniilereformei sistemului militar, înv`]`mântului militar,precum [i în preg`tirea profesional` a ofi]erilor [isubofi]erilor moldoveni în institu]ii de profil din România.De asemenea, experien]a dobândit` de For]ele Terestre

COMANDANTUL ACT,LA BUCURE{TI

C~PITAN BOGDAN OPROIUFOTO: PETRIC~ MIHALACHE

Comandantul Comandamentului Aliat pentruTransformare (ACT), general Jean-Paul Paloméros,

a f`cut o vizit` oficial` în România, în perioada 29-31octombrie, la invita]ia [efului Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`.

În cadrul întrevederii avute joi, 30octombrie, cu [eful SMG, cei doi oficialiau discutat m`surile pentru imple-mentarea deciziilor SummituluiNATO din }ara Galilor, participareaArmatei României la proiectele [iini]iativele aliate, precum [i situa]ia desecuritate din regiune.

În aceea[i zi, generalul Palomérosa avut o întâlnire [i cu secretarul destat Valeriu Nicu], discutând plani-ficarea for]elor la nivel aliat, în noulcontext de securitate. În continuare,generalul francez a vizitat [i Centrulde Excelen]` (CE) HUMINT alNATO, de la Oradea, înso]it de gene-ralul-maior Nicolae Ciuc`, loc]iitorul[efului SMG, [i de generalul-maiorCristian-Iulian Dincovici, [eful Direc-]iei Informa]ii Militare. Directorul CEHUMINT, colonel Eduard Simion, af`cut o scurt` prezentare a unit`]ii pecare o conduce. Comandantul ACT,care coordoneaz` centrele deexcelen]`, a vorbit despre importan]aacestor structuri militare interna]io-nale, felicitând centrul de la Oradeapentru realiz`ri [i infrastructuraeduca]ional`, exprimându-[i încrede-rea c` proiectele viitoare vor fi în

DIALOG SOCIALIRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected]

Joi, 30 octombrie, la sediul MApN, a avut loc [edin]aComisiei de dialog social, condus` de secretarul

de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public`[i cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava.

Legea dialogului social nr. 62/2011prevede c`, la nivelul ministerelor,comisiile de dialog social sunt formatedin reprezentan]ii administra]ieipublice centrale, ai organiza]iilorpatronale [i ai organiza]iilor sindicalereprezentative la nivel na]ional. Acestecomisii au un caracter consultativ [ivizeaz` asigurarea unor rela]ii departeneriat social între structurilemen]ionate, care s` permit` o infor-mare reciproc` permanent` asupraproblemelor care sunt de domeniul de

PARTENERIAT,LA FINAL

Luni, 3 noiembrie, a avut loc ceremonia desfâr[it de parteneriat între Compania KAF

GDA, rota]ia a IV-a, TF Red Warriors [i TF Steel.

La eveniment au participat comandantul CTF Mountain Warriors, colonelBrian Pearl, seniorul na]ional reprezentativ, colonel Haralambie-DanielPopescu, comandantul Elementului Na]ional de Sprijin, colonel ValentinBecheru, comandantul TF Steel, locotenent-colonel Eric Johnson, precum [icomandantul TF Red Warriors, locotenent- colonel William Voorhies.

Cu aceast` ocazie, pentru serviciu merituos de excep]ie, sub comandaRegional Command South-Afghanistan, au fost recompensa]i cu medaliaThe army commedation medal, din partea United States of America Departmentof The Army, maiorul Alin Marian, c`pitanul Ioan-Sorin Semeniuc,locotenentul M`d`lin-Iliu]` Stanciu, sublocotenentul Sergiu David [iplutonierul-adjutant principal Florin Co]i.

De asemenea, pentru serviciu merituos în parteneriat cu TF Red Warriors,to]i militarii companiei KAF GDA, rota]ia a IV-a, au fost recompensa]i cucertificate de apreciere din partea comandantului TF Red Warriors,locotenent-colonel William Voorhies.

La rândul sù, comandantul Companiei KAF GDA, rota]ia a IV-a, maiorAlin Marian, a recompensat personalul cheie din structurile americaneamintite cu certificate de apreciere [i a înmânat materiale de reprezentarecomandan]ilor structurilor US [i consilierilor acestora.

române pe timpul particip`rii la misiuni în teatrele deopera]ii [i exerci]ii multina]ionale va fi valorificat` în planbilateral, prin planificarea unor exerci]ii de instruire încomun cu militarii Armatei Na]ionale a RepubliciiMoldova, în vederea execut`rii misiunilor de men]inerea p`cii.

Totodat`, ministrul Valeriu Troenco i-a conferitgeneralului-maior Dumitru Scarlat medalia Pentruconsolidarea fr`]iei de arme, pentru contribu]iasemnificativ` la dezvoltarea rela]iilor de colaboraredintre cele dou` armate.

Programul activit ]ilor a inclus, de asemenea, o vizit laAcademia Militar a For]elor Armate Alexandru cel Bun,Brigada {tefan cel Mare [i Centrul de Cultur [i Istorie Militar ,din Chi[inù.

interes al administra]iei sau al parte-nerilor sociali. De asemenea, legea maiprevede [i c partenerii sociali trebuies` fie consulta]i asupra ini]iativelorlegislative sau de alt` natur` cucaracter economico-social. Având învedere aceste dispozi]ii, reprezentan]iiorganiza]iilor sindicale reprezentativela nivel na]ional prezen]i la [edin]acomisiei au cerut l muriri cu privire laproiectul de buget pentru anul 2015,pe care MApN l-a înaintat la MinisterulFinan]elor Publice.

continuare reac]ii prompte la nevoile[i cererile NATO. Oficialul s-a declaratimpresionat de expertiza, inteligen]a[i d`ruirea personalului centrului.

În ultima zi a vizitei, comandantulaliat a sus]inut o prelegere la Univer-sitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I,în beneficiul cursan]ilor de la aceast`

institu]ie [i de la {coala Na]ional` deStudii Politice [i Administrative. Gene-ralul Paloméros a vorbit despre partici-parea Armatei României la proiectele[i ini]iativele aliate, precum [i despresitua]ia de securitate din regiune. Sta-tele membre NATO trebuie s` în]eleag`c` este nevoie s` lucreze împreun` sauvor pierde multe capabilit`]i, a decla-rat generalul francez, citându-l peConstantin Brâncu[i: S` vezi departeeste una, s` ajungi acolo e altceva!Referitor la teatrul de opera]ii dinAfganistan, Paloméros a spus: Nu nepermitem s` pierdem, nu ne permitems` renun]`m la Afganistan, încheindconferin]a cu un îndemn adresat viito-rilor comandan]i de unit`]i: Lumeaapar]ine celor care îndr`znesc s o trans-forme [i nici nu v` permite]i s face]ialtfel, pentru binele României [i alAlian]ei!

De[i dialogul s-a purtat într-oatmosfer` cordial`, nu au lipsit mo-mentele tensionate. Au fost îns` deza-morsate, cu mult` abilitate, de secre-tarul de stat. Totul a pornit de la faptulc` reprezentan]ii sindicatelor dinunit`]ile MApN au dorit s` discutedespre problemele cu care se con-frunt` personalul civil, cum ar fi grupede munc`, încheierea unui contractcolectiv de munc`, nerespectareaunor hot`râri judec`tore[ti definitiveetc. Acestea nu au putut fi îns` dezb`-tute, pentru c` sindicatele din unit`]imilitare nu au reprezentativitate lanivel na]ional, iar în cadrul comisieiau statut de invitat, nu de partener.Dar, pentru a discuta problemelesemnalate, secretarul de stat OtiliaSava a propus înfiin]area unui grupde lucru format din reprezentan]iistructurilor din MApN care au atri-bu]ii în rezolvarea problemelorrespective.

MAISTRU MILITAR RADU MURE{ANFOTO: CAPORAL MIRCEA RUSU

CEREMONIE LA BUDAPESTA

Miercuri, 29 octom-brie, la Cimitirul

Új Köztemetõ, din Buda-pesta, a avut loc ceremo-nia de depuneri de coroa-ne [i jerbe de flori la Mo-numentul Eroilor, organi-zat` cu ocazia Zilei Arma-tei României.

La eveniment au fost prezen]iAlexandru Ion Nicula, ambasadorulRomâniei în Ungaria, AlexandruBolboceanu, din partea AmbasadeiRepublicii Moldova, generalul debrigad` Sándor Vass, din parteaMinisterului Ap`r`rii din Ungaria,ata[atul militar al Rom#niei, colonelIuliu Lucaci, generalul de brigadÌoan Manci, loc]iitorul comandantuluiDiviziei 4 Infanterie Gemina, ofi]eri

români [i ata[a]i militari aimai multor state.

Defilarea g`rzii deonoare, constituit` dinmilitari apar]inând struc-turii de gard` [i proto-col a Armatei Ungare [idintr-un pluton al Bata-lionului 317 CercetareVl`deasa, din Cluj Napoca,a încheiat activitatea.

Monumentul este ope-ra artistului plastic Valentin T`nase [ia fost realizat la ini]iativa [i cu finan]areaOficiului Na]ional pentru CultulEroilor, fiind inaugurat la 25 octombrie2007, cu prilejul Zilei Armatei României.

În onoarea militarilor str ini care[i-au dat via]a pe teritoriul Ungariei, înacest cimitir din Budapesta au fostdelimitate spa]ii în care sunt înhuma]i

eroi militari apar]inând mai multorstate, precum Turcia, Italia, Rusia,România, Polonia [i Bulgaria.

În parcela româneasc` suntînhuma]i 155 de eroi, dintre cei care[i-au jertfit via]a în luptele din cadrulOpera]iei Budapesta, la care trupeleromâne au participat în perioada 29octombrie 1944-15 ianuarie 1945.

UN MOTIVDE BUCURIE

C~PITAN BOGDAN OPROIU

Înfiin]at în 1924, ca „Laborator de cercet`ri alserviciului de ap`rare contra gazelor”, [i trecândprin multe etape de transformare din punct de

vedere al titulaturii, dar mai ales al responsa-bilit`]ilor, Centrul de Cercetare {tiin]ific` pentru

Ap`rare CBRN [i Ecologie [i-a s`rb`torit la 31octombrie cea de-a 90-a aniversare.

Principalele domenii depreocup`ri ale centrului sunt celede cercetare aplicativ` [idezvoltare tehnologic`, activit`]iîn sprijinul categoriilor de for]e,de interven]ie la evenimenteCBRN [i de prest`ri servicii înregim acreditat. Analizele [iîncerc`rile în regim acreditatsunt executate prin cele treilaboratoare acreditate RENAR:primul, de analize chimice [itest`ri, al doilea, de echipamentede protec]ie balistic` individual`[i cel de al treilea, deechipamente de protec]ie CBRN.De asemenea, centrul estesingura unitate din MApNatestat` pentru elaborareastudiilor pentru protec]iamediului.

A[ vrea s` urez mul]iani centrului,cercet`torilor [iîntregului personal, f`r`de care lucrurile nu arfunc]iona, succes, via]`lung` [i numai bine!

COLONEL IOAN SAFTA

’’

Pe plan interna]ional, centrulde]ine statutul de laborator desemnatpentru analiza off–site a probelorcolectate de inspectorii Organiza]ieipentru Interzicerea Armelor Chimice,OIAC, care a primit, în 2013, premiulNobel pentru pace, o distinc]ie careonoreaz [i centrul.

90 de ani [i o trecereîn rezerv`

Odat` cu s`rb`torirea celor90 de ani, comandatul centruluidin ultimii cinci ani, colonel dr.ing. Ioan Safta, a trecut înrezerv`, dup` o activitate care aînceput în cadrul institu]iei în1988, atunci când a fost activatcu gradul de locotenent-major. Adurat vreo trei ani de când amaplicat, pân` când am fost activat.Am terminat stagiul militar [i amlucrat la Institutul de Cercet`riPrelucrare Cauciuc [i MasePlastice, ca [ef de sec]ie, iar în1988 am fost activat. Am alesarmata pentru c` mi s-a p`rut,atunci ca [i acum, de[i mul]i nu

mai cred asta, c` este o structur`în care oamenii sunt serio[i [i vors`-[i fac` treaba. A mai contatceva la vremea respectiv`: dotareainstitutului, mult peste ce existaîn via]a civil`, spune colonelulSafta.

Încadrarea, în ceea ce acumse nume[te sec]ia de protec]ieindividual`, a fost determinant`pentru întreaga sa carier`.Primul proiect la care a lucrat afost realizarea c`[tii de kevlar,care este acum în dotareatrupelor noastre. Domeniulprotec]iei balistice nu eradezvoltat deloc, nu se [tia nici ceeste kevlarul. Dup` revolu]ie, amînceput cercet`ri în ideea de aînlocui vechea casc` de o]el. Amfost primii care au cercetat noua

casc` de kevlar, un saltnemaipomenit în ceea ce prive[teprotec]ia individual`. Apoi amcontinuat cu cercetarea vestei deprotec]ie balistic`. Aceste produseau fost dezvoltate în aceast` curte,spune el. Paradoxal, sau nu,ultimul proiect de cercetare pecare l-a ini]iat [i coordonat anulacesta, înainte de trecerea înrezerv`, este tot unul deprotec]ie individual`. Presupunedezvoltarea tot a unei veste dekevlar, de data aceasta pentrulupt`torii de sex feminin. Ultimulproiect la care am lucrat este unulfinan]at tot din planul na]ional decercetare. Am observat c` lanivelul armatei noastre, la fel caîn toat` lumea, num`rulpersonalului feminin este încre[tere [i încerc`m s` facem vestede protec]ie balistic` pentru femei,care au o alt` conforma]ieanatomic` [i o astfel de vest` estenecesar`.

Desigur, situa]ia este multdiferit` fa]` de momentul deînceput al carierei sale, de la

sfâr[itul anilor ‘80 [i începutulanilor ‘90. Dac` atunci, unul dinconsiderentele care l-a atras înarmat` a fost dotarea centrului,mult superioar` celei dininstitu]iile civile, acum situa]iaeste întrucâtva pe dos. Chiardac` cercetarea este copiluls`rac al cunoa[terii în România,fondurile în via]a civil` tind s` fieceva mai cuprinz`toare decâtposibilit`]ile armatei. Fondurilealocate prin planul sectorial alMApN nu mai sunt de mult bazacercet`rii pentru speciali[tiimilitari. Proiectele cele mai marisunt cele pentru care se ob]inefinan]are prin planul na]ional decercetare, dezvoltare, inovare,accesul la bani europeni fiindlimitat de specificul militar alinstitutelor de cercetare aleMApN. Avem echipamente din2005, 2006 [i ai fi tentat s` spui c`sunt de actualitate, dar este din ceîn ce mai greu s` te descurci cu eleîn domeniul nostru de activitate.Oricum, în ziua de azi e greu s`g`se[ti 60-70.000 de euro pentru aachizi]iona un aparat. Suntconstrângeri bugetare, pe care leîn]elegem. Din planul sectorialprimim pu]ini bani [i am aplicatla fonduri din planul na]ional decercetare. Anul acesta, amd`râmat toate barierele, avem[apte proiecte de cercetare, uneleîn calitate de coordonator, iarfondurile sunt de câteva ori maimari decât cele ob]inute de laMApN. Multe echipamente de aiciau fost cump`rate cu baniob]inu]i din aceste proiecte, spunecolonelul Safta.

O echip` decercet`tori

Ca peste tot, calitateaoamenilor este singurul r`spunsla constrângerile financiare. Încentrul acesta este o atmosfer` deinstitut de cercet`ri. Satisfac]iilele ai în urma rezultatelor. Parteamilitar` este în planul doioarecum, primeaz` cercetarea.Consider c` am fost o echip` de

cercet`tori. Personalul este lajum`tate, fa]` de 1989, dar suntoameni ambi]io[i, 13 sunt doctoriîn domeniul ingineresc [i chiareste o atmosfer` de emula]ie aici[i oamenii vor s` fac` treab`. Unalt motiv de bucurie pentru dejafostul comandant este faptul c` areu[it s` atrag` patru tinericercet`tori, absolven]i aiAcademiei Tehnice Militare,care pot continua activitateacentrului.

Din 2010, de când a fostnumit comandant, colonelulSafta s-a str`duit s` creasc`vizibilitatea centrului atât înMApN, dar [i în ochii celorlalteinstitu]ii din sistemul na]ional deap`rare, ordine public` [isiguran]` na]ional` [i alcompaniilor civile. Dorin]a a fostn`scut` din necesitate, pentruc` centrul ofer` mai multeservicii care au cùtare pe pia]`[i din care î[i asigur` veniturisuplimentare, care pot fi investiteîn mentenan]` sau dezvoltare.Pe lâng` acestea, produseleaflate în dezvoltare pentruMApN sunt legate de nevoiimediate ale categoriilor de for]e.Un proiect la care lucr`m are cabeneficiar Statul Major alFor]elor Navale. Nu au maiprimit aprobarea s` executetrageri în zona Sfântu Gheorghe,în Delt`, pe motiv c` ar deranjafauna din zon`, a[a c` noi lucr`mla un studiu pentru a determinaexact impactul acestor activit`]i.

Ne str`duim s` ob]inem [i produsenoi, una din acestea este armatermobaric`, diferit` de tot ceavem, la care suntem în faza derealizare a aparatului de ochire.

Ob]inerea acredit`rilorRENAR, colaborarea cu OIAC,proiectele realizate prin planulna]ional de cercetare sunt doarcâteva din realiz`rile pe carecolonelul Safta le poate trece încontul centrului în perioada cât afost comandant. Greutatea de afinaliza proiectele în plansectorial, din diverse motive,dificultatea de a introduce înutilizare anumite produse [i

echipamente dezvoltate încentru, sunt nerealiz`ri pe carefostul comandant [i le asum`.

În penultima zi în serviciulactiv, atunci când am avutaceast` discu]ie, ceasul de peretedin birou i se oprise, imprimantanu-i mai func]iona, darcoinciden]a trecerii în rezervòdat` cu aniversarea centrului îlf`ceau pe colonelul Safta s`g`seasc` motive de bucurie înschimbarea statutului social. Amtrìt o perioad` extrem deinteresant`, care m-a solicitat,pentru c` nu este u[or s` conducipeste 100 de oameni f`r` s`prime[ti plângeri. Nu simt nevoias` m` relaxez, pentru c` mereu amimpus un ritm alert, care mi-apl`cut. Coinciden]a cuaniversarea centrului îmi facepl`cere [i sper ca atunci cândlumea va vorbi de a 90-aaniversare s` spun` [i:Hei, atunci a trecut [icomandantul în rezerv`!

Sistemul de evacuare a r`ni]ilordin medii contaminate CBR.

FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN

ANIVERSARE4 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

LA HOTARELECERULUI

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Provoc`rimultiple

Apari]ia zepelinelor, iar maitârziu a avioanelor civile [imilitare, a determinat necesitateamonitoriz`rii spa]iului aerian.Pentru a r`spunde acestei nevoi,înc` înainte de Primul R`zboiMondial, au fost înfiin]atestructuri militare de pând` [iobservare aerian`, care aveau îndotare proiectoare de peste unmetru diametru. Al Doilea R`zboiMondial a impus tranzi]ia de lapânda aerian`, bazat` pe v`z [iauz, la decizia de înfiin]are (la 25iulie 1955) a trupelor radiotehnice(radioloca]ia de azi). Prezente înapropierea unor localit`]iimportante, ele au misiunea dedescoperire prin radioloca]ie aaeronavelor [i transmitereadatelor despre acestea prin radio[i radio-releu la e[aloanelesuperioare.

Radiolocatori[tii sunt \n ac]iune ziua [i noaptea,24 de ore din 24, pentru descoperirea [i identifi-

carea oportun` a tuturor aeronavelor care survoleaz`cerul patriei. Ei sunt cei care urm`resc, prin antenelesta]iilor [i radarelor din dotare, dac`, acolo sus, totuleste în ordine. Astfel de oameni exist` la Compania deradioloca]ie de la Chitila, subordonat` Centrului 1Supraveghere Aerian`.

Compania de radioloca]ie dela Chitila a fost înfiin]at` în 1973,la început având denumirea deBatalionul 21 RadiotehnicAutomatizat. De[i are un colectivpu]in numeros, oamenii sìreu[esc s` compenseze acestneajuns printr-o foarte bun`preg`tire. Nici nu se poate altfel,c`ci structura execut` serviciulde lupt` Poli]ie Aerian` 24 de oredin 24, fiind în m`sur` s`îndeplineasc` misiunea dedescoperire [i urm`rire aobiectelor aeriene din zona deresponsabilitate, în conformitatecu procedurile [i standardelestabilite.

Aici totul trebuie s`func]ioneze perfect, nu este locpentru compromisuri, iar timpul

normal de lucru devine no]iunepur teoretic` atunci când estevorba despre operativitate. Înprezent, compania r`spunde uneiduble provoc`ri. Pe lâng`misiunea de supraveghereaerian` [i participarea laproducerea imaginii aerienelocale (LAP), prin transmitereadatelor radar în sistemautomatizat [i neautomatizat,aceasta asigur` Brigada 1Rachete Sol-Aer cu date deradioloca]ie necesare conduceriifor]elor prin Centrul de Opera]iiRachete Sol-Aer (CORSA).

Tributulprofesiei

Nu de pu]ine ori, pentruasigurarea nivelului deopera]ionalizare [i disponibilitateale radarelor, unele dintre ele demult` vreme în uz, militariicompaniei r`mân peste program

sau renun]`, de bun` voie, lazilele de recuperare, pentrurezolvarea, la timp, a defec]iunilorsau problemelor tehnicesurvenite la aparatur`.

Un exemplu este maistrulmilitar principal Lucian Pascu,care în acest an a acumulat peste[ase luni în care a lipsit de lâng`familie pentru îndeplinireamisiunilor încredin]ate. A fostprezent la patru misiuni înpoligonul Capu Midia [i lanenum`rate ac]iuni de interven]iila radarele din dotarea Centrelor1 [i 2 Supraveghere Aerian`.Datorit` priceperii sale, este dessolicitat pentru a ajuta ladepanarea complexei aparaturielectronice din compunereasta]iilor. Profesionalismul sù a

fost recunoscut în repetaterânduri la nivelul Statului Majoral For]elor Aeriene. În 2010, afost ales Omul anului lasec]iunea Logistic` [iinfrastructur`, un an mai târziuocupând locul trei la sec]iuneaImaginea [i vizibilitatea armatei,recunoa[terea meritelor salereprezentând mai mult satisfac]iemoral`, dup` cum precizeazàcesta.

A[ fi foarte bucuros dac`diurna, pe care o încasez petimpul execut`rii misiunilor, ar fimai mare. Anumite sporurisalariale de care beneficiez atuncicând execut serviciul de luptòperativ în unitatea mea suntsuspendate pe timpul misiunilor,iar diurna nu acoper` acestepierderi. În plus, cheltuielilezilnice sunt mai mari într-omisiune, norma de hran` nu-miacoper` în totalitate nevoile. Cudoi litri de ap` este imposibil s`faci fa]` în ar[i]a verii dinpoligonul Capu Midia.

Împlinireaca militar

Tehnica din dotareacompaniei din Chitila estecomplex`. Pe lâng` radarele de

provenien]` sovietic`, care aufost modernizate constantpentru a putea fi integrate înstructura NATO de transmitere[i vizualizare a datelor,compania a fost dotat` cu unradar nou, de provenien]àmerican`. Acesta este un radar3D (azimut, distan]`, în`l]ime)de ultim` genera]ie, care este înîntregime compatibil cusistemele moderne de comand`[i control aerian [i cuprindetehnologie digital` cu capacit`]ide lucru în condi]ii de bruiaj. Înplus, dispune [i de un calculatorcu meniuri intuitive, careu[ureaz` mult muncaoperatorilor.

Caporalul Mirel Cazacu estenou-venit în echip`. Dup`terminarea cursului de formareîn specialitatea radioloca]ie, înprim`vara anului 2012, a fostrepartizat ca operator grupradar. Radioloca]ia este pasiuneamea, spune caporalul. Este maimult decât o meserie, de mic amfost fascinat de puncteleluminoase ale radarelor. Aiciînv`] meserie de la oameni cufoarte mult` experien]` [i încercs` fiu la în`l]imea a[tept`riloratunci când vine vorba deîntre]inerea aparaturii.

Suntem pu]ini, îns` nu m`plâng, precizeaz` comandantulsubunit`]ii de radioloca]ie dinChitila, locotenent-colonel NicuDiaconescu. Pentru mine este unmotiv de satisfac]ie faptul c` màflu la conducerea unui colectivunit, cu oameni a c`rorcompeten]` a fost [i este apreciat`de-a lungul misiunilorîncredin]ate. Consider c` este oîmplinire personal` faptul c` màflu la conducerea subunit`]ii.Ofi]erul a executat [i misiuni înafara ]`rii. În prima dintre ele, afost observator militar ONU înR.D. Congo. Acolo [i-adesf`[urat activitatea într-uncurcubeu de na]iuni, cumspuneau [i militarii celorlaltestate prezente.În a doua misiune, a îndeplinitfunc]ia de ofi]er de stat major laDivizia Sud, din Kandahar,Afganistan. Experien]ainterna]ional` m-a convins c`militarii români se fac remarca]inu numai datorit`profesionalismului, ci [i feluluilor de-a fi. Ei reu[eau foarte bines` interac]ioneze cu b`[tina[ii,acest lucru fiind dovedit deatitudinea prietenoas` alocalnicilor fa]` de ei.

Aceste calit`]i consider c`trebuie s` le aib` [i uncomandant. S` [tie s` se fac`în]eles, respectat de colegi [isubordona]i, s` fie un exemplupentru cei tineri, care vindin urm`. Poate par[abloane sau cuvinte mari,îns` acesta este adev`rul.

Serviciul operativ încompania de radioloca]ie Chitilanu este u[or. El pare a[a pentruochiul neavizat doar datorit`muncii sus]inute a militarilor deaici. Datorit` efortuluipersonalului, tehnica arat` cascoas` din cutie [i func]ioneaz`f`r` sincope, totul este perfectorganizat. Efortul comun alacestora probeaz` axioma Omulsfin]e[te locul, în cel mai clar [isimplu mod.

Locotenent-colonel Nicu Diaconescu

Maistru militar principal Lucian Pascu

6 INSTRUC}IE Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


INSTRUC}IA CA PRIORITATEMAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

De la concep]iela execu]ie

Auzim, adesea, c` munca celordin birouri ar fi una u[oar`. C` dac`nu e[ti angrenat în activit`]i care s`fie desf`[urate în canicul`, ploaiesau ger, ci la ad`postul uneiînc`peri, munca devine mai facil`.În fapt, pic`turile de transpira]ie alecelor care concep, identific`,întocmesc [i urm`rescimplementarea programului deinstruc]ie, apar frecvent, în pofidaconfortului oferit de r`coareaaerului condi]ionat.

În biroul Opera]ii [i Instruc]ieal Brig`zii 1 RSA, volumul mare alatribu]iilor cuprinse în calendarulzilnic este foarte solicitant. |n acestloc, sunt centralizate toateactivit`]ile care au fost sau urmeazà fi executate de structurile brig`zii

Se spune c` instruc]ia poate face diferen]adintre un militar dotat cu cea mai bun` arm`,

pe care nu [tie s-o foloseasc` foarte bine, [i altulînzestrat cu ceva inferior din punct de vedere tehnic,dar bine cunoscut [i st`pânit. |naltul grad de tehni-citate al complexelor de rachete din Brigada 1Rachete Sol-Aer impune o activitate de planificare,concep]ie, îndrumare [i verificare a instruc]iei lastandarde foarte ridicate. Ofi]erii biroului Opera]ii[i Instruc]ie ai acestei unit`]i î[i desf`[oaràctivitatea în ritm sus]inut.

(logistic`, resurse umane,informa]ii, opera]ii, comunica]ii [iinformatic` etc).

Conceperea [i întocmireaplanurilor instruc]iei pentrucomandamentul brig`zii [i albatalionului reprezint` atribu]iileprincipale ale cadrelor de aici. Acestlucru este completat prin activit`]ide verificare [i îndrumare. Planul

cu principalele activit`]i (PPA) esteun program detaliat al instruiriimilitarilor. Documentul cuprindelec]ii de înv`]are, antrenament,formare a deprinderilor, cât [imisiuni de trageri [i evaluare înpoligonul Capu Midia, necesarebunei preg`tiri a racheti[tilor. Înurma rezultatelor, controalelorprivind atingerea obiectivelorpropuse, sunt întocmite planuri dem`suri pentru remediereadeficien]elor constatate, urm`rindu-seîndeplinirea acestora. De asemenea,ca un feedback, se urm`re[teidentificarea deficien]elor înconcep]ie [i planificare, pentru caprocesul de instruc]ie s` fie mereuîmbun`t`]it.

Toate aceste ac]iuni suntexecutate în conformitate custrategia de interoperabilitate custandardele NATO, urm`rindu-se

standardizarea programelor deinstruc]ie individual`, aprogramului de instruc]ie pentrumisiune [i a activit`]ilor deevaluare. Ca un corolar al tuturoractivit`]ilor, personalul acestuibirou concepe [i particip` lasus]inerea examenelor pentruob]inerea sau men]inerea titluluide specialist de clas`.

Perfec]ionarecontinu`

Maiorul Theodor Oancea esteunul dintre veteranii birouluiinstruc]ie, acumulând peste opt anide când î[i desf`[oar` activitateaaici. Dup` absolvirea, în 1992, aAcademiei For]elor Aeriene HenriCoand`, din Bra[ov, timp de 14 anis-a maturizat, ca militar, într-ounitate lupt`toare, dup` cumprecizeaz` acesta.

Cel mai frumos grad a fost cel delocotenent. Am fost comandant depluton, apoi comandant al baterieiradiotehnice [i ofi]er cu dirijarea.Am participat la patru misiuni înpoligonul Capu Midia. Atunci amreu[it s` m` formez cu adev`rat camilitar. Toate aceste lucruri m ajut`s` în]eleg pe deplin necesit`]ile [iproblemele cu care se confrunt ceicare se instruiesc în baza planurilorelaborate de noi, îns` [tiu foarte bine [ice a[tept`ri s` am. Ar fi de un realajutor dac s-ar reu[i implementareaunui sistem centralizat de date(calificative, aplica]ii, rezultate aletragerilor, prezen]a la exerci]ii).În acest fel, efortul de centralizare [i maiales de extragere al tuturor datelornecesare întocmirii planului deinstruc]ie ar fi mult mai u[or, iaractivitatea noastr s-ar putea concentramai mult pentru concep]ia lui.

Ofi]erul este licen]iat alFacult`]ii de Transporturi [i al celeide Inginerie Spa]ial` din cadrulInstitutului Politehnic Bucure[ti.Diploma de studii postuniversitaremasterale în domeniul calit`]ii,ob]inut` cu media 9.50, [i faptul c`[i-a propus ca anul care urmeaz` s`sus]in` examenul de doctorat,consemneaz` dorin]a continu` deperfec]ionare a acestuia.

Mereu [tachetaridicat`

Procesul de instruc]ie al Brig`zii1 RSA trebuie s` se adapteze peexecutarea de structurile acesteia aserviciului de lupt` poli]ie aerian`.Antrenarea echipelor Grupului 1lupt` Volhov [i ale Grupului 2 lupt`Hawk, din compunerea marii

unit`]i, se execut` pe tehnicaoperativ` din dotare (instruc]ia prinpracticare), acest lucru însemnândc` atât instruc]ia individual`, cât [icea colectiv` se execut`concomitent cu serviciul operativ.Volumul de munc` a crescut dincauza schimb`rii continue aconcep]iei de instruc]ie [i astructurilor de for]e din cadrulbrig`zii.

{eful biroului Instruc]ie,locotenent-colonel Ioan Murgoci,este o fire optimist`, care consider`rutina muncii un factor cecontribuie la bunul mers allucrurilor, un semn c` fiecare [tie ceare de f`cut. Statura sa impozant`,de om înalt [i bine cl`dit,contrasteaz`, oarecum, cu felul luide-a fi. Te-ai fi a[teptat la o vocebaritonal`, îns` c`ldura tonului sùdegaj` un optimism contagios. Bunapreg`tire [i instruire a unui militarare rezonan]` [i asupracomportamentului în via]a social` [ide familie, afirm` ofi]erul.

Îmi aduc aminte c`, la început,datorit` multitudinii [i diversit`]iidatelor con]inute, planificareainstruc]iei mi s-a p`rut un domeniufoarte dificil [i alambicat. Îns`, pem`sur` ce am aprofundat concep]iade desf`[urare a acestui proces, amîncercat s` nu abstractizez elaborarea

lui, ci s` m` fac în]eles cât mai u[or.Cele peste trei decenii de carier`militar` m-au ajutat s` v`d evolu]iaprocesului de instruc]ie din armat`.

Prin modul de concep]ie alinstruc]iei pe care a reu[it s`-limplementeze a încercat, pe câtposibil, s` suplineasc` lipsa deîncadrare cu personal, ]inândmereu [tacheta ridicat`. Controalelede îndrumare [i evaluare sunt un realelement de sprijin al militarilorstructurilor subordonate [i, implicit,al nostru. Pentru c` [i noi trebuie s`ne perfec]ion`m continuuactivitatea. A[ avea o maremul]umire sufleteasc`, dac` ar fieliminate fluctua]iile din procesul depreg`tire, acest lucru creândstabilitate [i mai ales, continuitate.Iar dac` prezen]a la instruc]ie nu arfi diminuat` din cauza activit`]ilorcolaterale (misiuni, deta[`ri [i sarciniordonate) ar fi, de asemenea, uncâ[tig, a specificat locotenent-colonelul Murgoci.

Lucrul bine f`cut începeprintr-o planificare optim`.Perfec]ionarea programului deinstruire, în vederea cre[teriicontinue a nivelului de preg`tire alpersonalului [i tehnicii din Brigada1 RSA, a fost mereu obiectivulprioritar al biroului opera]ii [iinstruc]ie din cadrul acesteia.

7INSTRUC}IENr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

O ASCENSIUNE A CURAJULUIFOTO: C~PITAN DAN NISTOR

{I PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPAL CRISTIAN SURUGIU

La pas, odat` cu zorii

Dup` o noapte petrecut` laStâna lui Burnei din Valea Rea,odat` cu primele raze de soare,deta[amentul, format din 13vân`tori de munte din SfântulGheorghe, c`pitanul Dan Nistor[i plutonierul-adjutant principalCristian Surugiu, ambii dinStatul Major al For]elor Terestre,am pornit la drum. Vremea a datsemne c` ]ine cu noi. Am urcatpe Jepi [i pe vârful Galbena. De[irespira]ia îngreunat` spunea c`a început greul, coasteleîmp`durite nu anun]au delocaceasta, ci doar un drum lung,de aproximativ patru ore. O

Ca s` ajungi s` î]i cuno[ti limitele este nevoies` te supui unor încerc`ri dificile. Pentru

mine, ca [i pentru mul]i al]ii, cea mai mare provocarea fost s` ajung pe Acoperi[ul României, adic` peVârful Moldoveanu. Joi, 30 octombrie, cu câteva zileînainte de Ziua Vân`torilor de Munte, dup` mai binede patru ore de urcat, al`turi de militari aiBatalionului 22 Vân`tori de Munte Cire[oaia, dinSfântul Gheorghe, am atins cea mai înalt` culme.

plimbare care ne ducea pe to]i dince în ce mai sus.

O or` s-a scurs, iar p`durileîntunecate au r`mas în urm`.

În curând, vom vedea lacurile,spune conduc`torul grupului,maiorul Liviu Gai]`. Apoi mi se facesemn c` pe creste se v`d dejacaprele negre. Da! Îns` eu nu v`ddecât poteca ce a devenit, brusc,mult mai îngust`, iar ei, vân`toriide munte, p`[esc siguri, ca la eiacas`.

Înc` dou` ore de mers, iardrumul este de fapt un salt pestânci [i pe bolovani care alunec`sub picioare. Fulguie[te [i dejasuntem înconjura]i de pâlcuri dez`pad`.

Ne oprim doar pentru a nehidrata [i îmi este greu s` îmidoresc altceva numai s` ajung pevârf. Rucsacul meu este deja peumerii plutonierului-major MihaiVrânceanu, iar pentru a urca unprag înalt de stânc` am apelat laajutorul caporalului AlexandruMarin, cel despre care am aflatc`, în urma cu doi ani, a fost celce a spart z`pada [i a deschisdrumul celorlal]i vân`tori demunte.

Pe munte, trebuie s` [tii s` ceriajutorul! A[a mi s-a spus pentru aîn]elege, înc` o dat`, c` suntem oechip` care pleac` [i revineîmpreun`. Trebuie s` ascultindica]iile [i s` m` supunmuntelui. Suntem din ce în cemai sus [i râpe adânci încep s` seca[te în lateral`.

Dup` trei ore de urcat,criv`]ul începe s` pi[te. Neechip`m [i mergem mai departe.Este alb peste tot, iar z`pada, de[inu este mult`, încarc` bocanciiîngreunându-ne pa[ii.

Haide! Înc` un pic! Sincer, a[fi abandonat cu o or` în urm`,dar cum po]i s` te opre[ti, când aiajuns atât de sus?

Cea mai înalt` cot`

Ultimii pa[i sunt întotdeaunacei mai grei. Vârful Moldoveanueste aici, aproape l-am atins! Doimilitari preg`tesc tricolorul pentrua fi arborat. Sunt în urma lor [i m`cople[esc sentimente diferite, debucurie, epuizare, curiozitate [ilehamite de mers. Dar suntemacolo, în vârf. Am ajuns! Drapelulflutur` a izbând` [i se strig` Lamul]i ani vân`torilor de munte! Nu[tiu ce s` fac mai întâi; poze, s`îmbr`]i[ez echipa, s` strâng la piepttricolorul, s` m` opresc [i s` privescîn jur. Este cea]` deas`, dar [tii [isim]i cu tot sufletul c` jos, de jurîmprejur, se întinde România. Esteprea pu]in timp s` te bucuri de totceea ce se petrece. 2.544 de metrialtitudine b`tu]i cu speran]`, curaj[i mândrie.

Un ideal realizat

A fost dificil s` ajungem, dardup` acele clipe de relaxaredeplin`, aduse de reu[it`, trebuias` ne întoarcem. Emo]ii noi [icoborâm pe Vi[tea Mare, pe vârfulRo[u, pe lâng` lacul triunghiular

Componen]a deta[amentului din cadrul Batalionului 22 Vân`tori de Munte Cire[oaia: maioriiLiviu Gai]`, conduc`torul grupului, [i Ciprian Onu]; c`pitanul Mihai Stan; plutonierii-majori MihaiVrînceanu [i Petre Neagu; plutonierii Marius Prundar, Mugurel Ungura[, Viorel Aurel, SorinSauciuc; caporalii Alexandru Marin, Nicolae Vulpoi, Alexandru Tudor, Octavian Vartolomei.

Iezer spre pragul glaciar din ValeaRea.

Suntem to]i obosi]i [i neconcentr`m la fiecare pas. L`s`m înurm` z`pad`, râpe, stânci [i poteci[i, dup` ultimul hop – pragul glaciar,ajungem înapoi la stân`. Abia aiciam sim]it izbânda. Am urcat, amatins cea mai înalt` culme [i ne-amîntors, dup` înc` trei ore [i jum`tatede drum, în punctul de start. Întotal, nou` ore petrecute pe mun]i,timp în care am înv`]at enorm demulte de la militarii Batalionului 22Vân`tori de Munte Cire[oaia, amprins curaj atunci când eram sigur`c` voi abandona [i, formând oechip` cu ace[ti militari, am ajunsacolo unde pu]ini sunt cei care seîncumet` s` calce. Un ideal realizatdatorit` acestor militari, pentru c`,pentru vân`torii de munte, unitateagrupului este cea mai important`.Doar a[a au reu[it de-a lungul anilor[i [i-au construit istoria de care suntmândri. Urmându-i, înve]i c`imposibilul devine un fleac dac` tesupui unor reguli relativ simple,respect` muntele [i fii permanentcon[tient c` e[ti parte dintr-o echip`ce nu face nici un pas pân` nu l-aif`cut [i tu.

De câ]iva ani, pe acest traseu, vân`torilor de munte de laCire[oaia li se al`tur` doi civili: Gheorghe {u[al`, dinDomne[ti, [i Decebal Papuc, din Covasna. Ei spun c` facacest lucru din respect fa]` de militari [i pentru c` sentimentulde apartenen]` na]ional` nu ]ine de tendin]e [i vremuri, cieste un lucru cu care te na[ti.

Joi, 30 octombrie, un grup demilitari din Batalionul 21 Vân`tori

de Munte General Leonard Mociulschi,c`ruia i s-a al`turat un alt grup, formatdin camarazi din structurile de informa]ii[i cercetare din Brigada 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa, au executat unmar[ în teren muntos pe VârfulMoldoveanu, cel mai înalt pisc alCarpa]ilor române[ti, pentru marcareaZilei Vân`torilor de Munte, s`rb`torit` la3 noiembrie.

În semn de omagiu pentru to]i eroiivân`tori de munte de pe toate câmpurilede lupt`, cele dou` grupuri au prins câteo pl`cu]` comemorativ` pe stâlpul pecare st` scris Vârful Moldoveanu –altitudine 2.544 metri.

VÂN~TORI DE MUNTE PREDELENI, LA ÎN~L}IME

Militari din Batalionul 21Vân`tori de MunteGeneral Leonard Mociulschi

LOCOTENENT SORIN TOADER

FOTO: C~PITAN ADRIAN DUMITRU

CARIERE |N UNIFORM~8 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


INTERVEN}IE DE URGEN}~

Ce se întâmplase?

Nu cine [tie ce filosofie. Doarun furtun copt, dup` cum aobservat mecanicul conductor,caporal Sorin Sabin Mihu]. Cred càvea 15 ani, a spus Sorin, înarmat` din 2006. Sabin, care a mailucrat ca [ofer la o carier` depiatr`, este ast`zi unul dintre ceimai buni mecanici conductori aibatalionului, a[a c` problema nu is-a p`rut foarte complicat`.Trebuia înlocuit furtunul, darînainte de asta, era necesarèvacuarea motorinei. Aproximativ90 de litri, avea s` constate [iarmurierul, caporal Florin Burza.Dac` nu schimb`m furtunul acum,se scurge toat` motorina, a fost dep`rere Florin, a c`rui principal`misiune este s` constateeventualele lipsuri sau defec]iunila armamentul de pe TAB-uri,mitralierele cal. 14,5 [i 7,62milimetri.

Câ]iva militari angaja]i, de la Batalionul 26Vân`tori de Munte Avram Iancu, din Brad, au

constatat scurgeri de motorin` la un TAB, imediatce l-au scos din locul de sta]ionare. Erau în perioadade între]inere tehnic`, a[a c` surpriza nu a fost chiarmare. Pentru astfel de interven]ii erau la munc`. A[ac` s-au pus pe treab`.

acesta, din cauz` c` tehnica esteveche...

Adrian a sosit în unitate înurm` cu cinci ani, direct dinpromo]ie. Este format pe filier`direct` [i, de loc din Salonta,

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

locuie[te la c`minul militar dinBrad, care se afl` la foarte mic`distan]` de unitate. Ora[ mic,Bradul nu ofer` multeposibilit`]i de distrac]ie pentru

Îmi doream un loc de munc` sigur, mai bine v`zut, am`rturisit caporalul Sorin Sabin Mihu], mecanic

conductor, în armat` din 2006.

Caporalul Bogdan R`pcùeste [ofer în armat`

din 21 decembrie 2006. {tie data intr`rii în„sistem”, ca pe ziua sa de na[tere, poate [i

pentru faptul c` angajarea a fost pentru el ca unnou început. Lucrase [i înainte, tot ca [ofer, la o

firm`. Am cùtat o variant` mai bun`, dar nuneap`rat pentru salariu, cât pentru ideea de

stabilitate, sus]ine Bogdan, care este c`s`torit [iare [i o feti]` de patru ani. Ce alternative mai

sunt în Brad? Po]i s` mergi la volane, adic` lafabrica de volane. {i la centuri, la fel. Acolo emereu nevoie de oameni, dar nu po]i fi chiar

sigur c` reu[e[ti. Altceva? Nu prea...

Întotdeauna te confrun]i cusitua]ii noi, pe care trebuie

s` le rezolvi, spune capo-ralul Florin Burza, armurier.Normal, [i siguran]a a con-tat când am decis s` vin aici.La patron, azi e[ti, mâine,nu [tii...

tineri, a[a c` mare parte dintimpul [i preocup`rile lui Adrianeste concentrat` peresponsabilitatea sa de la serviciu.Are deja câ]iva ani de experien]` înmentenan]`, a[a c`, [i în cazulparticular cu care se confrunt`, [tiecum se procedeaz`: furtunul seînlocuie[te. Cum nu exist` piesenoi, furtunul va fi luat de pealtceva, o tehnic` poate la fel deveche, casat`. O solu]ie temporar`.

Militarii au muncit în lini[te[i s-au în]eles din priviri. Înparcul auto, erau precummedicii în timpul unei opera]ii.Î[i pasau f`r` vorbe canistre,pâlnii, chei, în vreme ce aerul seîmbiba de mirosul motorinei,pl`cut în diminea]a de toamn`.TAB-ul st`tea cuminte, ca [ianesteziat, iar mâini dibace îiumblau prin corp, cupromisiunea unei vindec`ri ceavea s` dureze. Cât? Nu se [tie.

Via]a în Brad

E [i bun`, [i rea, a fost de p`rereAdrian, comandantul grupeiîntre]inere [i repara]ii. Cum st` lac`min, se descurc` mai greu cug`titul, îns` nu se plânge. Condi]iilei se par destul de bune [i esteîncântat de faptul c` distan]a pân`la serviciu se parcurge pe jos înnumai câteva minute.

Nu este grav, a confirmat [icomandantul grupei între]inere[i repara]ii, maistrul militarclasa a IV-a Adrian Laza. Aumai fost probleme de genul

armat`, petrecut` la 18 iunie2008, i-a oferit nu doar siguran]asalariului care nu întârzie, ci [iactivit`]i mai variate. Îmi placemai mult, pentru c` nu e omunc` de rutin`. Întotdeauna teconfrun]i cu situa]ii noi, pe caretrebuie s` le rezolvi. Normal, [isiguran]a a contat când am deciss` vin aici. La patron, azi e[ti,mâine, nu [tii...

{ofer la o carier` de piatr`în „via]a sa anterioar`”,caporalul Sorin Sabin Mihu]poveste[te c` [i-a \ndeplinitstagiul militar la jandarmi, înOr`[tie, îns` atunci nu seangaja. A[a c` a sperat, aa[teptat, aproape patru ani. Îmidoream un loc de munc` sigur,mai bine v`zut, ne-a m`rturisitSorin, de loc de lâng` Brad. {isunt pu]ine locuri de munc` înora[ mai bine v`zute caarmata, care se bucur` în Bradde o imagine extraordinar`,datorit` unei rela]ii specialeîntre civili [i militari, închegatede-a lungul timpului. Militariiau ajutat la inunda]ii, aucontribuit la p`strareapatrimoniului istoric al zonei [is-au ar`tat mereu preg`ti]i sìntervin` la nevoie. A[a c` a fimilitar în Brad este chiar opostur` fericit`.

Sunt cu to]ii mul]umi]i [i,de[i parc` ar fi loc de mai bine,nu se pot plânge. Experien]elelor anterioare îi ajut` ast`zi s`compare. Astfel, Florin,armurierul, a lucrat înainte înconstruc]ii, ca muncitornecalificat, [i într-o fabric` demobil`, ca tâmplar. Trecerea la

Maistru militarclasa a IV-a Adrian Laza

EI REDAU VIA}A TEHNICII MILITAREPLUTONIER ALINA CRI{ANFOTO: PLUTONIER ALINA CRI{AN

Oamenii [i tehnica sunt esen]iale în armat`.Oricât de important` este prima categorie nu

trebuie pierdut` din vedere necesitatea celei de-a doua.Pentru c` militarii, f`r` armament, utilaje, tehnic` delupt` [i echipamente corespunz`toare, nu ar puteaatinge cel mai înalt nivel de performan]`. Lucrul acestaeste foarte bine cunoscut de personalul Centrului 102Mentenan]` Bucov, una din structurile care vegheazàsupra p`r]ii neînsufle]ite a armatei.

Militarii [i angaja]ii civili aiacestei unit`]i au dus termenul deprofesionalism la un alt nivel, nu s-aumul]umit doar cu a între]ine [i arepara tehnica, ci au contribuit lainovarea acesteia.

În peste jum`tate de secol deexisten]`, Centrul a marcat reu[iteconsiderabile nu numai pe partearepara]iilor tehnicii existente, ci [iprin proiectarea de noi utilaje [ifabricarea unor piese care nu maiexist` pe pia]a româneasc`. Astfel,în 1974, se fabric` prototipultractorului de evacuare TERA, în1975, unitatea devine uniculproduc`tor de scule, dispozitive [iverificatoare nestandardizate dinarmat` [i realizeaz`, în concep]ieproprie, prototipul tractorului u[orde artilerie TAR-76. În urm`toriiani, Centrul creeaz` prototipultractorului mijlociu de artilerie, almacaralei pe [enile [i alautoatelierelor ADMR, AIRA [iADMS. Totodat`, realizeaz`trecerea pe motor Diesel atransportului amfibiu blindat TAB-71 [i de cercetare (BRDM-2),ob]ine omologarea prototipurilorautoatelierului AIRA-U [i alma[inilor de s`pat [an]uri MSS-600[i 1200 [i recaroseaz` numeroaseautosta]ii radio.

În 2011, unitatea a reu[itînfiin]area, prin for]e proprii, a uneista]ii ITP (pentru militari [i civili),iar în 2014, a unui laborator debrunare chimic` (tratamentîmpotriva corod`rii armamentului).

În perioada 2004-2014, au fostasimilate în repara]ie 99 deechipamente militare, iar înfabrica]ie peste 110 repere,ansambluri [isubansambluri de tehnic`.

autopropulsate, translatoarestivuitoare [i este autorizat` pentrudepozitarea metalelor pre]ioase.

Centrul 102 Mentenan]`Bucov, pentru o mai bunòrganizare, este împ`r]it pe [asesec]ii, fiecare cu atelierele ei, [i ocompanie. La atelierul deproiectare [i inginerie tehnologic`,Grigore Vasiliu, un fel de manager-creator (pentru c` este un arhitectal utilajelor, care creeaz` schi]aprototipului, dar se ocup` [i deîmp`r]irea sarcinilor [i calculareacosturilor produc]iei), explic` cepresupune acest rol. Sunt dou`tipuri de documenta]ie: de execu]ie –

tanc, aflat la intrarea într-o halìmens`, plin` cu ma[ini în diferitestadii pe flux: TAB-uri, camioane,un MLI, o macara, un ARO cucaroseria într-o parte, iar în alta[asiul, o transmisie de TATRA 813,o punte fa]` de DAC 665. Sec]iacuprinde singurul atelier din ]ar`care se ocup` de revizia motoarelorde tanc V2.

Sec]ia repara]ii tehnic` deartilerie lucreaz` atât pentruFor]ele Terestre, cât [i pentruFor]ele Aeriene. Întotdeauna, dup`repara]ie, se face verificarealeg`turii elastice prin tragere. Îngeneral, cele mai multe problemeap`rute sunt din cauza depozit`riinecorespunz`toare. Tot ei repar` [iarmamentul de infanterie. Au unatelier de optic`, unde se realizeaz`reglajul, lunete. Avem în dotare unautoatelier [i în fiecare var` nedeplas`m prin poligoane, pentru aremedia orice problem` ap`rut`.La M`lina, la Capul Midia, explic`[eful sec]iei, locotenent-colonelinginer Valeriu Constantinescu.Personalul civil are calificare del`c`tu[, solda]ii [i grada]iiprofesioni[ti sunt armurieri, iarmai[trii militari sunt de artilerie

meseria[i, sco[i din [colileprofesionale cu durata de trei ani,nu pot fi înlocui]i cu tineriiinstrui]i la locul de munc`. Tainelemeseriei se afl` greu. Este o treab` define]e. Suntem o sec]ie unic` înArmata României [i ar fi p`cat s`

desenul, schi]a atât cea final`, cât [ito]i puii ei (adic` toate ansamblurile[i subansamblurile) – [i ceatehnologic`. Avem fi[e pe careîmp`r]im sarcinile colegilor(frezorului, sudorului etc), timpul încare piesele ar trebui s` fie gata,inclusiv costul produsului. Astaînseamn` documenta]ie tehnologic`,

terestr` sau antiaerian`. Oameniivin cu o baz` solid` din [coli, fiindcìnstitu]iile de formare ne consult`pentru îmbun`t`]irea procesului deînv`]`mânt.

În sec]ia repara]ii echipamenteCBRN, intenden]` [i CL seabordeaz` partea de tinichigerie,l`c`tu[erie, tapi]erie, tâmpl`rie [ivopsitorie. Toate tipurile de tehnic`[i echipamente, care se repar` încelelalte sec]ii, ajung [i la mine,spune locotenent-colonelul CristianSandu, [eful sec]iei. Autoturismelevin pentru partea de tapi]erie, lacamioane ne ocup`m de tâmpl`rie,iar vopsitoria este necesar` pentrutot ce intr` în repara]ie.

Sec]ia de fabrica]ie este uniculsector r`mas în Armata României,în care se mai fabric` piese. Este unsegment valoros pentru c` nu aiunde, în alt` parte, s` g`se[ti piesede schimb pentru tehnica veche.Singura problem` a sec]iei estelipsa de personal. Speciali[tii suntpe cale de dispari]ie. Cel care seocup` de tratamentele termice deînt`rire a pieselor, spre exemplu, vaie[i la pensie pe 15 noiembrie.Posturile civile sunt blocate, nu aucum s` îl înlocuiasc`. Este o sec]ienucleu, de care depind toatecelelalte. Dac` s-ar desfiin]a, foartemult` tehnic` de lupt` ar trebuiscoas` din uz. Acest sector este pemoarte, din cauza lipsei de personal.Prin restructur`ri, oameniispecializa]i au r`mas pe dinafar`.Posturile sunt blocate. Adev`ra]ii

Ultima sec]ie înfiin]at` aCentrului este cea de brunarechimic`. De aici ies armele negre,procedeu folosit împotriva corod`riimetalului. Temperatura dinînc`pere [i a solu]iilor folositetrebuie s` fie de fix 20 de grade

Ast`zi, unitatea de]ineacredit`ri pentru reparareaautovehiculelor rutiere [i buteliilorpentru gaze comprimate (inclusivsting`toare), verificarea tehnic`periodic`, între]inerea [i reviziamacaralelor, stivuitoarelor

materialele necesare prototipului, dela num`rul cuielor [i pân` lamaterialul folosit, forma [i m`rimeafiec`rui element.

Sec]ia repara]ii BAT (blindate,automobile [i tractoare) [i tehnic`de geniu întâmpin` vizitatorii cu un

Centrul 102 Mentenan]` Bucov a s`rb`torit vineri, 31octombrie, 60 de ani de la înfiin]are. Activitatea a

cuprins un program artistic sus]inut de fanfara ConsiliuluiJude]ean Prahova, defilarea personalului unit`]ii, oexpozi]ie de medalii, tehnic` [i echipamente militare, unsurvol aerian oferit de Aeroclubul României [i s-a încheiatcu o mas` câmpeneasc`. La ceremonie, Centrului i s-aacordat Emblema de Onoare a For]elor Terestre, iar o partedin personalul unit`]ii a primit, în semn de apreciere,Emblema de Merit în Serviciul Armatei României, precum[i în Slujba P`cii, clasa a III-a.

La eveniment au fost prezen]i comandantul Bazei 2Logistic` Valahia, colonel Costel B`boianu, reprezentan]iai autorit`]ilor publice locale, ai Statului Major al For]elorTerestre, ai Diviziei 1 Infanterie Dacica [i ai structurilordin sistemul na]ional de ap`rare, ordine public` [isiguran]` na]ional` din jude]ul Prahova.

PLUTONIER-MAJOR DUMITRU DOGARU

De-a lungul celor 60 de ani de existen]` s-a f`cut trecereade la repararea câtorva tipuri de echipamente BAT la

asimilarea în repara]ie a unei game diversificate deechipamente militare (peste 100): blindate pe ro]i [i [enile,tractoare de artilerie, armament de infanterie, tunuriantiaeriene [i terestre, tehnic` de comunica]ii [i informatic`,rachete sol-aer, instala]ii de lansare, complexe radiotehnicemobile [i multe altele. Retrospective, repere, 60 de ani, toateadunate într-o clepsidr` a timpului care poart` esen]aprofesionalismului, a d`ruirii, a spiritului de echip` aici, laCentrul 102 Mentenan]` Bucov.

COMANDANTUL CENTRULUI 102 MENTENAN}~, COLONEL ING. NICOLAE BUCIC~

disp`rem. Abia atunci, poate, î[i vorda seama de valoarea noastr`, cândva fi prea târziu, poveste[te, cuam`r`ciune, [eful sec]iei,locotenent-colonel Ilie Catana.

O meserie destul depericuloas`, care implic`desfacerea rachetelor [i separareapieselor, au cei din sec]ia repara]iirachete [i echipamente decomunica]ii [i informatic`. Refacrachete autodirijate pe amprent`

termic` sau dup` diferen]a decontrast – cer [i ]int`. R`spund departea electronic`, mecanic` [iautomatiz`ri. Au o instala]ie deverificare special conceput` pentruacest tip de rachete. Tot aici se repar`sta]ii de comunica]ii, sta]ii radio,calculatoare [i grupuri electrogene detoate tipurile, sta]ii de radioloca]ie (deconducere a tragerilor).

Anii care au trecut auconstituit trepte ascendente spreafirmarea identit`]ii Centrului102 Mentenan]` Bucov, în cadrulc`ruia d`ruirea [i calitateapersonalului au f`cut posibil`promovarea imaginii unit`]ii prinmen]inerea [i refacerea st`rii deoperativitate a tehnicii [iechipamentelor militare.

Celsius. De aceea, procedeul seexecut` mai mult pe timp de var`.Solu]iile folosite prezint` pericoldoar în cazul îngurgit`rii, a[a c`nu este necesar lucrul cu m`[ti.Bìle cu solu]ii chimice dinaceast` sec]ie sunt mai maridecât în alte p`r]i. Astfel, auposibilitatea de a bruna [imaterialele de artilerie, adic` o]eav` de tun, un ascunz`tor defl`c`ri.

Grigore Vasiliu – inginer proiectant

Caporal clasa a III-a Ion B#r` verific` leg`tura elasticà unui obuzier calibrul 152 mm.

Maistrul militar clasa a V-a M`d`lin Andrei Pantazi estespecialist \n repara]ia unor tipuri de rachete.


Observatorul militarwww.presamil.roMENTENAN}~

ANCHET~10 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


AVATARURILE ÎNV~}~MÂNTULUI MILITAR UNIVERSITAR,

Am auzit [i am folosit fiecaredintre noi, mai devreme sau

mai târziu, expresia pe vremeamea, urmat` de un lucru desprecare am considerat c` se f`cea

mai bine în trecut. Vremurile seschimb` [i aceast` expresie

poate fi folosit` gre[it,întrucât sistemul nostru de

referin]` este timpul, iar acestanu reprezint` o constant`.

Facem parte dintr-un sistemmilitar, care construie[te

ierarhii bazate pe competen]e [ivalori recunoscute prin realiz`ri

palpabile. Îns` cu to]ii suntemde acord c` drumul spre o

carier` de succes nu este delocsimplu. Ca în orice activitate pe

care o desf`[ur`m de-a lungulvie]ii, cel mai greu este

începutul, iar startul uneicariere de ofi]er nu a fost[i nu va fi vreodat` u[or.Am pornit în realizareaacestei anchete de la o

problem` ce are în substratschimb`rile prin care a trecut

sistemul militar de înv`]`mânt.Este în firea noastr` s` opunem

rezisten]` la schimbare, dar,totodat`, suntem con[tien]i c`

aceasta este necesar`. Uniidintre ofi]erii care au parcurs o

bun` parte din drumul uneicariere de succes consider` c`

sistemul de înv`]`mânt militaractual nu este la fel de eficient

ca cel prin care au trecut ei.Nu de pu]ine ori, ace[tia [i-au

exprimat nemul]umireareferitoare la nivelul de

preg`tire pe linie de specialitatea absolven]ilor institu]iilor

militare de înv`]`mântsuperior. O nemul]umire carepare larg r`spândit`, \ns` nu

trebuie neglijat faptul c`, înprezent, tinerii ofi]eri sunt [ilicen]ia]i într-o specializare

universitar`. Desigur, s-a trecutpeste etapa în care era în vog`

celebra expresie Vin managerii![i au fost recunoscute beneficiile

unui înv`]`mânt superiormodern. În încercarea de a

surprinde cât mai bine factoriideterminan]i care influen]eaz`

ast`zi preg`tirea tinerilor ofi]eri[i de a oferi solu]ii unei proble-

me care ne preocup`, am discu-tat, pe rând, cu reprezentan]i ai

p`r]ilor implicate în procesul deformare a acestora, dar [i cu

beneficiarii, comandan]ii unit`-]ilor de pe teritoriu. Am avut în

aten]ie fiecare categorie de for]e[i am consemnat opiniile facto-rilor implica]i, primite pân` la

data public`rii anchetei.

Înv`]`mântul din For]ele Terestre

Am stat de vorb` cu ofi]eri ajun[i de pu]in timp în unit`]ile de pe teritoriu. Ceimai mul]i nu s-au sim]it preg`ti]i în totalitate pentru a lua în primire prima func]ie.Ace[tia consider` c` au suficiente cuno[tin]e pentru a conduce un pluton, dar c`pe linie de specialitate mai au înc` de înv`]at pentru a ajunge la nivelul solicitat deconducerea unit`]ilor în care sunt încadra]i.

Pornind de la aceste idei, am stat de vorb` cu generalul de brigad` prof. univ.dr. ing. Ghi]` Bârsan, comandantul (rectorul) Academiei For]elor Terestre NicolaeB`lcescu din Sibiu.

Cu siguran] , întrebarea cu privirela preg`tirea de specialitate a

absolven]ilor trebuie adresat centrelor deinstruire ale armelor, respectiv [colilor deaplica]ie, [i acolo ve]i g`si un prim r`spuns:timp insuficient de preg`tire. Cursul debaz a fost redus de la un an la [ase luni,dar cerin]ele au r`mas acelea[i sau aucrescut.

În cadrul Academiei For]elor Terestre,form`m ofi]eri de comand pentru toatearmele/serviciile/specializ`rile militareapar]inând For]elor Terestre, precum [ipentru al]i beneficiari, licen]ia]i în domeniilede studii [i specializ`rile universitareacreditate, ap]i s accead , potrivit nevoilorarmatei [i op]iunilor proprii, în etapaspecializ`rii în arm , care se desf [oar încentrele de instruire ale armelor. StatulMajor al For]elor Terestre a elaborat unModel al absolventului, în care to]i cei care

particip`m la procesul de formare a spe-ciali[tilor militari avem roluri clare [i binedefinite. În acest sens, a existat o preocu-pare permanent din partea academiei sàrmonizeze con]inuturile disciplineloruniversitare din planul de înv ] mânt cucerin]ele privind formarea competen]elorprofesionale ale studen]ilor, iar focalizareaefortului institu]ional a fost îndreptat c trecerin]ele [i finalit ]ile impuse de Modelulabsolventului.

În ultimii [ase ani, promo]iile au fostevaluate cu privire la nivelul preg tirii mili-

tare, în baza cerin]elor din Modelulabsolventului. Calificativele au fost foartebune [i excep]ionale. Evident, nu ne-ammul]umit cu atât, am cùtat s sus]inemprocesul de specializare în arm` printrecerea gradual la o nou concep]ie deinstruire. Pentru prima dat , în iunie 2014,a fost organizat o activitate pilot de evaluarea promo]iei, în cadrul unui exerci]iu tacticcomplex integrator. Rezultatele au de-monstrat c` putem implementa o nou`concep]ie de preg`tire pentru studen]iimilitari. {eful Instruc]iei [i doctrinei dinSMFT a ini]iat un grup de lucru, care avizat, în primul rând, utilizarea facilit ]iloroferite de Centrul de Instruire pentruFor]ele Terestre Getica din Cincu, înprocesul de instruire a studen]ilor.

În acest context, au fost studiate [i revi-zuite fi[ele disciplinelor care contribuie laformarea specialistului militar [i au fostcorelate cu elementele teoretice [i practicedin cadrul instruc]iei de specialitate. Dac`mai adùg`m [i faptul c am implementat,în urm cu doi ani, reparti]ia pe arme [ispecialit ]i înc din anul I, apreciem c s-aucreat condi]ii suplimentare, care s conduc`la dobândirea capacit ]ii de bun specialistmilitar în arma pe care au ales-o.

Se observ` preocuparea permanentà tuturor celor implica]i în procesul deformare a ofi]erilor de comand` de a g`sisolu]ii pentru a avea rezultatele dorite debeneficiari.

Nu trebuie s neglij m faptul c aproapeun sfert din studen]ii no[tri studiaz câteun semestru în academii militare din Cehia,Slovacia, Polonia, Austria, Ungaria, Bulga-ria, Belgia [i Turcia, cu rezultate de excep]ie.Suntem printre fondatorii IMAF - Interna-tional Military Academic Forum, for în carediscut`m solu]ii pentru un viitor ofi]ereuropean.

Personal, am convingerea c [i unit ]ilepot avea un rol vizibil în cre[terea niveluluide cuno[tin]e de specialitate ale absolven-]ilor institu]iilor militare de înv`]`mânt,concomitent cu identificarea de noi solu]iide eficientizare a procesului de formare aspecialistului militar, [i aici aduc în discu]ieo problem` discutat` dar nefinalizat`:reparti]ia la unit`]i s` fie f`cut` înainteacursului de baz , la finalizarea studiilor înacademie.”

Am fost interesa]i s afl m [i punctul de vedere al reprezentan]ilor centrelor de instruire, care sunt în subordinea [colilor de aplica]ie, [i deja a început s se contureze o prim solu]ie. P`rerea acestora a fost c durata cursului de baz`

este prea mic`, drept urmare cursan]ii nu reu[esc s` asimileze un bagaj complet deinforma]ii [i deprinderi. O alt problem subliniat a fost lipsa instructorilor care îi formeaz`pe tinerii ofi]eri. Este vorba de lipsa de atractivitate a func]iilor din institu]iile militare deînv`]`mânt, un subiect atins [i de generalul de brigad Ghi] Bârsan, dar asupra c`ruiavom reveni într-unul din numerele viitoare ale s`pt`mânalului Observatorul militar.

Am stat de vorb [i cu unii comandan]i de unit`]i operative. P`rerile au fost împ`r]ite.Unii au dat mai pu]in importan] nivelului de preg`tire al sublocotenen]ilor care vin înunit`]i [i consider` c` ofi]erul trebuie s` ajung` la finalul primului an de activitate s`îndeplineasc standardele impuse de structura respectiv , preluând astfel responsabilitateapreg`tirii acestuia. Al]ii sus]in revenirea la vechiul sistem în care preg`tirea de specialitateavea loc [i în cadrul AFT, fapt care nu este compatibil cu modelul absolventului.

{i pentru a avea o vedere de ansamblu asupra întregului sistem de înv`]`mânt dinFor]ele Terestre, am discutat cu [eful sec]iei înv`]`mânt din SMFT, colonel Nicolae Mitu,care a declarat c` s-au f`cut înc` de acum câ]iva ani demersuri pentru prelungireaperioadei de desf`[urare a cursului de baz , f`r finalitate îns . De asemenea, a men]ionatc pentru noul plan de înv`]`mânt, care va intra în vigoare începând cu 2016, va sus]ine,înc` o dat`, demersurile din anii preceden]i. Problema este cunoscut`, rezolvarea s-ag`sit, mai a[tept`m [i punerea ei în aplicare.

Specializarea tinerilor ofi]eridin For]ele Aeriene

Primul pas pe care l-am f`cut în documentarea despreabordarea problemei în cadrul acestei categorii de for]ea fost discu]ia pe care am avut-o cu comandantul(rectorul) Academiei For]elor Aeriene Henri Coand` dinBra[ov, comandor prof. univ. dr. Vasile Bucinschi.

A deseori auzim anumite p`reri conform c`rora absolven]ii academiilor categoriilor de for]e nu

se ridic la un nivel de performan] a[teptat de comandan]iie[aloanelor în care ace[tia sunt repartiza]i.

Consider c sunt mai multe cauze [i, în acela[i timp,cred c exist solu]ii de corectare a sincopelor ap`rute. Înprimul rând, consider c etapa organiz`rii, acredit rii [iderul`rii programelor de studii universitare de licen]`Managementul organiza]iei în toate academiile categoriilorde for]e a fostdep`[it`, fiindoportun la unmoment dat,îns în situa]iaactual cred c`sunt necesarenoi programe,cu specializ`riconcrete, con-centrate speci-fic pe compe-ten]ele profe-sionale [i trans-versale aleproasp`tuluiabsolvent, ra-portate la spe-cializarea dis-tinct a ofi]erului în devenire. În acest sens, AcademiaFor]elor Aeriene Henri Coand are acreditate, provizoriu,trei programe universitare de licen] (Management înavia]ie, Managementul traficului aerian [i Managementulsistemelor de rachete [i artilerie antiaeriene) care seadreseaz , în mod concret, preg tirii viitorilor ofi]eri, înraport cu specializ`rile pe care le ob]in.

Un aspect extrem de important, cu implica]ii asupraelabor`rii planurilor de înv`]`mânt [i, implicit, asupracalit ]ii absolven]ilor, este cel al apartenen]ei domeniuluide licen] [tiin]e militare, informa]ii [i ordine public ladomeniul fundamental [tiin]e sociale. Consider c estenecesar ca domeniul de apartenen] s fie unul distinct,date fiind particularit ]ile form`rii ofi]erilor, [i ca în cadrulacestuia s fie fundamentate standarde specifice, exclusivpentru acest domeniu. În acest sens, planurile deînv ] mânt ar putea avea un caracter mult mai aplicat [icu evident direc]ionare c`tre formarea competen]elornecesare viitorilor ofi]eri, iar aici este necesar interven]iadin partea tuturor structurilor [i institu]iilor cu responsa-bilit ]i în înv ] mântul militar superior, în scopul adopt riiunor astfel de standarde la nivel na]ional.

Nu în]eleg de ce nu putem delimita [i formaliza un setde standarde specifice specializ`rilor din domeniul [tiin]emilitare, informa]ii [i ordine public cu respectarea, întotalitate, a standardelor generale. Cred c este posibilacest lucru [i, în acela[i timp, cel pu]in în for]ele aeriene, c`se va ac]iona în acest sens, dat fiind deschiderea total aconducerii SMFA spre o abordare pragmatic [i coerenta ceea ce înseamn` formarea ofi]erului, indiferent despecialitatea sau genul de arm abordat.

Totodat , consider c este imperios necesar ca înredactarea [i implementarea fi[elor disciplinelor [i aprogramelor analitice corespondente planurilor deînv ] mânt s existe o leg tur intrinsec între ceea ceînseamn` contribu]ia tematicii respective la creareacompeten]elor profesionale [i transversale, stabilite în cadrulprogramului, [i obiectivele pe care ni le propunem. Estenecesar s fim mai pragmatici, mai aplica]i [i poate maiconcre]i. Cred c trebuie s ne concentr`m mai mult pepreg tirea de specialitate a viitorilor ofi]eri, pe corelarea,pe cât posibil, a perioadelor în care studen]ii desf [oar`stagiul de practic cu perioadele în care unit`]ile undesunt repartiza]i desf`[oar` activit`]i importante deinstruc]ie, exerci]ii, trageri de instruc]ie.

Un alt aspect pe care îl consider important în preg tireastuden]ilor se axeaz` pe maniera în care ace[tia suntrepartiza]i în unit ]i. Acum reparti]ia pe func]ii în unit ]i seface dup absolvirea cursurilor din [colile de aplica]ie. Prinurmare, pe timpul cursurilor, absolven]ii academiilor nucunosc înc func]ia pe care o vor încadra. În aceast situa]ie,preg tirea lor în [coala de aplica]ie nu poate fi direc]ionatconcret pe atribu]iile func]iei pe care o vor ocupa.”

General de brigad`prof. univ. dr. ing. Ghi]` Bârsan

„„

Comandor prof. univ. dr.Vasile Bucinschi

11ANCHET~Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PAGINI REALIZATE DE SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

MODELE {I SCHIMBARE

La [coala de Aplica]ie a For- ]elor Aeriene de la Boboc, am g`sit tineri subloco-

tenen]i care se preg teau în specializareaofi]eri de stat major. Ei ne[tiind concretce func]ie vor ocupa, au dificult ]i în a sespecializa într-o anumit direc]ie.

Am constatat c tinerii sublo-cotenen]i au un bun nivel

de preg tire militar teoretic [i despecialitate, dar [i deprinderi meto-dice minime în ce prive[te executareaactivit`]ilor practice de instruc]ie,spune comandorul Petric Havres-ciuc, loc]iitorul comandantuluiGrupului 95 Zbor de la Baza 95Aerian Erou c`pitan aviator Alexan-dru {erb`nescu, din Bacù. „Primafunc]ie poate pune uneori problemedatorate diferen]ei de vârst` [i deexperien] fa] de subordona]i. {tiuc , în acest moment, institu]iile mili-tare de înv`]`mânt sunt în situa]iadificil de a g`si calea prin care s`respecte cerin]ele beneficiarilordirec]i, s respecte cerin]ele NATO[i, în acela[i timp, s nu se abat de laimpunerile Ministerului Educa]iei.Modelul absolventului continu s`fie un deziderat ideal. Din punctulmeu de vedere, armata are nevoie,înainte de toate, de un militar binepreg`tit [i ulterior s se pun pro-blema echival rilor în via]a civil .”

Solu]ii exist` [i pentrusistemul de înv`]`mânt dinFor]ele Aeriene [i seam`n`

cu cele aplicabile [i pentru For]eleTerestre. Este de remarcat faptul c`se solicit`, în unanimitate, reparti]iape func]ii a sublocotenen]ilor dup`finalizarea studiilor în academii [iînainte de cursul de baz`.

Aspiran]ii For]elor Navale

Discu]ia pentru For]ele Navale a început, înmod firesc, cu contraamiralul de flotil prof. univ.dr. ing. Vergil Chi]ac, comandantul (rectorul)Academiei Navale Mircea cel B trân, din Constan]a.

Din analizele efectuate anual asupragradului de satisfac]ie a beneficiarilor

din For]ele Navale, prin aplicarea instrumentuluichestionar, a reie[it faptul c ace[tia apreciaz , înmod pozitiv, cuno[tin]ele [i competen]ele studen-]ilor no[tri [i recomand` dezvoltarea abilit`]ilorpractice. Sfâr[itul fiec`rui an de studiu, cu excep]iaanului IV, bineîn]eles, este dedicat stagiilor depractic , care sporesc gradual în complexitate, por-nind de la preg`tirea marin`reasc`, continuândcu un voiaj la bordul Navei-[coal Mircea [i ajun-gând pân la practica de specialitate de la bordulnavelor militare. De asemenea, în ultimii ani aminvestit foarte mult în logistica educa]ional`, cuun accent puternic pe laboratoare [i simulatoarede ultim` genera]ie, tocmai pentru a asiguraperfec]ionarea acestor deprinderi.

Propunerea de îmbun`t`]ire a sistemului deînv`]`mânt militar pe care încerc s o promovez înmediul universitar are la baz` nevoia de timpsuplimentar alocat form`rii competen]elor pentruprima func]ie, comandant de serviciu de lupt sausimilar. Modernizarea tehnicii [i armamentului dinFor]ele Navale, dar [i a leadershipului militar, solici-t mereu proiectarea de module de instruire speci-fice, de durat relativ scurt . Astfel c planurile deînv`]`mânt la nivelul studiilor de licen] sunt per-manent modificate, chiar agresate, cu nenum`ratecerin]e de instruire punctuale. În consecin] , multi-plele sarcini educa]ionale, raportate la timpul avutla dispozi]ie, nu pot fi întotdeauna îndeplinite întotalitatea lor.

Solu]ia pe care o întrev`d rezid` în par-curgerea, de licen]ia]ii militari, a unui program destudii de masterat profesional, pe durata a treisemestre. În acest fel, la programul de studii delicen] am studia o curricul inginereasc gene-ral , care s formeze, în special, deprinderile degândire [i de operare independent într-un mediutehnic militar de complexitate redus`. Ulterior,masteratul profesional de trei semestre va fi etapacare va des`vâr[i preg`tirea tehnic [i de comandà ofi]erului de marin sau din celelalte categoriide for]e. Pe timpul acestui masterat, pot fi forma]ispeciali[ti pe arii mai reduse (naviga]ie, armamentde suprafa]`, armament anti-submarin, r`zboielectronic, cyber defence etc), care s cuprind [i

T impul insuficient de preg`tire este o problem` [i pentru înv`]`mântul marin`resc militar. Solu]ia g`sit de contraamiralul de flotil Vergil Chi]ac scoate din ecua]ie [colile de aplica]ie, acestea urmând s fie înlocuite cu un masterat profesional.

Am luat leg`tura [i cu reprezentan]i ai {colii de Aplica]ie pentru For]ele Navale ViceamiralConstantin B`lescu, din Mangalia, [i am aflat c` este foarte dificil s` reactualizeze informa]ii pe careaspiran]ii le-au acumulat în primii doi ani de academie, s` îi preg`teasc` din punct de vedere alleadershipului [i, într-un final, s` îi preg`teasc` pentru func]ia de ofi]er de cart, în doar [ase luni, dincare o lun` [i jum`tate de practic` efectiv`.

Am f`cut [i urm`torul pas [i am intrat pe poarta Divizionului 50 Corvete de la Mangalia, unde amstat de vorb` cu comandantul unit`]ii, comandor Ion Condur [i cu [eful de stat major al acesteia,comandor Liviu Coman.

Dorim ca aspirantul s` fie un bun ofi]erde cart, s` cunoasc` tehnica pe care o

deserve[te [i s` [tie naviga]ie, cinematic`,cuno[tin]e de naviga]ie în siguran]` pe mare [ifluviu, legisla]ie na]ional` [i interna]ional` [ipu]in` hidrometeorologie. Din dorin]a de a creaingineri, uit`m poate c` ace[ti ofi]eri vor aveadestine pe mân`. Vor trebui s` ia decizii corecte,în condi]ii de stres, pe furtun` [i mare rea. Edificil s` le cerem toate acestea tinerilor, maiales când, de la un an la altul, societatea civil`nu mai consider` atractiv` meseria de ofi]er demarin`, [i, imediat dup` ce termin` [coala,schimbarea mediului pe unii îi cam sperie.Greut`]i sunt foarte multe, via]a la bordul uneinave nu este deloc u[oar`, iar tân`rul ofi]erdescoper`, dac` nu cumva a descoperit de mai

Concep]ia celor doi interlocutori este unacare, de altfel, coincide în oarecare m`sur`

cu întregul proces de formare a ofi]erilor. Înacademii se acumuleaz` cuno[tin]e pe careabsolven]ii le pun în aplicare la cursul de baz`,urmând ca o parte din responsabilit`]i s` revin` [iunit`]ilor, care sunt responsabile cu preg`tirea lorde specialitate în primul an de activitate.

Iat` [i p`rerea unui tân`r ofi]er, aspirantulGeorge Andriu: „În ciuda sistemului de înv`]`mânt,ofi]erul proasp`t ie[it de pe b`ncile [colii prezintùnele lacune [i dificult`]i inerente primei func]ii.La bordul navei, observi c` informa]iile dobânditede la majoritatea cursurilor din academie nu \]ifolosesc sau nu sunt aplicabile în exercitarea atribu-]iilor. De asemenea, tehnica pe care o folose[ti estemai veche decât cea pe care ai înv`]at la simu-latoarele academiei.

Odat` ajuns la vapor, realizezi c` echipajul este,de regul`, format [i î[i cunoa[te îndatoririle foartebine, de la deservirea tehnicii, pân` la activit`]ilespecifice fiec`rei unit`]i. Atunci tân`rul ofi]erîncearc` s` se impun`, dar reu[ita acestei ac]iuninu se reg`se[te neap`rat în regulamente, ci încalitatea uman` a acestuia, în capacitatea de aînv`]a [i, cel mai important, prin exemplul personal.

Un element foarte important în formareaaspirantului proasp`t venit din promo]ie esteajutorul primit din partea ofi]erilor cu experien]`,ajutor care exist` sau nu, în func]ie de caracterul[i r`bdarea fiec`ruia. Echipajul navei este, deasemenea, important, deoarece de la membrii luiînve]i lucruri care nu sunt prinse în programa destudii a institu]iilor de înv`]`mânt ale For]elorNavale.

Etapele parcurse în patru ani [i jum`tate suntimportant pentru un ofi]er de marin`, deoarecepermit dobândirea [i aprofundarea multorinforma]ii preponderent teoretice. Totu[i,capacitatea de integrare în colectiv [i de înv`]area meseriei la nav` este definitorie.”

Acelea[i probleme,solu]ii diferite

În func]ie de specificul fiec`rei categorii defor]e, s-au g`sit mai multe cauze, dintre care unelesunt comune, precum insuficien]a timpului dedicatpreg`tirii în [colile de aplica]ie, lipsa instructorilorîn institu]iile militare de înv`]`mânt sau oneconcordan]` a specializ`rilor universitare cunevoile beneficiarilor. Solu]iile sunt multiple [idifer` de la caz la caz. To]i factorii implica]i înprocesul de înv`]`mânt sunt de acord c` esteimperios necesar` prelungirea perioadei depreg`tire la cursul de baz`, iar pentru For]eleTerestre [i For]ele Aeriene repartizarea pe func]iila finalizarea studiilor în academii.

Desigur, nu este de neglijat faptul c` [i unit`]ileau de jucat un rol foarte important în ecua]iaform`rii ofi]erului specialist. În primul rând, printransmiterea unui feedback realist despre nivelulde cuno[tin]e al studen]ilor, evalua]i în stagiile depractic`, pentru c` exist` o cutum` prin care to]ise întorc la [coli cu calificativul Foarte bine, iar înal doilea rând, prin respectarea întocmai aprogramului de preg`tire a cadrelor militare aflateîn primul an de activitate.

Nu în ultimul rând, sistemul de referin]` la carese raporteaz` nivelul de cuno[tin]e al tinerilor ofi]eritrebuie adaptat în func]ie de evolu]ia înv`]`mân-tului de la nivel european. Exigen]a beneficiariloreste de bun augur, dar s` nu uit`m c`, în fond, cuto]ii am fost tineri ofi]eri, ie[i]i de pe b`ncile [colii.

„

ComandorPetric` Havresciuc

un volum mai mare de cursuri de comand` [icontrol, de opera]ii, doctrine [i regulamente, nece-sare unui ofi]er european de stat major de nivelsec]ie de nave sau companie.

Apoi, f`când o paralel cu ceilal]i absolven]ide studii superioare angaja]i în institu]iile de stat,observ`m c` profesorii din înv`]`mântulpreuniversitar intr` la catedr` dup` masterat,juri[tii [i economi[tii la fel, de medici nici nu maizic. De ce numai în sistemul na]ional de ap`rareofi]erii primesc îns`rcin`rile primei func]ii doarcu diploma de licen]`? R`spunsul ar putea fialternativ: ori absolven]ii no[tri sunt mai binedota]i intelectual [i educa]i corespunz`tor înacademii, ori sarcinile unui aspirant sau subloco-tenent nu sunt foarte solicitante, astfel c , dup`doar patru ani, ei sunt ap]i de a îndeplini completcerin]ele din fi[a postului. Pot s v spun c înBulgaria [i în Polonia reparti]ia la nave se faceodat cu ob]inerea diplomei de master, dup cinciani de studii neîntrerupte, de licen] [i masterat.

A[adar, consider c` la acest moment, edu-ca]ia [i instruirea unui ofi]er preg`tit în procentde cel pu]in 90% pentru atribu]iile primei func]iide la bordul navelor For]elor Navale nu va puteafi realizat f`r distribuirea obiectivelor didacticeîn dou programe de studii consecutive, de licen]`[i de masterat profesional.”

Contraamiral de flotil`prof. univ. dr. ing. Vergil Chi]ac

„

mult timp, mirajul meseriei de marinar în flotacivil`, loc de munc` f`r` atât de multe cerin]e,limit`ri [i responsabilit`]i. Despre salariu, nu maivorbim.

Credem c`, la fiecare nivel, se iau în calcul omultitudine de elemente interconectate, caredepind unele de altele. Evolu]ia aspirantuluidin academie, prin [coala de aplica]ie [i apoila bordul unei nave pentru cel pu]in doi ani,ar putea fi una benefic`. Abia la finalul acesteia,ofi]erul poate fi considerat un specialist. {i cumpractica, de cele mai multe ori, este cea carete omoar`, sarcina cea mai dificil`, dar [i cucele mai multe satisfac]ii, cade pe umeriicomenzii unit`]ilor de nave. Acestea trebuies` identifice domeniile practice [i teoretice,care trebuie aprofundate.” Comandor Ion Condur

„

AspirantGeorge Andriu

12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro

Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

ÎN ZBOR PESTE CARPA}IPLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

[email protected] peste Mun]ii Carpa]i nu este unul u[or, maiales când vremea î]i joac` feste. Am trìt al`turi

de elicopteri[tii Bazei 95 Aerian` Erou c`pitan aviatorAlexandru {erb`nescu o astfel de experien]`.

DDDDDup` desf`[urarea unuiup` desf`[urarea unuiup` desf`[urarea unuiup` desf`[urarea unuiup` desf`[urarea unuiimportant exerci]iu din aceastìmportant exerci]iu din aceastìmportant exerci]iu din aceastìmportant exerci]iu din aceastìmportant exerci]iu din aceast`toamn`, m-am al`turattoamn`, m-am al`turattoamn`, m-am al`turattoamn`, m-am al`turattoamn`, m-am al`turat

echipajelor a dou` elicoptere IAR-330echipajelor a dou` elicoptere IAR-330echipajelor a dou` elicoptere IAR-330echipajelor a dou` elicoptere IAR-330echipajelor a dou` elicoptere IAR-330SOCASOCASOCASOCASOCATTTTT, de la Baza 95, de la Baza 95, de la Baza 95, de la Baza 95, de la Baza 95 Aerian`, care auAerian`, care auAerian`, care auAerian`, care auAerian`, care auzburat pe un traiect peste Carpa]iizburat pe un traiect peste Carpa]iizburat pe un traiect peste Carpa]iizburat pe un traiect peste Carpa]iizburat pe un traiect peste Carpa]iiOrientali, de la aerodromul CâmpiaOrientali, de la aerodromul CâmpiaOrientali, de la aerodromul CâmpiaOrientali, de la aerodromul CâmpiaOrientali, de la aerodromul CâmpiaTurzii spre cel din Bacù. Lâng`Turzii spre cel din Bacù. Lâng`Turzii spre cel din Bacù. Lâng`Turzii spre cel din Bacù. Lâng`Turzii spre cel din Bacù. Lâng`locotenen]i-comandorii Ovidiu Nimigean,locotenen]i-comandorii Ovidiu Nimigean,locotenen]i-comandorii Ovidiu Nimigean,locotenen]i-comandorii Ovidiu Nimigean,locotenen]i-comandorii Ovidiu Nimigean,Ionu] Menci, Ionu] Menci, Ionu] Menci, Ionu] Menci, Ionu] Menci, Alin Ianachiuc, c`pitanulAlin Ianachiuc, c`pitanulAlin Ianachiuc, c`pitanulAlin Ianachiuc, c`pitanulAlin Ianachiuc, c`pitanulR`zvan Ro[ca, mai[trii militari clasa IR`zvan Ro[ca, mai[trii militari clasa IR`zvan Ro[ca, mai[trii militari clasa IR`zvan Ro[ca, mai[trii militari clasa IR`zvan Ro[ca, mai[trii militari clasa IMircea Canade [i Mircea Canade [i Mircea Canade [i Mircea Canade [i Mircea Canade [i Andrei Andrei Andrei Andrei Andrei {{{{{tef`niu amtef`niu amtef`niu amtef`niu amtef`niu amsim]it emo]ia unui zbor peste mun]i, însim]it emo]ia unui zbor peste mun]i, însim]it emo]ia unui zbor peste mun]i, însim]it emo]ia unui zbor peste mun]i, însim]it emo]ia unui zbor peste mun]i, încondi]ii de vreme potrivniccondi]ii de vreme potrivniccondi]ii de vreme potrivniccondi]ii de vreme potrivniccondi]ii de vreme potrivnic`.....

Preg`tirea pentru zbor s-a desf`[uratPreg`tirea pentru zbor s-a desf`[uratPreg`tirea pentru zbor s-a desf`[uratPreg`tirea pentru zbor s-a desf`[uratPreg`tirea pentru zbor s-a desf`[uratîn parametrii [tiu]i. Pilo]ii au întocmitîn parametrii [tiu]i. Pilo]ii au întocmitîn parametrii [tiu]i. Pilo]ii au întocmitîn parametrii [tiu]i. Pilo]ii au întocmitîn parametrii [tiu]i. Pilo]ii au întocmitdocumenta]ia [i au f`cut calculeledocumenta]ia [i au f`cut calculeledocumenta]ia [i au f`cut calculeledocumenta]ia [i au f`cut calculeledocumenta]ia [i au f`cut calculelenecesare unui astfel de zbornecesare unui astfel de zbornecesare unui astfel de zbornecesare unui astfel de zbornecesare unui astfel de zbor. Mai[trii. Mai[trii. Mai[trii. Mai[trii. Mai[triimilitari au verificat sistemelemilitari au verificat sistemelemilitari au verificat sistemelemilitari au verificat sistemelemilitari au verificat sistemeleelicopterelor [i s-au asigurat c` totul eraelicopterelor [i s-au asigurat c` totul eraelicopterelor [i s-au asigurat c` totul eraelicopterelor [i s-au asigurat c` totul eraelicopterelor [i s-au asigurat c` totul eraîn regul`. Pilo]ii au participat la briefing,în regul`. Pilo]ii au participat la briefing,în regul`. Pilo]ii au participat la briefing,în regul`. Pilo]ii au participat la briefing,în regul`. Pilo]ii au participat la briefing,unde au aflat ultimele detalii, printreunde au aflat ultimele detalii, printreunde au aflat ultimele detalii, printreunde au aflat ultimele detalii, printreunde au aflat ultimele detalii, printrecare [i cele legate de vreme. care [i cele legate de vreme. care [i cele legate de vreme. care [i cele legate de vreme. care [i cele legate de vreme. {{{{{tirile nutirile nutirile nutirile nutirile nuerau îmbucur`toare. Vremea d`deaerau îmbucur`toare. Vremea d`deaerau îmbucur`toare. Vremea d`deaerau îmbucur`toare. Vremea d`deaerau îmbucur`toare. Vremea d`deasemne de schimbare.semne de schimbare.semne de schimbare.semne de schimbare.semne de schimbare.

A[a c`, elicopterele au decolat rapidA[a c`, elicopterele au decolat rapidA[a c`, elicopterele au decolat rapidA[a c`, elicopterele au decolat rapidA[a c`, elicopterele au decolat rapidde pe aerodromul de la Câmpia Turzii.de pe aerodromul de la Câmpia Turzii.de pe aerodromul de la Câmpia Turzii.de pe aerodromul de la Câmpia Turzii.de pe aerodromul de la Câmpia Turzii.Pe m`sur` ce minutele treceau, Pe m`sur` ce minutele treceau, Pe m`sur` ce minutele treceau, Pe m`sur` ce minutele treceau, Pe m`sur` ce minutele treceau, ni[teni[teni[teni[teni[tenori începeau s` se ridice, iar al]iinori începeau s` se ridice, iar al]iinori începeau s` se ridice, iar al]iinori începeau s` se ridice, iar al]iinori începeau s` se ridice, iar al]iicoborau vertiginos. coborau vertiginos. coborau vertiginos. coborau vertiginos. coborau vertiginos. Se pareSe pareSe pareSe pareSe pare c` doreau c` doreau c` doreau c` doreau c` doreaus` ne prind` la mijloc, dar beneficiind des` ne prind` la mijloc, dar beneficiind des` ne prind` la mijloc, dar beneficiind des` ne prind` la mijloc, dar beneficiind des` ne prind` la mijloc, dar beneficiind decapabilit`]ile SOCAcapabilit`]ile SOCAcapabilit`]ile SOCAcapabilit`]ile SOCAcapabilit`]ile SOCATTTTT-ului [i coordona]i-ului [i coordona]i-ului [i coordona]i-ului [i coordona]i-ului [i coordona]ifoarte bine de controlorii de trafic, pilo]iifoarte bine de controlorii de trafic, pilo]iifoarte bine de controlorii de trafic, pilo]iifoarte bine de controlorii de trafic, pilo]iifoarte bine de controlorii de trafic, pilo]iig`seau drumul cel mai bun. Minuteleg`seau drumul cel mai bun. Minuteleg`seau drumul cel mai bun. Minuteleg`seau drumul cel mai bun. Minuteleg`seau drumul cel mai bun. Minuteletreceau, concentrarea era maxim`.treceau, concentrarea era maxim`.treceau, concentrarea era maxim`.treceau, concentrarea era maxim`.treceau, concentrarea era maxim`.Fiecare la postul sù era atent la oriceFiecare la postul sù era atent la oriceFiecare la postul sù era atent la oriceFiecare la postul sù era atent la oriceFiecare la postul sù era atent la oricemi[care. Pentru c` num`rul p`s`rilormi[care. Pentru c` num`rul p`s`rilormi[care. Pentru c` num`rul p`s`rilormi[care. Pentru c` num`rul p`s`rilormi[care. Pentru c` num`rul p`s`riloraflate în zbor crescuse [i mun]ii seaflate în zbor crescuse [i mun]ii seaflate în zbor crescuse [i mun]ii seaflate în zbor crescuse [i mun]ii seaflate în zbor crescuse [i mun]ii seapropiau. apropiau. apropiau. apropiau. apropiau. Apoi, pe vì, printre sau peApoi, pe vì, printre sau peApoi, pe vì, printre sau peApoi, pe vì, printre sau peApoi, pe vì, printre sau pedeasupra norilordeasupra norilordeasupra norilordeasupra norilordeasupra norilor, peste vârfuri,, peste vârfuri,, peste vârfuri,, peste vârfuri,, peste vârfuri,elicopterele î[i croiau drum c`tre cas`.elicopterele î[i croiau drum c`tre cas`.elicopterele î[i croiau drum c`tre cas`.elicopterele î[i croiau drum c`tre cas`.elicopterele î[i croiau drum c`tre cas`.Peste toate, ploaia a început s`-[i fac`Peste toate, ploaia a început s`-[i fac`Peste toate, ploaia a început s`-[i fac`Peste toate, ploaia a început s`-[i fac`Peste toate, ploaia a început s`-[i fac`sim]it` prezen]a. Ca ni[te feline,sim]it` prezen]a. Ca ni[te feline,sim]it` prezen]a. Ca ni[te feline,sim]it` prezen]a. Ca ni[te feline,sim]it` prezen]a. Ca ni[te feline,libelulele metalicelibelulele metalicelibelulele metalicelibelulele metalicelibelulele metalice s-au strecurat [i au s-au strecurat [i au s-au strecurat [i au s-au strecurat [i au s-au strecurat [i autrecut Carpa]ii. În c`[ti auzeam glasuriletrecut Carpa]ii. În c`[ti auzeam glasuriletrecut Carpa]ii. În c`[ti auzeam glasuriletrecut Carpa]ii. În c`[ti auzeam glasuriletrecut Carpa]ii. În c`[ti auzeam glasurilecalme ale aviatorilorcalme ale aviatorilorcalme ale aviatorilorcalme ale aviatorilorcalme ale aviatorilor, care m` f`ceau s`, care m` f`ceau s`, care m` f`ceau s`, care m` f`ceau s`, care m` f`ceau s`m` simt în deplin` siguran]`.m` simt în deplin` siguran]`.m` simt în deplin` siguran]`.m` simt în deplin` siguran]`.m` simt în deplin` siguran]`.

Alte minute [i… la orizont apareAlte minute [i… la orizont apareAlte minute [i… la orizont apareAlte minute [i… la orizont apareAlte minute [i… la orizont apareaerodromul moldavaerodromul moldavaerodromul moldavaerodromul moldavaerodromul moldav. . . . . Apoi, deasupraApoi, deasupraApoi, deasupraApoi, deasupraApoi, deasupraaerodromului a urmat salutul specific alaerodromului a urmat salutul specific alaerodromului a urmat salutul specific alaerodromului a urmat salutul specific alaerodromului a urmat salutul specific alelicopteri[tilor de bun g`sit [i amelicopteri[tilor de bun g`sit [i amelicopteri[tilor de bun g`sit [i amelicopteri[tilor de bun g`sit [i amelicopteri[tilor de bun g`sit [i amaterizat. Pentru aviatori a fost un zboraterizat. Pentru aviatori a fost un zboraterizat. Pentru aviatori a fost un zboraterizat. Pentru aviatori a fost un zboraterizat. Pentru aviatori a fost un zbornormal, de instruc]ie, în condi]ii grelenormal, de instruc]ie, în condi]ii grelenormal, de instruc]ie, în condi]ii grelenormal, de instruc]ie, în condi]ii grelenormal, de instruc]ie, în condi]ii grelemeteo în zon` muntoas`, iar pentru minemeteo în zon` muntoas`, iar pentru minemeteo în zon` muntoas`, iar pentru minemeteo în zon` muntoas`, iar pentru minemeteo în zon` muntoas`, iar pentru mineo experien]` extraordinar` pe care oo experien]` extraordinar` pe care oo experien]` extraordinar` pe care oo experien]` extraordinar` pe care oo experien]` extraordinar` pe care oprezint în fotografiile al`turate.prezint în fotografiile al`turate.prezint în fotografiile al`turate.prezint în fotografiile al`turate.prezint în fotografiile al`turate.

Preg`tirea este standard, indiferentPreg`tirea este standard, indiferentPreg`tirea este standard, indiferentPreg`tirea este standard, indiferentPreg`tirea este standard, indiferentde misiunede misiunede misiunede misiunede misiune, a spus maistrul militar, a spus maistrul militar, a spus maistrul militar, a spus maistrul militar, a spus maistrul militarclasa I clasa I clasa I clasa I clasa I Andrei Andrei Andrei Andrei Andrei {{{{{tef`niu, cu peste 950 detef`niu, cu peste 950 detef`niu, cu peste 950 detef`niu, cu peste 950 detef`niu, cu peste 950 deore de zborore de zborore de zborore de zborore de zbor. . . . . Îi ajut pe pilo]i. Sunt foarteÎi ajut pe pilo]i. Sunt foarteÎi ajut pe pilo]i. Sunt foarteÎi ajut pe pilo]i. Sunt foarteÎi ajut pe pilo]i. Sunt foarteatent la indica]iile aparatelor [i la coteleatent la indica]iile aparatelor [i la coteleatent la indica]iile aparatelor [i la coteleatent la indica]iile aparatelor [i la coteleatent la indica]iile aparatelor [i la cotelede în`l]ime, mai ales la cea dede în`l]ime, mai ales la cea dede în`l]ime, mai ales la cea dede în`l]ime, mai ales la cea dede în`l]ime, mai ales la cea desiguran]`. În aceste condi]ii colaborareasiguran]`. În aceste condi]ii colaborareasiguran]`. În aceste condi]ii colaborareasiguran]`. În aceste condi]ii colaborareasiguran]`. În aceste condi]ii colaborareaîntre membrii echipajului este mai mare.între membrii echipajului este mai mare.între membrii echipajului este mai mare.între membrii echipajului este mai mare.între membrii echipajului este mai mare.

Zborul în condi]ii meteo grele [i înZborul în condi]ii meteo grele [i înZborul în condi]ii meteo grele [i înZborul în condi]ii meteo grele [i înZborul în condi]ii meteo grele [i înzon` muntoas` presupune un gradzon` muntoas` presupune un gradzon` muntoas` presupune un gradzon` muntoas` presupune un gradzon` muntoas` presupune un gradridicat de risc, care se accentueaz` peridicat de risc, care se accentueaz` peridicat de risc, care se accentueaz` peridicat de risc, care se accentueaz` peridicat de risc, care se accentueaz` pem`sur` ce se mai adaug` [i altem`sur` ce se mai adaug` [i altem`sur` ce se mai adaug` [i altem`sur` ce se mai adaug` [i altem`sur` ce se mai adaug` [i alteelemente ce pot fi periculoase: cea]a,elemente ce pot fi periculoase: cea]a,elemente ce pot fi periculoase: cea]a,elemente ce pot fi periculoase: cea]a,elemente ce pot fi periculoase: cea]a,plafoane joase, precipita]ii [i alteplafoane joase, precipita]ii [i alteplafoane joase, precipita]ii [i alteplafoane joase, precipita]ii [i alteplafoane joase, precipita]ii [i altefenomene care pot duce la deciziifenomene care pot duce la deciziifenomene care pot duce la deciziifenomene care pot duce la deciziifenomene care pot duce la deciziieronate, senza]ii false sau abordaj, dacèronate, senza]ii false sau abordaj, dacèronate, senza]ii false sau abordaj, dacèronate, senza]ii false sau abordaj, dacèronate, senza]ii false sau abordaj, dac`zbori în forma]iezbori în forma]iezbori în forma]iezbori în forma]iezbori în forma]ie, a declarat locotenent-, a declarat locotenent-, a declarat locotenent-, a declarat locotenent-, a declarat locotenent-comandorul comandorul comandorul comandorul comandorul Alin Ianachiuc, cu peste 720Alin Ianachiuc, cu peste 720Alin Ianachiuc, cu peste 720Alin Ianachiuc, cu peste 720Alin Ianachiuc, cu peste 720de ore de zbor la activde ore de zbor la activde ore de zbor la activde ore de zbor la activde ore de zbor la activ. . . . . Cel maiCel maiCel maiCel maiCel maiimportant este s` î]i [tii limitele, s` [tiiimportant este s` î]i [tii limitele, s` [tiiimportant este s` î]i [tii limitele, s` [tiiimportant este s` î]i [tii limitele, s` [tiiimportant este s` î]i [tii limitele, s` [tiipân` unde po]i merge [i s` recuno[tipân` unde po]i merge [i s` recuno[tipân` unde po]i merge [i s` recuno[tipân` unde po]i merge [i s` recuno[tipân` unde po]i merge [i s` recuno[tidac` e[ti dep`[it de situa]ie [i trebuiedac` e[ti dep`[it de situa]ie [i trebuiedac` e[ti dep`[it de situa]ie [i trebuiedac` e[ti dep`[it de situa]ie [i trebuiedac` e[ti dep`[it de situa]ie [i trebuies` renun]i. s` renun]i. s` renun]i. s` renun]i. s` renun]i.

Acolo, pe cer, peste nori!

Se apropie mun]ii! Zbor tactic pe vìle mun]ilor.

Aten]ie la ora 11.00! P`s`ri!

Observatorul militarFOTOREPORTAJwww.presamil.ro


Norii atac` …de jos.

În c`utarea traiectului perfect!

Concentrare [i rigoare!

În viraj strâns.

AZIMUT14 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


CAMPIONATUL MILITAR DE ORIENTAREMAIOR MIRCEA L~P~D~TESCU

Sec]ia Educa]ie Fizic`din Statul MajorGeneral, cu sprijinul

Federa]iei Române deOrientare, a organizat,

recent, la Ploie[ti [i Câm-pina, etapa final` pe

Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a Campiona-

tului Militar de Orientare.Gazda din acest an a

evenimentului a fost Baza2 Logistic` Valahia, la

start aliniindu-se elevi [istuden]i militari, precum

[i reprezentan]i dinunit`]i [i mari unit`]i

ale armatei române.

Scopul evenimentului afost promovareaproiectului Sportul

pentru to]i, înt`rirea st`rii des`n`tate, dezvoltarea [iperfec]ionarea calit`]ilor fizice [imoral-volitive ale participan]ilor,asigurarea ritmicit`]ii [icontinuit`]ii preg`tirii celor maibuni sportivi, în vedereaparticip`rii acestora la competi]iimilitare [i civile, interne [i

interna]ionale [i valorificareapoten]ialului bio-psiho-motric almilitarilor, ob]inut în urmadesf`[ur`rii procesului deinstruire [i antrenament.

La concurs au participatechipele sportive din StatulMajor al For]elor Terestre(reprezentat de loturile sportiveale diviziilor), Statul Major alFor]elor Navale [i Statul Major alFor]elor Aeriene, ComandamentulComunica]iilor [i Informaticii,academii [i [coli militare de mai[trimilitari [i subofi]eri ale categoriilorde for]e ale armatei, AcademiaTehnic` Militar`, colegiilena]ionale militare.

Competi]ia s-a desf`[urat petrei categorii, conformprevederilor RegulamentuluiFedera]iei Române de Orientare.Elevii [i studen]ii institu]iilormilitare de înv`]`mânt au avutde parcurs distan]e cuprinseîntre patru [i opt kilometri, întimp ce reprezentan]iicategoriilor de for]e [i ai diviziilors-au orientat pe un traseu întrenou` [i doisprezece kilometri.

Atât proba individual`, cât [i ceade [tafet` s-au desf`[urat în p`dureadin jurul municipiului Câmpina, ozon` cu teren deluros, relieffr`mântat, p`dure de foioase [i zonesemiîmp`durite, cu vizibilitaterelativ bun`. Traseele au fostvariate, cu diferen]e de nivelcuprinse între 125 [i 265 de metri,iar participan]ii au avut dedescoperit un num`r variabil deposturi, 9 la cei mici [i 25 la cei mari.

Ca [i în anii trecu]i, ocontribu]ie esen]ial` înorganizarea fazei finale au avut-omembrii Federa]iei Rom#ne deOrientare. De altfel, este deremarcat c` MApN [i Federa]iaRomân` de Orientarecolaboreaz` de foarte mult timp.Se organizeaz` concursuri atâtpentru militari, cât [i pentru civili,culminând cu campionateregionale de orientare de nivelinterna]ional. Federa]ia sus]inelogistic cu instala]iile care suntmontate în p`dure, puncte decontrol, kilometraj [i programulinformatic de cronometraj [imanagementul rezultatelor.

La finalul competi]iei, pre[edintele Comitetului de

organizare [i [eful Sec]iei Educa]ieFizic` din Statul Major General,colonel Ioan Armanu, a adusmul]umiri tuturor sportivilorpentru forma fizic` de excep]ie,

devotamentul [i fairplayul de careau dat dovad`, precum [i gazdelor, colegilor [i prietenilordin comitetul de organizare [i dinFedera]ia Român` de Orientare pentru sprijinul [iprofesionalismul lor.

Câ[tig`torul locului întâi laindividual masculin, caporalulBogya Tama[, din Divizia 4Infanterie Gemina, a spus c`

traseul a fost destul de greu, zona a fostaleas excelent, nivelul de anul acestaapropiindu-se de competi]iileinterna]ionale atât din punct de vedereal dificult ]ii traseului, nivelului tehnic[i complexit`]ii, cât [i din punct devedere al managementuluiorganiz`rii concursului. Am avutnoroc [i de o vreme excelent`, de[inoi suntem obi[nui]i cu orice tip decondi]ii meteo.

Finalistele colegiilor na]ionale militare la Individualfeminin: elev caporal Andreea Giurescu, C.N.M. Breaza(locul I); elev sergent-major Cristina Gogan, C.N.M.Breaza (locul II); elev caporal Paula Scheuleac, C.N.M.C#mpulung Moldovenesc (locul III).

15LUMEA DE AZINr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PROIECT SPA}IAL AMERICANO aeronav` militar` spa]ial` secret` a revenit, recent, pe P`mânt, dup` o misiune de 22 de

luni pe orbit`, conform unei [tiri AFP. Avionul f`r` pilot X-37B (Orbital Test Vehicle –OTV), carearat` ca o navet` spa]ial` în miniatur`, a aterizat la baza aerian` Vandenberg, în California, dup`ce fusese lansat` la 11 decembrie 2012.

Anali[tii apreciaz` c` X-37B poate fi o platform` pentru spionajul din spa]iu, dar oficialii aunegat, îns`, c` ar fi vorba despre o nou` arm` spa]ial`, care s` fie folosit` pentru doborâreasateli]ilor. Proiectul este destinat test`rii tehnologiei navetelor spa]iale reutilizabile [i realiz`riiunor experimente care r`mân secrete.

Aceast ultim misiune este cea de a treia [i cea mai lung realizat cu aceast aeronav . Primulzbor a fost efectuat în 2010 [i a durat opt luni, iar cel de al doilea a durat 15 luni. X-35B, fabricat de

compania Boeing, cânt`re[te cinci tone, areaproape nou metri lungime, cu o deschidere aaripilor de aproximativ patru metri [i poate dezvoltaviteze de 25 de ori mai mari decât viteza sunetului.Lansarea sa se efectueaz cu ajutorul unei rachete,iar la terminarea misiunii revine pe P`mânt, ca unavion normal. For]ele Aeriene americane sepreg tesc, în prezent, pentru lansarea celei de apatra misiuni cu X-37B de la baza militar de laCape Canaveral, în 2015.

MODERNIZ~RI LA AVIOANELEDE LUPT~ BRITANICE

Aeronavele Typhoon modernizate, din dotareaFor]elor Aeriene regale ale Marii Britanii, au intrat înserviciul opera]ional în luna octombrie. Pachetul demoderniz`ri efectuat de BAE Systems, cunoscut [i subnumele de P1E (Phase 1 Enhacements), a fost gânditdup` opera]iile militare din Libia [i aduce aeronaveleTyphoon în topul avioanelor de lupt multirol.

Moderniz`rile au fost operate la computerul de bord,dar [i la sistemele de armamente [i senzori, care permitaeronavei s efectueze atât misiuni de lupt aerian , cât [i de atac la sol sau o combina]ie a celor dou`într-un singur zbor. De asemenea, o singur aeronav Typhoon poate s atace, simultan, [ase ]intediferite la o singur trecere. Posibilitatea de a efectua atât misiuni aer-aer, cât [i aer-sol reprezint unpas important pentru flexibilitatea For]elor Aeriene în timpul misiunilor. Primele 17 avioane Typhoonmodernizate au intrat deja în serviciu, iar alte 18 urmeaz a fi livrate pân în aprilie 2015.

CRE{TEREA SPRIJINULUIPENTRU ADERAREA LA NATO ÎN UCRAINA

Num`rul cet`]enilor ucraineni care sunt în favoarea ader`rii ]`rii lor la NATO a crescutsemnificativ de la declan[area conflictului cu rebelii pro-ru[i din estul Ucrainei, potrivit rezultatelorunui sondaj de opinie citat de AFP. Astfel, 44% dintre responden]i sunt de p`rere c` cea mai bun`cale de a asigura securitatea ]`rii este aderarea la Alian]a Nord-Atlantic`.

Procentele înregistrate în sondajele anterioare efectuate de acelea[i institu]ii relevau c` 34%sus]ineau aceast` idee în mai, anul acesta, [i13% erau favorabili ader`rii în 2012.

Ultimul sondaj, efectuat la mijlocul luniiseptembrie pe un e[antion de 2.035 de oamenidin întreaga ]ar`, mai pu]in cei din Crimeea [idin regiunea Lugansk, mai arat` c` 22% dintrecei intervieva]i doresc un statut independentpentru Ucraina, în timp ce 15% opteaz` pentrurela]ii mai strânse cu Rusia [i fostele republicisovietice.

AERONAV~ RUSEASC~ ÎN SPA}IUL ALIATLa sfâr[itul lunii trecute, avioane de lupt` ale NATO au interceptat o aeronav` spion

ruseasc` deasupra M`rii Baltice, dup` ce a violat spa]iul aerian al Estoniei, potrivit unuicomunicat al Alian]ei Nord-Atlantice. Avionul rusesc de tip IL-20, specializat în culegereade informa]ii, a decolat din enclava Kaliningrad de la malul M`rii Baltice, fiind ini]ialinterceptat` de avioane F-16 daneze, atunci când s-a apropiat de spa]iul aerian alDanemarcei.

MARILE ORA{E,DIN PERSPECTIV~ MILITAR~

Megaora[ele, cu popula]ii de peste 20 de milioane de locuitori,sunt considerate a fi câmpul de lupt` al viitorului, conform

For]elor Terestre americane. La o privire în perspectiv`, anali[tii v`dmari aglomer`ri urbane congestionate, în expansiune, unde grupuriextremiste sau teroriste se dezvolt` aproape nedetectate de autorit`]i[i pot influen]a via]a popula]iei [i submina autoritatea statului,conform DefenseNews.

Problema identificat` de strategii militarieste c` nicio armat` nu a purtat un r`zboi îninteriorul unui ora[ de asemenea dimensiuni.Astfel, Centrul de Integrare a Capacit`]ilorFor]elor Terestre (US Army CapabilitiesIntegration Center – ARCIC) împreun` cucomandamentul For]elor pentru Opera]iiSpeciale (US Army Special OperationsCommand), cu Grupul de Studii Strategice al[efului Statului Major al For]elor Terestre [i cuMinisterul Ap`r`rii din Marea Britanie, [i-au unitfor]ele, înc` din februarie, pentru a explora acestgen de opera]ii urbane.

Organiza]ia Na]iunilor Unite estimeaz` c`marile aglomer`ri urbane vor deveni dominanteîn peisajul global al anului 2030, cândactuala popula]ie urban` de 3,6 miliardear putea ajunge la aproximativ cincimiliarde, ceea ce ar însemna c` 60% dinpopula]ia globului ar trì în ora[e. Avândasemenea date la dispozi]ie, Grupul deStudii Strategice al [efului Statului Majoral For]elor Terestre americane, generalRay Odierno, a prezentat un raport în lunamai, a c`rui concluzie sublinia c` esteinevitabil ca, la un moment dat, For]eleTerestre s fie solicitate s ac]ioneze într-unora[ foarte mare [i, deocamdat`, militariinu sunt preg`ti]i pentru a[a ceva.

Problematica este una f`r` precedent istoric,dup` opinia speciali[tilor, care realizeaz` c` nuse poate aborda o asemenea opera]ie prin trimi-terea mai multor brig`zi într-un asemenea ora[.De asemenea, [i loviturile aeriene au anumitelimite, a[a cum s-a putut constata în luptele duse,de exemplu, împotriva militan]ilor jihadi[ti în Irak.Singura solu]ie este aceea de a trimite infanteri[tipe teren. Astfel, în cadrul programului anual depreg`tire (Unified Quest war games), For]eleTerestre au imaginat un scenariu pentru a

M~SURI EUROPENE DE LUPT~ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

În prima parte a lunii octombrie, Fran]a [i Germania au demarato serie de presiuni pentru realizarea unor reforme urgente ale

reglement`rilor care guverneaz` spa]iul european Schengen, pentrua contracara num`rul mare de europeni care pleac` s` lupte în Siria[i Irak.

Ministrul de interne din Fran]a, BernardCazeneuve, a sus]inut, la o reuniune cu omologiieuropeni, care a avut loc în Luxemburg,necesitatea introducerii unui registru al numelor(EU Passanger Name Record – PNR) [i a unuisistem mai eficient de verific`ri la aeroporturi.

La rândul sù, ministrul de interne german,Thomas de Maizière, l-a sus]inut, ar`tând càproximativ 3.000 de adep]i au p`r`sit Europapentru a lupta al`turi de jihadi[ti [i c` nu sedore[te ca Europa s` devin` un exportator deteroare. Cu atât mai pu]in, nu este de dorit caace[ti lupt`tori s` revin` în Europa radicaliza]i[i s` pun` la cale atacuri pe teritoriul european.Din aceast` perspectiv`, trebuie luate m`suriatât la nivel na]ional, cât [i european. De aceea,ar trebui adùgat` pe lista indivizilor suspec]ipentru poli]ie la grani]ele europene o nou`categorie de lupt`tori strìni. Zona Schengen

Avionul s-a îndreptat, apoi, c`tre Suedia care, de asemenea, a ridicat avioanele delupt` pentru a-l intercepta. Dup` patru ore, avionul s-a îndreptat c`tre Estonia, fiind detectatîn spa]iul aerian al acestei ]`ri timp de mai pu]in de un minut. Acest lucru a însemnat oincursiune de aproximativ 600 de metri în spa]iul aerian aliat. Aeronave de lupt` portughezeF-16, care asigur` securitatea aerian` a Estoniei, au interceptat avionul [i l-au escortat înafara spa]iului aerian aliat.

instrui militarii în astfel de situa]ii. Scenariulsimuleaz` o b`t`lie într-un ora[ foarte mare, a[acum ar ar`ta în 2030. Motiva]ia interven]ieimilitare simulat` a fost un dezastru umanitar,cauzat de ruperea unui baraj, care a inundatmari por]iuni din ora[, a anihilat administra]ialocal`, în timp ce grupuri înarmate doreau s`profite de situa]ie pentru a destabiliza [i mai multsitua]ia. Scopul a fost acela de a explora posibi-lit`]i de multiplicare a for]ei [i razei de ac]iune agrupei de infanterie.

Odierno urm`re[te de mai mult timp oini]iativ` care s` sporeasc` puterea de foc [igradul de autonomie al grupei de infanterie. Nunumai For]ele Terestre americane sunt preocu-

pate de lupta urban`. În luna aprilie, For]eleTerestre australiene au prezentat un documentdenumit Future Land Warfare Report, ale c`ruiconcluzii erau similare cu ale americanilor.

Convingerea este c` apari]ia unor zone deinechitate sc`pate de sub control în interiorulunor ora[e func]ionale are poten]ialul de aasigura dezvoltarea crimei organizate, tero-rismului [i insurgen]ei. Din astfel de zone,insurgen]ii pot organiza [i lansa anumite opera]iidestabilizatoare.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

cuprinde 26 de state europene, dintre care 22sunt membre ale UE, plus Norvegia, Elve]ia,Liechtenstein [i Islanda.

Fran]a are cea mai numeroas` comunitatemusulman` [i se presupune c` ar fi asigurat [icel mai mare contingent de lupt`tori vesticipentru conflictul din Siria. Prim-ministrulfrancez, Manuel Valls, a spus în fa]aparlamentului din ]ara sa, luna trecut`, càproximativ 1.000 de cet`]eni francezi suntimplica]i în re]ele jihadiste, iar circa 600 auc`l`torit pentru a lupta în Siria [i Irak.

Autorit`]ile franceze au aprobat, lunatrecut`, o lege nou` antiterorism, care interziceplecarea celor suspecta]i a se al`tura mi[c`rilorjihadiste. Legea prevede ca pa[apoartele [i c`r]ilede identitate ale suspec]ilor s` fie confiscatepentru [ase luni, cu posibilitatea de prelungire atermenului pân` la doi ani.

DESTINE16 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


DE LA AC}IUNE LA SINDROMUL DREPT~}IIUneori, ne love[te via]a atunci când ne a[tept`m mai pu]in. Este greu s`

accep]i, când e[ti dinamic, puternic, în floarea vârstei, c` o întâmplarenefericit` î]i poate schimba modul de via]` sau te va face s` percepi altfel fiecareclip`. S` revii aproape de ceea ce erai înainte nu este u[or. Depinde nu numai de

voin]a proprie, ci [i de cei din jur. În primul rând, de r`bdarea [i iubireapartenerului de via]`. Bineîn]eles c` [i ceilal]i membri ai familiei, colegii,

prietenii au contribu]ia lor. C`ldura cu care te înconjoar` to]i [i dragostea ta devia]` î]i dau puterea de a accepta noua situa]ie [i de a merge mai departe.

L -am cunoscut pe Eugen M`nìl` anul trecut, cu

prilejul unei adun`ri a membrilorAsocia]iei Militarilor Veterani [iVeterani cu Dizabilit`]i SfântulMare Mucenic Dimitrie Izvorâtorulde Mir. M-au impresionat atâtjovialitatea sa, cât [i seriozitatea cucare aborda subiectele referitoare laorganizarea [i func]ionareaorganiza]iei.

Eugen M`nìl` s-a n`scut la 9decembrie 1969, în Buzù. Înianuarie 1989, a fost încorporatîntr-o unitate de cercetare-diversiune prin para[utare, astfel cà f`cut parte din ultima serie detineri care au executat stagiulmilitar de un an [i patru luni. Camilitar în termen, a participat activla evenimentele din decembrie1989: Am colegi care au muritpentru idealurile democra]iei.Atunci am avut [i prima marecump`n`, am fost lovit de gloan]e încasc`. Dar, tot atunci, a luat [i odecizie important` pentru viitorulsù. Era prieten cu Ana-Maria din1988. Faptul c` în zilele fierbin]i alelui '89 a venit cu pachet la mine, cândse tr`gea din toate p`r]ile, m-a f`cuts` realizez c` este posibil s` fiejum`tatea mea, spune Eugen. Pânàcum, mi-a ie[it [i m` bucur c` amavut dreptate. S-au c`s`torit la 15septembrie 1990, iar un an maitârziu, în 1991, s-a n`scut feti]a lor,Carmen-Nicoleta, acum student`.

Evenimentele din decembrie'89 nu l-au speriat atât de tare încâts` nu-[i doreasc` o carier` militar`.Mai ales c`, în familie, era un fel de

La 19 februarie2010,

plutonierulEugen M`nìl`

a fost r`nit întimp ce executa

o misiune depatrulare pe

autostradaKabul-Kandahar.

AutovehicululHumvee, în

care se afla, atrecut peste

un dispozitivexploziv

improvizat.

tradi]ie. Bunicul din partea tat`lui aluptat în ambele r`zboaie mondiale,tat`l sù a fost ofi]er de pompieri – înultima parte a vie]ii, din cauza uneiboli, a fost transferat pe un post deinspector în energie –, iar fratele a

fost ofi]er para[utist. Astfel, în 1990,când a fost deschiderea ArmateiRomâniei c`tre militariiprofesioni[ti, m-am angajat într-ounitate de poli]ie militar` nouînfiin]at` la Buzù. A lucrat acolopân` în anul 2001, când s-a dus în{coala de aplica]ie pentrupara[uti[ti [i a devenit subofi]er.

Eugen a participat la dou`misiuni în teatrul de opera]ii dinAfganistan, f`când parte dintr-ocompanie de cercetare. Prima, înperioada august 2008-ianuarie 2009,cu Batalionul 30 Vân`tori de Muntedin Câmpulung Muscel, iar a doua,în 2010, cu Batalionul 33 Vân`tori

de Munte din Curtea de Arge[. Defapt, din aceast` ultim` misiune aexecutat doar o lun`, dar spune c`,în ambele, a admirat, în moddeosebit, profesionalismul [i valorileumane ale companiei cercetarevân`tori de munte de la Bra[ov.

{i a venit ziua de 17 februarie2010... Plutonul de cercetare

din care f`ceam parte a primit omisiune de cercetare [i de lupt`.Trebuia s` oprim deplasarea unorconfec]ioneri de dispozitive exploziveimprovizate [i s` monitoriz`m uniilideri locali din sudul provincieiZabul. Ac]ionam împreun` cu unpluton de militari afgani, care seinstruiau în cadrul ANA Training.Ne-am îndeplinit misiunea cu succes[i, în diminea]a zilei de 19 februarie,ne îndreptam c`tre baz` când, la 6:30(ora Afganistanului), patrula a fostatacat` cu un DEI. A fost lovit` acincea ma[in` din coloan`, în careera comandantul patrulei. {ofereram eu. Ulterior, din procesul verbalde cercetare a evenimentului, amaflat ca insurgen]ii au folositaproximativ 150 kg de exploziv.Ma[ina a fost lovit` pe partea mea,fiind serios avariat`. Eu am fost r`nitgrav [i gunner-ul r`nit u[or. A avutloc o ac]iune de lupt`, dup` care a fostsolicitat ajutor MEDEVAC.

În baza militar` din Qalat a fostsupus primei interven]iichirurgicale, apoi, pentru tranzit, afost transportat în baza dinKandahar. Acolo s-a luat hot`râreas` fie trimis la Spitalul For]elorAeriene Americane din Bagram.

A urmat a doua opera]ie [i, la 23februarie 2010, a fost transportat înGermania, la Spitalul MilitarLandstuhl. Dup` analizeam`nun]ite, i s-a pus [i diagnosticul:politraumatism prin explozie,fractur` cominutiv` membruinferior drept, fractur` mânadreapt`, trei coaste deplasate. Celmai mare regret al sù, din aceaperioad`, a fost c` nu se mai puteaîntoarce al`turi de colegii sì. Dupò nou` opera]ie, pentru ultima partea refacerii, a fost trimis în ]ar`, laînceputul lunii martie. {i-a rev`zutso]ia când a ajuns la Bucure[ti, laSpitalul Militar. Pân` în februarie2011, au urmat mai multe intern`risuccesive.

C a [i al]i militari r`ni]i în teatrele de opera]ii, nici

Eugen nu s-a ref`cut complet. Ar`mas cu o parez` a nervului sciatic(SPE [i SPI), motiv pentru care afost încadrat în gradul doi deinvaliditate. Pentru c` nu mai poate\ndeplini o func]ie de lupt`tor,lucreaz` în comandamentul uneiunit`]i militare din Buzù, pe ofunc]ie administrativ`. Via]a i s-aschimbat. Era o fire sportiv`, îipl`cea ac]iunea. Nu îi era fric` denecunoscut, se arunca mereu undeera mai greu. {i în teatrul deopera]ii, al`turi de colegii sì,proceda la fel. P`trundeau f`r`team` în zone unde al]ii trimiteaudoar robo]i [i, pentru curajul lor, nuo dat` au fost admira]i de militariidin alte armate. Credea c` lui nu ise poate întâmpla nimic rù, de[i peunii dintre militarii care au murit în

teatrele de opera]ii i-a cunoscut, astat cu ei la mas`, au executatmisiuni împreun`. Dup` accident,am con[tientizat c` nu suntemnemuritori. Am v`zut cu ochii meic` via]a poate sfâr[i într-o clip`.Când la cinema vezi un film deac]iune, cu scene de lupt`, î]i cre[tepulsul, de[i [tii c` este mai mult`fic]iune decât realitate. Când trìe[tiîns` pe viu astfel de momente [i vezic` moartea este foarte aproape,r`mâi marcat, uneori, pentru olung` perioad` de timp. Ast`zi,plutonierul-adjutant Eugen

M`nìl` este mult mai lini[tit dinpunct de vedere al ac]iunii.Nu mai urc` pe munte, ca alt`dat`,nu mai face escalad`ri. A avut toatetendoanele rupte din cauzaexploziei. I-au fost ref`cute prinopera]ii, dar nu mai este la fel.Genunchiul îi va r`mâne toat` via]asensibil, amor]it, nu poate s` maipun` prea mult` baz` pe el. De[i are[i lips` de mas` muscular`, prinefort [i voin]`, a sc`pat de[chiop`tat. Obose[te mai repede,dar [i dac` îl doare se for]eaz` s`mearg` drept.

Uneori, mai urc` la munte, cuma[ina. Nu face trasee, ci plimb`riscurte [i nu pe teren accidentat. Eraun tân`r teribilist. Iubea s` trìasc`periculos, s` simt` cum adrenalina ise descarc` în sânge, iubeasporturile extreme, de aceea [i-aales para[utismul. Ast`zi, doarprive[te cum cupola se deschidepentru al]ii. Nu mai sufer` îns`. Af`cut eforturi mari s` se recupereze,s` se reintegreze, s` socializeze, dinnou, cu cei din jur. Acum, m` rog laDumnezeu s` fiu s`n`tos, nu îmi facmari planuri pentru viitor. Iau de lavia]` totul!

P entru Eugen, perioada cât a fost cerceta[ r`mâne cea

mai frumoas`, de[i îi place [i ceea ceface acum. Nu o regret`, ci spune cà fost o etap` în via]a sa. Nu [i-apierdut îns` curajul. Dac` înaintef`cea sport, acum spune c` i s-adezvoltat sindromul drept`]ii. Nuîn]elege teama unora de a spuneadev`rul. Nu mai tace când vede

lucruri care nu-i plac. {i, din p`cate,sunt înc` destule. Se implic` mult învia]a asocia]iei create de militarii r ni]i,fiind pre[edintele sucursalei Buzù aacesteia. Cred c ar trebui s se adaptezelegisla]ia referitoare la militarii veteranicu cea a celorlalte ] ri membre NATO.Cu tot respectul pentru veteranii dinr`zboaiele mondiale, a[ pune doar oîntrebare: Care este diferen]a dintre unmilitar r nit în Mun]ii Tatra, careservea interesele Rom#niei în 1944,[i un militar r`nit în teatrele deopera]ii din Irak, Afganistan,Balcanii de Vest, care serve[teinteresele României moderne?

IRINA-MIHAELA NEDELCU

Carmen-Nicoleta, fiicaveteranului Eugen M`nìl`

Eugen, \mpreun` cu jum`tatea sa, Ana-Maria

Via]a merge mai departe

17LEGISLA}IENr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


MODIFICAREA {I COMPLETAREA OUG NR. 82/2006

În Monitorul Oficial al României nr. 778 din 27 octombrie 2014 afost publicat` Legea nr.150 privind modificarea [i completarea

Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoa[tereameritelor personalului armatei participant la ac]iuni militare [iacordarea unor drepturi acestuia [i urma[ilor celui decedat. Printrealtele, noul act normativ prevede c`, în semn de recunoa[tere ameritelor veteranilor pentru ap`rarea intereselor României, seinstituie Ziua Veteranilor, care se organizeaz`, anual, pe 11 noiembrie,prin grija Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

În pagina de fa]`, cu sprijinul Direc]iei calitatea vie]ii personalului,vom prezenta cele mai importante prevederi modificate prin noualege. Facem precizarea c` prin sintagma personalul armatei, folosit`în textul legii, se în]elege cadrele militare, solda]ii [i grada]iiprofesioni[ti, precum [i rezervi[tii voluntari [i personalul civil careparticip` la ac]iuni militare, în mod individual sau colectiv.

Titlul onorificde Veteran

Personalului armatei care a participat,cel pu]in 12 luni neîntrerupt sau cumulativ,la ac]iuni militare i se confer` titlul onorificde Veteran. Acela[i titlu se acord`,indiferent de durata particip`rii la ac]iunimilitare, militarilor [i civililor invalizi,r`ni]ilor, precum [i celor care au dobânditafec]iuni fizice sau psihice.

Titlul onorific de Veteran se poate acorda,prin hot`râre a Guvernului, la propunereaministrului ap`r`rii na]ionale, [i personaluluicare, pe timpul particip`rii la ac]iuni militare,s-a remarcat prin acte exemplare de curaj [idevotament, indiferent de durata particip`rii,pe baza evenimentelor consemnate în jurnalulac]iunilor de lupt` sau ordinul de zi pe unitate.

Calitatea de Veteran se atribuiepersonalului armatei care a participat,începând cu anul 1990, la ac]iuni militare [ieste atestat` printr-un document eliberat deMinisterul Ap`r`rii Na]ionale. Modul deemitere [i retragere a acestuia se stabile[teprin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale.

Termenii de Militar Veteran [i de Veterans-au unificat sub o singur` denumire,respectiv cea de Veteran, având în vedere c`cele dou` no]iuni produc acelea[i efectejuridice, diferen]a constând doar în faptul c`primii sunt militari, iar ceilal]i, civiliparticipan]i la ac]iuni al`turi de militari.

Invalizii, r`ni]ii, cei care au dobânditafec]iuni fizice [i urma[ii personalului armateidecedat, pot fi invita]i s` participe la ac]iunifestive sau comemorative organizate deMinisterul Ap`r`rii Na]ionale.

Men]inereaîn activitate

Militarii [i civilii invalizi, r`ni]ii, precum[i cei care au dobândit afec]iuni fizice semen]in, se încadreaz` ori se reîncadreaz`,dup` caz, la cerere, în unit`]i ale MApN, înfunc]ii militare sau civile stabilite prin ordinal ministrului ap`r`rii na]ionale.Men]inerea, încadrarea sau reîncadrarea înfunc]ii militare ori civile se face prin ordin alministrului ap`r`rii na]ionale, pe bazapropunerii comandantului unit`]ii/deta[amentului, înaintat` ierarhic, aconcluziilor comisiilor speciale stabilite prinordin al [efului Statului Major General, carevor cerceta condi]iile în care s-au produsevenimentele [i a avizului comisiilor deexpertiz` medico-militar`, al medicului demedicina muncii [i al medicului de expertizacapacit`]ii de munc`, dup` caz.

S-a creat posibilitatea de men]inere, înstructurile MApN, [i a personalului r`nit saucare a dobândit alte afec]iuni fizice, în modsimilar invalizilor, întrucât au ac]ionat însitua]ii [i împrejur`ri similare. S-a avut în

vedere faptul c` pot fi situa]ii în care opersoan` r`nit` sau care a dobânditafec]iuni fizice ca urmare a particip`rii laac]iuni militare nu se mai încadreaz` înstandardele medicale pentru men]inerea înactivitate, dar nici nu este încadrat` într-ungrad de invaliditate, ceea ce ar însemna s`r`mân` f`r` loc de munc`, de[i caaptitudine fizic` este mai aproape destandarde decât un invalid (care poate fiîncadrat, potrivit prevederilor ini]iale).

Tot prin ordin al ministrului ap`r`riina]ionale, pot beneficia de reîncadrarea înfunc]ii militare sau civile [i veteranii invalizicare au fost trecu]i direct în retragere.Ace[tia pot fi încadra]i pe posturi care nupresupun abilit`]i fizice standard, încondi]iile în care starea de s`n`tate lepermite desf`[urarea unor activit`]iprofesionale.

Drepturi

Invalizii, r`ni]ii, precum [i cei care audobândit afec]iuni fizice beneficiaz` deurm`toarele drepturi: a) tratament în ]ar` sauîn strìn`tate, în cazul în care afec]iunile nupot fi tratate în ]ar`, cu suportarea cheltuielilorreprezentând costul tratamentului [i alcheltuielilor aferente din bugetul MApN.Metodologia privind trimiterea la tratament înstrìn`tate [i achitarea/decontareacheltuielilor se stabile[te prin ordin al ministruluiap`r`rii na]ionale; b) tratament de recuperaregratuit în institu]ii medicale de profil; c)asisten]` pentru reconversie profesional` [ireintegrare în munc` pentru invalizii degradul III; d) orteze, proteze, produsemedicale ortopedice [i alte produse [idispozitive medicale gratuite, precum [irepararea [i înlocuirea acestora ori de câte orieste nevoie, la recomandarea mediculuispecialist. Metodologia privind achitarea/decontarea cheltuielilor pentru repararea [iînlocuirea acestora se stabile[te prin ordin alministrului ap`r`rii na]ionale; e) dreptul de aprimi [i purta uniforma militar`, dup` trecereaîn rezerv` sau în retragere; f) scutirea de laplata taxelor lunare pentru serviciul public deradiodifuziune [i televiziune; g) scutirea de laplata abonamentului lunar standard în re]elelede telefonie fix`; h) 12 c`l`torii interne dus-întors gratuite pe calea ferat` sau 12 c`l`toriiinterne dus-întors gratuite cu mijloace detransport în comun rutiere sau 12 c`l`toriiinterne gratuite dus-întors pe cìle fluviale, laalegere, într-un an calendaristic; i) gratuitatepe mijloacele de transport în comun locale desuprafa]` [i subteran.

Prin complet`rile de la lit d), s-a realizatcadrul legal pentru repararea [i înlocuireaortezelor, protezelor, precum [i pentruachitarea/decontarea produselor medicaleortopedice din bugetul MApN, pe totparcursul vie]ii r`nitului/invalidului.

Personalul armatei care a dobânditafec]iuni psihice beneficiaz` de drepturilemen]ionate mai sus la lit. a)-d) [i f)-i).

La cererea militarilor [i civililor invalizi saua persoanelor în grija c`rora se afl` ace[tia,MApN poate asigura servicii de îngrijirepersonal`, integrat cu alte servicii, într-uncentru de asisten]` social`. Aceast` dispozi]iecreeaz` posibilitatea ca, dup` repatriere,militarii care au fost r`ni]i sau au dobânditafec]iuni fizice [i/sau psihice ori au devenitinvalizi s` beneficieze de m`suri deacompaniament socio-medical, într-un centrude asisten]` social`, pentru o anumit` perioad`de timp, în func]ie de natura afec]iunilor. Partedintre ace[tia necesit` îngrijiri speciale [iînso]ire permanent` pentru tot restul vie]ii.

Pe timpul efectu`rii tratamentului înstrìn`tate, personalul armatei [i înso]itoriiacestuia beneficiaz` de drepturile stabilitepentru personalul trimis în misiune temporar`în strìn`tate, cu suportarea cheltuielilor dinbugetul MApN.

Militarii [i civilii invalizi, precum [i cei careau dobândit afec]iuni fizice sau psihice înurma particip`rii la ac]iuni militare [i care aufost încadra]i în grad de invaliditate,beneficiaz` [i de acordarea unei indemniza]iilunare de invaliditate, astfel: pentru gradul Ide invaliditate, dou` solde de grad [i defunc]ie, la minim, corespunz`toare gradului desublocotenent sau, dup` caz, dou` câ[tigurisalariale medii brute; pentru gradul II deinvaliditate, 1,5 solde de grad [i de func]ie, laminim, corespunz`toare gradului desublocotenent sau, dup caz, 1,5 câ[tigurisalariale medii brute; pentru gradul III deinvaliditate, o sold` de grad [i de func]ie, laminim, corespunz`toare gradului desublocotenent sau, dup` caz, un câ[tig salarialmediu brut.

Militarii [i civilii invalizi gradul Ibeneficiaz` de o indemniza]ie lunar` pentruînso]itor, egal` cu câ[tigul salarial mediu brut.

Personalului civil i se acord` desp`gubiripentru cazurile de invaliditate sau decesproduse în timpul [i din cauza ac]iunilormilitare, în condi]iile stabilite de lege pentrusolda]ii [i grada]ii profesioni[ti. Evaluareacapacit`]ii de munc`, în vederea stabiliriigradului de invaliditate, se face de c`tremedicul specialist în expertiza medical` acapacit`]ii de munc`.

Personalul armatei r`nit în cadrul ac]iunilormilitare, precum [i cel care a dobândit alteafec]iuni fizice sau psihice ca urmare aparticip`rii la ac]iuni militare, beneficiaz , pelâng celelalte drepturi stabilite conform legii,de o indemniza]ie lunar în cuantum de dou`solde de grad [i de func]ie, la minim,corespunz`toare gradului de sublocotenentsau, dup caz, de dou câ[tiguri salariale mediibrute. Indemniza]ia se acord` de la dataproducerii r`nirii, diagnostic`rii afec]iunilorfizice sau psihice dobândite în urmaac]iunilor de lupt`, accidentelor, catastrofelor[i altor asemenea evenimente intervenite caurmare a particip`rii la ac]iuni militare, pân`la data stabilirii situa]iei medico-militare saumedicale, dup` caz. Situa]ia medico-militar`/medical` se stabile[te la repatriere,indiferent de durata perioadei de spitalizareîn spitalele din strìn`tate.

Urma[ii personaluluiarmatei decedat

Noua lege aduce modific`ri [i în ceea ceprive[te drepturile urma[ilor personaluluiarmatei decedat, participant la ac]iunimilitare. Astfel, ace[tia beneficiaz` de: ajutoare [i desp`gubiri \n cuantumurileprev`zute de legisla]ia \n vigoare; o indemniza]ie lunar` egal` cu soldafunc]iei de baz` brut` sau cu salariul debaz` brut, dup` caz, pe care cel decedat a

avut-o sau l-a avut, potrivit prevederilorlegisla]iei în vigoare la data produceriievenimentului care a cauzat decesul, pentruurma[ii personalului armatei participant laac]iuni militare care nu realizeaz` venituridin salarii sau din activit`]i independente,indiferent de num`rul acestora, iar însitua]ia în care suma este inferioar`câ[tigului salarial mediu brut, indemniza]iaeste egal` cu câ[tigul salarial mediu brututilizat la fundamentarea bugetuluiasigur`rilor sociale de stat (au fost inclu[i [iurma[ii cadrelor militare decedate, carebeneficiau de un tratament juridicdezavantajos, în raport cu urma[ii celorlaltecategorii de personal); închirierea [icump`rarea, cu prioritate, de locuin]e dinfondul de locuin]e sociale al administra]ieipublice; folosirea centrelor de refacere acapacit`]ii de munc`, sanatoriilor, c`minelorde garnizoan`, cluburilor militare [i altorfacilit`]i recreative [i sportive, în condi]iilestabilite pentru personalul armatei; asigurarea, în mod gratuit, a locurilor deînhumare în cimitirele militare [i civile; asisten]` medical` gratuit` în institu]iilemedicale militare sau publice [i asigurareade medicamente gratuite atât pentrutratamentul ambulatoriu, cât [i pe timpulspitaliz`rii, în condi]iile stabilite pentrupersonalul armatei; asisten]` psihologic`,asigurat` gratuit, de structurile MApN; transferarea sau înscrierea la/îninstitu]iile militare de înv`]`mânt a copiilorsolda]ilor [i grada]ilor voluntari, precum [i aipersonalului civil, în acelea[i condi]iiprev`zute pentru copiii cadrelor militaredecedate; acordarea de MApN a burselorde studii pentru copiii persoanelor decedate,pe durata studiilor în institu]ii civile deînv`]`mânt; încadrarea so]uluisupravie]uitor [i a copiilor personaluluiarmatei decedat în ac]iuni militare în rândulpersonalului armatei sau în institu]ii publicecivile, în condi]iile prev`zute de legisla]ia învigoare; copiii personalului armateidecedat [i cei ai militarilor [i civililor invalizi,r`ni]i, precum [i ai celor care au dobânditafec]iuni fizice sau psihice au prioritate laînscrierea în cre[ele [i gr`dini]ele dinsistemul public.

Alte complet`ri aduse prin Legea nr.150: personalul armatei r`nit caurmare a ac]iunilor militare, cel invalid[i membrii familiei [i/sau alte persoanecare particip` la îngrijirea acestuia,beneficiaz` acum de asigurareatransportului sau decontareacheltuielilor de transport, dus-întors, dec`tre MApN, la institu]ii medicale din]ar` [i la alte activit`]i, la care suntinvita]i, organizate de MApN sau de alteinstitu]ii, precum [i de cazare gratuit` înspa]iile aflate în administrareaministerului; veteranii care au fosttransfera]i la alte institu]ii publice deap`rare, ordine public` [i siguran]`na]ional` beneficiaz`, în continuare, dedrepturile stabilite în perioada în careactivau la MApN; personalul armatei [i familiile acestuiapot beneficia de m`suri de sprijinfamilial, desf`[urate la nivel institu]ional[i pe baz` de voluntariat, în condi]iileprev`zute prin ordin al ministruluiap`r`rii na]ionale.

N.r.: La subtitlurile Drepturi [iUrma[ii personalului armateidecedat, ceea ce este tip`rit colorreprezint` modific`rile aduse prinLegea nr. 150/2014.

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA [email protected]

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PELERIN{I PEREGRIN

CERCUL MILITAR NA}IONAL

REALITATEACÂMPULUI DE LUPT~

CONSTATIN F. NICOLESCU –Pagini uitate

din istoria educa]iei fizice,Editura Enciclopedic`,

Bucure[ti,2014

C~PITAN BOGDAN [email protected]

Constantin F. Nicolescu n-a scris aceast` carte, dar a scrisaproape toate textele din ea, ca articole sau studii publicateîn revista Educa]ia fizic`, „Organul Oficiului Na]ional de

Educa]ie Fizic`”. Unul dintre promotorii sportului de mas`,personalitate marcant` a educa]iei fizice militare [i sportului, dup`cum îl caracterizeaz` colonelul dr. Ioan Armanu, colonelul ConstantinNicolescu a fost, pe rând, profesor la Oficiul Na]ional de Educa]ieFizic`, redactor la revista „Educa]ia fizic`”, inspector de educa]iefizic` la Direc]ia Liceelor Militare, profesor la Institutul Militar deEduca]ie Fizic`, profesor la {coala de Ofi]eri Jandarmi, [ef alServiciului Educa]ie Fizic` [i [ef al sporturilor pentru armat`. Articolelepublicate în aceast` carte sunt o m`rturie a preocup`rilor pentru

DESPREEDUCA}IE{I SPORT

sport ale autorului lor, a dorin]ei acestuia de a-l promova ca o activitatede maxim` importan]` pentru armat`, dar [i a cuno[tin]elorenciclopedice ale ofi]erului. „Preg`tirea fizic` [i preg`tirea profesional`s` fie în armat`, ca pretutindeni, într-un raport ca s` le permitàmândurora o dezvoltare armonioas`. Jum`tate din timp s` fie dedicatpreg`tirii pur tehnice a osta[ului, preg`tirii sale strict militare, iarcealalt` jum`tate de timp s` fie rezervat` educa]iei fizice, carecompleteaz`, de altminteri, [i înlesne[te preg`tirea profesional`. Cuun ceas sau jum`tate de ceas pe zi, a[a cum se obi[nuie[te azi,programul ra]ional al unei educa]ii fizice complete nu poate fi nici pesfert îndeplinit”, spunea Niculescu într-unul din articolele dedicateprincipiilor c`lùzitoare ale unui regulament al educa]iei fizice înarmat`. Adev`rat, nu?!

Cartea, îngrijit` de Radu Florin Nicolescu, unul din cei doi fii aiautorului, este o colec]ie interesant` de reportaje, articole de opinie,dar [i explica]ii [i observa]ii pertinente cu privire la felul în care sportulera în]eles în alte state europene. La acestea se adaug` un mic manualde schi [i explica]ii cu privire la alte sporturi precum tirul saualpinismul. În final, câteva texte semnate de colaboratori ai revistei„Educa]ia fizic`” întregesc imaginea nivelului la care se afla sportul,civil [i militar, în perioada interbelic`.

Cuvintele „pelerin” [i „peregrin” sunt sinonime doaratunci când îl desemneaz`, în general, pe cel carec`l`tore[te. Substantivul „peregrin” se refer` la

persoana care umbl` mult, din loc în loc” (Academia Român`,Institutul de Lingvistic`, „Dic]ionarul explicativ al limbiiromâne” edi]ia a II-a rev`zut` [i adùgit`, Editura UniversEnciclopedic Gold, 2009/DEX 2009) [i este sinonim cu„pelerin”, dac` „pelerin” este utilizat referitor la o persoan`care umbl` din loc în loc” (DEX 2009, Mircea [i Luiza Seche,„Dic]ionar de sinonime”, Editura „Litera Interna]ional”Bucure[ti, 2002): „explic` traducerea titlului [„C`l`torulheruvimic”](«c`l`tor» în loc de «pelerin») prin accentul pevirtu]ile omene[ti ale peregrinului (c`l`tore[te un om, nu e unînger) (romlit.ro); „Un singur pelerin mai bate/La poartalini[tii... (Ion Minulescu „Roman]a pelerinului”); „N`luci depulbere înconjoar` peregrinul” (Nicolae Balot`, „Opera luiTudor Arghezi”, europress, e-book, books.google.ro).

„Pelerinul” [i „peregrinul” sunt „c l tori”, a[a cum „pelerinajul”[i „peregrinajul”, „peregrinarea sau peregrina]ia” sunt c l torii.

În limba latin`, unde li se afl` etimonul comun, adjectivul„peregrinus” [i substantivul omonim sunt forme variabile,declinabile ale adverbului „peregre”, compus din „per” [i din„ager” („câmp”) cu semnifica]iile „cel ce sose[te de undeva dedeparte, din strìn`tate”, „strìnul” (latinlexicon.org).

„Pelerinul” este „persoana care face un pelerinaj” (DEX2009), „cel ce c`l`tore[te din pietate la un loc de închin`ciune”(Laz`r {ìneanu, „Dic]ionar universal al limbei române”, edi]iaa VI-a, Editura „Scrisul românesc” S.A., 1929 - {ìneanu);

„c`l`tor pios la locuri sfinte sau venerate” (August Scriban,„Dic]ionarul limbii române[ti”, Institutul de Arte Grafice „PresaBun`, 1939 - Scriban). Celor doi apostoli care, în ziua Învierii,mergeau spre satul Emaus (Luca 24, 13-35) li se spune [i„pelerini”: „implic` mai întâi orbirea [i apoi vederea (ca în episodulpelerinilor în drum spre Emaus)” (Nicolae Balot`, „Peregrinprin patria cuvintelor”, Editura EuroPress Group, Bucure[ti,2012). Având aceast` semnifica]ie, cuvântul este sinonim cu„hagiu” - „cre[tin sau musulman care a fost în hagialâc” (DEX),„cre[tinul care a vizitat Ierusalimul” sau „musulmanul care avizitat Meca [i Medina” ({ìneanu): „omul î[i dep`[e[te condi]iade turist, devenind pelerin, atunci când pleac` într-o c`l`torie alc`rei principal scop este unul duhovnicesc” (ziaruldevalcea.ro).

Pe alocuri, cu indiferen]` fa]` de ordinea stabilit` dedic]ionare, „peregrin” apare în loc de „pelerin”: „Mân`stireaN`mè[ti în m`rturisiri ale peregrinilor” (galeriaarta.ro).

Cuvintele „pelerin”, „peregrin” [i „pelerin`” sunt, în limbaromân`, de provenien]` francez`. „Pèlerin” este sinonim cu„excursioniste”, „touriste”, „voyageur”, „homme”, „individu”,„pénitent", „pérégrin", „dévot” (cucernic), „visiteur”, „fidèle”

(credincios) [i înseamn` „persoana care face un pelerinaj” sau„persoana care „c`l`tore[te”. În francez` este admis` omonimiadintre „pèlerine” ,forma de feminin care corespunde cu„pèlerin” [i „pèlerine”, „gulerul de lân` sau dantel` cu carefemeile î[i acoper` umerii [i pieptul” sau „mantaua f`r` mâneci,cu glug` folosit` pe ploaie [i pe vânt”. „Pérégrin” este hoinarul,c`l`torul strìn, lipsit de „dreptul de cetate” (cnrtl.fr/lexicographie).

Conform lexicografiei academice, substantivul masculin„pelerin” se refer` atât la pelerinul-b`rbat, cât [i la pelerinul-femeie [i substantivul feminin „pelerin`” înseamn` exclusiv„haina larg` de lungimi variabile, f`r` mâneci, adesea cu glug`,care se poart` peste alt` îmbr`c`minte” sau „îmbr`c`minteafemeiasc` în form` de guler mare, care acoper` umerii ([ibustul) [i care se poart` peste palton sau peste rochie”(DEX2009): „o pelerin` de campanie datând din perioada PrimuluiR`zboi Mondial” (mnir.ro); „muncitori cu pelerine de ploaie pecap împânzesc [antierul (adev`rul.ro); „venea uneori s` nevorbeasc` despre papucei îmbl`ni]i [i pelerine de dantel`” (NinaBerberova, „Romanul de cap` [i lacrimi”, Univers, Bucure[ti,2004, p. 12). Este totu[i în uz [i „pelerin`” ca sinonim cu„c`l`toare”: „pelerin` în raiul Sih`striei” (ziarullumina.ro);„misterul pelerinei de 15 ani” (primatv.ro/stiri). Ignorat` dedic]ionare, este folosit` [i forma de feminin „peregrin`”: „însec[olul] [al] IV[-lea], peregrina Egeria ne d` informa]iiinteresante despre aceia care practicau postul cel mai sever”(psaltiicatedraleipatriarhale.wordpress.com).

INTERFEREN}E CULTURALEJoi, 6 noiembrie,

ora 17.15, Sala deCinema: Expunereacu tema C`l`torie peAmazon, din cadrul

programului cultural Culturi [iciviliza]ii, sus]inut` de istoricul de art`

DANINA PILAT

Un alt mijloc de a cunoa[te via]a subliminal` asubalternilor no[tri este acela de a le crea situa]ii

la fel cu acelea în care au s` ac]ioneze la r`zboi [i a-iobserva apoi cum se manifest` fiecare. Este foarteinteresant`, în aceast` privin]`, experien]a f`cut` de unofi]er instructor cu unitatea sa la Cetatea Alb`, în anul1925 (nu mult timp dup` cele petrecute la Tatar-Bunar).

În aceast` garnizoan`, orice exerci]iu de noaptecu cartu[e de manevr` trebuia anun]at pichetelor degr`niceri, pentru ca patrulele de pe frontier` s` nucread` c` sunt focuri trase de bande bol[evice. Ofi]erulinstructor în chestiune a pierdut din vedere aceastòbliga]iune [i, în urma unei alarme dat` companiei,porne[te în mar[ de noapte cu recru]ii, pe un itinerarparalel cu frontiera [i la mic` distan]` de ea. A avutgrij` s` trimit` înainte câ]iva grada]i cu cartu[e demanevr` spre a executa o tragere prin surprindere, încoloan`, dup` care unul din ei avea s` strige ajutor,simulând c` este r`nit. Ofi]erul î[i propunea s`demonstreze oamenilor, prin acest exerci]iu,necesitatea serviciului de siguran]` în mar[.

Ajuns la punctul hot`rât prin tem`, grada]ii tragîn direc]ia companiei, care se afla în coloan` de mar[,

un num`r de 10-15 cartu[e de manevr` de la distan]`de 50-60 m. Cum pân` la acea dat` recru]ii nuîntrebuin]aser` asemenea cartu[e la exerci]ii,majoritatea din ei, puternic impresiona]i, au uitat deordine [i de situa]ia în care se aflau [i s-au culcat, al]iiau fugit [i, în fine, o parte din ei (pu]ini) au b`nuit ceeste [i au început s` se distreze pe socoteala celorfrico[i. Abia trecuse momentul de criz`, când se aud,în spatele unit`]ii, focuri de r`zboi, trase de gr`niceriipichetului vecin, care nu [tiau de acest exerci]iu. Dup`primele focuri ale gr`nicerilor, unul din grada]i,crezând c` acestea sunt trase de ofi]erul instructor,trece la executarea celei de a doua p`r]i a exerci]iului,începând s` se vaiete [i s` strige ajutor c` e r`nit.

Cu aceast` ocazie, atât în prima parte a exerci]iului,cât [i în a doua parte, pe care nu o prev`zuse, ofi]erulinstructor a avut ocazia s` vad` cum se manifestàproape majoritatea oamenilor sì.

Victor Simion: În jungla amazonian`vom descoperi cel mai bogat ecosistemdin lume. Aici, pe[tii cânt` în fluviulUcayali.

Intrarea este liber`.

EXPOZI}IIGaleria Artelor. Expozi]ia de pictur

Un pictor român la Venezia a artistuluiplastic Augustin Costinescu, deschis înperioada 20 octombrie-6 noiembrie.

Sala Foaier. Expozi]ie de art`decorativ a artistei plastice Danina Pilat,deschis` în perioada 27 octombrie-9noiembrie.

Sala Rond . Expozi]ie de pictur aartistului plastic R`zvan Andreescu,deschis` în perioada 27 octombrie-9noiembrie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, întreorele 11.00-19.00.

Intrarea este liber`.

R~ZVAN ANDREESCU

ION F. BURICESCU,c`pitan ION STOKA,

Elemente depsihologie

[i pedagogie militar`,Bucure[ti, 1932,

p. 119-120


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!DESPRE UN ADOLESCENT,UN FOST MINISTRU

AL AP~R~RII{I UN MUZEU CAPTIV ÎNC~

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

Atunci când vorbim despreAtunci când vorbim despreAtunci când vorbim despreAtunci când vorbim despreAtunci când vorbim despremodurile de manifestare amodurile de manifestare amodurile de manifestare amodurile de manifestare amodurile de manifestare ala[it`]ii, pe primul loc se afl`la[it`]ii, pe primul loc se afl`la[it`]ii, pe primul loc se afl`la[it`]ii, pe primul loc se afl`la[it`]ii, pe primul loc se afl`t`cerea. De-abia pe locul doit`cerea. De-abia pe locul doit`cerea. De-abia pe locul doit`cerea. De-abia pe locul doit`cerea. De-abia pe locul doise afl` întoarcerea spateluise afl` întoarcerea spateluise afl` întoarcerea spateluise afl` întoarcerea spateluise afl` întoarcerea spateluisau fuga.sau fuga.sau fuga.sau fuga.sau fuga.

Mi-a fost dat ca anul acesta, de Ziua Armatei,s` aflu am`nunte despre jertfa multor militaricare au murit la Jilava în anii ’50, c` ValeaPiersicilor, unde a fost împu[cat Ion Antonescu,nu mai este demult o vale, ci un loc acoperit deun morman de gunoaie menajere ale localit`]ii

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

CHEF DE RUG~CIUNE

Planul era s` ne s`p`m ad`postulînainte de sosirea ploii, îns`vremea ne-o luase înainte, a[a c`ne-am oprit precum ni[te fugaridin Sodoma care au privit înapoi.

„

Mirosea frumos, a iarb` ud`, a p`mânt încleiat[i brazde r`scolite, a fum de ]ar` sosit cine

[tie cum de peste dealuri [i mirosea chiar [i a t`cere,asta dac` po]i s` accep]i c` t`cerea poate mirosi. A[ zicechiar c` era o t`cere mugind`, dar n-a[ vrea s` parpedant, folosindu-mi bruma de memorie literar` carem` leag` de Faulkner. Oricum, era lini[te. {i, pesteacea lips` de zgomote, se suprapunea numai ticìtulpic`turilor de ploaie, când mai gr`bit, când mai lent, cao m`sur` a vreunui dirijor capricios, uneori strunit deinspira]ie, alteori plictisit. Da, mai [tiu [i lucrul acesta:c`-n timp ce st`team acolo, în mijlocul unor dealuri alec`ror nume s-au pierdut în pr`pastia timpului, am luatîn calcul mâna invizibil` a unui dirijor. Îi ghiceam fa]acompus` din nori, pe cerul tulbure, a[a cum se coloreaz`bor[ul ]inut prea mult în borcan. Din când în când,acea mân` cobora brusc, astfel c` o lumin` puternic`br`zda v`zduhul [i noi ne ascundeam mai bine subpelerina completului de protec]ie, singurul acoperi[ înfa]a ploii, care se încrunta precum un vame[ cu nasulpe sus. St`team a[a, în lan] de tr`g`tori, la câ]iva metriunul de altul, cu fundul pe rani]e, cum ne prinseseurgia în mar[ul nostru încolonat. De fapt, planul eras` ne s`p`m ad`postul înainte de sosirea ploii, îns`vremea ne-o luase înainte, a[a c` ne-am oprit precumni[te fugari din Sodoma care au privit înapoi. Ocompanie sau un batalion, nici nu mai [tiu, om dupòm, în[ira]i pe colin`, pete de culoare în mijloculr`corii. Era o pozi]ie de plecare la ofensiv`, ceva degenul acesta [i, în principiu, ar fi trebuit s` ne s`p`mloca[urile pentru lupt` culcat, numai c`, pe moment,n-aveam ce s` s`p`m. Inamicul ne-ar fi putut suprindelini[tit. Cine ar fi ie[it de sub cuibul pelerinei? {i-apoi,

oare chiar ne-ar fi p`sat? Eram numai ni[te studen]imilitari [i nu câ[tigam decât experien]`. A[a cum s-adovedit [i acel fragment de zi, despre care am crezutc` nu se mai termin`. De fapt, la început, am zis c` nusunt decât ni[te stropi. Unii dintre noi nici nu s-auacoperit, îns` în curând stropii [i-au chemat neamurile[i-au t`b`rât cu to]ii peste capelele [i iconi]ele noastre,astfel c` ne-am ghemuit pe rani]e, fiecare în celula luide lini[te, sperând c` totul avea s` treac` repede. N-atrecut. Minutele se scurgeau cu greutate, ap`s`toare,iar pic`turile î[i schimbau direc]ia. Când veneau desus, drepte, când dintr-o parte sau din fa]`, biciuitoare,iar capetele noastre se ascundeau [i mai abitir. Dejapicioarele d`deau semne de oboseal`. M-a[ fi ridicat,îns` în mod sigur ploaia mi-ar fi udat [i mai bine rani]a,

a[a c` am stat. Am stat. Cât? Secole! A fost genul defragment temporal la îndemâna blestemului. Nu semai termina. Drept pentru care m-am rugat. I-amspus lui Dumnezeu c` nimic pe lumea asta nu m`poate bucura mai tare fa]` de oprirea potopului, c`nu mai vreau nici permisie, nici discotec`, nici du[cu ap` cald`, ci doar s` scap de chinul de a sta ]intuitpe rani]`, acoperit de pelerina completului deprotec]ie. {i-ntr-un final logic, strìn` de lipsa dera]iune a disper`rii în care intrasem, ploaia a puspunct. Când nici nu mai speram, s-a oprit. Ce ]i-e [i curug`ciunile, m-am gândit, se-mplinesc ele cândva,dar numai când au chef.

LOCOTENENT-COLONELCRISTIAN DUMITRA{CU

[email protected]

Locotenent-colonelulCristian Dumitra[cu este redactor-[ef

adjunct în redac]ia militar de radio.

Cel mai mare ajutor pe care cineva îl poate oferi adversarului sù este acela de a-iar ta c îi este team de el. • În l]a]i-v ! Zbura]i! Urca]i cât mai sus posibil! Dar nu

uita]i c de odihnit, tot aici, jos, pe p`mânt o face]i. Altfel zis, nu ve]i putea spuneniciodat c nu [ti]i ce se întâmpl aici, jos, cu adev`rat. • Nu to]i oamenii bântui]i defantome trebuie comp timi]i. Pentru c unele fantome apar doar în fa]a celor care chiartrebuie s le vad . • S-a spus, aproape dintotdeauna, c banii [i prezen]a lor reprezint`sursa tuturor relelor din lumea asta. O astfel de situa]ie poate fi întrecut doar de osingur alt stare de fapt: lipsa banilor. • În ciuda aparen]elor, normalitatea este multmai complex [i mai provocatoare decât orice form de nebunie sau decât oricare altboal ciudat . • Vrei s -]i mearg bine în via]`?! Atunci, stabile[te-]i doar obiective pecare le po]i îndeplini. Iar, din când în când, [i ceva mai mult decât atât... • Te rog s m`crezi: dac nu dispui nici de o minte ascu]it , nici de o sabie ascu]it , nici de ceva noroc,nu-]i r`mâne decât s pui mâna pe carte! • Cea mai important condi]ie pentru a ajungeun b`trân în]elept este aceea ca, la etapa ini]ial`, s` fi fost un tân`r obi[nuit, care s`-[i fi trìt via]a pe coordonatele [i la intensitatea vremurilor sale. Urmarea estefireasc`. • Prostia este singura deficien] uman peste care nu se poate depune,niciodat , un strat de automul]umire. {i totu[i... • Via]a ne dovede[te c , la un momentdat, în func]ie de conjuncturi, cei mai l uda]i oameni nu sunt cei care chiar merit s fiel uda]i. • Civiliza]ia uman s-a consolidat pe baza a dou descoperiri esen]iale: prafulde pu[c [i hârtia, respectiv, mai târziu, tiparul. Dac vor sc`pa de sub control, tot elevor duce civiliza]ia acolo de unde a început progresul sù. • Referindu-se la vremea lui,Cervantes vorbea despre faptul c exist oameni pe care cunoa[terea limbii latine nu-iîmpiedic` totu[i s` fie m`gari. Lucrurile stau la fel [i ast`zi, chiar dac este vorba decunoa[terea, evident, [i a altor limbi str ine. • Via]a asta pare c poart cu sine unblestem: este aproape imposibil ca, trìnd, un om corect, un om onorabil, s` nu aib`du[mani... • Omenirea este departe de a se fi maturizat: oricând [i oriunde în lumeaasta, oamenii opteaz pentru cei care vorbesc mult [i tare. {i nu pentru cei care suntîn]elep]i, profunzi, inteligen]i, tempera]i, toleran]i... • Un lucru mincinos poate fiminunat, dar numai un lucru adev`rat poate fi m`re]. • Omule, iube[te-]i semenii! {irespect -i! Pentru c omul este singura entitate care poate fi pus în centrul acesteilumi. • S privim în jur: fire de iarb , flori, copaci, gâze, animale, zi, noapte, pietre,mun]i, câmpii, soare, lun`, zâmbete... Toate acestea exist` pentru c` cineva arenevoie de ele. • Atunci când vorbim despre modurile de manifestare a la[it`]ii, peprimul loc se afl` t`cerea. De-abia pe locul doi se afl` întoarcerea spatelui sau fuga.• A[ dori s dezv lui un secret: cea mai rezistent rela]ie dintre doi oameni nu esteîntotdeauna banul sau interesul. Mai pot fi, uneori, [i dragostea, prietenia, admira]ia,respectul... • Am început s în]eleg de ce oamenilor din ziua de azi nu le mai placc`r]ile [i lectura: prin ele se relev , foarte repede [i u[or, întreaga natur uman , cubunele [i relele sale. {i nimeni nu mai dore[te ast`zi, acest lucru. • Dac oamenii arro[i de fiecare dat când mint, atunci fa]a unora ar avea o singur culoare. • Ideile numor niciodat . Ele pot fi cel mult p`r`site. • V rog s nu uita]i: clauzele cuprinse într-un tratat de pace sunt stabilite de cel care ofer pacea, nu de cel care o cere. {i asta, înfunc]ie de diferite interese, nu de filantropii. • Scara de valori a lumii trebuie îndreptat :ast`zi, aproape toat lumea crede c cei care au bani sunt singurii oameni de valoare.• Pute]i coco]a piticii pe cele mai înalte culmi. Ei r`mân tot ceea ce sunt.

„{ti]i câ]i eram în aceast`camer`, înghesui]i ca pe[tii înconserv`, f`r` putin]a de a respiraaer proasp`t cu lunile? Dou` sutedou`zeci de oameni! Singureleocazii când intra aer în celul` eraudoar când mai mureau dintre noi [iatunci, evident, se deschidea u[a!Dac` p`trundea o musc`, înprimele secunde c`dea!” GheorgheNichifor, cu ochii sì alba[tri camarea, tu[ea scurt din când încând [i ne vorbea nou`, celor deast`zi, despre ororile petrecute îndiminea]a comunismuluiromânesc... Parc` vedeam un film,dar unul jucat, din p`cate, cupropriile vie]i, de sute de mii deoameni afla]i sub vremuri. Unuldintre cei probabil un milion dede]inu]i politici trecu]i pe la Jilava,între ’48 [i ’64, era acum, la 25octombrie, în Fortul 13, în aceea[iînc`pere în care fusese încarceratde comuni[ti, în ’49, pe când aveadoar 17 ani.

Mi-a fost dat ca anul acesta, deZiua Armatei, s` aflu am`nuntedespre jertfa multor militari care aumurit la Jilava în anii ’50, c` ValeaPiersicilor, unde a fost împu[cat IonAntonescu, nu mai este demult ovale, ci un loc acoperit de unmorman de gunoaie menajere alelocalit`]ii, c` americanii chiar au

para[utat lupt`tori români care s`-iajute pe partizanii din mun]i, dar ausfâr[it [i ei executa]i tot aici, înFortul 13.

Gheorghe Nichifor avea doar17 ani când l-a cunoscut pe unuldintre marii eroi martiri militari aineamului românesc, generalulNicolae Ciuperc`, cuceritorul

Odessei, care fusese [i ministru der`zboi, închis la Jilava pentru„complot [i uneltire contra ordiniisociale”. „Era supus unor maricazne [i umilin]e, l-am rugat s` m`lase s` preiau din efortul DomnieiSale. {i atunci, generalul Ciuperc` arefuzat ajutorul, spunându-mi ca dinOlimp: «Domnule elev, aici suntemcu to]ii egali!»” La pu]in` vreme,generalul Ciuperc` a murit înspitalul Penitenciarului V`c`re[ti…

Avem înc` [ansa de a vorbi cumartorii acestei crime generalizatef`ptuite de români contraromânilor, pentru c`, vorbadomnului Nichifor, cei care auexterminat de]inu]i politici în

închisori au fost români de-ai no[tri,nu mar]ieni! Iar în afar` de a-iasculta pe supravie]uitori, câ]i maisunt, trebuie s` ne îngrijim dememoria României, care nu poates` se p`streze cât` vreme nu exist`înc` un muzeu (în afara celui de laSighet) ori m`car un monumentimportant al lupt`torilor

anticomuni[ti, cât` vreme Fortul13, acest loc unde s-au jertfitpentru ]ar` figuri uria[e aleneamului românesc este înc` unsemi-muzeu captiv într-unpenitenciar de maxim` siguran]`,f`r` fonduri destinate conserv`riiconstruc]iei [i f`r` o intrareseparat` prin care poten]ialiivizitatori s` p`trund`, nu doar cuaprob`ri speciale [i dup` uncontrol firesc pentru accesul într-oînchisoare, dar nefiresc pentrusimpla intrare în muzeu.

20 Observatorul militar Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

ANUN}URI UMANITARE La 17 ani, Ana Maria, so]ia colegului meu, a avut o interven]ie chirurgical minor`pentru extirparea unei mici forma]iuni care se localiza în partea dreapt` spate a[oldului, forma]iune care avea aproximatix 2 cm în diametru. Opera]ia a decursnormal, tumora fiind extirpat` cu succes. Apoi, la vârsta de 25 de ani, a fostdiagnosticat cu cancer osos, fiind necesar o nou interven]ie chirurgical care,din punctul de vedere al medicilor, a fost, din nou, un succes. Dup acea interven]iechirurgical , pentru a se putea reface mu[chiul distrus în urm interven]iei, a fostpus o plas în partea dreapt spate, în zona [oldului. Timpul trecea [i refacerea dedup opera]ie decurgea normal [i, prin urmare, dup o serie complet de analizeplus consulta]iile de specialitate efectuate de mai mul]i medici, concluzia a fost c`so]ii pot avea un copil. Nu a trecut mult timp [i Ana Maria r`mâne însarcinat . Întimpul sarcinii (prin luna a patra) a început sa se dezvolte, împreuna cu f`tul, [i oforma]iune care a deformat plasa pus pentru refacerea mu[chiului. S-a dezvoltat înritm galopant, ajungând într-un timp foarte scurt s m`soare 20 cm, apoi 30 cm. Laun moment dat, Ana a fost pus în situa]ia de a alege între via]a ei [i cea a prunculuipe care îl avea. Decizia a fost (cu orice pre]) p`strarea lui [i ducerea sarcinii pan înmomentul când corpul nu mai putea face fa] . A[a s-a n`scut Matei (prematur), carela na[tere cântarea 1.750 grame. U[or, u[or a început s` ia în greutate, acumajungand la 3.250 grame. Dar starea Anei se deterioreaza pe zi ce trece, avanddureri atroce (injectându-se cu morfin din [ase în [ase ore). În urma reportajuluirealizat de Antena 1, au reu[it s g`seasc o echip de medici chirurgi în Germaniacare s fac o opera]ie prin care s -i poat salva via]a (niciun medic din ]ar nu a fostdispus sa încerce o opera]ie de extirpare a tumorii). Costurile interven]iei [i acelorlalte cheltuieli aferente (radioterapie, chimioterapie, recuperare, controalepostopera]ie etc.) se ridic la aproximativ 60.000 euro, bani de care colegul meu [i,implicit, familiile lor nu dispun. Cei care doresc s sprijine familia în acest demerscontracronometru în lupta cu boala, pot s îl apeleze pe Iulian Burcescu, din UM1971 Bucure[ti, la tel. 0764 791 695, iar contul este RO48BPOST74401426659RON01, titular fiind tat l acesteia, Iulian Morcov.

ANIVERS~RI

În conformitate cu prevederile Legiinum rul 319 din 08.07.2003 privindstatutul personalului de cercetare-dezvoltare, Agen]ia de Cercetarepentru Tehnic [i Tehnologii Militareorganizeaz concurs pentru ocupareaunui post de cercet tor [tiin]ific gradulIII (militar) la Centrul de testare-evaluare [i cercetare [tiin]ific sistemeinformatice [i comunica]ii. Con]inutuldosarului [i condi]iile necesare suntprev zute la articolul 15, aliniatul (6),literele a)-f) [i articolul 16, aliniatul (3),litera c) din Legea num rul 319 din08.07.2003 privind statutul persona-lului de cercetare-dezvoltare. Înscrierease face la sediul Agen]iei de Cercetarepentru Tehnic [i Tehnologii Militare(strada Aeroportului, num`rul 16,comuna Clinceni, Jude]ul Ilfov), întermen de 30 de zile de la datapublic rii anun]ului. Concursul va avealoc în termen de 30 de zile de la dataîncheierii înscrierii pentru candida]iiaviza]i s participe la concurs, conformOrdinului ministrului ap r rii na]io-

FUNC}II SCOASELA CONCURS

Consiliul Director al Asocia]ieiCasei de Ajutor Reciproc a Pen-sionarilor Militari din municipiul

nale. num rul M 22/2010. Informa]iisuplimentare pot fi ob]inute la num rulde telefon 021 423 30 58, interior 144,STAR 1144/144.

Cercul Militar Na]ional Bucure[tiorganizeaz` concurs, în data de18.12.2014, pentru ocuparea urm -toarelor posturi de personal civilcontractual de execu]ie: muncitorcalificat I (instalator ap`-canal) [imuncitor calificat I (electrician) dincadrul Forma]iunii de cazarmare;îngrijitor, din cadrul Sec]iei logistice.Data limit pân la care se pot depunedosarele de concurs este 19.11.2014,ora 1400. Detalii privind condi]iilegenerale [i specifice pentru ocupareaposturilor, tipul probelor de concurs,locul [i ora desf`[ur`rii acestora,tematica [i bibliografia de concurs sepot ob]ine la telefon 021 313 86 80/160 sau la sediul Cercului MilitarNa]ional Bucure[ti, strada ConstantinMille, nr. 1, sector 1, Bucure[ti.

lache, Cornel Mihai, Dan Niculescu;coloneii/comandorii (r) ConstantinAnghel, D`nu] Anghel, DumitruApostol, Dumitru Blânda, RemusBunea, {tefan Constantin, Constan-tin Dambischi, Neculai Fudulu, IonelGrama, Traian Matei, Aristic Mihu],Augustin Stanciu, Emil Suciu, IulianTomu]`, Gheorghe Tru]ulescu,Gheorghe Vasile, Gheorghe Veren-deanu – mult s`n tate, via] lung ,multe bucurii [i satisfac]ii al turi defamilie [i de to]i cei dragi! Acelea[iur ri de suflet le transmitem tuturorcelor care î[i serbeaz zilele onomas-tice. La mul]i ani!

Comitetul Filialei ANCMRR, sector6, Bucure[ti, transmite generalului-maior (r) Ionel Dumitrescu, la împli-nirea frumoasei vârste de 75 de ani,cele mai calde ur`ri de s`n`tate,fericire, bucurii, împlinirea tuturordorin]elor! La mul]i ani!

La 27 octombrie 2014 s-a stins dinvia] colonelul (ret) ZAMFIRESCUPETRE (94 de ani). A fost veteran der zboi [i membru marcant al „Careului

navigan]i – fost pilot, ofi]er de stat majorcu înalt calificare, cadru didactic înAcademia Militar ; colonelul (r) (Trs.)COTOIA VASILE, un admirabilspecialist în arm [i bun familist. Înstructurile militare unde [i-au desf [uratactivitatea, dar [i dup ie[irea la pensie,ca membri activi ai filialei, au fostaprecia]i [i stima]i de to]i cei care i-aucunoscut [i le-au fost aproape. Sincerecondolean]e familiilor îndurerate!Dumnezeu s -i odihneasc în pace!

Biroul executiv al Asocia]ieiNa]ionale a Veteranilor de R zboi esteal turi de generalul de brigad (ret)Ion Dinescu, în marea pierdere suferitprin decesul, în urma unei grele [iîndelungate suferin]e, a so]iei sale [i-itransmite sincere condolean]e.Dumnezeu s-o odihneasc în pace!

Cadrele militare, profesorii [i eleviidin Colegiul Na]ional Militar DimitrieCantemir sunt al turi cu gândul [i cusufletul de profesorul de fizic {tefanMatei, în aceste momente de greaîncercare [i de suferin] provocate dedureroasa dispari]ie a tat lui s u, trecutla cele ve[nice. Sincere condolean]e!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

SEMNAL

Bucure[ti [i jude]ele limitrofeureaz mult s`n`tate, via] lung`[i satisfac]ii al turi de familie [i ceidragi, membrilor asocia]iei care,în cursul lunii noiembrie î[i aniver-seaz ziua de na[tere sau ziua ono-mastic de Sf. Arhangheli Mihail [iGavril. Men]ion`m pe colegiino[tri, dup cum urmeaz : genera-lul de brigad (r) Mihai Ciocârlan,coloneii (r) Mihai Mocanu, MihaiGhica, Mihai Faidac, Gabriel-DanCiocârlan, Dumitru Manole,Nicolae Gui, Vasile-Filip Rotaru,{tefan Marcoci, comandorul (r)Mihai Mo[neagu, mai[trii militari(r) Mihai Luchiancu, plutonierul-adjutant principal (r) Elena Neac[u[i Mihaela Asaftei. Tuturor le dorimfericire, bucurii, împlinirea tuturordorin]elor [i La Mul]i Ani!

Consiliul de conducere al ADMRRAl. I. Cuza ureaz urm torilor mem-bri ai Asocia]iei care, în lunanoiembrie 2014, î[i serbeaz` ziuade na[tere: generalii/amiralii (r)Alexandru Bocean, Marian Buciu-man, Constantin Cojocaru, NicolaeCorduneanu, Constantin Degeratu,Mihaiu M`rg`rit, Aurelian Miha-

marinarilor C pitan-comandor Alexan-dru Dumbrav .” Este o pierdere greapentru familie [i membrii Careului.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Colegii din Direc]ia Juridicànun] decesul, dup o îndelungat`suferin] , a generalului de brigad`(r) BÂC~ MIHAI, fost consilierjuridic [ef. Va r`mâne în amintireanoastr` cu alesele sale calit`]isuflete[ti, cu con[tinciozitatea [iabnega]ia sa în profesie. Suntemal turi de so]ia îndoliat . Dumnezeus -l odihneasc în pace!

Colectivul Comandamentului comu-nica]iilor [i informaticii [i al unit ]ilormilitare subordonate, precum [i al Aso-cia]iei Pro Museum î[i exprim întreagacompasiune [i este al turi de colonelulPaul Chitea în aceste momente de greaîncercare pricinuite de pierderea ma-mei sale, CHITEA FLORICA. Sincerecondolean]e familiei îndoliate! Dumne-zeu s-o aib în paza Sa!

Membrii Filialei ANCMRR, sector6, colegii, prietenii [i camarazii apropia]iî[i exprim profundul regret pentru tre-cerea în nefiin] a membrilor no[tri:colonelul (r) (Av.) GÂRB~CIC~OVIDIU, promo]ie 1950 – adjutan]i

ANIVERSARE LITERAR~ LA SIBIUCercul Militar Sibiu a g`zduit, vineri, 31 octombrie, o frumoas` s`rb`toare literar`,

prilejuit` de împlinirea a 10 ani de la înfiin]area Cenaclului Literar George Topârceanu.Momentul aniversar a fost condus de pre[edintele cenaclului, colonel (r) Ioan

Laz`r, [i redactorul-[ef al revistei Rapsodia, Ioan Gligor Stopi]`. Evenimentul a debutatcu un recital de versuri din crea]ia patronului spiritual al cenaclului, George Topârceanu.În cadrul evoc`rii celor 10 ani de la înfiin]are, s-a amintit faptul c` 10 membri aicenaclului au editat monografiile localit`]ilor natale (comune din M`rginimea Sibiului),iar 18 membri au publicat peste 30 de volume de proz`, poezie, epigrame [i altegenuri literare, dintre care 10 au fost premiate la concursuri na]ionale de profil. Tot cuacest prilej, artistul plastic Liviu Ceava a organizat o expozi]ie cu cele mai noi crea]iisculpturale ale sale.

În cadrul s`rb`torii literare de la Sibiu a fost lansat [i nr. 140 al revistei Rapsodia,publica]ie de identitate cultural`, editat` sub patronajul Cercului Militar Sibiu. Înacest context, au ]inut s`-[i prezinte opiniile despre cenaclul literar [i revista Rapsodiapersonalit`]i marcante din via]a literar` local`, precum prof. univ. dr. Anca Sârghie,prof.univ.dr. Elena Macavei, prof. dr. Silviu Guga, prof. Vasile Rusu, colonel (r) IoanP`rean, membru al cenaclului, prozator [i pre[edinte al Asocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare în Rezerv` [i Retragere General Ilie {teflea, filiala Sibiu, comandor avia]ie (r)Mihai Batog Bujeni]` – Ia[i, prof. Speran]a Calimi, general flotil` aerian` (r) prof.Alexandru Leonov din Bacù [i al]i participan]i. Tot cu aceast` ocazie au fost lansatevolumele Inimi z`logite, de Speran]a Calimi, [i Puii ve[niciei au must`]i, autor IonGligor Stopi]`.

COLONEL (R) VICTOR NEGHIN~

De curând, la filiala garnizoanei Caransebe[ GeneralIon Dragalina a ANCMRR, a avut loc lansarea c`r]ii Regi-mentul 18 Mecanizat ,,Ecaterina Teodoroiu” 1880-2002,ap`rut` în seria Restituiri la Editura Mirton, din Timi[oara,sub semn`turile coloneilor (r) Andrei Ghidarcea [iAndronescu (Zipcsek) Iosif, membri ai asocia]iei noastre.

În prezentarea f`cut` volumului, colonelul (r) {erbanVl`juic` a ar`tat c` autorii au încercat s` aduc` la lumin` at#tfaptele eroice ale osta[ilor regimentului în Primul [i Al DoileaR`zboi Mondial, cât [i intensa activitate instructiv-educativ`desf`[urat` de cadrele unit`]ii în perioadele de pace de la

înfiin]are, în anul 1880, pân`la desfiin]area sa, în anul2002.

Cartea, bogat argu-mentat` cu documente [ischi]e ale unor fo[ti ofi-]eri din regiment, prezint`luptele purtate de militariib`n`]eni în defileul Jiului,la M`r`[ti, pe Frontul deEst, apoi împotriva hitle-ri[tilor pentru eliberareaTransilvaniei, ajungândpân` la Carei [i, apoi, peteritoriul Ungariei [iCehoslovaciei.

MAIOR (R)VIRGIL NESTERIUC

Noul num`r al revistei Marina Român` ne prezintò misiune la bordul Navei-[coal` Mircea, v`zut` prin ochiistudentei Dora-Elena Simion, povestea echipei de fotbalMarina, dar [i modul în care s-a desf`[urat exerci]iulVector 2014, executat în colaborare cu For]ele Navaleamericane.

Din aceea[i publica]ie afl`m informa]ii despre BlackSea Rotational Force 2014 [i despre exerci]iile desf`-[urate, în aceast` var`, cu nave apar]inând flotei militare

În aten]iapersonalului de

informare [i rela]iipublice din

unit`]ile militareConform ordinului M.

237 din 28.12.2007 pentruaprobarea „Metodologieiprivind asigurarea cu pres`militar` central` [i alte pro-duse de informare public`”,situa]iile centralizatoare,cuprinzând cererile de gra-tuit`]i pentru anul urm`tor,se trimit la Trustul de Presàl Ministerului Ap`r`rii Na]io-nale (UM 02532 Bucure[ti)pân` la data de 9 noiembriea anului în curs. Cererile degratuit`]i nu vor cuprindeart. 8 (cadre militare înactivitate [i personal civil).Pentru informa]ii ne pute]icontacta la tel. 021/322.82.87,interior 160.

din Turcia sau c` BazaLogistic` Naval` Pon-tica a împlinit 150 deani de la înfiin]are.A ap`rut noul nu-

m`r (3-4, anul IV) al zia-rului Rezervistul, publi-ca]ie de informare mili-tar , educa]ie patriotic ,spiritualitate cre[tin`,cultur`, art` [i atitudinecivic`. Aceast` edi]ie nepropune, pe prima pagi-n`, o rememorare azilei de 25 octombrie înurm` cu 70 de ani, atuncicând osta[ii români auredat ]`rii ora[ele Carei[i Satu Mare.

Pagina a doua este dedicat` unit`]ilor care, în aceast`perioad , se afl la ceas aniversar.

De asemenea, publica]ia ofer` cititorilor un interviuacordat în exclusivitate de ministrul ap`r`rii din RepublicaMoldova, iar în pagina dedicat` cultului [i culturii prezintìnforma]ii despre Cuvioasa Maica Parascheva, ocrotitoareaMoldovei de 373 de ani, ale c`rei moa[te se g`sesc la Ia[i.

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

FA}~

’’COGITO

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

REZISTEN}~ (4,4,7,9)

Dezlegare la criptografia CERCETARE (6,1,5,10,2,7,6)din Observatorul militar nr. 42/2014:

CRIPTOGRAFIE

{TIA}I C~...

ILARION BARBUDac` nu [tii ce s` ceri de la via]`, via]a nu [tie ce s`-]i dea.

ILEANA VULPESCU

Dezlegarela careulINTR~RI

dinObservatorul

militarnr. 42/2014

ORIZONTAL: 1) Cel din fa]`– Fa]`. 2) În locul de fa]` – Doitineri adu[i fa]` în fa]`. 3) Î]i aparediminea]a în fa]` pe timp senin –Cel din fruntea întreprinderii.4) Cea mai vrednic` insect` – Lafel. 5) Necru]`tori. 6) A evalua –O fa]` terminat`! 7) E p`tat`la-nceput – Oratorie. 8) Pas`reacvatic` – La sfâr[it s-a f`cut haz!9) Copaci pe mal – Drept (se puneîn fa]` pentru a forma substantivesau adjective). 10) Pom – I s-a dato fa]` pl`cut`.

VERTICAL: 1) Evitare –Zgomotul produs de o lovitur`.2) Unitate b`neasc` în Iran – An`d`jdui. 3) Pan` – Lupt` deamploare. 4) Expresii ale fe]ei –Un oarecare. 5) Galbeni la fa]`.6) Din lun` în lun` (fem.).7) Poftim – Se d` celor merituo[i.8)O tigaie mai mic` – Carne!9) R`t`cire, abatere de la concep-]iile comune sociale – A indica. 10)Cu fa]a plin de p`r – Nitrogen.

CASIER,USA, ACCES,RE, U, MOL,

CREDUL,EPAVA, S,

LA,REVOLUTIE,

AR, CANI,IN, INEDITA,

O, PRO,ATUNCI,AERA,

AIURA, T,DOAR, SIN.

Începe a treia incursiune în terenul inamic.

Pe[ti, al doilea decan(1 martie-10 martie):

Au un sim] artistic ie[itdin tipare, pentru

fotografie [i scris. Lucrulcare are la baz` formule

matematice logice [idiferite experimente îi

fascineaz`. Înregistreaz`,de-a lungul vie]ii,

nenum`rate succese peplan profesional, iar via]a

sentimental` curgelin [i armonios.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Privi]i cu insisten]àsupra unui om care vi se pare c` v` pune piedici din punct

de vedere profesional. Unele tensiuni din familie se r`sfrâng asuprarela]iei cu rudele apropiate. Spre final de s`pt`mân`, primi]i ve[tiimportante, referitoare la o sum` de bani.

Taur (21 aprilie-20 mai): Sunte]i expus la diversesensibilit`]i din cauza oboselii acumulate [i a faptului c` v-a]i

neglijat s`n`tatea. Deveni]i ar]`gos [i risca]i s` v` certa]i dinnimicuri, cu oamenii cu care intra]i în contact.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Face]i voluntariat la cerereaunor prieteni, care au încredere în capacitatea dumnea-

voastr` de convingere. V` zbate]i s` procura]i anumite sume debani pentru finalizarea unor proiecte cu caracter social.

Rac (22 iunie-22 iulie): Sunte]i martor la diferite scenedintre dou` persoane care nu se în]eleg, iar asta s-ar putea s`

v` dea b`tì de cap. Ave]i norocul de a pune mâna pe o oportunitatefinanciar` prezentat` de un prieten.

Leu (23 iulie-22 august): Tensiunile de la serviciu seacumuleaz` din cauza unor probleme l`sate nerezolvate. V`

pune]i la punct cu nout`]ile din domeniul profesional, f`când maimulte cursuri de specialitate.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Trata]i totul înglum` [i este posibil s` fi]i catalogat ca fiind neserios sau

iresponsabil. Prietenii v` solicit` la o serie de activit`]i, unde sunte]iîn centrul aten]iei.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` st`pâni]icu greu sup`rarea pe care o sim]i]i fa]` de un prieten apropiat.

Colegii v` sprijin` în demararea unui proiect, care ar putea aduceîn timp un profit consistent.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Datorit`plec`rilor foarte dese este posibil s` ave]i discu]ii serioase

cu familia. De[i în urma dumneavoastr` grìesc faptele, vor fi [iinterven]ii ale unor persoane nemul]umite de modul în carelucra]i.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Percepe]igre[it interven]ia unei rude într-o hot`râre luat` de

dumneavoastr` mai demult. Sunte]i predispus la dispute inutile,din cauza impulsivit`]ii de care da]i dovad`.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Traversa]i operioad` plin` în evenimente sociale [i profesionale. Nu duce]i

lips` de colabor`ri. Schimb`rile de caracter ale persoanei iubitev` indispun.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Sunte]i într-ocontinu` mi[care [i asta v` face bine, deoarece nu ave]i timp

s` despica]i firul în patru. Ave]i grij` s` fi]i foarte ordonat în modulde lucru, pentru a nu avea parte de nepl`ceri.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Hot`rârile pripite pecare le lua]i nu sunt de bun augur pentru colegii de serviciu.

Faptul c` respinge]i ideea de a v` oferi ajutorul unei rude poate fiîn]eles ca un gest de egoism [i rùtate.

...În 1954, Benjamin O. Davis Jr. adevenit primul general afro-americandin For]ele Aeriene ale SUA (US AirForce)?

...Statuia Libert`]ii a fost d`ruitòra[ului New York, pre[edinteleamerican Grover Cleveland fiind celcare a f`cut onorurile dup` ce Fran]a,în semn de prietenie, a oferit SUA ceeace avea s` devin` simbolul ]`rii din anul1886?

...Cea mai vârstnic` persoan` care a zburat în spa]iul cosmic a fost cosmonautulamerican John Glenn, de 77 de ani, cu naveta Discovery, în 1998?

...Exist` peste 1.300 de soiuri de vinuri?

S~ NE REC~P~T~M POFTA DE VIA}~

A patia pe care mul]i o simt dup` concediu sau zile libere poate fi atenuat` prin intermediul câtorva lucruri u[or de pus în practic`. Este un fapt

dovedit c` lumina solar`, nu cea artificial`, are o influen]` pozitiv` asupra st`riiemo]ionale. S` facem cât mai des plimb`ri în aceast` perioad`.

Potrivit unei teorii, dezechilibrele florei intestinale pot avea un efect negativ asuprast rii noastre de spirit, iar iaurturile aduc în organism bacterii bune. Pe lista alimentelorcare ofer bun dispozi]ie se afl [i ciocolata, nucile, bananele, brânza de vaci [i carneade curcan. Ele con]in un aminoacid folosit de creier pentru a produce a[a-numitulhormon al fericirii. De asemenea, exerci]iile fizice stimuleaz secre]ia care ne ofer ostare de bine. Vom începe ziua cu mai mult elan dac ne propunem s avem o realizare

profesional` sau s` înv`]`m lucruri noi.Stabilirea unui obiectiv ne ofer o motiva]iede a lupta pentru reu[itele dorite. Somnulodihnitor este cel recomandabil. Insomniilesunt, adesea, cauza mai pu]in b`nuit` adepresiilor.

Totodat`, recompensele func]ioneaz`foarte bine [i în cazul adul]ilor, nu doar alcopiilor. O ie[ire în ora[, cump`rarea unuiobiect, o plimbare, o baie aromat`, un filmbun, aduc cu sine ceea ce numim poft` devia]` pentru noi, dar [i pentru cei din jur.

NNNNN

NNNNN si

STATUIA LIBERT~}II

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economic

INCUBATOARE DE AFACERI

Crearea de noi locuri demunc`, diversificarea

economiilor [i realizarea unuimediu antreprenorial în cadrul

comunit`]ilor locale se urm`-re[te printr-un proiect de lege

privind incubatoarele de afaceri,adoptat recent de Guvern.

Actul normativ reglementeaz` regimuljuridic de înfiin]are [i func]ionare aincubatoarelor de afaceri, acestea fiind definiteca structuri parteneriale locale sau regionale,care urm`resc crearea unui mediu favorabil,sustenabil, pentru întreprinderile mici [i mjlociinou înfiin]ate [i cele inovative stimulându-lepoten]ialul de dezvoltare [i de viabilitate,ajutându-le s` supravie]uiasc` [i s` creasc` înperioada de început, atunci când sunt cel maivulnerabile.

Potrivit proiectului de lege, incubatorul deafaceri se poate înfiin]a de c`tre: a) autorit`]ilepublice locale; b) o persoan` juridic` privat`care îndepline[te condi]iile de înregistrareprev`zute de lege; c) sub forma unei asocieriîn participa]ie, conform Legii nr. 287/2009privind Codul civil, republicat`, atunci cândeste înfiin]at de o autoritate public` local`, pede o parte, [i persoana juridic` privat` saupersoanele juridice private, pe de alt` parte.Perioada de func]ionare a incubatorului deafaceri este de 10 ani [i este men]ionat` încadrul contractului de asociere în participa]iesau a angajamentului lut de fondator, putând fiprelungit pe perioade similare.

De asemenea, actul normativ stabile[tecerin]ele pe care trebuie s` le îndeplineascìmobilele unde vor func]iona incubatoarele deafaceri, tipurile de incubatoare de afaceri ce pot fiînfiin]ate, reglement`rile privind administrarealor [i serviciile ce le ofer`.

Candida]ii la incubare trebuie s`îndeplineasc` cumulativ urm`toarele cerin]e:sunt societ`]i nou-înfin]ate care au cel mult doiani vechime; se încadreaz` în categoria IMM-urilor [i sunt clasificate ca întreprinderiautonome, potrivit Legii nr. 346/2004, cumodific`rile [i complet`rile ulterioare; desf`[oaràctivit`]i în domeniul specific incubatorului; nusunt în faliment ori lichidare, nu au afacerileadministrate de un judec`tor-sindic, nu auactivit`]ile comerciale suspendate, nu sunt înstare de dificultate. Totodat`, nu pot fi reziden]iai incubatorului de afaceri societ`]ile care se afl`în cel pu]in una din urm`toarele situa]ii: auprimit, cumulat pe parcursul ultimilor doi anifiscali, ajutoare de minimis, fie din surse publicena]ionale, fie din surse comunitare, în valoaretotal` de 200.000 de euro, respectiv 100.000 deeuro în cazul întreprinderilor care activeaz` însectorul transporturilor; sunt societ`]i bancare,de asigurare [i reasigurare, de administrare afondurilor financiare de investi]ii, de valoriimobiliare sau care desf`[oar` activit`]i deintermedieri financiare, auxiliare intermedierilorfinanciare, de intermedieri imobiliare [i dinindustria carbonifer`.

Fondatorul incubatorului de afaceri aredreptul la facilit`]i precum scutirea de la plataimpozitului pe terenul sau cl`dirile aferente [iscutiri, cu acordul autorit`]ilor locale, de la plataaltor taxe datorate bugetelor locale.

CREDITELE ÎN LEI,TOT MAI IEFTINE

Românii vor pl`ti dobânzi mai mici la creditele în moned`na]ional`, indicele ROBOR consemnând sc`deri impor-

tante în octombrie.

Dac în urm cu un an era aproapeimposibil s te împrumu]i în lei la odobând de 10% pe an, în prezent cele maimulte b`nci ofer credite în lei la dobânzide circa 8% pe an. Potrivit unui raport alB`ncii Na]ionale a României (BNR), înseptembrie, la creditele în lei aflate în sold,dobânzile au fost de 8,19% pe an, iar pentruîmprumuturile în lei nou acordate b`ncileau solicitat dobânzi medii de de 8,1% pe an.Iar ve[tile bune nu se opresc aici.

Politica BNR de reduceretreptat a dobânzii-cheie, pân la 3% înprezent, a dat roade [ipe pia]a interbancar`româneasc , acolounde ROBOR asc`zut cu pân la unprocent înoctombrie. Darce esteROBOR [i câtìmportan]` are cândvorbim de creditele în lei? ROBOR(Romanian Interbank Offered Rate)reprezint rata medie a dobânzii la careb`ncile române[ti se împrumut între ele.Indicele ROBOR se stabile[te zilnic [i areca referin] media aritmetic a cota]iilor dedobând utilizate de zece b`nci selectate

Acord interna]ionalpentru combatereafraudei fiscale.S`pt`mâna trecut`, laBerlin, România asemnat Declara]ia deconformare cuprevederile Acorduluimultilateral pentru schimbul automat deinforma]ii financiare, se arat` într-uncomunicat al Ministerului Finan]elor Publice(MFP). Documentul a fost semnat dereprezentan]i din 52 de state [i jurisdic]ii.Scopul declarat al realiz`rii acestui schimb deinforma]ii este ca ANAF s` poat` verifica, depild`, dac` pentru sumele depozitate în conturidin strìn`tate au fost pl`tite impozite. Este unpas important spre transparentizareaveniturilor. Datorit` acestor schimburi deinforma]ii financiare, ANAF poate avea oimagine de ansamblu asupra soldurilor sauvalorii conturilor de]inute în strìn`tate dereziden]ii fiscali români, a explicat ministrulfinan]elor publice, Ioana-Maria Petrescu.

Printre informa]iile care vor putea fischimbate în virtutea acestui acord sereg`sesc: date pentru identificarea persoanei(nume, adres`, cod identificare fiscal`); datereferitoare la num`rul contului; date desprenumele [i num`rul de identificare al institu]ieifinanciare care face raportarea; datereferitoare la suma brut` a dobânzii,dividendelor sau a altor venituri pentruactivele existente în cont. Potrivit MFP,România urmeaz` s` întocmeasc` o list` astatelor cu care dore[te s` realizeze automatschimbul de informa]ii, acesta urmând s` sefac` pe baze bilaterale. În func]ie deîndeplinirea procedurilor interne legale pentruintrarea în vigoare a Acordului, România vaputea face efectiv acest schimb de informa]iiîncepând cu septembrie 2017. UE investe[te masiv în

infrastructuri energetice. Conform unuicomunicat al Comisiei Europene, citat de AFP,statele din Uniunea European` au acceptat sàloce 647 milioane de euro pentru a sus]ine

proiecte de infrastructuri prioritare în energie.Cei mai mul]i bani (295 de milioane de euro)vor fi destina]i realiz`rii unui gazoduct întrePolonia [i Lituania. O interconexiune electric`între Estonia [i Letonia va beneficia de unajutor de peste 112 milioane de euro, iar o alta,în Letonia, de aproximativ 55 milioane de euro.Peste 20 din cele peste 30 de proiecte vizeaz`direct }`rile Baltice [i cele din EuropaCentral` [i de Est. Vânz`rile Dacia au impulsionat

afacerile Renault. Grupul auto francezRenault a anun]at un avans de 6,7% a cifreisale de afaceri în trimestrul al treilea, fa]` deperioada similar` a anului trecut, pân` la 8,53miliarde de euro, pe fondul cererii crescutepentru automobilele Dacia pe pia]a dinEuropa, transmite Bloomberg. Dac` la nivelglobal vânz`rile companiei franceze au r`masrelativ stabile, comparativ cu intervalul iulie-septembrie 2013, comercializându-se circa613.000 autovehicule, în Europa,înmatricul`rile grupului Renault au crescut cu7,6%, în timp ce cota de pia]` a urcat cu 0,2%, la9,3%. Pierderi pentru cea mai mare banc`

din Germania. Deutsche Bank AG, cea maimare banc` din Germania, a înregistrat, întrimestrul al treilea din acest an, pierderi învaloare de 94 de milioane de euro, ca urmarea provizioanelor de 894 de milioane de euroconstituite pentru a acoperi costurile legate delitigii, în urma investiga]iilor autorit`]ilor dereglementare, scrie Reuters. Deutsche Bank senum`r` printre b`ncile acuzate c` au încercats` manipuleze pia]a valutar` [i anumitedobânzi de referin]`.

de BNR. ROBOR este folosit ca baz pentrucalcularea ratei dobânzii la creditele în leioferite de institu]iile bancare clien]ilor lor.În func]ie de maturit`]i, sunt calculate optrate ale dobânzii ROBOR, de la o zi pân laun an. Atunci când acces`m împrumuturiîn lei, dobânda pe care trebuie s o pl timeste egal cu ROBOR (de obicei, la o lun`sau la trei luni) plus o marj fix de risc.Cum marja r`mâne neschimbat pe toat`durata creditului, dobânda lunar` pl`titèfectiv de clien]i variaz numai în func]ie de

varia]ia ROBOR.Spre exemplu, s`

presupunem c , în ianuarie2010 a]i contractat un credit înlei la o dobând anual

variabil stabilit dup formulaROBOR 3M (la trei luni) + 5%. Ini]ial,

a]i pl tit o dobând de 15,43%, deoareceindicele ROBOR 3M era pe atunci 10,43%.Doi ani mai târziu, dobânda s-a diminuat la10,52%, odat cu sc`dere ROBOR 3M la5,52%. Aceast tendin] de sc`dere s-amanifestat [i în perioada urm`toare, astfelc , la sfâr[itul lunii septembrie 2014,ROBOR 3M a fost de 3,1%, pentru ca, înoctombrie, s mai scad cu un procent, la2,07, dobânda creditului nostru ajungândla 7,07% pe an. Tot luna trecut , ROBOR1M (la o lun`) a sc`zut de la 3,22% la 1,63,deci cu peste 1,5%!

LEUL A R~MAS STABIL

Ultima s`pt`mân` a lunii octombrie a fost una lini[tit` pentru monedana]ional`, care nu a înregistrat fluctua]ii semnificative în raport cu

principalele valute.BNR a anun]at,vineri, 31octombrie, uncurs de 4,4139 leipentru un euro,în sc`deres`pt`mânal` cu0,70 bani, în timpce dolarul s-aapreciat cu 1,31bani, pân` la3,5098 lei. Tot înultima zi a luniitrecute, franculelve]ian era cotatde BNR la 3,6583lei (-0,62 bani),iar lira sterlin` la5,6153 lei (+1,04bani). Pre]ulgramului de aura închis lunaoctombrie la ovaloare de132,4656 lei,dup` o pierderes`pt`mânal` de5,9336 lei (4,4%),dar r`mânetotu[i pe plus în2014, cu ocre[tere de 5,3%.Pe pie]elevalutareinterna]ionale,cota]ia euro/dolar setranzac]iona, laînceputul acesteis`pt`mâni, înjurul niveluluide 1,25.

23www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.roNr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014) SPORT

JUDOKA ANDREEA CHI}U,NUM~RUL 2 MONDIAL

Din fericire pentru ClubulSportiv al Armatei Steaua, tot ojudoka militar` se desprindedecisiv în b`t`lia pentru topurilemarilor competi]ii ale lumii:Andreea Chi]u.

Andreea nu este deloc onecunoscut` în peisajul judouluina]ional [i interna]ional. Legitimat`la CSA Steaua începând cu sezonul2004/2005, ea a parcurs pa[iinormali de dezvoltare în judo subbacheta antrenorului de clubRobert Andreescu. Primele reu[ites-au legat de campionatelena]ionale, unde a adunat nu maipu]in de [ase titluri (dou` la juniori,dou` la tineret [i dou` la seniori).

Pe plan interna]ional, primulmare succes a venit în 2011, cândstelista cucerea medalia de bronzla Campionatul Mondial de judo dela Paris. A urmat apoi anul 2012,unul promi]`tor prin prisma titluluide Campioan` European`, cuceritla Celiabinsk, în Rusia. Din p`cate,anul nu s-a încheiat la fel de binecum a început: la Jocurile Olimpicede la Londra, Andreea Chi]u a fosteliminat` în turul 2 de belgiancaIlse Heylen, în ultimele secunde alecelor trei minute de prelungiri, iar

Dup` o perioad` de oarecare acalmie în judoul

românesc, timp în care întreb`rilelegate de cine ar putea continua tradi]ia

celebrei Alina Dumitru (campioan` [ivicecampioan` olimpic`, de opt ori campioan`european`, retras` dupa JO de la Londra, \n 2012) au fostcât se poate de legitime, iat` c` anul 2014 pare a conturaun r`spuns destul de clar la aceste întreb`ri.

visul ei olimpic s-a întrerupt, astfel,brusc. În anul urm`tor, 2013,speran]a judoului militar s-aconfirmat doar par]ial, printr-omedalie de argint la Europenele dela Budapesta, dovedind c` recululjocurilor olimpice a fost destul deputernic. A fost, practic, momentulîn care a ap`rut întrebarea fireasc`:

va putea Andreea Chi]u s`-[i reiaascensiunea în judoul mondial sauva r`mâne blocat` undeva, în zonacompeti]iilor europene?

bronz cucerit` la CampionatulEuropean de la Montpellier,Andreea a cucerit [i titlul de vice-campioan` mondial` la Celiabinsk,dup` o final` dramatic` cuMajlinda Kelmendi, din Kosovo.Toate acestea au culminat cu onou` medalie, de aur, cucerit` laturneul Grand Prix de la Tashkent(Uzbekistan) [i cu medalia deargint ob]inut` la Turneul IJFGrand Slam, desf`[urats`pt`mâna trecut` la Abu Dhabi(Emiratele Arabe Unite), în urmaunei finale disputate în companiaaceleia[i puternice judokakosovare, Majlinda Kelmendi,campioana mondial` en-titre.Gra]ie celor 300 de puncteob]inute la acest Grand Slam,Andreea Chi]u a urcat pe locul aldoilea în ierarhia judouluimondial, în defavoarea faimoaseilupt`toare brazilience ErikaMiranda [i în fa]a unor judoka detalie, precum rusoaica NataliaKuziutina, nem]oaica Mareen

Kräh sau japoneza YukiHashimoto.

Este o ascensiune impetuoas`pentru o sportiv` care pare decis`s`-[i urmeze mai departe visul eiolimpic, lucru confirmat [i deantrenorul stelist RobertAndreescu: Andreea e mai multdecât hot`rât`, e montat`, e dedicat`trup [i suflet drumului spre JocurileOlimpice de la Rio, din 2014. E visulei [i nimeni nu o poate opri.

Andreescu spune c` Andreeaeste mult mai matur` acum [i aînv`]at lec]ia de la olimpiadatrecut`, când preg`tireapsihologic` nu s-a ridicat la nivelulcelei sportive: Atunci a fost ositua]ie special`, ea explodase peplan interna]ional cu o serie derezultate excelente la mondiale, avenit [i titlul european... a fost operioad` scurt` în care s-auîntâmplat prea multe, n-a avuttimp s`-[i a[eze gândurile [irealiz`rile. Acum, îns`, este altceva,este con[tient` de fiecare pas, totuleste sub control, [tie ce are de f`cut[i î[i urmeaz` drumul calculat [istoic, ca un adev`rat soldat.

Antrenorul stelist are total`încredere în parcursul elevei sale,de[i recunoa[te c` lupt`toareakosovar` Majlinda Kelmendi e onuc` tare, care îi va pune înc`multe probleme Andreei pe planmondial. Judoka noastr` are îns`tot timpul pentru a o citi peMajlinda, de aceea fiecareconfruntare dintre ele este [i oc`utare continu` a sl`biciuniloradversarei. Drumul pân` la Rio vafi lung [i anevoios, dar hot`rârea[i încrederea cu care sportivamilitar` îl parcurge neîndrept`]e[te speran]a într-o nou`medalie olimpic` a judouluiromânesc, care s` poposeasc` învitrina Clubului Sportiv alArmatei Steaua.

PAGIN~ REALIZAT~ DE C~PITAN EMILIA BECIU

CALIFICARE SPECTACULOAS~, DUP~ 24 DE ANI

Dup` ce, în prima zi a turneuluidesf`[urat s`pt`mâna trecut` laValetta, în Malta, ro[-alba[triicedaser` cu 8-12 în fa]a croa]ilor dela Mornar Split, în cea de-a doua ziei au reu[it s` se impun` în fa]amuntenegrenilor de la VK PrimoracKotor cu 8-6.

A urmat apoi o victoriesenza]ional`, cu 7-6, împotrivaechipei franceze Montpellier WaterPolo (victoria care a adus, practic,calificarea), iar duminic` - în ultimazi a turneului - militarii au dispusf`r` drept de apel de echipa gazd`,Valetta, cu scorul de 21-6.

Performan]a realizat` de poloi[tiiro[-alba[tri prin aceast` calificareeste remarcabil`, mai ales dac` negândim c` au trecut nu mai pu]inde 24 de ani de la ultima lorprezen]` în sferturile europene. Seîntâmpla în 1990, an în care Ionu]Angelescu [i Gelu Lisac (actualulantrenor, respectiv manager alsec]iei de polo) erau juc`tori înechipa condus` pe atunci de ViorelRus. Au fost ni[te sferturi dramatice,î[i aminte[te Ionu] Angelescu, ne-amb`tut în sferturi cu italienii de laSavona. Dup` ce am pierdut meciul

Poloul stelist revine în prim-planul competi-]iilor europene! CSA Steaua a reu[it clasarea

pe locul 2 în grupa B a turului secund din cadrul EuroCup la polo pe ap`, loc ce îi asigur` prezen]a însferturile de final` ale competi]iei.

de acas` la dou` goluri diferen]`, amreu[it acela[i scor în meciul retur, dinItalia. Savona ne-a învins atunci laun singur gol, marcat în prelungiri.

De la amintirile de atunci,antrenorul echipei de polo Steauarevine la impresiile din actualulturneu, mult mai proaspete. Elrecunoa[te c` cele mai grele partideau fost cele împotriva croa]ilor de laSplit [i a francezilor de laMontpellier, dar spune c` scorul de12-8 în favoarea croa]ilor nu areflectat neap`rat diferen]a din ap`.A fost primul nostru meci din turneu,

nu eram înc` foarte conecta]i la ritm,mai erau [i emo]ii generate de lipsaexperien]ei noastre interna]ionale [ide renumele adversarului. Dup` ceam fost condu[i dou` reprize, amreu[it s` ne impunem clar în cea de-atreia, dar n-am reu[it s` fructific`mavantajul [i în ultimul act. O victoriea croa]ilor la maximum un goldiferen]` ar fi fost mult mai aproapede adev`r. Important e c` am reu[it

R`spunsul l-a dat, fire[te, chiarjudoka stelist`, care a atacat înfor]` anul 2014 [i a început oascensiune fulminant` pe planinterna]ional. Dup` medalia de

s`-i învingem pe francezi [i ne-amcalificat.

Ce urmeaz` acum? De[iobiectivul de performan]` stabilit deCSA Steaua la începutul sezonului –calificarea în faza urm`toare – a fostdeja îndeplinit, poloi[tii steli[ti î[idoresc acum mai mult. Ambi]ia meae s` ajungem cel pu]in în semifinale,declar` antrenorul Ionu]Angelescu. E o ambi]ie personal`, pecare îns` o împ`rt`[esc to]i juc`torii.De ce s` nu vrem mai mult? Avemun lot valoros, din ce în ce maiînchegat, cu care ne putem arunca înorice lupt`. Bine, mai ]ine pu]in [i de[ans`, de valoarea adversarului pecare tragerea la sor]i ni-l va repartizaîn sferturi, dar noi suntem hot`râ]i s`nu ne oprim aici, a mai spusAngelescu.

Poloi[tii steli[ti nu au s`rb`toritîn nici un fel calificarea. Doresc s` ofac` mai târziu, cât mai târziu! Ei seconcentreaz` acum pe urm`torulpas în cupele europene [i a[teapt`rezultatele tragerilor la sor]i. De[ito]i cei trei posibili adversari dinsferturi sunt echipe puternice înpoloul european – Sintez Kazan(Rusia), Hanovra ’96 (Germania) [iOlympic Nice (Fran]a) – parc`francezii le-ar fi ceva mai laîndemân`. Dar, indiferent dac`sor]ii îi vor aduce fa]` în fa]` cupoloi[tii din Nice sau nu, ei sunthot`râ]i s` scrie în continuare ofrumoas` pagin` în istoria clubuluide suflet al tuturor militarilor,Steaua Bucure[ti.

Andreea Chi]u [i Robert Andreescu.

SOBORUL SFIN}ILORARHANGHELI MIHAIL {I GAVRIIL

Îngerul lui Dumnezeu, p`zitorul meu cel sfânt,

care mi-e[ti dat de laDumnezeu din cer, rogu-te

pe tine cu tot dinadinsul, tuast zi m lumineaz , de totrùl m fere[te, c tre fapte

bune m pov ]uie[te [ispre calea mântuirii m`

îndrepteaz . Amin!Singura s`rb`toare cu

adev`rat mare, frumoas [iluminoas , dedicat deBiseric sfin]ilor îngeri,

este Soborul Sfin]ilorArhangheli Mihail [i

Gavriil [i a tuturorcere[tilor netrupe[ti puteri,

înscris în calendarulcre[tin-ortodox la optnoiembrie. Vechimeaacesteia urc pân în

secolul V. La originea ei afost o simpl aniversare

anual a sfin]irii uneibiserici cu hramul Sfântul

Arhanghel Mihail,construit la termele lui

Arcadius, dinConstantinopol.

PREOT MILITAR ALEXANDRU TUDOSE

În Mineele ortodoxe (c`r]i folositela stran`) mai g`sim înc patru

zile liturgice consacrate pomeniriisfin]ilor arhangheli sau a unor minunif`cute prin puterea lor, dar acestea nu sepr`znuiesc, ci doar se amintesc. Astfel, la6 septembrie se pomene[te minuneas`vâr[it de Sfântul Arhanghel Mihail înColose, Frigia. La 26 martie s`rb`torimSoborul Sfântului Arhanghel Gavriil, aldoilea personaj principal alevenimentului Buneivestiri, dup MaicaDomnului. Mineiul pe luna iulie neaminte[te, în data de 13, despre al doileaSobor al Marelui Arhanghel Gavriil.Probabil, aceasta este data la care s-asfin]it o biseric ce l-a avut protector peArhanghelul Gavriil, ori s-a petrecut vreoanghelofanie. Mai putem adùgas`rb toarea Sfântului Arhanghel Gavriildin Adin, în data de 11 iunie, când secomemoreaz apari]ia acestui mai-marevoievod la o chilie a unui c lug`r de laMuntele Athos, pe care l-ar fi înv`]at s`cânte, pentru prima oar , cântareabisericeasc numit Axion - Vrednic e[ticu adev`rat. Proloagele men]ioneazànghelofania în secolul X, iar serbarea ar`mas, pân ast`zi, limitat doar lam`n`stirile athonite. Preciz`m [i faptulc ziua de luni din cursul s`pt`mânii esteconsacrat Sfin]ilor Îngeri.

Din miriadele de fiin]e imateriale sedesprind Sfin]ii Arhangheli Mihail [iGavriil, care compun una din cetele celemai aproape de om - arhanghelii.

Dionisie de Furna arat în Erminiapicturii bizantine tehnica canonic apicturii Sfin]ilor Arhangheli Mihail [iGavriil. Atunci când sunt reprezenta]iîmpreun , se zugr`vesc cu chip deoameni, tineri, cu capul gol, cu p`rulstrâns cu o panglic` alb` legat` la ceaf ,în ve[minte militare, purtând brâie deaur [i eventual [i mantii, cu arcuri înmâini, l`nci sau halebarde.

Numele Mihail înseamn Acela careeste ca Dumnezeu sau Cine este cel careeste ca Dumnezeu? Arhanghelul Mihail,în calitatea sa de conduc`tor al o[tilorcere[ti, poart în mâna dreapt o sabie.În cealalt mân are adesea un scut, ocreang de curmal, o lance sau un steagalb, eventual o cruce ro[ie pe fondul alb,[i, de regul , poart ve[minte purpurii.De multe ori este reprezentat c lcându-lîn picioare pe diavol (zugr`vit frecvent închipul unui dragon). Aceastreprezentare are ca surs tradi]iaconform c`reia Mihail a fost principaluladversar al lui Satan în lupta pentru Rai.Este, a[adar, arhetipul puterii [i al for]ei.Arhanghelul Mihail ne fere[te deenergiile rùt`]ii. El ac]ioneaz într-omanier miraculoas , pentru a salva vie]i[i pentru a ne proteja,conferindu-ne curaj, încredere [isiguran] . Un mod foarte bun de a-l sim]ieste s îl invoc`m direct în rug`ciune, oride câte ori sim]im nevoia de alinare saumângâiere, dac ne sim]im obosi]i,deprima]i, mânio[i, nesiguri, dac avemschimb`ri bru[te de dispozi]ie.Palmaresul de minuni care i se atribuieeste nenum`rat. Dar poate cea maicunoscut este salvarea bisericii dinColose. Mai mul]i p`gâni au încercat s`distrug aceast biseric prin schimbareacursului a dou râuri, astfel încât s fie luatde ape. Dar Sfântul Arhanghel a ap rut înmijlocul apelor [i, purtând o cruce, a f cutca râurile s se opreasc înainte s ajung`pe p`mântul pe care se afla biserica,intrând în p`mânt. Se crede c izvorul carea ap rut acolo, dup ce s-a petrecut aceastminune, are puteri t m`duitoare.

Numele de Gavriil provine dinebraic , însemnând Omul lui Dumnezeu.O alt traducere ar fi Dumnezeu este

puternic. Gavriil apare, de regul , înicoane cu anumite atribute distinctive.De obicei, poart ve[minte albastre saualbe [i ]ine în mân fie un crin, simbol alMaicii Domnului sau o trâmbi] , o f clie,o creang` din rai, d`ruit` lui de MaicaDomnului sau o lance în mâna dreapt .De asemenea, mai are în mâna stâng ooglind de jasp, pe care apare litera X,prima liter a numelui lui Hristos înlimba greac . Este cunoscut ca fiind celmai mare ambasador al divinit ]ii pentruomenire, înger al revela]iei, purt`torulve[tilor bune, mesager al legilor divine[i al compasiunii. Arhanghelul Gavriileste patronul celor care lucreaz în

domeniul comunic rii (profesori, scriitori,arti[ti [i actori), ajutând la transmiterea unormesaje clare [i importante. Tot el oferasisten] p rin]ilor în ceea ce prive[teconcep]ia, na[terea [i cre[terea copiilor.

Dar s p trundem [i mai adânc înaceast lume magnific a duhurilorslujitoare lui Dumnezeu [i oamenilor.Afl m c între îngeri exist ierarhie cusubordonare strict , în func]ie de gradul deapropiere sau de dep rtare de Dumnezeu.Universal acceptat este ierarhia de nou`trepte a lui Dionisie Areopagitul, începândcu cetele cele mai înalte ale serafimilor,heruvimilor [i tronurilor, continuând cucetele mijlocii ale st pânirilor, virtu]ilor [iputerilor, [i terminând cu ceata cea maiaproape de om: încep torii, arhanghelii [iîngerii. Aceast ierarhie populeaz distan]adintre cer [i p`mânt, dintre Dumnezeu [iom, dup anghelofania prezentat în scaralui Iacob sprijinit pe p`mânt, al c rei vârfatingea cerul, iar îngerii lui Dumnezeu sesuiau [i se pogorau pe ea (Geneza 28,12). De pe acest traseu a derapat unsingur înger, Lucifer, care a vrut s sea[eze în locul rezervat lui Dumnezeu [i, deatunci, întregul univers angelic s-a fisurat.De pe aceast pozi]ie, îngerul devinedemon.

Îngerii au o calitate mai pu]inobi[nuit , de a fi simultan aproape deDumnezeu [i de oameni. Mai întâi,aproape de Dumnezeu. Conform SfinteiScripturi, îngerii constituie, prinexcelen] , anturajul divin, curteacereasc , a[a cum apare ea înspectaculoasa vedenie din capitolul 1 allui Iezechiel. Îngerii sunt suportultronului dumnezeiesc, dreg toriiinstitu]iei supreme. Ei sunt cei careîntre]in cultul Creatorului, slujesc [ilaud , organiza]i în coruri preo]e[ti.

Îngerii pururea v`d fa]a Tat lui Meu,Care este în ceruri (Matei 18, 10), pentruc sunt str ini de vanitate, deindividualism [i de înclina]ii egoiste. Dece este atât de frumoas solia îngerilor?, seîntreab Kierkegaard: Pentru c se întorcatât de repede la tronul lui Dumnezeu,încât n-au timp s` fie ispiti]i de gândul c`î[i v`d de propriile treburi. Numai ei suntsingurele fiin]e create care suportàpropierea lui Dumnezeu: Fa]a Mea nuvei putea s` o vezi, c` nu poate omul s`vad` fa]a Mea [i s` trìasc , spuneDumnezeu în Exod.

Îngerul este [i în imediat apropierea omului. Fiecare credincios, spune

Sfântul Vasile cel Mare, are un înger careîl îndrum` ca pedagog [i p`stor; el esteresponsabil cu protec]ia noastr câtvreme suntem pe drum, pân laîntoarcerea noastr în casa Tat lui. JeanDanileou contope[te ideile Sfin]ilorP`rin]i [i unific atribu]iile îngeruluip`zitor în trei mari categorii: îngerulp`zitor este înger al p`cii (Ioan Gur deAur), înger al c in]ei (Hermas) [i înger alrug`ciunii (Tertulian). Îngerul p`cii arefunc]ia pacificatoare legat de misiuneaprotectoare. Scutul îngerului p`zitor estecompletat cu energia consolatoare,lini[titoare a sufletului, dup evitareapericolului. Ap`rat de rele, omul este,totodat , eliberat de fric , printr-o blândìnfuzie de încredere [i speran] . Îngerulc in]ei îndeamn , pe de o parte, lam`rturisire [i la regret, iar pe de altparte, d for]a [i curajul unui reînceput încur ]ie. Îngerul c in]ei desface leg turilep`catului, ne reconciliaz cu Dumnezeu.El este cel care mijloce[te iertarea, totastfel cum demonul este ve[nicul nostruacuzator. Iertarea este, printre altele, omanevr vindec toare. Îngerul c in]ei nue doar îngerul culpei asumate, ci [i acelaal s`n t ]ii interioare reg`site. Îngerulrug`ciunii este cel care ne înso]e[te cândne rug`m. Chiar [i când te rogi însingur tate, spune Clement Alexandrinul,participi la rug`ciunile corurilor îngere[ti.Mesagerul cerului transmite omuluisemnele lui Dumnezeu [i lui Dumnezeurug`ciunile omului. Rug`ciuneaarhiereasc a Mântuitorului din Gr dinaGhetsimani era în l]at în prezen]aîngerului, care îl sus]inea moral (Luca 22,43). Mai trebuie precizat modalitatea dea ac]iona a îngerului p`zitor. Acesta nususpend legile naturii, nu cultiv`miracolul. Spre a te salva de la înec, el nute face s mergi pe ap , precum IisusHristos, ci î]i salveaz barca [i, odat cuea, pe locatarul acesteia.

...C`l`tore[te împreun` cu ei, stai de-a dreapta lor ca s` nu se clatine,îngr`de[te-i cu înger de paz , fere[te-i detoat reaua întâmplare ca dup`îndeplinirea misiunii s se întoarc înpace [i cu s`n`tate în ]ara lor [i la caselelor... (Extras din rug`ciunea pentrumilitari în teatrele de opera]ii).

Nu o dat , ci de mai multe ori,îngerul p`zitor a fost sim]it patrulândal turi de solda]i. Un exemplu desprinsdin împrejur`rile concrete ale vie]ii credc este relevant pentru subiect. T`râmulafgan, fr`mântat de r`zboi, este locul încare po]i s recuno[ti c via]a se plimb`între: ap`r -m , Doamne, sau prime[te-m , Doamne. Pentru solda]ii lupt`tori,rug`ciunea dinaintea misiunii este oparte din planul de preg`tire pentrulupt . Trecut prin experien]aînfrico[`toare a mor]ii, un soldat medita adoua zi la cele întâmplate în ziuaanterioar . Nu din întâmplare, preotulbatalionului a trecut prin preajm . Brusc[i-a adus aminte de îngerul p`zitor [i astrigat dup preot: p`rinte, cred c`rug`ciunea aceea, îngr`de[te-i cu îngerde paz , ne-a sc`pat de la moarte. Iat ,deci, cum câmpul de lupt devine un locîn care misiunea de patrulare a îngeruluip`zitor este evident . Nu vor veni c`tretine rele [i b`taie nu se va apropia de

loca[ul t u. C îngerilor S i va poruncipentru tine, ca s` te p`zeasc` în toatecìle tale. (Psalm 90, 10-11).

Mereu în leg`tur cu P`rinteleCeresc, îngerul nostru [tie

mai bine decât noi de ce anume avemnevoie pentru a ajunge unde trebuie.Sfânta Scriptur nu prezint garan]ii [iforme de protec]ie în toate cazurile. {iasta se observ în via]a cotidian . Unînger îl scap pe Petru din închisoare,dar nu [i pe Iacob, primul episcopmartir. Pe Muntele M`slinilor,Mântuitorul a primit suport de sus dinpartea unui înger. Pe Dealul Golgota,niciun înger nu-L asist . Deseori,vindecarea adus de înger poate fiamar , ca fierea pe[telui cu care îngerulRafael vindec orbirea tat lui lui Tobie.Îngerul este bun, dar neîndur`tor înbun`tatea sa. Nimeni nu se roag s`capete vreo încercare aspr , boal sauvreun e[ec. Îns cumpenele vie]ii vinprin intermediul îngerului, a[a cum vin [iizbânzile sau bucuriile. Îngerul poate sàib rolul de pedagog drastic, nu doar s`ne izb`veasc zilnic de necazuri. Noisuntem înclina]i în mod natural, orieduca]i în afara scripturilor, c ni se cuvinnumai compania împrejur`rilorfavorabile [i bel[ug. S te rogi îngeruluis -]i ajute la jocuri de noroc mi se pareun derapaj de la credin] !

Misiunea etern a mesageruluicerului este de a transmite omuluisemnele lui Dumnezeu [i de a duce luiDumnezeu rug`ciunile noastre decerere, de mul]umire [i de laud . El esteaproapele nostru, trimis de sus, care sestr`duie[te s contracareze violenteleatacuri ale demonilor. În romanul sùDemonii, Dostoevski arat cum omuleste incapabil s reziste la for]a rùlui,mai ales dac nu [tie ce vrea sau acrescut într-un mediu corupt. De tân`r,Soloviov credea c lumea se revolt`împotriva lui Dumnezeu din ignoran] ,pentru c nimeni nu-i explicase, cuadev`rat, adev`rul credin]ei. Mai târziu,opinia lui s-a schimbat [i s-a convins cÌisus Hristos nu venise pe p`mântpentru a ne înv`]a s tr im mai bine, ci cas ne dea o mân de ajutor s lupt`mîmpotriva rùlui. Omul nu este îndeajunsde puternic pentru a doborî rùl de unulsingur, c`ci în spatele aparen]elor, înculisele lumii, se desf`[oar o b`t liesuprem : legiuni de îngeri r i lupt culegiuni de îngeri p`zitori, trimi[i înajutorul oamenilor din lume. Suportulsupranatural este factorul compensator,care ni se cuvine din partea o[tirilorslujitoare, ce au în fruntea lor pe Sfin]iiArhangheli Mihail [i Gavriil.

Rug`ciune c`tre Îngerul P`zitorSfinte Îngere, p`zitorul [i acoperitorul meu cel bun, cu inim`

zdrobit` [i cu sufletul îndurerat stau dinaintea ta [i m` rog. Fii milostiv[i nu te dep`rta de la mine. Treze[te-m` din somnul p`catului [iajut`-m` cu rug`ciunile tale, ca întru pocìn]` [i neprihan` s`-mipetrec cealalt` vreme a vie]ii mele. P`ze[te-m` de c`derile în p`catede moarte, ca s` nu pier în dezn`dejde [i s` nu se bucure vr`jma[ulde pierzarea mea. În tot locul [i în tot ceasul s -mi stai înainte, rugându-Lpe Domnul Dumnezeul îndur`rilor s`-mi ierte p`catele pe care le-ams`vâr[it în via]a mea cu fapta, cu gândul sau cu vorba. Iar în înfrico[atulceas al mor]ii, tu s` fii lâng` mine, bunul meu p`zitor, alungându-i peîntuneca]ii demoni veni]i s` înfrico[eze cutremuratul meu suflet.Ap`r`-m` de cursele lor, când va fi s` trec prin v`mile v`zduhului,pentru c`, de tine c`lùzit [i p`zit, lumina Raiului s` o v`d, unde Sfin]ii[i Puterile cere[ti, laolalt`, laud` [i pream`resc numele Tat`lui [i alFiului [i al Sfântului Duh, Treimea cea de-o-fiin]` [i nedesp`r]it`,acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.

RELIGIE24 Nr. 43 (5 – 11 noiembrie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1363/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

GAVRIIL Pagina 24 Observatorul militar - presamil.ro · aparent f`r` leg`tur` între ele, pentru a...

Documents

Transcript of GAVRIIL Pagina 24 Observatorul militar - presamil.ro · aparent f`r` leg`tur` între ele, pentru a...