Gaurile de drenaj

Gaurile de drenaj Cu toate ca etanseitatea tamplariei din PVC la patrunderea aerului / apei este foarte buna, posibilitatea infiltrarii apei pluviale exista inca (in special in zona colturilor de unde si necesitatea realizarii corecte a debavurarii in zona de sudare a garniturii) mai ales in functie de presiunea exercitata de vant asupra tabloului de tamplarie respectiv si feroneria utilizata. In plus, apa poate aparea in interiorul tamplariei datorita condensarii vaporilor de apa din atmosfera.

Evacuarea acestor cantitati de apa este obligatorie, pentru aceasta realizandu-se gaurile de drenaj.Gaurile de drenaj se realizeaza la partea inferioara a tamplariei, atat la cercevea cat si la toc, dupa cum se indica in desenul de mai jos, minim cate doua gauri 1 pentru fiecare ochi (fix sau mobil), la maxim 600 mm distanta intre ele, si minim cate doua gauri 2 pentru fiecare tablou de tamplarie, la maxim 1300 mm distanta intre ele. Gaurile 2 pot fi executate si la fata exterioara a tocului, caz in care vor putea fi mascate cu capace speciale.

Decompresia este necesara, in principiu, pentru echilibrarea presiunii statice a vantului la nivelul gaurilor de drenaj care ar putea impiedica scurgerea apei din profil. Pentru decompresie se realizeaza un set de gauri similare celor de drenaj, insa la partea superioara a tamplariei. Pentru toate camerele frontale ale tocurilor, cercevelelor, traverselor - in cazul tamplariei executate cu profile infoliate in culori inchise - este necesar sa fie realizate gauri suplimentare de decompresie pentru corecta reglare a presiunii in interiorul lor. Aceasta inseamna realizarea unor gauri cu diamerul de 68 mm in dreptul fiecarui colt in camerele care nu au fost deschise prin realizarea gaurilor standard pentru drenaj / decompresie. In cazul ferestrelor (si al usilor de exterior care inchid in partea inferioara pe toc de ex. usi de balcon) atat fabricarea cat si pregatirile de montaj trebuie sa tina seama de faptul ca dupa montarea si finisarea peretilor gaurile de drenaj trebuie sa ramana libere (deasupra nivelului glafului / zidului) pentru a se permite evacuarea apei din interiorul tamplariei. ATENTIE!!! Astuparea gaurilor de drenaj (ca si absenta acestora) poate conduce la distrugerea tamplariei si /sau a zidului!!!Condensul pe geamul termopan Condensul este rezultatul transformarii apei din faza de vapori in faza lichida.Atmosfera contine o anumita cantitate de apa sub forma de vapori, variabila in functie de conditiile de presiune si temperatura. Temperatura la care cantitatea de apa sub forma de vapori din atmosfera este maxima, se numeste punct de roua (caracteristica valabila pentru o anume presiune atmosferica). Atmosfera respectiva se numeste saturata cu vapori de apa.Raportul intre cantitatea de apa sub forma de vapori existenta in atmosfera la un moment dat si cantitatea maxima de apa sub forma de vapori ce poate exista in atmosfera in aceleasi conditii de presiune si temperatura se numeste umiditate relativa. Un volum de aer nesaturat cu vapori de apa (cu umiditate relativa mai mica de 100%), poate deveni saturat cu vapori de apa fie prin scaderea temperaturii fie prin scaderea presiunii, fie prin variatia ambilor parametri. In momentul saturarii, orice scadere in continuare a temperaturii si / sau a presiunii va produce aparitia apei in faza lichida, sub forma condensului, realizandu-se astfel scaderea cantitatii de vapori de apa din respectivul volum de aer - adica mentinerea atmosferei in stare nesaturata. Atmosfera din interiorul apartamentelor tinde sa fie relativ izolata de cea din exterior in ceea ce priveste schimbul de umiditate si temperatura (nu si in ceea ce priveste presiunea). In schimb, aportul de apa in atmosfera apartamentului este relativ continuu (gatitul la bucatarie, gazul ars la aragaz produce vapori de apa, plantele produc vapori de apa, omul elimina prin respiratie aproximativ 40 g apa/ora, s.a.), aceasta conducand la cresterea continua a umiditatii relative in absenta unei aerisiri adecvate. Variatia presiunii atmosferice este putin importanta pentru aparitia condensului in apartamente (are importanta doar in cazuri limita, si numai insotita de variatia temperaturii). Condensul apare in apartamente fie pe geamuri fie pe peretii exteriori (adica pe suprafetele cele mai reci din interiorul unei incaperi). De ce? In lipsa unor curenti de aer care sa uniformizeze temperatura in intreaga camera, in imediata vecinatate a geamurilor si / sau zidurilor se creaza un microclimat cu temperatura mai scazuta decat in restul incaperii, in zona respectiva atmosfera devenind saturata cu vapori de apa. Chiar si unitatile de geam termopan fac condens, deoarece - in cazul cel mai uzual, al utilizarii sticlei float proprietatile sale de izolator termic nu sunt suficient de bune: este bine de stiut ca temperatura foii interioare a geamului termopan coboara frecvent sub 18OC (pana la 10 11OC) in conditiile temperaturilor exterioare ale Romaniei in perioada iernii. Se poate verifica pe diagrama atasata care este temperatura de aparitie a condensului in conditiile unei anumite temperaturi a atmosferei din apartament si umiditati relative (se pleaca de pe axa orizontala a temperaturii, din punctual care indica temperatura din camera; se ridica verticala pana la intersectia cu curba aferenta umiditatii relative masurata in camera; de aici, se merge orizontal, pana la intersectia cu curba aferenta umiditatii relative de 100 %; de aici, se coboara verticala catre axa temperaturii, punctul de intersectie cu aceasta reprezentand temperatura la care apare condensul adica punctul de roua). Trebuie remarcat ca prin utilizarea unitatilor de geam termopan low-E temperatura foii interioare de sticla este mai mare cu aproximativ 7OC decat in cazul geamului termopan cu foi de sticla float (in aceleasi conditii de temperatura interior exterior), acest lucru impiedicand formarea condensului in aceleasi conditii de temperatura si umiditate relativa din apartament. Bineinteles ca formarea condensului nu este astfel total impiedicata, el putand aparea in conditiile atingerii unei anumite umiditati relative in incapere; de asemenea, poate aparea condens (insa in cantitati mult mai mici) si pe foaia de sticla low-E - respectiv perimetral, in imediata vecinatate a baghetei, temperatura aceastei zone fiind mai scazuta datorita pierderii de caldura prin conductie directa a sticlei (caracteristica low-E se refera doar la transferul de caldura prin radiatie termica). Aerisirea incaperii este singura metoda sigura pentru prevenirea aparitiei condensului, caci realizeaza scaderea umiditatii din incapere (ceea ce este si mult mai sanatos). Pentru evitarea pierderilor mari de caldura prin deschiderea geamului spre aerisire se recomanda solutia montarii de grile pentru realizarea aerisirii controlate.

Graficul curbei de condensare se refera la temperatura masurata la suprafata geamului, la interior.Daca temperatura la nivelul geamului termopan la interior scade sub 9.3 grade si in camera este o umiditate relativa de 50% (care se poate atinge usor si chiar depasi in dormitoare dimineata, putand ajunge si pana la 70-80%), atunci se va forma condens pe geam .Tabelul de mai jos indica temperatura de condensare pe foaia de geam din interior in functie de temperatura aerului si umiditatea relativa, pentru geamul termopan 4-12-4 (total 20 mm grosime).Se observa ca la o umiditate relativa de 60% si o temperatura de 20 0 C in apartament condensul apare pe orice suprafata a carei temperatura scade sub 12 0 C. Se mai poate observa ca odata cu cresterea temperaturii in apartament creste si temperatura punctului de producere a condensului. La fel, ca odata cu cresterea umiditatii relative la interior creste si temperatura punctului de producere a condensului.

Din pacate, masurarea corecta a umiditatii relative este dificila, in special pentru ca higrometrele disponibile in comert nu sunt metrologizate.