Garda de Mediu

Dosar penal pentru constructii in arii protejate, la Constanta (Gardianul) O firma din Constanta a reusit, in numai câteva luni, „performanta” de a fi amendata cu aproape 1 miliard de lei vechi si de a deveni obiectul unui dosar penal, pentru ca s-a apucat sa faca lucrari la o amenajare piscicola, incalcând grav legislatia de mediu si cea referitoare la constructiii civile. In 2005, SC Grup Media Sud Holding SRL a concesionat un teren in suprafata de 48,44 ha de la Consiliul Local Târgusor, in scopul amenajarii parcului turistic Cheia. La inceputul anului 2006, fara sa aiba avize de mediu si fara autorizatie de constructie, reprezentantii firmei au inceput lucrarile la o amenajare piscicola, pe cursul râului Casimcea, in interiorul Ariei protejate Cheia. Anul trecut, in septembrie, inspectorii de la Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) Constanta si cei de la Directia Apele Române Dobrogea Litoral (DADL) au constatat ca se executau lucrari la barajul amenajarii piscicole, iar pamântul rezultat prin decopertarea terenului era depozitat chiar in zona de protectie a râului Casimcea, pe o lungime de 30 metri de-a lungul firului de apa. Inspectorii DADL au dispus amendarea societatii, sistarea lucrarilor, aducerea terenului la starea initiala, in termen de trei luni. Si ISC a dispus amendarea SC Grup Media Sud Holding si sistarea lucrarilor, pentru lipsa avizelor si a autorizatiilor de constructie. Patronii firmei au continuat insa lucrarile, au finalizat amenajarea piscicola si si-au vazut mai departe de investitie. Pentru nerespectarea masurilor dispuse, DADL a mai sanctionat o data firma. Ulterior, a venit in control Garda de Mediu, care a constatat incalcarea legii si a dispus sanctionarea societatii pentru lucrarile din interiorul Ariei protejate Cheia - care face parte din situl Natura 2000 -, si pentru depozitarea necorespunzatoare a deseurilor pe solul ariei respective. In numai câteva zile, SC Grup Media Sud a fost amendata cu un total de 900 milioane de lei vechi. Mai mult, pentru nerespectarea dispozitiilor date de ISC si DADL, firma G.M.S. s-a ales si cu dosar penal. Maria Petrean

Toate investitiile de mediu au termene stricte de realizare

400 de intreprinderi risca sa fie inchise (Romania libera) Marii poluatori risca sa fie scosi din circuitul economic din clauza nerespectarii planurilor de ecologizare Romulus Cristea » 195 de societati trebuie sa-si realizeze investitiile de mediu pana in 2017. » Arpechim a fost primul caz de suspendare a activitatii pentru nerespectarea termenelor.

» Intreprinderea Copsa Mica a fost notificata, dar aceasta s-a incadrat in planul de masuri. Cateva sute de intreprinderi ar putea fi inchise pana la sfarsitul anului daca nu-si vor indeplini obligatiile de mediu pe care si le-au asumat in urma negocierilor cu autoritatile. La data de 30 octombrie 2007, pentru 400 de societati (care nu au perioada de tranzitie negociata pentru investitiile de mediu) expira termenul-limita pentru indeplinirea obligatiilor din autorizatia de mediu. Alte 195 de fabrici au o perioada de tranzitie negociata cu autoritatile romane si cu Uniunea Europeana pe diferite perioade, unele pana in anul 2017, insa si acestea vor trebuie sa respecte fiecare termen pentru investitii, cuprins in planul de masuri. In cazul Arpechim, perioada de tranzitie dura pana in anul 2014, insa nu au fost respectate termenele de scadenta pentru investitii. Doua categorii de poluatori Exista doua mari categorii de intreprinderi care vor trebui sa-si rezolve problemele de investitii de mediu. Din totalul de 638 de intreprinderi din categoria IPPC (privind prevenirea si controlul integrat al poluarii), prin Ordonanta nr. 152 din 2005, pentru un numar de 195 de fabrici a fost stabilita o perioada de tranzitie pentru realizarea investitiilor de mediu. Pentru restul de 443 scadenta a fost fixata pentru data de 30 octombrie 2007. "Din cele 443 de intreprinderi fara perioada de tranzitie, au mai ramas circa 400 (unele indeplinindu-si deja obligatiile asumate, altele fiind desfiintate etc.), iar acestea pana la sfarsitul lunii octombrie a.c. vor trebui sa-si rezolve problemele", a precizat Octavian Popescu, director in cadrul Directiei de Control pentru Protectia Mediului din cadrul Comisariatului General al Garzii Nationale de Mediu. Intreprinderile fara perioada de tranzitie, in majoritatea cazurilor, nu au solicitat perioada de pasuire, cu toate ca aceste conditii puteau fi negociate. Lista societatilor cu perioada de tranzitie a fost publicata in OUG 152 si cuprinde instalatii ale unor intreprinderi precum: Azomures SA – Targu Mures, Rafinaria Steaua Romana – Campina, Protan SA – Bucuresti, Oltchim – Ramnicu Valcea, Danubiana Roman SA – Neamt, Ispat Sidex – Galati, Celhart – Braila, Lafarge Romcin – Medgidia, Letea SA – Bacau, Avicola SA – Iasi, Carbid Fox –Tarnaveni, SC Avicola SA – Slobozia si altele. "In perioada de tranzitie, toate intreprinderile cuprinse in lista OUG 152 din 2005 trebuie sa respecte planul de masuri, termenele stabilite, altfel se procedeaza la suspendarea autorizatiei de mediu cu o notificare prealabila", a mentionat Octavian Popescu. Suspendarea autorizatiei se face pe o perioada de maximum 6 luni, timp in care operatorul trebuie sa-si rezolve masura respectiva, insa pe durata suspendarii nu se poate desfasura activitate de productie. Amenzile in cazul nerespectarii prevederilor din notificare, pentru situatii grave, pot ajunge pana la un miliard de lei. Arpechim – o situatie curioasa Rafinaria "Arpechim" a fost primul caz in care Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a luat masura suspendarii activitatii pe o durata de sase luni, pentru

nerespectarea obligatiilor de mediu care ii reveneau prin autorizare. In cazul Arpechim, perioada de tranzitie a fost fixata pana in anul 2014, insa societatea a avut obligatia sa respecte planul de masuri. Pana la sfarsitul anului trecut societatea trebuia sa sisteze depozitarea deseurilor intr-o anumita halda si sa ia masuri pentru reducerea unor sisteme-filtre pentru limitarea emisiilor de compusi volatili. Termenul pentru rezolvarea celor doua masuri a fost sfarsitul anului trecut, rafinaria fiind cumva pasuita inca vreo sase luni pana cand s-a luat masura radicala de suspendare a activitatii. Curios este faptul ca sistarea depozitarii deseurilor pe halda indicata nu constituia o problema majora, existand alte doua halde pentru amplasarea deseurilor, iar investitia pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili ar fi fost, in opinia specialistilor, de circa 500 mii euro, o investitie nu extrem de mare pentru o companie cum este Petrom si avand in vedere ca rafinaria respectiva asigura jumatate din productia de carburanti pentru Petrom. In plus, inchiderea rafinariei nu a venit peste noapte, Garda de Mediu a avertizat de cel putin trei ori reprezentantii Petrom de problemele rafinariei. Mai mult, termenele pentru realizarea investitiilor de mediu din perioada de tranzitie au fost stabilite de comun acord de reprezentantii companiei cu autoritatile de mediu, la data verificarilor nu erau realizate si nu s-au facut demersuri sustinute pentru obtinerea unor prelungiri de termene. Reprezentantii Petrom au acceptat termenele fixate de la inceput si nu au contestat in vreun fel conditiile impuse. Obiectiv cu risc major Petrom OMV Grup Arpechim SA Pitesti este catalogata ca fiind un obiectiv cu riscuri mari, care prezinta pericole de accidente majore, in procesul de productie fiind implicate substante periculoase. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, autoritatea competenta potrivit prevederilor legale, a suspendat in data de 28 mai 2007 autorizatia integrata de mediu a Arpechim SA. Decizia de suspendare a autorizatiei integrate de mediu s-a fundamentat pe prevederile legislatiei pentru protectia mediului privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. In urmatoarele sase luni rafinaria nu va avea voie sa desfasoare activitati de productie, ci doar de intretinere, precum si activitatile restante pentru protectia mediului. In caz de nerespectare a acestei decizii, reprezentantilor companiei li se va intocmi dosar penal. ARPM Arges – autoritatea de mediu competenta in autorizarea Arpechim – a anuntat faptul ca suspendarea activitatii la societatea argeseana s-a facut in conformitate cu legislatia in vigoare, majoritatea termenelor de conformare prevazute in autorizatia de mediu fiind prevederi care decurg din directivele europene. Ca urmare, ele nu sunt negociabile. Suspendarea autorizatiei de mediu la Arpechim a fost cauzata de nerealizarea pana la termenul de 31 decembrie 2006 a doua masuri din planul de actiuni: conformarea privind cerintele tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili si sistarea depozitarii deseurilor periculoase. Pe 30 martie a.c. compania a fost notificata in scopul finalizarii urgente a masurilor restante privind investitiile de mediu. Intrucat la expirarea termenului de 30 de zile s-a constatat

neindeplinirea cerintelor, ARPM Pitesti a decis suspendarea autorizatiei integrate de mediu. Cazul Copsa Mica Copsa Mica a fost si inca mai ramane zona critica a judetului Sibiu din punctul de vedere al poluarii, atat din cauza poluarii istorice, cat si celei prezente, provenita din activitatea SC "Sometra" SA, un agent economic avand ca profil de activitate producerea plumbului si zincului din concentrate miniere. Societatea a obtinut autorizatia integrata de mediu in luna iunie 2006, dupa ce a negociat o perioada de tranzitie pana in anul 2014 pentru reducerea emisiilor de poluanti precum dioxid de sulf si pulberi cu continut de metale grele. In conformitate cu planul de actiuni asumat de catre SC "Sometra" SA, toate lucrarile care au drept scop incadrarea emisiilor de poluanti in limitele legale vor fi finalizate pana in anul 2012. De la sfarsitul lunii iulie pana la sfarsitul lunii septembrie 2006, unitatea a intrat in revizie capitala, deruland in acest interval o serie de investitii, in valoare de aproximativ 4 milioane de euro, aferente planului de actiune, avand drept scop incadrarea emisiilor de pulberi cu continut de metale grele in valorile limita admise. Pe parcursul anului trecut, societatii i-au fost aplicate trei amenzi contraventionale, in valoare totala de 222.500 lei, toate pentru depasirea nivelului maxim admis la concentratia de dioxid de sulf. In urma controlului comun pentru verificarea conformarii, desfasurat impreuna cu reprezentanti ai ARPM Sibiu la inceputul anului 2007, s-a constatat nerealizarea, la termenul stabilit si in totalitate, a doua masuri din planul de actiuni, referitoare la implementarea sistemului de automonitorizare continua a gazelor cu continut de dioxid de sulf si la finalizarea lucrarilor de amenajare a primului modul al noii halde ecologice de depozitare a zgurii. Pe baza celor constatate, a fost aplicata o amenda in valoare de 100.000 lei si, de asemenea, s-a inaintat catre ARPM propunerea de notificare a societatii, care i-a si fost transmisa la data de 30 ianuarie 2007. In cazul acestei societati nu s-a ajuns la suspendarea activitatii. AMENZI In prima jumatate a anului, Garda Nationala de Mediu a efectuat un numar de 718 controale la cei 638 de agenti economici IPPC, care intra sub incidenta Ordonantei nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Amenzile date pentru nerespectarea autorizatiilor de mediu (127 de cazuri) au insumat 1,7 milioane de euro. Ordonanta 152 din 2005 a stabilit o serie de masuri necesare pentru prevenirea si reducerea in aer, apa si sol a poluarii, inclusiv masuri privind gestionarea deseurilor.

Acţiuni dedicate Zilei Mondiale de Mediului (Unirea de Alba Iulia) Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului - 5 iunie, elevii clasei a VII-a a Şcolii generale Miceşti vor vizita laboratoarele APM Alba şi vor lua parte la o sesiune

de comunicări ştiinţifice pe tema schimbărilor climatice. Acţiunea va avea loc luni, 4 iunie, iar elevii clasei a VII-a vor fi însoţiţi de diriginta lor, prof. Violeta Ciugudean. La întâlnirea de la sediul APM Alba vor participa consilieri ai agenţiei, precum şi comisari ai Gărzii de Mediu Alba. Specialiştii APM Alba şi Gărzii de Mediu Alba vor coordona o altă acţiune dedicată Zilei Mondiale a Mediului, care se derulează în perioada 1 - 7 iunie 2007, la care vor lua parte elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII Miceşti şi ai Şcolii generale "Ion Agârbiceanu" din Alba Iulia; este vorba despre expoziţia de desene pe teme ecologice, urmând ca la final să fie selectate cele mai bune 6 desene pentru care se vor acorda 3 premii şi 3 menţiuni. Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, consilierii APM Alba au realizat afişe şi fluturaşi, subliniind astfel importanţa datei de 5 iunie. (A.D.T.)

• Garda de Mediu si Agentia de Mediu nu au fost informate (Gazeta deOlt) Florin Homorean, seful Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu, a declarat ieri la prânz ca institutia sa nu a fost informata asupra incendiului. De asemenea, Marius Popa, directorul Agentiei de Mediu, a declarat ca nu stia nimic despre incendiu. Seful agentiei a spus ca societatea detine autorizatie de mediu pentru desfasurarea activitatii de topire a aluminiului si ca situatia dupa producerea incendiului va fi analizata astazi. Ultimul incendiu la o topitorie de aluminiu a avut loc anul trecut, la sfârsitul lunii iunie. Hala de la SC Andu SRL din Slatioara cu tot ce era in ea si o tona de pacurina au fost mistuite de flacari atunci, posibilitatea unei explozii la cuptorul de topire punând in pericol intreaga zona.

Cocolino a ajuns la Zoo (Buna Ziua Brasov) Circul creat în jurul ursului Cocolino s-a sfârşit. Mamiferul, cumpărat de la un circ din Oradea şi ţinut captiv într-un parc de maşini agricole din Mândra, a fost dat pe mâna autorităţilor. După îndelungi presiuni din partea Gărzii de Mediu şi a Asociaţiei „Milioane de prieteni”, stăpânul ursului, omul de afaceri Ion Vlad, a cedat şi a încuviinţat custodia acestuia Grădinii Zoologice din Noua. Cocolino a fost tranchilizat si transportat la Zoo, de către specialiştii Institutului pentru Cercetare şi Amenajări Silvice. În lipsa unui spaţiu adecvat, Vlad trebuia să lase ursul în seama unei grădini zoologi-ce sau a rezervaţiei naturale „Liberty”. Din declaraţiile acestuia, afaceristul îşi propune să –şi înfiinţeze propria grădină zoologică, pentru a reintra în mod legal în posesia lui Cocolino. Autor: Liviu CIOINEAG

Război al declaraţiilor. MEDIU... PENAL ŞI GRAVE ACUZE (Monitorul de Galati)

Au trecut deja două luni de când procurorii au în lucru un dosar ce vizează conducerea Comisariatului regional al Gărzii de Mediu Galaţi, iar lucrurile par a se fi oprit aici. Silvian Ionescu, fostul şef al comisarilor de mediu Ion Drugan, Nicolae Guţanu şi Gabriel Panaitescu de la Galaţi i-a reclamat penal pe aceştia pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Plângerea viza rapoartele referitoare la controalele făcute la combinatul siderurgic Mittal Steel Galaţi în perioada 2004 - 2006. La începutul lunii aprilie, după ce trecuseră doar câteva zile de la acest scandal, şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu îşi dădea demisia. A fost suficient pentru crearea unor scenarii potrivit cărora Ionescu a "zburat" rapid pentru că şi-ar fi băgat nasul în complicata poveste a poluării produse de combinatul siderurgic din oraşul nostru. La fel de rapid, şefii Comisariatului regional Galaţi se întorceau la lucru ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, ca şi când nu invocaseră motive personale sau medicale pentru a pleca în concediu sau pentru a-şi înainta demisiile. "Au furat, au măsluit, au minţit...!" Contactat telefonic, fostul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu a precizat că plecarea sa din fruntea acestei instituţii nu are o explicaţie legată de acţiunile de la Mittal Steel Galaţi. "Eu am plecat din această funcţie pentru că partidul meu (n.r. P.D.) a ieşit de la guvernare. Era un gest de onoare pe care trebuia să îl fac. Asocierea plecării mele de la Gardă cu acţiunile de la Sidex este deplasată, total deplasată", ne-a spus Ionescu. El a făcut însă şi câteva referiri la controalele de la combinat pe care inspectorii de la Galaţi le făcuseră în ultimii doi ani: "pot spune franc acum, nu mă reţine nimic. Oamenii ăştia la care vă referiţi (n.r. Ion Drugan, Nicolae Guţanu şi Gabriel Panaitescu) au furat, au măsluit dosare, au minţit. Asta vă pot spune despre ei". Cine sunt caii şi cine câinii? Rugat să comenteze afirmaţiile lui Silvian Ionescu, Gabriel Panaitescu ne-a spus că nu i se pare corect să facă vreo apreciere atâta vreme cât procurorii au în lucru un dosar ce vizează activitatea sa. "Nu voi face nici un comentariu atâta vreme cât justiţia verifică în acest moment acuzele acestea. În legătură cu spusele lui Silvian Ionescu vă pot spune însă că nu mor caii când vor câinii", a conchis Panaitescu. Dosarul e încă în lucru Surse din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi au confirmat faptul că se fac cercetări în cazul plângerii înaintate de către Garda Naţională de Mediu şi că rezultatul acestei anchete va fi anunţat în curând. Tudor Neacsu

Târgu-Cărbuneşti, un oraş plin mereu de gunoaie (Impact in Gorj) „Bine aţi venit la Cărbuneşti”Localitatea Târgu-Cărbuneşti continuă să fie locul în care gunoaiele stau neridicate cu zilele. În timp ce edilii se plimbă cu maşina şi se fac că nu văd deşeurile menajere, localnicii se sufocă din cauza mirosului pestilenţial al mizeriilor de la tomberoane. Acest lucru a fost valabil şi la sfârşitul săptămânii trecute când puteau fi văzute maldăre de gunoaie la tomberoanele de lângă calea ferată. Surprinzător este faptul că însuşi comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj, Ovidiu Ilie, se face că nu vede gunoaiele pe lângă care trece zilnic în drumul său spre casă. În cazul în care totuşi le vede, atunci şeful Gărzii de Mediu se face că plouă şi preferă să stea impasibil în faţa indolenţei edililor locali. În privinţa acestora din urmă, s-au convins până şi gorjenii, nu doar cărbuneştenii, că oraşul Târgu-Cărbuneşti este o localitate plină de gunoaie. „Noi ar trebui să fim declaraţi comună la cum trăim aici”, spunea, de pildă, un tânăr sictirit că omul pe care l-a ales nu a făcut nimic pentru industria localităţii, nefiind capabil nici măcar să gospodărească o mică localitate. IRINEL CEURANU

Balastiera TVI Construct a distrus cursul Siretului. Crimă ecologică pe râul Siret (Ziua de Iasi) ● O firmă din Iaşi exploatează în mod barbar sursele de balast şi pietriş de pe râul Siret ● În zona localităţii Hălăuceşti albia râului Siret a ajuns la terenurile agricole ale ţăranilor din satul Luncaşi, comuna Hălăuceşti, după ce excavatoarele şi-au înfipt colţii în malurile râului Siret ● Reprezentanţii firmei susţin că apa a dărâmat malul râului şi nu utilajele firmei TVI Construct SRL ● "Eu nu m-am băgat la nimeni. Utilajele mele sunt pe plaja mea luată în concesiune de la Apele Române Bacău. Au fost porţiuni unde apa a rupt malul şi utilajele mele", a susţinut Vali Terciu, fiul patronului de la TVI Construct SRL Iaşi ● Imaginile însă vorbesc de la sine şi conturează un dezastru pentru habitatul din zona râului Siret de la Hălăuceşti ● Firma TVI Construct exploatează perimetrul fără autorizaţie de la Agenţia pentru Protecţia Mediului ● Garda de Mediu ar trebui să deschidă o anchetă la Hălăuceşti, referitor la desfăşurarea unei activităţi cu impact asupra mediului, fără autorizaţie O firmă din Iaşi exploatează în mod barbar sursele de balast şi pietriş de pe râul Siret. În zona localităţii Hălăuceşti albia râului Siret a ajuns la terenurile agricole ale ţăranilor din satul Luncaşi, comuna Hălăuceşti, după ce excavatoarele şi-au înfipt colţii în malurile râului Siret. Firma TVI Construct SRL exploatează perimetrul fără autorizaţie de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. "Pentru firma TVI Construct nu s-a aprobat cererea de autorizare. Nu a îndeplinit procedura. Noi nu avem ce să facem în această privinţă. Nu am dat aprobare pentru această exploatare pentru că nu au adus toate actele cerute de noi. Este răspunderea lui iar dacă Garda de Mediu face un control acolo, vor fi sancţionaţi", a susţinut Dănuţ Pirchiu, directorul Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Iaşi. Reprezentanţii firmei care exploatează perimetrul susţin că apa a dărâmat malul râului şi nu excavatoarele firmei TVI Construct SRL. "Eu nu m-am băgat la nimeni. Utilajele mele sunt pe plaja mea luată în concesiune de la Apele Române Bacău. Au fost porţiuni unde a rupt apa malul şi nu excavatoarele sau utilajele mele", a susţinut Vali Terciu, fiul patronului de la TVI Construct SRL Iaşi. Imaginile însă vorbesc de la sine şi conturează un dezastru pentru habitatul din zona râului Siret de la Hălăuceşti. Există totodată, părţi în care firma lui Vasile Terciu nu are voie să bage anumite utilaje, cum ar fi draglina, însă partea tehnică este neglijată. Un alt aspect interesant este legat de faptul că în astfel de lucrări, dacă există eroziune pe un mal, exploatarea se face pe malul opus. Un rol important în monitorizarea lucrărilor ar trebui să îl aibă şi Serviciul de Gospodărirea Apelor Paşcani, însă inspectorii de aici nu au nici o treabă cu exploatarea sălbatică a Siretului. Ultima autorizare efectuată de Direcţia Ape Siret a fost dată pe data de 2 mai 2007, adică la începutul lunii când, după un studiu zonal efectuat de SC Santedil Proiect SRL Ploieşti, comisia a aprobat planul fără nici o obiecţiune. Infracţiune tolerată Conform articolului 87 din Legea 107/1996, cunoscută şi ca Legea Apelor, cu modificările ulterioare, nerespectarea prevederilor referitoare la perimetru constituie infracţiune. "Extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora", este menţionat la alineatul 5 din articolul de lege. Faptul că exploatarea este făcută în mod necontrolat este dat şi de faptul că, anual, cantităţile exploatate sunt extrem de mari, dar există indicii conform cărora cantităţile scoase sunt mai mari decât cele înregistrate. Şi acest lucru este sancţionat de Legea Apelor. "Extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate, peste limita cantităţii maxime de 5.000 metri cubi pe an", reprezintă sancţiune conform articolului 87, alineatul 6 din aceeaşi lege. În acelaşi timp, într-un răspuns trimis redacţiei cotidianului ZIUA de Iaşi, Direcţia Ape Siret Bacău susţine că în acest an cantitatea pentru care a fost autorizată TVI Construct SRL Iaşi este de 100 de mii metri cubi balast. "Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră de informaţii privind SC TVI Construct Iaşi, vă transmitem următoarele: Societatea TVI Construct Iaşi deţine autorizaţie de exploatare pentru anul 2007 pentru 8 zone din perimetrul Luncaşi, aferent comunei Hălăuceşti. Cantitatea solicitată de către firmă şi autorizată de către Direcţia Apelor Siret pentru anul 2007 este de 100.000 metri cubi balast. Societatea a deţinut autorizaţie şi în anul 2006 pentru acelaşi perimetru. Direcţia Apelor Siret a emis în 2006 autorizaţie de exploatare pentru cantitatea de 70.000 metri cubi, societatea exploatând 63.115 metri cubi. Societatea TVI Construct Iaşi deţine licenţă de exploatare emisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale", este menţionat în răspunsul Direcţiei Ape Siret. Însă situaţia din birourile de la Bacău este cu totul alta decât realitatea din teren, unde lucrătorii de la TVI Construct SRL Iaşi sunt lăsaţi să îşi facă de cap, deşi responsabilii instituţiei s-au deplasat la faţa locului pentru verificări.

Răspunsul oficial Într-un alt răspuns, Direcţia Ape Siret susţine că la Hălăuceşti se fac, concomitent cu exploatarea, şi lucrări de întărire a malurilor de pe râul Siret. Unde anume, este greu de observat. În plus, în răspuns, reprezentanţii Direcţiei Ape Siret susţin că de vină sunt inundaţiile din anul 2006, deşi în anumite porţiuni lucrările de pe mal sunt proaspete, fapt care demonstrează că exploatarea se face necontrolat. "În zona respectivă, ambele maluri ale râului Siret prezintă eroziuni. Cursul Siretului s-a mutat la viitura din 2006 dinspre malul drept spre malul stâng, amplificând eroziunea existentă pe acest mal. Ca urmare, prin actul de reglementare eliberat către TVI Construct se stabileşte o tehnologie de exploatare care să scoată de sub efectul eroziunii malul stâng, fără a periclita însă siguranţa malului drept. Ca urmare a acestui fapt, în perimetru se derulează activităţi de întărire a zonei de protecţie pe malul drept, concomitent cu lucrările de exploatare din perimetru. Zona respectivă nu prezintă alunecări de teren, ci numai eroziuni create de viiturile de pe râul Siret. Pentru exploatarea de nisipuri şi pietrişuri nu se încheie cu Direcţia Apelor Siret contracte de concesiune. Contractul încheiat de Direcţia Apelor Siret cu societatea TVI Construct Iaşi este un contract-abonament pentru exploatarea şi utilizarea nisipurilor şi pietrişurilor. Pentru această utilizare, beneficiarul plăteşte către Direcţia Apelor Siret o contribuţie de 3,5 lei fără TVA pe metrul cub de balast extras, conform legii. În ceea ce priveşte cantitatea extrasă lunar de societate, în anul 2007 exploatarea a început în luna mai şi încă nu s-a încheiat procesul verbal privind volumele extrase în această lună; termenul este data de 5 a lunii următoare. Pentru cele 8 zone de exploatare, societatea TVI Construct Iaşi este titularul unei licenţe de exploatare aprobată prin hotărâre de guvern, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În ceea ce priveşte reglementările pe linie de protecţia mediului, nu ne putem pronunţa, Agenţia de Protecţie a Mediului, fiind instituţia în drept să facă constatări în acest sens şi să aplice legislaţia ce se impune", a afirmat Tudoriţa Lungu, director la Direcţia Ape Siret. Gelu JIREGHIE

Protejăm mediul, construim viitorul (Flacara Iasiului) * pe 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Iaşi va celebra Ziua Mondială a Mediului mâine, 5 iunie, după cum informează instituţia într-un comunicat de presă. Acţiunile cu tematică specifică desfăşurată în această zi vor avea loc atât în municipiul Iaşi, cât şi în mediul rural, iar în cadrul lor vor fi cooptaţi copii, tineri, dar şi organizaţii neguvernamentale. Printre manifestaţiile realizate în comun cu Clubul de Ecologie şi Turism "Turistor", custodele Rezervaţiei geologice şi paleontologice "Repedea", se numără salubrizarea perimetrului rezervaţiei, cât şi

a zonei limitrofe, începând cu ora 11.00. Cu această ocazie se va organiza şi o expoziţie de fotografii tematice cu aspecte din rezervaţie. Această acţiune face parte dintr-un proiect mai amplu, "Natură, Turism, Ecologie", menit să promoveze o atitudine pozitivă faţă de mediul înconjurător şi respect faţă de natură. O altă manifestare constă în concursul de desene tematice desfăşurat la Şcoala Ţibăneşti, cu participarea copiilor din clasele primare şi gimnaziale. Concursul va fi jurizat de reprezentanţi ai Palatului Copiilor din Iaşi şi ai Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Iaşi. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi va fi prezent la ambele acţiuni. Ziua de 5 iunie va marca, de asemenea, începutul unei noi acţiuni desfăşurate de Garda Naţională de Mediu împreună cu Poliţia Municipiului Iaşi. Aceasta va consta în întâlniri lunare cu cetăţenii ieşeni, în scopul de a afla problemele de mediu cu care aceştia se confruntă şi de a le găsi rezolvarea, în mod prioritar. Prima întâlnire de acest gen a fost stabilită pentru data de 20 iunie. (M.V.)

Cu gunoiul, nu ne-am integrat în UE (Adevarul) de Sorin Iordache Silvian Ionescu este de părere că România nu produce gunoi de calitate Silvian Ionescu, fostul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, susţine că România a negociat defectuos gestionarea deşeurilor cu Uniunea Europeană Silvian Ionescu crede că va mai trece mult timp până când vom beneficia de „luxul" de a fi depozitarii gunoiului provenit din Occidentul dezvoltat. - Cum stăm la tranzacţiile cu deşeuri menajere, domnule Ionescu? Ştirea privind importul de gunoi era departe de a fi una reală. Şi asta din cauză că România va intra în circuitul gunoiului european abia în 2011, potrivit normelor UE. Dacă nu ştiaţi, gunoaiele circulă liber între ţările mai demult intrate în Uniunea Europeană. În condiţiile în care este bine sortat, gunoiul menajer este folosit la producţia de biocombustibil, la recuperarea de metale feroase şi neferoase şi de mase plastice, precum şi alte materiale a căror producere ar fi necesitat o cantitate mare de energie. Aşa că, pentru UE, gunoiul este o bogăţie, dacă este şi bine pregătit pentru exploatare. Însă este greu ca România să poată exporta deşeuri menajere, în aceleaşi scopuri. Nici măcar gunoi de calitate nu producem! Al nostru are peste 60% umiditate, ceea ce îl face nerentabil pentru potenţialii interesaţi din acest circuit. De ce? Pentru că noi aruncăm cojile de cartofi laolaltă cu bateriile uzate şi cu sticlele goale! În ţările dezvoltate, umiditatea deşeurilor menajere nu depăşeşte 40%... - Gropile ecologice „produc" ceva? Ele reprezintă încă un motiv pentru care România n-are nicio şansă de a intra în circuitul european al deşeurilor până la data deja precizată. În perioada 2002-2003, guvernul de atunci a negociat cu adevărat defectuos gestionarea deşeurilor cu Uniunea Europeană. S-au fixat termene mult prea scurte pentru închiderea celor 234 de depozite municipale de gunoi deja existente şi termene mult prea „elastice" pentru cele 96 de gropi ecologice, care ar fi trebuit să ia locul depozitelor respective. Mai mult, deşi marea majoritate a acestor gropi ecologice ar fi trebuit să fie gata până în prezent, doar 29 sunt funcţionale...

- Cine murdăreşte şi cine plăteşte? Din 1990 şi până în prezent, cantitatea de gunoi s-a dublat. Dar numărul celor care plătesc pentru ecologizare se micşorează din ce în ce. Ţăranul nu este obligat să plătească pentru igienizarea localităţii, în timp ce primăria, da! De aceea, nu există drum de tarla lângă care să nu se afle un depozit „sălbatic" de deşeuri! Şi nu doar pe câmp se întâlneşte această situaţie. Orice loc abandonat dintr-un sat sau dintr-o comună devine în timp foarte scurt o groapă de gunoi ad-hoc. Acelaşi lucru se petrece şi în mediul urban. Din cauză că legislaţia permisivă nu-l poate obliga pe un primar să salubrizeze, contractual vorbind, întrega zonă pe care o are în administrare. Un exemplu: sectorul 3 al Capitalei, chiar dacă este cel mai curat, salubrizarea acoperă aproximativ 90% din suprafaţa lui. Dar există localităţi care beneficiază în proporţie de doar 60% de curăţenia asigurată de municipalitate – Vaslui, Piteşti, Suceava, Târgu Jiu, potrivit datelor contractuale. - Şi Capitala cum stă la capitolul gunoaielor? Anual, în Capitală se adună peste 1,1 milioane tone de gunoi. Paradoxal sau nu, Bucureştiul - cel mai mare producător de deşeuri menajere - ar putea scăpa de grija iluminatului public tocmai prin transformarea gunoiului în bioenergie. Instalaţia pentru biogazul rezultat şi care ar produce energie electrică ar costa aproximativ 300 milioane de euro, preţ care s-ar acoperi în cel mult 10 ani de zile. Oricum, la nivel naţional, stăm relativ bine faţă de Occident. În timp ce la ei cantitatea anuală de gunoi se ridică la 800 kg/locuitor, noi abia am atins 600 kg/locuitor. Nu există drum de tarla lângă care să nu se afle un depozit „sălbatic" de deşeuri! Italia, disperată să scape de gunoaie Criza gunoaielor şi resturilor menajere din Peninsulă au atins cote istorice, despre care presa locală a scris cu lux de amănunte. Însuşi preşedintele Giorgio Napolitano a intervenit şi i-a rugat pe responsabilii regiunii Napoli, cea mai afectată din acest punct de vedere, să găsească şi să pună în practică soluţiile pentru ca oraşul, sufocat de peste 27.000 de tone de deşeuri, să poată respira din nou. Una dintre soluţiile propuse de oficialii italieni a fost ca o mare cantitate de gunoi să ajungă în România sau într-o altă ţară estică. Autorităţile române au negat la începutul acestei săptămâni că ar fi fost solicitaţi de oficiali italieni în rezolvarea crizei gunoiului aşa cum a scris presa italiană.

Ministrul mediului, Attila Korodi, i-a primit ieri pe experţii de mediu din provincia italiană Napoli, care au venit la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române despre un eventual „import" de deşeuri în România. Cehia, groapa de gunoi a Germaniei Pe la începutul acestui an, în Parlamentul European erau readuse pe tapet două scandaluri privind câteva cazuri de import ilegal de deşeuri, provenite mai ales din Germania. Cehii s-au trezit, anul trecut, că sunt ghinioniştii deţinători a peste 15.000 tone de gunoaie, livrate de vecinii lor vestici. De aceea, guvernul de la Praga a decis să sensibilizeze celelalte ţări membre ale Grupului de la Vişegrad – Polonia, Slovacia şi Ungaria - faţă de perspectiva intolerabilă de a deveni „gropile de gunoi" ale ţărilor bogate din Occident. Ultima din listă, Ungaria, are o legislaţie chiar mai strictă decât a ţărilor cu vechi state în combaterea „turismului" ilegal al gunoaielor europene. Dar, după cum arata cotidianul ungar „Nepzsabadsag", problema apărea la controalele din vămi, care erau mult prea superficiale pentru a contracara încă din graniţă aceste „importuri". Şi chiar intrate în Ungaria, deşeurile ilegale nu generau sancţiuni prea mari pentru cei care le-au permis intrarea.

Plan de măsuri pentru diminuarea efectelor secetei (Jurnalul de Botosani) Întrunit pentru situaţii de urgenţă, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani a adoptat o hotărâre cuprinzând o serie de măsuri de prevenire şi diminuare a efectelor secetei din vara anului 2007, de care vor răspunde Agenţia de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă. Evacuările de ape uzate provenite de la agenţii economici vor fi monitorizate permanent pentru a asigura încadrarea acestora în limitele autorizate. „Am solicitat inventarierea tuturor debitelor de apă disponibile pe cursurile de apă pentru fermier sau agricultor care doreşte să asigure irigarea culturilor”, a precizat prefectul Cristian Roman. Este necesară evaluarea stării sistemelor de irigaţie existente pe teritoriul judeţului Botoşani şi prezentarea propunerilor pentru reabilitarea şi punerea în funcţiune a acestora. Trebuie realizate programe de exploatare a tuturor acumulărilor de apă şi aplicarea, la nevoie, a programelor de restricţii privind consumurile de apă. În programul de măsuri se urmăreşte controlul ferm şi operativ pentru luarea măsurilor ce se impun în cazul nerespectării acestora, precum şi identificarea locurilor şi realizarea unor foraje de 30-50 metri adâncime pentru aprovizionarea cu apă a populaţiei în satele şi comunele judeţului unde au secat un număr însemnat de fântâni. O altă măsură vizează menţinerea tuturor instalaţiilor şi construcţiilor de captare, tratare şi distribuţie a apei la parametri optimi de funcţionare. S-a dispus evaluarea permanentă a situaţiei surselor de apă (pe sate) active în tot timpul anului (izvoare, bazine, drenuri etc), care să poate intra într-un program de supraveghere special de protejare, în vederea creării surselor de intervenţie în caz de forţă majoră. Comandamentul a trasat de asemenea măsuri de

protejare a apelor şi solului. „Am dispus interzicerea deversării pesticidelor rămase în urma lucrărilor de tratament a culturilor agricole în şanţuri sau ape de suprafaţă şi informarea imediată a Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin I.J.S.U. Botoşani despre identificarea riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă în condiţii de secetă”, a declarat primul reprezentant al Guvernului în teritoriu. Vor fi intensificate activităţile preventive desfăşurate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă conform ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 160/2007. Este necesară elaborarea de programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice sezonului secetos şi asigurării intervenţiei operative pentru reducerea efectelor distructive, conform precizărilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani. (Bianca ALBU)

Dezastru ecologic pe Valea Prutului (Adevarul de Vaslui) de Daniel TANASUC 01pag3.jpgCATASTROFÃ Mii de pesti plutesc pe balta Fãlciului, la 100 de metri de frontiera UE, fãrã ca autoritãtile sã ia vreo mãsurã În zona Fãlciu, acolo unde câtiva întreprinzãtori au secat o baltã pentru a prinde peste, trasând un canal prin frontiera de stat, s-a petrecut în ultimele zile un adevãrat dezastru ecologic. Pe o suprafatã de câteva hectare de luciu de apã, se pot vedea mii de pesti morti. Localnicii spun cã nu au mai vãzut asa ceva pânã acum, în timp ce autoritãtile se aratã uimite de modul în care s-a petrecut aceastã catastrofã ecologicã. „Vom demara un control la Fãlciu, împreunã cu Apele Române, pentru a vedea de ce s-a ajuns la aceastã situatie”, a spus Adrian Jecu, comisarul sef al Gãrzii de Mediu judetene. AFACERISTII La mijlocul lunii martie, Marian Alexandrache, un afacerist din comuna Fãlciu, s-a gândit cum sã strângã pestele care s-a ascuns în stuful de pe sesul localitãtii, în balta formatã din revãrsãrile Prutului. Omul a sãpat un sant, cu un buldo-excavator al firmei Ceracons Husi, direct prin frontiera de stat, fãrã nicio autorizatie. Controlul ulterior al Directiei Politiei de Frontierã Iasi a scos la ivealã întreaga tãrãsenie. „Se confirmã cã în data de 15.03.2007 a fost sãpat, cu un utilaj apartinând unei societãti comerciale din municipiul Husi, un canal de scurgere a apei în râul Prut, dintr-o baltã-luciu, situatã la o distantã de aproximativ 350 metri de malul drept al râului Prut. Societatea comercialã implicatã în executarea lucrãrii (sãparea canalului) pe adâncimea de 500 m de la linia de frontierã cãtre interior, fãrã avizul Directiei Politiei de Frontierã Iasi, încãlcând astfel prevederile art. 39 din O.U.G. nr. 105 din 30.06.2001 cu modificãrile si completãrile ulterioare, va fi sanctionatã contraventional”, au anuntat, în aprilie, ofiterii DPF.

ANCHETÃ Cei care au fãcut aceste ilegalitãti, Marian Alexandru and comp. au ajuns si ei în fata organelor de anchetã. „Aspectele privind implicarea unor cetãteni vasluieni în sãparea canalului, existenta sau inexistenta documentatiei necesare executãrii lucrãrii si folosirea canalului pentru recoltarea pestelui din baltã, fac obiectul unui dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Murgeni”, au recunoscut sefii Politiei Judetene. Totusi, ulterior acestor declaratii, nimeni nu s-a mai preocupat de soarta vietuitoarelor din balta Fãlciului. La o lunã si ceva de la acest scandal, canalul sãpat prin frontiera de stat a fost acoperit de formã, iar în balta Fãlciului s-a produs unul din cele mai mari dezastre naturale de dupã 1989. Mii de pesti zac în aceste zile în bãltile de pe sesul comunei, iar localnicii au început sã se sperie. „Este un miros îngrozitor. Ne temem de ce e mai rãu, mai ales cã nimeni nu pare interesat de nenorocirea care s-a produs aici”, a spus unul dintre localnici. REACTII Ieri dupã-amiazã, am încercat sã luãm legãtura cu institutiile abilitate. La Garda de Mediu Judeteanã, comisarul-sef Adrian Jecu s-a arãtat uimit de faptele petrecute la Fãlciu. Jecu nu stia nimic de miile de pesti care plutesc pe balta Fãlciului. „Am auzit de acest caz, dar nu am stiut cã s-a ajuns pânã aici. Probabil, nu au mai avut oxigen si au murit. Noi vom solicita sprijinul Apelor Române, pentru a merge împreunã la fata locului, sã verificãm cum de s-a produs un astfel de fapt grav”, a spus Adrian Jecu. Nici conducerea Sistemului de Gospodãrire a Apelor nu cunostea de catastrofa din balta Fãlciului, la 100 de metri de frontiera româno-moldoveneascã. „Nu am stiut, însã vom trimite o echipã sã vadã situatia, dacã este asa cum spuneti. Probabil, acea baltã a secat. Nu stiu sã vã spun mai multe în acest moment”, a precizat Besleagã. Comisarul sef Mihai Carp, seful IJP Vaslui, a precizat cã va face si institutia pe care o conduce cercetãri la fata locului, spunând cã persoanele vinovate vor plãti.