Galați este un județ în regiunea Moldova din România. Județul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (împreună cu județele Vrancea, Buzău, Brăila, Constanța și Tulcea), din Euroregiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din sudul Republicii Moldova și vestul Ucrainei) precum și din Zona Economica Libera Galați-Giurgiulești-Reni.

Situat la extremitatea est-centrală a României, la confluența Dunării cu râurile Siret și Prut, județul Galați are o suprafață de 4.466 km², ceea ce reprezintă 1,9 % din suprafața țării. Județul include patru localități urbane (municipiile Galați și Tecuci, orașele Tg. Bujor și Berești) și 56 comune cuprinzând 180 sate. Zonă de confluență între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafata județului), câmpiile Tecuci și Covurlui (34%) și lunca Siretului inferior și a Prutului la sud (16%), județul Galati reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic.

Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Prutul și Siretul, principalele lacuri sunt Lacul Brateș (de luncă) 21 kmp și Lacul Tălăbasca (de luncă).

Altitudinea maximă este atinsă în Dealurile Fălciului: 274 m.Clima - teritoriul județului Galați aparține în totalitate sectorului de climă continentală

(partea sudică și centrală însumând mai bine de 90% din suprafață, se încadrează în ținutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed și mai răcoros vara și mai umed și mai puțin rece iarna. Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat-oceanic din V și NV (mai ales în semestrul cald), frecvența de asemenea mare a advecțiilor de aer temperat-continental din NE și E (mai ales în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din N și aer tropical maritim din SV și S. Relieful - prin poziția sa la exteriorul arcului carpatic, județul Galați ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeana, sud-europeană și în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condițiile climaterice în învelișul vegetal și de soluri, cât și în structura geologică a reliefului.

Teritoriul județului Galați în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai slaba în sud, distingându-se după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci unități geomorfologice: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior și Lunca Prutului de Jos. Formațiunile geologice vechi sunt prea puțin importante din punct de vedere al resurselor minerale.

Galaţiul, una din cele trei zone vulnerabile

În România au fost realizate trei studii-pilot, la nodul hidrografic de la Cernavodă, unde trebuie asigurată, în mod excepţional, o protecţie în cazul viiturilor, la Giurgiu, unde a fost dezvoltată o platform industriala în zona inundabilă şi la Galaţi, unul dintre oraşele supuse permanent riscului inundaţiilor. În ceea ce priveşte municipiul Galaţi, harta de

risc la inundaţiile provocate de creşterea nivelului Dunării prevede un risc mediu pentru platforma industrială şi cartierele de locuinţe din Valea Oraşului. Aşa cum se observă şi din hartă, o zonă de risc mediu la revărsarea apelor Dunării este şi la sud de aliniamentul localităţilor Şendreni – Braniştea, unde, în funcţie de debitul fluviului, se poate ajunge ca nivelul apelor să fie de până la 1,5 metri. În ceea ce priveşte diminuarea acestor riscuri de inundaţii în zona Galaţi-Brăila, principala soluţie tehnică rămâne, în continuare, înfiinţarea unui polder pe malul tulcean, care în cazul creşterii nivelului apelor Dunării să preia o cantitate de apă, astfel încât să nu fie atinsă cota de inundaţie.

BILANŢUL GRAVELOR INUNDAŢII DIN JUDEŢUL GALAŢI IN DATA DE 12 Septembrie 2013 07:20 POTRIVIT ZIARULUI VIATA LIBERA GALATI

UPDATE ORA 17.10 - Bărbatul de 65 de ani, dat dispărut în Griviţa, ieri noapte, a fost găsit înecat, ne-a declarat primarul comunei, Niţă Chebac. Omul decedat a fost luat de apă din stâna în care se afla. Numărul decedaţilor a crescut, deci, la nouă persoane: trei din Cuca, două din Cudalbi, două din Costache Negri, una din Pechea şi una din Griviţa. (Gabriel Kolbay)

UPDATE ORA 14.50 - Fetiţa în vârstă de 8 ani dată dispărută în urma viiturii de la Cudalbi a fost găsită decedată în această după-amiază. În aceste condiţii, din nefericire, numărul total al persoanelor care şi-au pierdut viaţa în judeţul Galaţi se ridică la opt. 

UPDATE ORA 12.25 - La Costache Negri, potrivit vice-primarului Florin Han, au decedat două vârstnice. Una, de circa 80 de ani, înecată în timp ce încerca să se salveze din calea viituri, în propria curte. A doua a decedat tot în curte, după ce făcuse efort fizic pentru a-şi salva lucrurile din gospodărie şi a suferit un infarct.Potrivit primarului Mihăiţă Măncilă de la Pechea, este adevărat că un bărbat din comună a decedat, dar pe teritoriul comunei Costache Negri, unde lucra la o stână.Şi-au mai pierdut viaţa, din pricina inundaţiilor, alte trei persoane din Cuca, şi două din Cudalbi. (Gabriel Kolbay)

UPDATE ORA 11.50- Bilanţul morţilor în urma inundaţiilor de azi-noapte a crescut cu încă o persoană, ajungând la un total de opt.  S-a confirmat decesul prin înecare al unui bărbat din comuna Costache Negri, împreună cu un alt deces al unei persoane din aceeaşi comună, survenit în urma unui infarct, ne-a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi, dr. Valentin Boldea. (Gabriel Kolbay)

UPDATE ORA 10.25 - Ultimul bilanţ al inundaţiilor produse în noaptea de miercuri spre joi în judeţul Galaţi arată că şapte persoane şi-au pierdut viaţa după ce au fost luate de viituri, iar o alta este dată dispărută.Potrivit Instituţiei Prefectului Galaţi, încă o femeie din Cudalbi a decedat, în această dimineaţă.  Vă reamintim că alţi doi bărbaţi, cu vârste de 62, respectiv, 85 de ani, din Cuca, care au murit înecaţi, iar o femeie de 74 de ani, tot din Cuca, murise cel mai probabil în urma unui infarct. O fetiţă de opt din Cudalbi, a fost luată de viitură, iar sursele oficiale o dau decedată.  Surse ale căror informaţii n-au fost încă oficial confirmate vorbesc despre încă două decese – un bărbat din Costache Negri şi unul din Pechea. (Gabriel Kolbay)

Cele patru victime ale potopului de noaptea trecută au fost identificate. Este vorba despre doi bărbaţi, cu vârste de 62, respectiv, 85 de ani, din Cuca, care au murit înecaţi, de o femeie de 74 de ani, tot din Cuca, care a decedat cel mai probabil în urma unui infarct, şi o fetiţă de opt din Cudalbi, care a fost luată de viitură. Şi în acest moment, o persoană este dată dispărută, la Griviţa.

Noaptea trecută au fost evacuate 339 de persoane şi au fost salvate 45 de persoane şi 122 de animale. Au fost inundate peste 700 de case şi peste 500 de curţi şi grădini. „Pe DN 26, circulaţia este parţial blocată din cauza aluviunilor, pe aproximativ şase kilometri, între Vlădeşti şi Oancea. Pe DJ 242, se înregistrează aceeaşi situaţie, pe circa şase kilometri, între Chiraftei şi Viile. Traficul feroviar pe ruta Galaţi - Bârlad a fost blocat temporar, între Măstăcani şi Fârţăneşti, din cauza aluviunilor”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Galaţi.

Iată care era situaţia în judeţul Galaţi la ora 5.00 dimineaţă, după ce 83 de lucrători ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, 26 de jandarmi, 90 de militari din Garnizoana Galaţi şi 153 de persoane din cadrul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă au muncit o noapte întreagă.

- municipiul Tecuci: inundate 2 case şi 10 curţi şi grădini;

- Corni: curţi inundate

- Costache Negri: 100 case inundate, 24 persoane salvate, 100 persoane evacuate, 2 animale salvate

- Cuca: 8 case inundate, 3 persoane decedate, 14 persoane salvate, 87 persoane evacuate, 1 casă distrusă, 15 curţi şi grădini inundate, 2 instituţii publice inundate, 2 poduri distruse, 10 km drum sătesc afectat, 10 ha teren arabil şi 10 ha păşune inundate

- Cudalbi: 1 persoane decedată, 7 persoane salvate, 20 persoane evacuate, 500 case inundate, 500 curţi şi gradini inundate

- Folteşti: curţi inundate

- Măstăcani: 3 case inundate

- Rediu: curţi inundate

- Pechea: 30 persoane evacuate, 2 case inundate

- Griviţa: 1 personă dispărută, 120 animale salvate, 2 persoane evacuate

- Măcişeni: 100 case inundate, 100 persoane evacuate

- Valea Mărului: curţi inundate

Topirea zăpezii îi poate inunda pe mătcaşiPe mătcaşii care au case în zone inundabile îi paşte iarăşi potopul, odată ce se vor topi zăpezile. Din păcate, cel puţin până la acest moment, nu s-a găsit soluţia administrativă care să le ofere familiilor o alternativă pentru a se putea muta din calea furiei apelor. Detalii despre situaţia din Matca ne-a oferit primarul comunei, Nelu Costea. "E drept că zăpezile s-ar putea topi lin şi am putea scăpa de inundaţii în pirmăvara lui 2014. Totuşi, de regulă, din experienţa anilor trecuţi, vă pot spune că problemele de acest gen tot apar, an de an, în cazul celor şase case construite în zona inundabilă. Nu cred că familiile de acolo s-ar muta, dacă le-am oferi alternativă, din cauză că oamenii sunt legaţi de casele lor. Dar este perfect adevărat că e datoria mea, a administraţiei locale, să le ofer posibilitatea să se mute. Din păcate, nu avem spaţiu disponibil, în acest moment, aşa cum nici anul trecut n-am avut. Lucrăm cu o firmă care face măsurători şi încercăm să găsim nişte loturi pe care să le putem oferi familiilor care au construit, înainte de 1990, în zona inundabilă”, ne-a declarat primarul Costea. E, însă, destul de evident că, şi în eventualitatea în care primăria ar identifica aceste terenuri şi

le-ar concesiona sau da în folosinţă gratuită, oamenii tot n-ar avea vreme să-şi construiască locuinţe în care să se mute, până la topirea zăpezilor din această iarnă.Altele ar trebui, deci, să fie măsurile urgente.

Inundaţiile din Matca nu afectează doar casele din zona inundabile, ci vin să le strice legumicultorilor şi solariile. "Trebuie, înainte de toate, neapărat să decolmatăm cursul râului. Din păcate, în acest moment, situaţia legislativă privind administrarea cursului malurilor Corozelului este neclară. Avem un document, în arhiva Primăriei, potrivit căruia noi, autoritatea publică, ar trebui să administrăm cursul de apă şi să decolmatăm. Am purtat discuţii şi cu reprezentanţii Apelor Române şi mi-aş dori ca dumnealor să preia aceste resposabilităţi. Vom mai discuta şi vom vedea, până la urmă, cine trebuie să rezolve problema. Greutăţile noastre provin din faptul că decolmatarea nu este o lucrare pe care să o facem cu oamenii primăriei. Nu trebuie să lucrăm după cum ni se pare nouă. Este neapărat ca lucrările astea să se execute corect, cu expertiză făcută de un profesionist”, a conchis primarul comunei Matca.

După ninsori şi viscol, pericol de inundaţii!În judeţul Galaţi, pericolul vine din trei părţi - Dunărea, Prutul şi Siretul - astfel că oamenii din Şendreni se aşteaptă la ce-i mai rău. Localitatea lor e la o aruncătură de băţ de locul unde Siretul se varsă în Dunăre şi sunt convinşi că după zăpezile cât casa vin inundaţiile.

Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă ale judeţului Galaţi sunt constituite din:

apele de suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri, în principal fluviul Dunărea, râul Prut şi râul Siret,

apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime, în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul judeţului Galaţi: Dunăre, Prut şi Bârlad.

file:///C:/Users/ceza/Desktop/CAP3APA2011.pdf