Gabriel Paparizu - ABC-Ul Conducerii Autoturismului

5/12/2018 Gabriel Paparizu - ABC-Ul Conducerii Autoturismului

1/82


2/82

G A B R IE L P A P A R I Z U

A B C - u lC O N D U C E R I I A U T O T U R I S M U L U I(~i m a n e v r e l e d e i n d e m i n a r e )

1 976EDITURA SPORT-TUR ISM


3/82

lntroduoere

Conducerea automobilului, datorita necesitafii sale Irn-perioase, precum ~i perico/e/or potenfia/e pe care Ie com-porta a devenit 0adevarata problema a zile/or noastre.Daca 10 circu/afia rutiera, legata de ritmul tot maiintens 01 viefii economico-socia/e, adaugam circu/afiaautoturisme/or, care raspunde nevoi! omului modern dea-~i economisi timpul, precum ~i necesitaf;; sale organicede a se odihni activ in mijlocul naturii, ne dam seama dece crestereo densitafii autovehicule/or de transport souturism pe artere/e de circu/afie este astazi atit de rapida.

Lucrarea de fafa este destinata numai celor ce invalaconducerea autoturismului, deci toate considerente/e pri-vind tehnica specia/a a conducerii autovehicule/or des-tinate transporturilor de marfuri sau ca/atori nu vor fiamintite.ln mare, invafarea conducetit automobilu/ui 0imparfimin doua parfi distincte:a. Deprinderea tehnicii conducerii care, fUnd 0 deprin-dere, nu poate fi invafata direct, pe dinafara, co un ma-nual oarecare.Putem spune ca insu~irea deprinderilor tehnicii condu-cerii este partea cea mai dificila in procesul de formarea unui conducdtor auto, iar faze/e prin care se ajunge 10scopul final sint:- inte/egerea con~tienta ~i activa a ro/u/ui fiecarei co-menzi in functloncreo diverselor mecanisme ~i dispozitivecare due, in final, la mersul corect 01 automobilului.- Executarea a numeroase exercifii care, prin core-lore, duc la insu~irea deprinderilor ce constituie gesturiletehnicii conducetll.

3


4/82

- Prelungirea executdrf exercit;;lor corelate pma 10obfinerea semiautomatizarii gesturilor susamintite, astfelco memoria ~i atenfia so participe cit mai pUfin - ~i dacase poate deloc - 10 tehnica conducerti,

b. Aplicarea regulilor de clrculotle in timpul mersului.Circulatia este 0disciplina care poate fi memoraiii ~ideci invafata. In timpul mersului cu automobilul, conduce-torul auto ole ciuui gesturi privind tehnica conducerii sintsemiautomatizate poate observa atent ambianfa traficuluirutier ~i, apelind 10 regulile de circulatie pe care se pre-supune co Ie cunooste perfect, poate rezolva corect ~isigur orice situafie de circulatie, oricit de dificila.

Din cele expuse mai sus reiese co numiuul ~i durataexercitiilor de aplicare in traficul rutier a regulilor de circu-latie nu trebuie so fie prea mare.

Dintre oamenii adulfi, sanato~i, puiin! sint cei ce nupot invata so conducd un automobil; pentru cei ce 0potface insa, durata instructajului respectiv vartazii uneorifoarte mult, depinzind de mai multi factori, un;; inca ne-cunoscup,

Primul factor de seornd care influenfeaza durata in-structajului in deprinderea conducerlt auto este virsta. Cucit cursantul este mai tinar, cu atit noile deprinderi seinstaleaza mai repede, mai temeinic ~i mai promitator.Numarul tinerilor care nu pot deprinde conducerea auto-mobilului este incomparabil mai mic (in procente) decit 01persoanelor care au depa~it virsta de 45-50 ani.

Alfi factori care influenfeaza pozitiv rapiditatea instruc-tajului auto sint:

- Temperamentele calme, cu reflexe direct proportlo-nale cu sensuI ~i intensitatea excitatiilor din exterior.

- Profesiuni legate de 0 rnuncd manuala ritmica.- Practicarea unor sporturi care necesitO calm, ges-

turi precise, simtul distantei, proporfiei ~i echilibru/ui.- Viafa in mijlocul noturf], lipsita de starile nervoase(stress) caracteristice centrelor urbane supraaglomerate.T otusi, chiar persoanele 10 care deprinderile amintitese instaleaza mai greu, in timp indelungat, pot devenidupa exercifii prelungite foarte buni coriducdtorl auto, in-deminatici ~i con~tiincio~i, demni de toata increderea. Auobfinut permise de conducere ~i persoane in virsta depeste 70 ani (cazuri rare) fi oameni cu diferite infirmitati,


5/82

care ~i-au adaptat comenzile automobilu/ui dupa nevoi.Ritmul in care se desfa~oara instructajul necesar de-prinder;; conducetii automobilu/ui are un rol deosebit deimportant in durata acestuia.Este cu totul contraindicat sa se lege durata ~i e~alo-narea instructaju/ui de alte termene impuse cursantu/uide activitafile sale (durata concediu/ui, data ixa de ple-care in strainatate etc.), deoarece senzopo permanentade "criza de timp" este extrem de daunatoare ~i poateface chiar imposibila instalarea deprinderilor necesareformar;; unui conducdtor auto.Din practica s-a constatat ca regimul de instructaj incare se obfin rezultate optime este cel cu e~alonarea pro-gramu/ui de 3 ori pe saptamina, cu ~edinfe de 50 deminute.Urmind cu seriozitate acest program, un cursant binedotat din punct de vedere fizic ~i psihic, care nu a depd-~it virsta de 30 de ani, se poate prezenta 1 0 examenulpentru obfinerea permisu/ui de conducere de categoria Bdupa un nutniu de 30-35 ~edinfe (respectiv 10-12 sap-tamini).Dupa statisticile intocmite de 0 asociafie a instructo-ri/or de conducere din Franfa, nurndrul de sedinte de 50de minute, necesare dobindir;; cunostintelcr ~i deprinde-rilor in vederea susfinerii examenelor de conducere, or fiegal cu virsta cursantu/ui, plus 10 (deci, 1 0 0persoond de35 de ani, or fi necesar un numdr de 35+ 10=45 ~edinfe).Persoana instructoru/ui, caracteru/, temperamentul ~iexperienfa so au de asemenea 0 mare influenfa atit asu-pro duratei instructaju/ui, cit ~i asupra temeiniciei cu carese fixeaza deprinderile dobindite.Orice bun conducdtor auto, cu 0indelungata practicain conducere, cu mult simf de observafie ~i avind 0pre-gatire echivalenta cel pUfin cu stud;;le medii, poate de-veni un bun instructor auto, cu condifia sa se conformezeintocmai programu/ui de instructaj ~i sa studieze seriosmetodele modeme de predare. Evident, aceste metode vorI i "ajustate" 1 0 caracterul ~i temperamentul sau, ~i astfelinstructorul va deveni un sprijin ~i un indrumator efectiv0 1 cursantu/ui.Instructorul nu va trebui sa uite nici un moment fac-torul psihologic, care exercita 0 influenfa covlrsltocre in

5


6/82

formarea viitorului conducdtor auto ~i pentru a carui apli-care se va recurge la formularea unor sfaturi destul desimple.- Cursantului i se va reaminti mereu ca scopul sauprincipal este sa deprinda conducerea auto sigura ~icorectd, iar dobindirea permisului de conducere va consti-tui 0urmare fireasca a acestui fapt.- Atita timp cit respectd legea ~i urmeozd sfaturileinstructorului, nu i se poate intimpla nimic rdu, deci trebuiesa alunge orice sentiment de frica sau de nelini~te.- in timpul ~edinfelor de instructaj trebuie sa persisteun climat de buna dispozifie (rezervat insa I).- Tonul utilizat de instructor in timpul instructajuluitrebuie sa fie scdzut, iar vorbirea ratis, calma, persua-siva.- Orice gre~eala neintenfionata a cursantului trebuietratata de instructor cu infelegere, singurele masuri pecare urmeaza sa Ie ia fiind oriitarea gre~elii (eventual acauzei ei) ~i reluarea exercifiului, insistind asupra uneiexecufii cit mai corecte.Cele mai multe din gre~elile comise de cursonf intimpul instructajului se intilnesc la majoritatea dintre ei,mergind pina la peste 90%. De aici se poate conch ide caacestea nu sint gre~eli, ci reacf;; normale in strinsa lega-tura cu instinctele de outocpdrore ale omului.Pentru instructor, marea dificultate constd tocmai ininlaturarea acestor mi~cari instinctive, atit de adinc inra-dacinate in firea omului, ~i inlocuirea lor cu 0 gestica ~iun ritm nou, corespunzdtocre necesitafilor conducerii co-recte a automobilului.Dintre cele doua personaje, instructorul ~i cursantul,de care se vorbeste in lucrare, primul da indicaf;;, facedemonstrafii, iar al doilea, cursantul, capata 0 serie in-treaga de cuno~tinfe noi, pe care ~i Ie fixeaza temeinicsub forma de deprinderi.Considerdm insa cd, uneori, aceste doua personajese pot contopi intr-unul singur, adica un cursant echili-brat ~i serios poate deveni dupa foarte pufine ~edinfe deconducere propriul sau instructor.Cu excepfia deprinderii circulafiei in trafic intens, undeprezento unui automobil cu dubla cornondd ~i cu inscrip-fia distinctiva, "S C 0 A L A . u , precum ~i a unui instructor6


7/82

autorizat sint abso/ut necesare fi impuse de lege, atit par-tea inifiala, cit fi manevre/e de indeminare ordtote fi ex-plicate la sfirfitul acestei lucrari pot constitui obiectul unorexercif;; care, executate pe un poligon pentru incepistori,autorizat de organe/e competente, pot duce la inscduno-rea deprinderilor necesare unui bun conducdtor auto,exercif;;/e respective executindu-se de cdtre cursant deunul singur.

Daca s-a hotarit sa procedeze in acest fe/, cursantultrebuie sa urmdreoscd cu toata atenfia fi seriozitatea,pina in ce/e mai mici omdnunte, indicaf;;/e date in pre-zenta lucrare, pentru a evita instalarea unor deprinderlgrefite care, mai tlrzlu, cu greu vor putea fi eliminate.Dealtfe/, deprinderea conduceril automobilu/ui cu prie-teni sau cunoscufi - buni conducdtort auto - in posturade instructori, nu considerdrn ca este mu/t mai buna decitprocedeul indicat mai sus.

Practic, un conducdtor auto cu permis de conducerede categ. Beste abso/ut necesar pentru conducerea au-tomobilu/ui pina la poligon fi inapoi. Daca el ifi unesteeforturile cu ce/e ale cursantu/ui pentru a aplica intoc-mai indicafiile din cceostd lucrare, siguranfa cursantu/uiin timpul exercifiilor va creste, tar durata intregu/ui instruc-taj poate fi scurtotd,Anumite omdnunta finind de tehnica conducern, apa-rent lipsite de importanfa, condifioneaza atit 0 conducerecorecta, cit fi 0 deosebita siguranfa in tratarea diverse/orsituaf;; ce pot surveni in condifiile traficu/ui rutier modern.

In lucrarea de fafa se va insista asupra acestor amanunteori de cite ori se va ivi prileju/, fOra a se reveni la expli-carea urmarilor in cazul neaplicarii lor, care se va faceo singura data.in privinfa regulilor de circulafie, e/e vor fi tratatenumai in mdsuro in care sint strict necesare pentru expli-carea anumitor manevre in tehnica conducerii.Invafarea regulilor de circulafie nu va constitui nici-

odata 0 problema grea pentru cursonp, in comert gasin-du-se lucrari editate special in acest scop, care ofera dinpUn posibilitatea asimilar;; acestor reg/ementari.A U T O R U L


8/82


9/82

Capiiolul I

C o m e n z i : R o l u l , i m a n e v r a r e a l o r .P o r n i r e a d e p e l o e , I o p r i r e aa u t o t u r i s m u l u i

Automobilul, mijloc de locornotle modern, este prea binecunoscut in lumea nocstro pentru a mai necesita 0 de-. scriere generala in Iucroreo de fata.Cei ce doresc insa sa deprindd corect conducerea au-tornobllulul trebuie sa lnceopo prin a cunonste comenzilesale ~i rolul fiecdrei comenzi in timpul conducerii.In genel'al. toate automobilele sint construite din ace-leosl ansambluri mecanice, cserndndtoore din punct de

vedere 01 formei ~i rolului in functlonore, insa dispuse dife-rit, dupe scopul urrndrit de constructor.Astfel, sint automobile cu motorul in fata sl trcctluneope rotile din spate, cu motorul in fata ~i trcctluneo perotile din fota (Dacia 1300), cu motorul in spate ~i trac-tiuneo pe rotile din spate(Dacia 1100) sou cu moto-rul in fata ~i trcctiunec petoate rotile (lMS-ARO). inlucrarea de fata, automo-bilul de referinfa va fiDACIA 1300, insa cele ex-puse vor putea fi aplicateorlcdrui cutornobll modern.o schema foarte suma-ra a ansamblurilor meca-nice, cuprinzind motorul ~itransmisia mi~dll'ii pind larotlle motrice, or crdto ast-fel: (Schema 1).

*--CUTIE DE V i TEZETRANSMISIELONGITUDINALAG RUP C ONIC

Schema 1

ROAT.6. MOTRICE

9


10/82

Motorul este ansamblul de piese~i agregate care trcnsforrnc energiacclorlcd, rezultotd din arderea com-bustibilului, in energie meconicd.A . Comenzile asupra motorului,din locul de conducere al automobi-lului, sint:a) contact;b) demaror;crcccelerctle:d) soc.Primele doud, contact (a) ~i demaror (b) sint comenzicare cctloneczd electric prin lnterrnedlul cheii de contact.La automobilul Dacia 1300 cheia de contact are urrnd-toarele cinci pozitil:1. Stop-antifurt. Cheia poate fi ,i,ntrodUisa ~i scocsddin laca~ul sdu, Da,ca scoatem cheia si rotim usor devolan, auzim un tacanit metalic ~i constotdrn ca volanuls-a blocat (mecanism antifurt). (Schema 2).Pentru deblocarea volanului se va proceda astfel:- se introduce cheia in laca~ul sau, apoi se rotesc

in ocelcsl timp, usor, ~i volcnul ~i chelo de contact. pinacind se constoto ca volcnul s-a deblocat, iar cheia poatefi rasucita in sensul de rototle al acelor de ceasornic.

2. Accesorii. In pozitlo 2, contactul motorului este taiat,insa pot fi alimentate cu energie electrico din acumulatoranumite circuite cnexe (ex.: aparatul de radio de bord);in cceostd pozitie cheia de contact nu poate fi scocsddin laca~ul sdu,

3. Garaj. In pozitic 3 cheia poate fi scocso, lnso vola-nul rdrnine deblocat.4. Contact. Tn pozitic a (din schema 2) se cprlnd doudlurnlnl-rosl! in tabloul de bond, care indica !-ipsa presiunii

uleiului in sistemul de ungere al motorului. Aceasta "alar-rna" este norrnold, deoarece pompa care introduce subpresiune ulei ,in circuitul de ungere este cntrenctd de mo-tor ~,i,cum motorul nu este pornit, nu putem avea presiunede ulei.

In sltuotln in care ocecstd [urnind rosie de clorrno s-aroprinde in timp ce motorul functloneczd in turotle, se im-

Schema Z

10


11/82

pune imediata lui oprire ~i luarea de mdsurl care insa nufac oblectui acestei lucrdrl, In pozitio contact (a), deedam reusl so rotlrn motorul in sensul sou de functlonorecu 0 forta exterloord (ex.: manivela), ocesto or putea pornifOra ajutorul demarorului.5. Demaror. Rasucind in contlnucre, in sensuf -ccelorde ceasornic,cheia de contact intre pozitio a (contact) ~ib (demaror), Intllnim usocro opozltie aunui resort. Odotdojunsl in pozitia b, se pune in mlscore un electromotorcare se cupleozd automat cu rnotorul aullomobillululi, pecare-I roteste in sensuI sou de functlonore, lor acesta por-neste,

Eliberind cheia de contact (~i ccest lucru trebuie facutnecpdrot dupd pornlrec motorului sou dupd citeva secundede incercare nereusltd de pornire), aceasta revine, dctoritdresortului amintit mai sus, in pozltlc a (contact). In ccecstdsltuotle, trecerea cheii din pozltio a (contact) in pozltlc b(demaror) nu mai este poslblld, In cazul Incercdril nereu-site de pornire a motorului, pentru a incerca din nou por-nirea, trebuie so se revlnc cu cheia de contact in pozltio 1sl, dupa 0 pauza de 3-4 secunde, so se rasuceasca dinnou cheia in sensulacelor de ceasornic, succeslv in pozi-tlile 2, 3, a ~i b.

Celelate doud comenzi asupra motorului, ccceleropo(c) ~i socui (d), lucreczd direct cu carburatorul.Carburatorul este agregatulautomobilului, montat pemotor, core prepcrd amestecul carburant (cer-l-benzlnc),

il dozeozd, il ornoqenlzeozd ~i il llvreozd motorului pringaleria de csplrotle.

Functional, occelerctlc ~i socul sint aratate in schema 3.Din schema 3 se poate observa modul in care c1apeta

de nccelerctle comondd cantitatea amestecului oer-l-ben-zlndcsplrotc de motor.Comanda clapetei de cccelerctie de la locul de con-

ducere se face printr-o pedcld csezctd astfel lncit so fieusor de cctionct cu piciorul drept al conducotorulul (res-pectiva treia pedold de 1 0 stinga la dreapta). Proportloamestecului corburcnt (cer-p benzlnc) pe care motorul ilaspire din carburetor este de cproxirnctiv 1 gram benzind

11


12/82

f i . AER FllTRU DE AER-~d::--ClAPETA DE $OC::l TEAVA AliMENT ARE BENZINA,._t---CORP CARBURATORCLAPETA DE ACCELERATIE

AMESTEC AER + BENZINA CATRE MOTORSchema 3

10 15,3 grame aeroAcecstd proportle permite co amesteculsa arda in motor cstfel 00 randamentul sa fie optlrn, lorgazele evacuate co produs 01 arderii sa fie relativ putlnnocive. Rezultatul acesta este posibil numai cind motorulse afla 10 temperatura optima de regim, respectiv intre85-105C (10 motoare moderne cu aprindere prin scinteie).Cind motorul este rece, proportlo de 1:15,3, reollzoto inmod normal de ccrburctor, este mult prea sdroco in ben-zina ~i motorul nu poate functlono sl, cu atit mai mult, nupoate porni.

Pentru rezolvarea ocestei situ-alii a fost prevdzutd cla-peta de soc, oarecum csemcnctoore cu clapeta de occele-rctle ~i care are rolul de a strangula intrarea aerului incarburator. Prin inchiderea oIapetei de soc, amestecul de-v,ine mai bogat in benzlnd ~i face poslblld pornirea mo-torului.

La scurt timp dupe pornirea so cu clapeta de soc in-chlsd, motorul Incdlzlndu-se incepe sa mearga neregulat,gaJopind, iar 10 evacuare apar gaze de culoare necqrc.Aceste simptome oroto ca rnotorul, acum cold, refuzo saarda corect un amestec excesiv de bogat in benzine. iarculoarea neagra a gazelor de esopoment indica prezentocarbonului neoxidat din lipsd de aero

Prin deschiderea treptctd a clapetei de soc mersul mo-torului devine regulat, gazele evacuate devin incolore(vara) sou albe (iarna, ori pe timp rece, din cauza con-densdrll rapide a vaporilor de apa 10 evacuare, vapori careprovin din aerul aspirat).12


13/82

Cind motorul functloneozc regulat, fara trepldotll, cudapeta de soc deschisc, se poate porni cutornobllul.Exploatarea automobilului cu socul partial sau total

inchis este 0 grava gre~eala care duce la:- lipsa de putere a motorului;- consum exagerat de benzlnd:- spcloreo pellculel de ulel de pe piesele metalice in

frecare in interiorul motorului;- corozlunl puternice ca urmare a condensdrll benzinei

pe suprofcto cilindrilor;- diluarea uleiului din carterul motorului etc.La Dacia 1300, socul este plasat chlcr in stinga coloa-nei volanului. sub tabloul de bord, iar cctionoreo sa este

lnsotitc de aprinderea unei lumini galbene pe tabloul debord, tocmci pentru a atrage otentlo co, in momentul incore motorul a ajuns la 0 temperatura convenobllc, sa nuse uite obllqotlo de a deschide complet oIapeta de soc,

Singura corncndc asupra motorului pe care conduce-torul 0 octloneczo permanent este pedclo de occelerntle,Accelerarea ~i reducerea portlclo sau totolc a accele-rotlel se executa numaicu talpa piciorului drept, fOra a

ridica tocul de pe podea. Resortul reuducdtor al pedaleide cccelerotle este foarte moale (pentru a nu supunepiciorul drept Jo eforturi permanente, care ar fi insupor-tabile). In ccecsto sltuntle, cccelerctlo nu poate f apre-clcto ~i dozcto deoit pe cale cudltlvc, Se va urrndrl decitonu] motorului, iar expresia ton de acce/erafie, care su-gereaza cursantului controlul cccelerctlel pe cale oudltlvc,va fi rnentlnutd pina ce ccesto se deprinde perfect cu ma-nevra cccelerotlel.B. Primul organ al transmisiei, montat chiar pe motor

~i avind rolul de a cupla sau decupla motorul de cutia deviteze, este ambreiajul. Functlcncreo sa poate fi expllcctdpe schema 4.Pe ccpdtul orborelul motor este montat un disc (1) acarui turotle este evident turotlo motorului. Axul denumit

priza, care iese din cutia de viteze (facind parte din aceas-ta), are ~i el montat un disc la extremitatea sa onterlocrd,

13


14/82

T1JA DE/ACTIONARE

+ P E O A : ~AMBREIAJSchema 4

MOTORlnsd acest disc poateglisa pe nuturile prizel,mentlnindu-se perma-nent Intr-un plan per-pendicular pe priza (dis-cui 2).

Cele douo discurisint cdptuslte pe fetelede lucru cu un materialrezistent la temperaturimari ~i cu un coeficientde frecare foarte mare(ferodo).discul 2 catre discul 1,n resort puternic R il1llpingetlnlndu-l presat pe acesta.

Apasind cu piciorul sting pe pedala de ambreiaj (fatade pozltlo conducctorulul, prima pedcld din stinga). tijadin schema 4 depcrteozd discul 2 de discul 1 comprimindresortul R ~i decuplind astfel motorul de cutlo de viteze.Prin eliberarea pedalei de ambreiaj se permite destin-derea resortului R, iar discul 2 este presat puternic pe dis-cui 1. astfel ca mlscoreo arborelui motor este tronsmisdin continuare prizei, deci cutiei de viteze.

Din explicarea sumcro a functlondrll ambreiajului (con-structlc sa fiind mult mai cornpllcctd dedt cea sugeratade schema 4) se pot deduce urmctoorele:a) puterea motorului este trcnsrnlsc vdlrect prizei prinsolidarizarea celor doud discuri (1 ~i 2);b) pozltllle Jmportonte ale ambreiajului sint:- ombrelot (cuplat) - pedala de ambreiaj llberc: dis-curile 1 ~i 2 puternic presate de .resortul R. astfel ca intrediscuri nu mai existd misccre relotlvc, Puterea motoruluise transmite inteqm I prizei;- debrelct (decuplot) - pedala de ambreiaj fiind apa-

sotd total, pina la podea, discurile 1 ~i 2 sint depdrtoteintre ele, resortul R comprimat. actiunea motorului oprin-du-se la discul 1. deci discul 2 nu poate fi antrenat demotor;

-semiambreiat (cuplat partial) - pedala de ambreiajfiind intr-o pozitle lntermedlord (intre podea ~i pozltlc am-14

AR80REL-..,....."""",!VMOTOR


15/82

brelot), discurile atingindu-se. insa discul 2 fiind presatpe discul 1 numai cu 0 parte a fortel resortului R. Denu-mim conventional ccecstd pozltie zona critica.Puterea care poate fi prelucto de 1 0 motor este propor-

tionala cu urrndtorll factori:- suprofcto de frecare a ambreiajului factor con-stant;

- coeficientul de frecare al ferodoulul foetor con-stant;

- presiunea exercitotd de discul 2 asupra discului 1cu ajutorul resortului R - factor variabil. depinzind depresiunea piciorului conducdtorulul csupro pedalei deambreiaj.Din c,ele expuse rezultd co:- Ambreiajul ne permite co din turotlo, respectiv pu-terec, motorului, sa ludm numai 0 parte convencbllc, men-tinind stereo sa de cuplare in zonocrltlcc.

- Cuplarea motorului cu cutia de viteze prin interme-diul ambreiajului poate fi facuto gradat. fara smuclturi, inrcportcu lndemlnoreo conducctorulul de a trece prin zonacriticd (de la pozltlo debreiat 1 0 pozltio ambreiat).Evident. in zona crltlcd, discul 1 se roteste cu turotlomotorulul, iar discul 2. cuo turctle mai mica.

Freccreo dintre cele douo discuri produce calduro.care. dela un anumit grad de temperatura. este extremde dounotoare materialului din care este construit intregulambreiaj. In afaro de ccecsto, ferodoul. solicitat la fre-cori excesive. se va uzo rapid. mdrlnd in acest fel pretulde cost al reporotlllor curente necesare mentlnerll auto-mobilului in functiune,

Deducem deci co orice debreiere trebuie sa se executebrusc ~i total (plnd la podea), iar rnentlnereo ambreiajuluiin zona crltlcc trebuie limitate . 1 0 un minim necesar.C. Urmctorul organ al transmiterii puterii motorului larotlle motrice este cutia de viteze.Daca motorul ar fi cuplat direct cu rotile motrlce, elnu or putea invinge inertia mcslnll care sta pe loc. Rolul

outiei de viteze este acela co, prin reducereo turctlel obtl-nute de la motor. cu ajutorul unor rotl dlntote de diametre15


16/82

3b TRANsMlslE'_'*-~II~===ii(JI-t--+---=~-M;-~ATRE ROTILEMOTRICE'3a AX sECUNDAR,;;.:_~~;;....._.....;~__,

CUPLAJ DIRECT CU GRABOTITREN FIX CORESP. V,OTOR

Schema 5

inegale, sa se obtlnc 0 substontlolc marire a fortei trans-misa rotilor motrice ~i deci posibilitatea de ,a porni auto-mobilul din loc.

In sectlune longitudinala, 0 cutie de viteze de construe-lie closlcc este aratata in schema 5.

Pinionul a din capul posterior al prizei pune in mls-care trenul fix prin intermediul pinionului b, deci ~i pinioa-nele 1a, 2 a ~i 3 a, care sint solidare cu trenul fix.A~a cum se vede din pozltlo prezentoto in schema 5,

prin intermediul ambreiajului ~i al prizei rnlscorao de lamotor se tronsrnlte cu ajutorul cnqrencjulul a-b trenuluifix, care se rctestacontlnuu cit timp functioneozd motorul~i pedala deombrelo] nu este apasata.Odotd cu trenul fix se rotesc ~i pinioanele 1a, 2 a

~i 3 a, fara a transmite mlsccren mai departe.Deed se debrelozd, prize ~i trenul fix, cu pinioanele

10, 2 a ~i 3 a, continua sa se rotenscd in virtutea iner-tiel, cu 0 vltezd din ce in ce mol mica, plnd la oprire.La ambreiere, atit priza cit ~i trenul fix cu pinioanele1a, 2 a ~i 3 a se pun in mlscore.Realizarea diferitelor ,angrenari de roti dlntote din cutiade viteze se executa cu ajutorul manetei schlmbdtorulul

de viteze, la automobilul Dacia 1300 aceasta fllnd plcsctcin dreapta scaunului conducdtorului, in podea. Exista nu-meroase tlpurl de automobile 1 0 care maneta schlmbcto-rului de viteze este a~eZlatasub volan.Schema 6 arata schimbarea vitezelor, litera R reprezen-

tind viteza de mers inapoi, ale carei pinioane, in scopul16


17/82

slmpllflcoril lnteleqeril, nu au fost pre-vozute in schema functlonolc 5. Sltuotlodin cutlo de viteze, fara angrenare. re-prezentctc in schema 5, corespunde inschema 6 cu pozltlo manetei in punctul a(punct mort).Doca manetaeste deplcsotc in punc-tul 0' ~i apoi lasata llberc, ea se rein-toarce In punotul a dotoritd unui micresort r. Schema 6Co urmare a celor orctote mai sus,deducem ca pentru a introduce monetain treapta I de vltezc, pozltio cea mai bund a miinii drepteeste cu fcto palmei spre stinqo, fara astringe degetele penuca din capul manetei, iar din punctul a ', fOra a sloblusooro presiune spre stingo, se va impinge moneta cupodul palmei cdtre inainte.

Din prnctlcd s-a constatat ca degetele nu trebuiestrinse pe nuca manetei schlrnbdtorulul de viteze.

De regula, la schlmbcreo vitezelor (treptelor) vomurmdr] cu exactitate schema respectivd, faro a incerca mls-cari in dloqoncld sou eliminarea unghiurilor drepte.Manevrarea din treapta I in treopta a II-a se va facepresind usor levierul cu fete polmel-spre stinga ~i tragin-du-I cotre Tnnpoi in doi timpi,focind 0 mica pnuzd inpunctul 0'.

Manevrarea din treapta a II-a in a III-a se va faceimpinglnd user cu podul palmei maneta pina in punc-tul 0', lasind 0 froctlune de timp nuca llberd, co resortul rso 0 deplaseze din 0' in 0, sl: impingind-o din nou cupodul palmei din punctul a in 3.Manevrarea din treapta a 1 1 1 - 0 in a IV-a se face tro-

gind maneta spre inapoi, absolut para lei cuaxul longitu-dinal al rnoslnll ~i focind 0 mica pcuzd in punctul O.Mcnevroreo din treopto a III-a in a II-a se face tra-

gind usor nuca longitudinal inapoi pine in punctul A. iarocolo, intorcind fata palmei spre stinga, impingem monetapinG in 0', de unde 0 tragem usor in punctul 2.

Cele expuse ~i indicate ca metode de rnonverd aleschlrnbdtorulul de viteze vor fi urrndrlte permanent atit de

( p c rr_j.F 1 / I J I ' . N W - 0I J. .. '\fi)?) (9

17


18/82

instructor, cit !ii de cursant. Nu se va admite niciun fel deabatere sou simplificare 1 0 manevrarea schlmbatorulul deviteze.

Cu timpul, cursantul va observa !ii percepe 1 0 introdu-cerea sou scoaterea dlntr-o trecpto de viteza 0 u~oararezlstentc a manetei, rezistentd care rnorcheozd inzdvori-rea sou deszdvorlrec din treapta respective. La acest gradde perfectioncre nu se poate ajunge insa decit dccc, de1 0 inceput, el este controlat so nu stringa mina pe mo-neta schlmbctorulul de viteze.

Manevro schlrnbdtorulul de viteze se transmite in cu-tia de viteze !ii are co urmare:

- in treapta I: cuplarea pinioanelor 1a cu 1b (cele-lalte pinioane raminind totdeauna decuplate, in afara dea !ii b);

in treapta a II-a: cuplarea pinioanelor 2 a cu 2 b;- in treapta a III-a: cuplarea pinioaneior 3a cu 3b;- in treapta a IV-a: cuplarea extremltdtil anterioare

a axului secundar cu capul posterior 0 1 prizei prin inter-mediul unui monson cu crobotl (priza dlrectc),

Pentru a putea insa angrena doud rotl dintote, con-ditio necesord este co una din ele (de ex. 1a) so semlsteliber, iar ceololto (1 b) so fie in legatura cu rotile motrice.Pentru indeplinirea conditiel de mai sus debreiem, decitrenul fix ~i, implicit, pinionul 1a se vor roti liber; in

ocecstd sltuotie, el poate fi angrenat cu ajutorul maneteischimbdtorului de viteze cu pinionul 1b, deci cu axul se-cundar.

In momentul in care restabilim cuplarea ambreiajului.rniscoreo se transmite de la motor - prin cmbrelo], priza,tren fix. pinioanele 1a !ii 1b - 1 0 axul secundar !ii deacolo la rotile motrice (printr-un grup conic ~i axe plane-tare).

In oceostd etopd a descrierii sistemului de transmisie,instructorul va face 0 mididemonstratie, pornind motorul.debreind ~i introducind moneta schlmbdtorulul de vitezein treapta I. iar apoi, prin ambreieri ~i debreieri succesive,va ordtc co automobilul porneste !ii se opreste in raportcu starea de cuplaj a ambreiajului.18


19/82

D. Frina de serviciu sou de picior (a doua pedala dinstinga) este hldroullcd ~i cctloneozc asupra celor patrurotl, Actioncreo frinei de serviciu se face cu piciorul drept,ccelcsl care cctloneozd cccelerotlc (comenzile de frina ~icccelerctie fiind antagoniste). insd iocul piciorului dreptin timpul conducerii este deasupra pedalei de cccelerctle,astfeI co dupd terminarea reducerii vitezei cu ajutorulfrinel, piciorul drept se va intoarce pe cccelerctie, chiardeed cpdscreo pe pedala de cccelerotle nu este necescrc.

Frina de mina sou de ajutor functloneczc mecanic !1ioctloneczd numai asupra rotllor din spate. Este 0 frinade parcare ~i se utlllzeozd la oprirea automobilului numaiin cazul in care a survenit 0 defectiune necsteptctd lafrina de serviciu.

Inainte de a se trece la pornirea automobilului din loci se vor orata cursantului urmdtocrele:

- manevra de ajustare a scaunului in raport cu taliaconducdtorulul:

- reglarea oglinzii retrovizoare:- manevrarea semnollzotorului, mentionlnd co acesta

functloneczc intotdeauna in sensul rotirii volanului (de ex.:volanul spre stinga - semnalizatorul in ccelosl sens). acestorndnunt explicind ~i manevrarea semnalizatoarelor ose-zote in dreapta coloanei volanului (de ex.: Dacia 1100.R 10).

De asemenea. cursantul va fi prevenit co:- de siguranta automobilului ~i a persoanelor din el,

precum ~i de respectarea legii clrculotiel se va ocupanumai lnstructorul, cursantul mentinindu-se in primele arela urrndrlreo tehnicii conduceril:- este contraindicat ca in timpul mersului cursantul sa

cecrd lamuriri supllrnentcre instructorului. Mai ales lainceputul instructcjului, aceste lamuriri se pot referi lalucruri cu totul neesenticle, prejudiciind lnsd desfosurorecnormcld a sedlntel, condusc anume de catre instructorpentru formarea ~i fixarea deprinderilor necesare;- pozltlc miinilor pe volon, in ipoteza in care iI asemuimcu un cadran de cecsornlc, ar fl cam in dreptul cifrei (orei)10 ~i. respectiv, 2. Nu se vor stringe miinile pe volcn.

. 9


20/82

Metoda folosltd de instructor pentru a transmite curson-tulul cunostintele ~i deprinderile privitoare la tehnica con-ducerii constd inindicarea suocesivd, la momentul oportuna flecdrul gest, astfel lnclt cursantul va avea doar obligatiade 0-1 urmari ~i de a executa rniscdrlle in timp util sl: inrndsurc poslbllltdtllor sale. Orice gest, ramas neefectuat decctre cursant, va fi cornpletct de' instructor.

P o r n i r e a . a u t o m o b i l u l u iOrdinea operctlunilor care trebuie: efectuate pentru aporni automobilul din loc este urmutoorec :1. Debreierea - bruscd ~i totold,2. Cuplarea in treapta I.3. Asezcreo piciorului drept pe pedala de cccelerotle.4. Asigurarea in oglinda retrovizoare ~i lateral stinga.5. Semnalizarea la stinga (presupunind co automobiluleste oprit pe partea drecptd a strdzll),6. Eliberarea frinei de mine.7. Pornirea propriu-zlsd, ~i anume:- ton moderat de occelerotie 1 0 motor;- se ornbrelozd (se $Iabe~te presiunea pidorului stingpe pedala de ambreiaj) nu exeesiv de lent, pina cind tonulmotorului scade slrntltor si automobilul pornesta usor dinloc; in oeest punet pedolo ombreioju/ui se opre~te pe loein curso 50 oscendentd:- se compenseozd cu cccelerotle pierdereo de ton a

motorului;- se continua ombreierea lentd,Locul ales de instructor pentru exercitllle de pornire tre-buie so lndeplineoscd urrndtocrele condltll:- soseouo sou strada so fie drecptd ~i netedd pentrua nu necesita schlmbdrl de directie ;- traficul so fie cit mai redus cu putintc, pe de 0 partepentru a nu mari ernotlo cursantului (care fOra voia so

portlcipd totusi la trafic, inregistrindu-I ~i temindu-se deel), ~i pe de alta parte spre a-i inlesni cursantului per-ceperea tonului motorulul ~i a schlmbdrll de ton cind am-breierea ajunge in zona crlticd.20


21/82

Chiar in sltuctlo traficului extrem deredus este nece-sor ca in primele 2-3 sedinte instructorul sd-l ajute pecursont la tlnerec volanului ~i ded la rnentlnerec dlrectlelautomobilului. Acest lucru se va face de cdtre instructor cumina stinga, pe sub ceo dreeptd a cursantului.Dupd pornirea automobilului in treapta I, instructorul

va cere cursantului sa rndrecscd ~i sa rnlcsoreze viteza. deciteva ori, dind acestuia posibilitatea de a stabili 0 core-lotle intre tonul motorului ~i iuteolo automobilului. In ceeace prlveste manevra volanului, i se va atrage otentlo caacesta nu trebuie rosuCit in tot tirnpul mersulul. volanul vafi rnlscot lentsi cu arce de cere foarte mid, ~i numai pen-trua corecta tendinto outomobllulul de a parasi traiectoriaclorita.I n general, mi~eari/e volanului vor fi cit moi mid eaomplitudine ~; se va ostepto reccpo automobiluJui lamisccreo efeefuafa ..Cind se cbservccd automobilul nu se inscrie in curba

dorlto, se va amplifica unghiul rotilor cu 0 rnlsccre supll-rnentoro de volan.

Este necesar ca instructorul sa corecteze permanentrendlnto cursontului de a face miscdrl prea ample cu vola-nul ~i de a reduce apoi unghiul rotilor lo constatarea caautomobilul vireczd prea mult.

Miinile nu vor stringe volanul, ci se vor rezema usorpe el cu degetele flexate.Se va interzice cursantului ca in timpul mersului sa-~i

privecscd picioarele, maneta schimbdtorului de viteze souoricare alte comenzi.in ccecstd faza de instructaj se va evita oprirea auto-

mobilului in treapta I. Mentiondrn acest lucru, deoareceeste bine co de 1 0 inceput sd-] deprindem pe cursont ca,la oprire, frinarea sa preceodc debreierea or, in stodiulsdu de antrenament, acest lucru este aproape imposibll intreopta I. .Dupe parcurgerea a 100-200 de metri (dlstonto oceostova fi hotarita de instructor de la coz 1 0 caz), se constctoco resplrctio cursantului a redevenit egolo, c o poate auzi

21


22/82

;-i urmari sfaturile pe care instructorul i Ie do cu vocecalma ~i pe un ton scdzut.Acesta va fi momentul ca instructorul so-I invete pecursant trecerea de la treapta I la treapta c 1 1 - 0 .

Metoda utlllzctd va f urmetoorec:- Instructorul il va preveni pe cursant co va trebul soexecute gest cu gest. la momentul indicat, rniscdrile cei se vor dicta.

- Va cere cursantului morlreo vitezei automobilului prinridicarea tonului motorului (deci, accelerind).

- impiedicindu-I pe cursant so-~i ridice mina drecptode pe volcn, instructorul ii va cere ca. simultan cu debre-lereo (cpdsorec ambreiajului la fund. brusc ~i total), soelibereze pedala de cccelerctle. Cursele pedalelor de am-breioj ~i accelerafie fiind inegale, pentru a se realizo si-muitaneitatea, trebuie ca ambele misciit! s a lie efectuaterapid.

- Dupa ce mlsccreo slmultond a picioarelor a fost bineexecutctd, faro smuclturd ~i faro ambalarea motorului, seva permite cursantului so puna mina pe maneta schlmbc-torului de viteze cu fete palmei spre stinga, iar in timpulschimbdrli treptei va fi invatat s a efedueze 0 mica pcuzdpe linia punctului mort.- Dupe schimbarea treptei I cu treapta a II-a. lnstruc-

torul va cere cursantului so elibereze pedala de ambreiaj,apoi, cu piciorul drept pe pedala de cccelerctle, so ridicetonul motorului.NOTA:La marea majoritate a cursonttlor ideea schlmbfirii treptei deviteze. este instinctiv legate. exdusiv de manevra schlmbdtorulul deviteze, core i se pare foarte dificila. Astfel, el va fi atit de absorbitde oceostd operctie, incit va neglija intotdeauna gestul simultan atpicioarelor (debrelereo bruscd ~i reducerec totala a occelerctlel), caretrebuie sa preceada obligator;u manevra de schimbare a treptei deviteze. Cind instructorul tine mina dreaptii a cursantului pe volanpine 10 deprlnderec mi~cerii simultane 0 picioorelor, va simtl cumccesto lnceorco se-~i smUilge mino de pe volan (uneori cu destul5putere), pentru a 0 duce la moneta schimbdtorului inclote de efec-tuorea debreierii. Aceost6 mlscare instinctive se estompeozd dupe

22


23/82

3-4 ore de instructaj, insa lnstruotorul nu va pierde din IHIIdere ca,in cal de nesupraveghere otentd, cursontul va avea tendlnto de arelua gestul instinctiv chiar dupe 10-12 ore de instructaj.

O p r i r e a a u t o m o b i l u l u iDupe parcurgerea a citorva sute de metri in treaptaa II-a, instructorul va cere cursantului sa-i urmcrecscdexact indlcctiile pentru efectuarea opririi, ~i anume:semnalizare dreopta;piciorul drept parase~te pedolo de cccelerotle ~itrece pe pedala de frina, pe care apasa usor, obtlnindreducerea vitezei automobilului;se dirijeuzd automobilul pe dreapta ;- se debrelozd total;- se apasa in continuare pe pedala de frina pina 1 0oprirea automobilului;- se seoate moneta schlrnbdtorulul de viteze 1 0 punc-

tul mort, eliberindu-se opoi cele douc pedole (ambreiaj~i frina).Pina 1 0 oprirea tota/a a automobilu/ui, ambe/e miin; vorramine pe volan.uots,- Semnclizarea opririi, conform RegulamentulUli de okcula~ie, se

va foce prin aprinderea lampilor rosll STOP situate in spatele auto-mobilului, nctiune legatO automat de mecanismul de cctloncre 01frinei de serviciu. Sea constctot inso co semnollzorec dreopto. pre-cedind cctioncreo frinei de serviciu, sugereoze ~i oblige pe eondu-catoml outovehlculului care eventual or veni din spate, so se onga-jeze spre stinga pentru a depo~i ~i so evite ostfel 0 tamponore dinspate dolorite neotentlei.

- Gestul instinctiv 0 1 tuturor lncepdtorilor, in preajma momen-tUIUii opririi outomobllulel, va fi ocala de o-sl repezi mino dreoptii(~i odoto eu mine ~i privireo) spre rncneto schlmbdtoruiul, pentruc-l scoate din viteze.- Concomitent cu acest gest, e; vor slabi intotdeauna presiuneapiciorului drept pe Irina de serviciu. Evident, automobilul va trebuisa fie aprit de instructor. Instructorul, cu fermitate 11 perseverenfd,va obliga pe cursant sa opreosca intotdeauna cu ambe/e miinipe volan 1i cu prlvlreo inainte.


24/82

Capitolul uP o r n i r e , i o p r i r e T n c o n d i t i i d e t r a f i c .S c h i m b a r e a t r e p t e l o r d e v i t e z l .F r T n a r e l e n t i . O p r i r e I t l p u n c t f i x

Prima ~edinta efectivd de conducere vc-fllnceputd cu 0recapitulare a cunostintelor pe care cursontul le-a dobinditpina otunci, refentoare numoi 1 0 tehnico conducerii (decifOra descrierea functiondril slsternulul de transmisie saualte omdnunte mecanice).Se vor face insa completer] sl precizdri asupra obliqc-tHlor ccnducctorulul Tnolnte de plecoreo in curse, opera-tiuni care trebuie so constituie deprinderi- ~i onume:1. Observoreostdrll generale a automobilului.2. Controlul uleiului ~i lichidului derdclre.3. Reglarea scaunului conducctorulul In raport cu taliaocestulc, Scaunul se va regia cstfel incit -piciorul sting alcursantului so pootd impinge pedala de ambreiaj pina10 podea faro un efort preo mare. ort lculot io genunchiuluiraminind usor flexotd atunci cind pedala de ambreiaj este1 0 podea.4. Se vor crete cursantului pozitio ~i manevra butonu-lui clcxonului, a solterului ~tergatorului de rarbriz. precumslo semnalizatorului.5. Reg1lmeaoglinzii retrovizoare astfel ca. faro c-sl modi-fica pozltlo ccpulul, cursantul sa poctc observa dlntr-ooruncdturc de ochl situctlo din spatele automcbilului.6. Se va relua manevra schlrnbdtorulul de viteze ..Iarece", trecindu-se din punctul mort in treapta I. din treapta Iina II-a, din a 11-0 in a III-a, din a 111-0 in a II-a. pre-cum ~i din I, a II-a slc 111-'0 in punctul mort - manevra-rea in treapta a IV-a va f omisa cu bund ~tiinta. urrninda fi efectuotd mult mai tirzlu, cind cursantul va puteaconduce singur cu viteze peste 45-50 km pe ora. La mane-vrarea schlrnbdtorulul de viteze_se va insista cu precddereasupra urmctoorelor puncte:

- pozltlo corectd a miinii drepte in raport cu mlscorecce urmeozd a fi efectuete:


25/82

urmanrea cu strlctete a schemei de schimbare atreptelor de viteze fara a se neglija unghiurile drepte;

- aplicarea foarte moale a rniinil pe nuca levieruluipentru a se sirnf bine inzdvorlrlle sldeszcvcrlrlle din diver-sele trepte, precurn ~i efectele resortului care lucreozd pelinia punctelor moorte. ' '

Dupe operotiile enumerate mai sus, cursontulvo f( dinnou prevenit ca nu are decit-obllqctio de a-I asculta peinstructor ~i de a incerca, in rncsuro posibilitdtllor sale, saefectueze gesturile ~i operotlile in rnornentul indicat deinstructor. Nu se va ocupa in' nici un caz de aplicarearegulilor de circulotle ~inici nu-s] va concentra otentloasupra diverselor obstacole pe care Ie vo intilni in cole.Toate acestea ramin in sarcina exclusive a instructorului.

- se controleozc din nou maneta schimbdtorului dacaeste scoosc din viteza;- se porneste motorul decdtre cursant.La automobile moderne, la care transmiterea mi~carn

de la maneta schlmbctorulul pina la cutio de viteze seface prin bare rigide, cu crticulctli in bucse de materialplastic, cel mai sigur mijloc de a controla pozitio punctu-lui mort este urmdtorul:

- Cu motorul debreiat, se impinge inainte .maneta plnola copotul cursei sale - in acest fel cutia de viteze va fiongrenotd in treptele I sau a III-a, dupe constructio auto-mobilului (lo Dacia 1300, in treapta a III-a).- Se trage u~or inapoi de moneta, pina se simte des-

zevorirea din treapta de vltezd respectivd. Astfel putem fiabsolut siguri co ne aflam in punctul mort 0 1 cutiei deviteze.in timpul pornirii motorului ambreiajul va fi presat lapodea (pozitie complet debreiat), lor motorul va fi user

accelerat. Aceostc rnonevrd se efectueozd in ipoteza comotorul este cold.Dupe pornirea motorului se ombrelczd, se reduce total

cccelerctlo ~i se lasa motorul sa functioneze 20-30 se-cunde. 'Pornirea de pe loc va fi efectuotd de catre cursant ur-

mind lndicctiile date de instructor ~i anume:2 ! : i


26/82

1. Debreiere2. Cuplarea in treapta I3. A~ezarea piciorului drept pe cccelerctle4. Asigurarea in oglinda retrovizoare in spate ~i lateral

prin intoareerea usocrd a eapului cdtre stinga5. Semnalizarea6. Eliberarea frinei de mine7. Pornirea proprlu-zlsfi.

Taetul 0 1 7-lea, care comportd:- ton usor de cccelerotie:- ambreiere pina 1 0 sccdereo tonului ~i pornirea au-

tomobilului cu tlnereo ambreiajului (semiambreiat);- eompensarea printr-o u~oara cccelerotie a pierderiide ton a motorului;- ambreiere lentd in continuare;va fi repetat pine cind cursantul simte clcr zona criticda ambreiajului ~i face pornirile din loc faro gre~eala.Numai dupd ocecstc verifieare (eventual repetcte) cursan-

tul va trece 10 treaptaa II-a. Metoda folosltd de Instructorva fi aceea indicate in capitolul I. Dupe parcurgerea a100-200 m in treapta a II-a, se va trece la treapta a III-a,dupa cceeosl metoda, apoi se va alege un loc potrivit ~icursantul va opri automobilul.

F o a r t e i m p o r t a n t :1. La schimbarea treptelor de viteze nu se va permitecursantului se-fi to mina dreapta de pe volan (pentru a

o duce la maneta schimbetorului de viteze) decit dupe cegestul concomitent al picioarelor (debreiere totala fi ce-dare complete) a acceleratiei) a fost rapid fi complet exe-cutat. Instructorul va line eu mina sa stinga mina dreoptda cursantului pe volan in timpul mlscdrii picioarelor aces-tuia.

2. La oprire nu i se va permite cursantului sa-i lo minadreapta de pe vo/an (pentru a scoate maneta schimbato-rului /a punctul mort) dedt dupa oprirea tota/a a automo-bilului.26


27/82

in timpul executdril acestui prim exercltlu de pornire,schimbare a treptelor ~i oprire pot fi constotcte urmatoa-rele deficiente ale cursantului:

- in timpul schimbdrll treptei de vitezd, ~i anume inmomentul monevrdrll manetei respective, cursantul are ten-dlnto de a schimba cu mina stinga, ramasa pe volan, direc-tio de mers 0 automobilului.

Aceostc deficlentd poate fi rernedlctc prin sfCituirearepetoto a cursontulul de a nu stringe volanul, obliigindu-Itotodcto co pe onumite portiuni de drum (Iipsite de obsta-cole ~i necesltdti de semnalizare) so conduce numai cumina stinga, cea drecpto tlnindu-se pe scaun (nu pe ma-neta schirnbdtorulul], Acesta nu trebuie in nici un caz sodevina un obicei, un stll de a conduce al cursantului, sis-temul descris fiind destinat numai pentru a mari slqurcntomiini stingi pe volan cind dreapta este ocupctd cu altamonevro.Metoda lndlcctd mai sus pentru rezolvarea acestei defi-

ciente se dovedeste eficace in peste 70% din cozuri. Cei-lolti curscntl, care nu pot mentine dlrectlc cutornobllululin timpul schlrnbdrll treptei de vltezd, vor face parte dincategoria celor 0 1 cdror instructaj trebuie prelungit. Acecstodeflcientc nu este insa de natura de a opri instructajul inloc pina 1 0 rezolvarea ei. Dlsporltlc ei poate surveni trep-tat, fiind urmarite cu perseverentc de instructor uneori chiordupa 20 de ore de instructaj.- 0 alta deficlentd care apare cu regularitate 1 0cursontii oblsnulti, Hind inse mult mai usor de eliminot,este frinarea brusco la oprire.Se va expllco cursantului c o presiunea piciorului dreptpe pedclo de frina trebuie sa fie, in special in zona mer-sului incet, proportionolc cu viteza automobilului. In con-secinto, oprireo automobilului trebuie se coincide cu slo-bireo complete a presiunii piciorului drept pe pedclo defrino.

in acest stadiu ol instruotajului, exercitllle de pornirede pe loc, trecerile succesive de la treapta I 1 0 treptefeo II-a ~i a 1 1 1 - 0 se vor repeta de cite ori se va simtinevoio, pina cind cursantul manifesto 0 oarecare familia-


28/82

rizcre cu tactele pornirii ~i cu toate mlsccrlle ~i gesturilecerute de efectuarea exercltlilor,

Exercltlul urrnctor va fi constituit din oprireo sl relua-rea mersuluiinainte fOra a mai trece prln eele scptetacte, ~i anume:Cursontul va presupuneca seafla in, spatele unelcoloane care merge foarte incet ~i cu foarte dese oprlrl.Momentele opririlor ~i pornirilor vor fi indicate de catreinstructor.

lata manevrele ce vor trebul. efectuate:- oprire fara dirijarea automobilului la bordure sau

marginea din dreopto a drumului;- scoaterea manetei schlmbotorulul din treapta in care

ne-am oprlt, sldblreo complete a frinei de picior ~i intro-ducerea rnonetei 'in treapta I., Asezoreo piciorului dreptpe cccelerctle.

- Pornirea (conform tactului 7 al pornirii, aratat ante-rior). Se va insista asupra parcurgerii destul de rapideacursei 'moarte ascendente a ambreiajului (de 1 0 podeapina in zona critical.Prin repetarea acestui exercltiu, instructorul va obtlnede 10 cursant deprlndereo de a opri sl porni destul deiute in conditli de trcfic, la stctll de tramvai fararefugiupentru pietoni etc.

Urmotorul exercltiu in acest stadiu de instructaj VOlfi oprirea la punct fix. Exercltiul va fi executat astfel:

1 . Instructorul va indica din timp locul de oprire inraport cu un reper pe care cursantul il poate observo usor(copac, stilp, gura de canal etc.).2. Cursantul va executa urmotooreo succesiune de ma-

nevre:- mlcsororeo vitezei prin reducerea complete a ecce-lerntlei ~i cctlonoreo usocrd a frinei de serviciu;- , 1 0 circa 15-12 km/ora debreiere totcld ~i slcblreopresiunii pe frina de serviciu, astfel co automobilul so par-

curga din inertle spotlul ramas;- oprirea complete la punctul fix indicat, prin rndrl-

rea presiunii piciorului drept pe frino de serviciu.28


29/82

CapitoIuI III

S c h im b a r e a t r e p te io r d e v i t e z ld e la . m ic l a m a r e s i in v e r s .O p r i r e a la in te r s e c t i e

Am vozut in primelecapitole ca rndrlrec wltezel auto-mobilului prin accelerare, intr-o treoptc de vltezd oare-care. face necesord schimbarea treptei respective intr-unasuperlocrc,De exemplu: pornim automobilul prin metoda cunos-cute din sedintele onterloore, evident. in treapta I; dupdce morlrn vitezn in treopto I, schlrnbdm in treapta a II-a.Rezu/ta co schimbarea trepteide vitezaeste 0 con-

secinta a variafiei vitezei automobilului.Presupunem co un automobil ruleozd cu 0 viteza de35-40 km/ora in treapta a III-a de vltezo ~i se lveste ne-cesitatea reducerii vitezei sale dintr-un motiv oarecare.De exernplu, urmeczo un drum cu deniveldrl pronuntote,gropi etc. Succesiunea de manevre pe care conducctoruivo trebui sa Ie execute este urmdtooreo :1. Micsororeo vitezei automobilului prln reducerea cc-celeratiei sl cctloncreo frinei de serviciu pina la circa15-20 kmJ.ora.2. Debreierea bruscc, concomitent cu ellbercreo frineide servlclu, Piciorul drept, care a octlonot frina de ser-viciu, trece pe cccelerotle, insa fara a accelera.3. Schimbarea treptei a III-a cu a II-a.4. Ambreierea lentc ~i reluarea u~oara a unei ecce-lerotll cit mai corespunzdtoore mersului in treapta a II-'a.In concluzle, schimbarea treptei a III-a cu a II-a a fostnecesord din couzc rnlcsordrll vitezei automobilului.Sint insd multe ocazii clnd viteza automobilului scadefora Interventlo (cu Trine) conducdtorulul, 00 de exemplu:

pante pronuntote sl lungi, drum cu zapada. nlslp, no-roi etc. care provoacCi0 rapida scddere a viteiei auto-mobilului.In aceste sltuotll, se va schimba treapta a III-a cu aII-a. trecind prin urmdtonrele manevre:

29


30/82

1. Debreierea bruscd, concomltent cu reducerea t'ota,laa cccelerotlel,2. Schimbarea din treapta a 1 1 1 - 0 in a II-a.3. Ambreierea ~i reluarea occelerotlei.In aceste cazuri, cccelerctlo se reia in forta pentru acompensa opozltlo pe core outornobllul 0 lntiineste 1 0inaintare ,prin sporirea puterii motorului,Instruotorul va trece 10 volan ~i va f.ace cursonturulciteva dernonstrctll, in care va crea necesitateo schlmbc-rii treptei a 1 1 1 - 1 0 cu a II-a:- Prin reducerea "'itezei automobilului, cctlonlnd trinade serviciu.- Prin reducerea vitezei cutornobilulul, reducind ecce-lerctlo.Se va cduto un drum cu troflc foerte redus, iar cursan-tul va fi pus so exerseze de cit mai multe ori schimboreade 1 0 treapta I pinola a III-a, co 0 conseclnto a rncrlrllvitezei automobilului prln rrccelerotte ~i schimbarea de 1 0treapta a 1 1 1 - 0 1 0 a II-a, ca 0 consecinto a mlcsordrll vltezelprintr-unul din procedeele indioate mai sus.De asemenea, se vor relua oitevo exercltll de oprire1 0 puna fix, esc cum s-a aratat in capitolul II."Oprirea 1 0 intersecfie" este primul indicator de olr-culctls pe care instr:uctorul il vo descrie ~i ara,m curson-tului, cerindu-i totodotd so-l respecte oprind 1 0 lntersec-tie ori de cite ori il vo intilni in drum,Se va explica curscntulul co indicotorul de oprire 1 0Intersectls are forma unul octogon de culoare rosie culnscrlptln "STOp, este plasat pe dreapba drumufui carelntersecteozc un drum cu prioritate (intre 5 ~i 25 m delntersectle, astfel co sa fie perfect vizibil) ~i oblige laoprirea totola in looul cu vizlbllltote maxima ~i unde nuse stinjeneste traficul de pe drumul cu prioritate.Locul de oprire vo fi ales in report cu cele excusemoi sus ~i in functle de intentin pe core 0 avem in pri-vlnto directiei de mers:a) intentlo de viraj la dreapta (schema 7);b)intentia de viraj la stinga (schema 8);c) Intentlo de mers drept inainte (schema 9);d) lndlcoreo locului opririi prin marcaj (schema 10).

38


31/82

Inainte de ase trece 10 exe-cutareo opnrucerute de acestindicator, se vorordto cursantu-lui fazele execu-tlel sl anume:

1. Pregatirea~ireperarea 1 0 -cului unde se vaefectua oprirea.2. Oprirea

complete,3. Pregatireapornirf (monetain treapta I, iarpiciorul drept pecccelerctle),4. Asigurareain stinga ~i

dreapta.5. Pornirea.In faze a 2-0(oprire comple-to) cursantul vofi obllqct so pri-

vecsco locul un-de se va opri ~iin nici un caznu va incercasa se asigure(privirea stionga-dreapta) in tim-pul opririi.De oseme-nea, este inutilsa se osigureinainte de pre-gatirea pornirii

-----r-----,--1---itII

1 m . ' "Schema 7

., (

Schema 8


32/82

una, asigurarea s a fie ultima operafie care precedepornirea de la indicatorul "Oprire la intersecfie".

Se va explica cursantului co un autovehicul ce se vedevenind spre intersectie, la cca 40-50 de metri ~i chiarmai departe, nu poa-te fi considerat sufl-cient de indepdrtctpentru ane permiteso lntrdrn in intersec-tie. Un autoturism, peun drum cu prioritate,poate circula in ora~cu 60 kmforo. respec-tiv ceo 17 mfs , iar unautocamion, cu 40km/oro, respectiv ceo11 m/s .Cum automobilulde instructaj porneste

de la indicatorul,,,Oprire la lntersectie"

II_._-_._j.-----'-III

Schema I'

_._-._--

Schema 10

L

._---

(faza 3),deoarece pi-no cind' efectueozeoperctllle depreqctl-rea pornirii (scoate-rea manetei.' dintreapta in' care s-aprodus oprirea ~iintroducerea ei intreapta I, csezcrecdin noua pioioruluidrept pe cccelerctle)sltuotic in intersectiese poate schimba ~ieste necesoro 0 noudasigurare.

REGULA : Totdea-


33/82

trednd de 10 0 kmJora 10 cca 10-12 km/ora cam in 3-5 5,se vede clair co in acest timp autovehiculele mentlonctemail sus pot parcurge 85 ~i respectlv 55 m.Chiar deed relctiile matemabice mentloncte mai susnu due 10 0 ciocnire, outovehloulul core clrculo pe drumulcu prioritate trebuie neoporot sa-~i mlcsoreze viteza sprea crec spotlul de s lqu rcn to . Ori acest fapt duce 10 con-cluzjc co "nu s-a acordat prioritatea prevazuta de lege$i impusa de prezento indicatorului oprire la intersecfie",eu toate consecintele ce pot decurge din acest fapt.Oprirea prelunqitd nejustljicot la lndlcotorul "OPRIRELA INTERSECTIE"este de asemenea nerecomandabila, eoducind 10 strangulari de trafic. Pentru a troto ocecsto pro-blema in mod convenabil este necesar:o. Cursantul so fie deprins so efectueze porniri destulde rapide ~i sigure, cu ton de cccelerotle ceva mai crescutco de obicei ~i eu ambreiajul tlnut in zona crltlcd atittirnp cit dureczd virajul in treapta I (deed dupd indicatortrebuie so vireze 1 0 stinga sou 1 0 dreapta).b. Deprinderea cursantului eu rezolvarea clnernotlcd aproblemei, in sensul co demarajul sou trebuie so Inceopdin momentul cind ultimul vehieul cdrulo i s-a acordat prio-rit"Jte mai are de poreurs 5-10 metrl pine in centrul inter-sectiel (in raport cu viteza cpreolctd a acestui vehicurl).In schema 10 s-a ordtct oprirea 10 lntersectla limitatede rnorco]. Acest procedeu este folosit mai ales cind de 1 0limite marcajului se asiguzra0 vlzlbllltote multumltocre, lordin dreapta pot veni vehriaule cu gabal'it mere (in gene-ral transport in comun) care au 0 raza mare de gi"a1ie invirajul 10 stinga ~i pe aore 0 oprlre co in schema 8 le-urputea stinjeni in executoreu vi:l1ajllllui.

Capitolui IV

V ir a j e . M i , c a r e a m T in i io r p e v o ia n .A s ig u r l r i T n v i r a jeSedinto de lnstructo] core va trata temele oapitolului IVva incepe cu 0 recapitulare a cunostlntelor ~i depnnderilor

33


34/82

dobindlte onterlor, Curscntul V J C I porni motorul, va executaplecoreo de pe loc au schimbarea treptelor de viteza dela I pina la a III-a, va executa opriri ~i opriri la punct fix,reduceri de vltezo cu schlmboreo din treapta a III-a intreapta a II-a ~i invers, precum ~i opriri la stotli de tramvaifara refugiu pentru pietoni ~i porniri odoto cu tramvaiul.

Instruotoru I va urmorl, in special, urrndtoorele:1. La scbimboreo treptelor, cursontul sa nu ridice minadreoptd de pe volan decit dupa efectucreo mi~carj,j con-comitente a picioarelor.2. La opnloi, sa nu ia mina dreoptd de pe volon decitdupe opnirea cornoletc a outomobllulul.

Se va face 0 schema sumcro a felului de a executavirajele, dupe cum urmeozd:A. Virajul la dreapta al outomobtlulul A se fcce astfel:- semnolizoreo droop,ta au cel putln 50 de metni ina-inte de coltul strczll:

- apropierea de bordura din dreapta a trotuarului, cureducerea occelemtiei, Mers in continuare, obsolut paralelcu bordura, la ceo 1 m dlstcntc de ocecsto :

micsorcrec Vlitezei cu ojutorul Mnei de servidu, ur-mote de schimbarea din treopto a III-a in a 11-0;inceperea virojului cind stirlpul din dreapta pcrbrlzu-lui a ajuns aproape in dreptul coltulul trotuarului;

asigurarea in stinga;mdrireo urnghiullui de rotire a volcnulul pina cind seobserve ca auromobslul vlreczd suficient penbm a se inscriestrins ln vlrc]:

- redresoreo volcnulul:- mdrlreo vitezei automobilului si scblrnboreo in treapta

a III-a.Urmdtccrels puncte caracterisbice vor fi subliniate

curscntului pentru a fi retlnute ~i deprinse:- incinte de inceperea virajului, automobilul va mergeabsolut para lei cu bordure trotuorului:-Ia v,iraj,ul la dreopto. mol intii se incepe virajul, ah

sl apoi se efectueozd asigurarea la stinqc, a2 (in coz con-trar nu se poote vedea in profunzirnec strazili, in stinglo);

- redresarea volonului se face in timp ce automobilulin gimtie se apropie de noua directie de mers, cstfel caartunci cind a ajuns pe noun directle de mens, rotile auto-mobilului sa fie drepte (03)'


35/82

S


36/82

B. Virajul la stinga al automobilului B se face astfel:- asigurarea I urrnctd de semnalizare stinga cu cel pu-tin 50 m inailnte de schimbcreo di,rectiei de mers;- asigura-rea II ~i schlrnbcreo directiel de mers pentrua piasa automobilul cu planul sdu din stinga (b1 ) lipit deaxa strczll (respectiv axa strdzll, morccto sau lmoqlnord,nu trebuie depa!?ita);- rnlcsororeo vitezei cu ajutorul frinei de serviciu ~ischimbarea din treapta a III-a in a II-a;- asigurarea III in punctul b2, urmata imediat de nsl-gurorea IV. Cum ccecstd intersectie se presupune a f.i nedi-rijata. urmeczo obligativitatea ocordcril prioritdtii dedreapta. Deci, in cazul in care un vehicul vine din dreapta(C). outomobilul B va opri in punctul b2;- osigurareo V in punotul b3 In oazul in core un vehiculvine din fata (D). outomobilul B va opel in punotul b3;- in oazul in care vehlcululce vine din fata (D1) a sem-nalizot la rindul sau la stinga ~i s-a angajat la axa dru-mului cu lntentlo clara de a vira la sti'nga, virajul la stingaal automobilului B se va face ceva mai devrame, t..,ecindprin punotul b3 astfel ~noit cele doud trolectorh sa nu seintersecteze (acest gan de viraj la stinga fiind legal numaiin cazul existentei unui marcaj in acest sans sau la semnulagentului de circulotie ca se poate precede astfiel).fI.1i~cQrea miinilo pe vo/an. Odctd cu expllcoreo teore-tico a virajelor. instruotorul trebuie sa arate cursantului ~ifelul in care trebuie manevrat volanul in viraj. sl anume:- se va compere volcnul cutomobllulul cu ccdrcnul unuiceosornic. pentru a putea stoblll repere usor de recunoscut:

Viraj 1 0 dreapta- in momentul in care cursan-tul se pregote~te pentru un viro] lodreapta, mina opusd virajului, decistlnga, va parasi ..oro 10" ~i vatrece la ..oro 11", iar mina drecptd3 va parosi ..ora 2" si va trece 1 0

"ora 3".In schema 12, 51 ~i D1 sintindicate oa pozltie norma"'] a mii-nilor pe volcn, iar 52 ~i D2 ca po-zitle pe volan a miinilor pregatitesa inceopd virajul la dreapta.

1 2

86

Schema 12

36


37/82

La inceperec virajului 1 0 dreapta:- mina stinga roteste volanul spre dreapta de 1 0..ora 11" 1 0 "orele 2-3-4" (dupd necesltctl), in timp ce minadrecpto parase;;'te complet volonul:- mina drecptd cpuco volanul de 1 0 . .ora 1" si-l rotestecatre dreopto pina 1 0 "om 3-4", in timp ce mina stingaparase~e volanul.Gesturele pot fi repetate de douc-trei ori, in functle deraza virajuJui.Viraj 1 0 stingaSe executa absolut analog:- pregatirea vlrcjului 1 0 stinga mine dreoptd trecela "ora 1", miln'astinga loa"ora 9".La inceperen Vli'r.ajului1 0 stinga:- mino dreatpta roteste volonul cctre stinga de 1 0..ora 1" 1 0 "ora 10-9-8", in timp ce mina Siti,ngaparase~tevolanul;- mina stinga cpuco volanul de la "ora 11" sl-l rotestecotre stinqo pina 1 0 "ora 9-8", in timp ce rnlno dreoptdparase~te volanul etc.Evident, ce,lede mai sus sint simple lndicctil. Amploarea

mlscorllor se va definitiva mult mol tirzlu, in functie de tern-peramentul ~i constltutlo fizlcd a conducctorulul.Metoda de executie a virojelor trebuie sa fie schemati-zotc, cursantul intelegind mai repede ;;i mai precis geome-trlo virojului du:pa schema declt dupa demonstrctie.In ceea ce prlveste miscoreo milnilor pe volan, metodaceo mai bunc de predore este efectuarea mai rnultor virajepe s,trazicu ciroulctie redusd, cu vitezd foarte mica, curson-tul fiind 1 0 volan, iar instructorul conducindu-l milnile asocum s-a crotct mai sus.La lesiren din viraj, redresarea volanului se va exeoutala ilnceput oa gesturile vlrnjului invers. De exemplu: dupdvircjul 1 0 dreoptc, redresarea volcnulul se va face cu ges-turile indicate pentru virajul la stinga. Pe masura cecurscn-tu4 se vo sirnti mali ~igur pe outomobil, redresarea volanuluise va face in mod autonom, lasindu-,I sa alunece prin pal-mele miinilor, paralel cu reluarea occelerctiel.

In general, treptele de dificultate urrnorlte de Instructorin ef.ectuarea exercitiilor de Vlirojevor fi:o. cursantul va executa virc]e stinga-dreapt!a intr-uncartier cu straz,j porolele si perpendiculore cu trofic foarte

37


38/82

redus, urmcrlnd 0 corecto geometrie a vlrcjelor (esc cums-o crotot in schema), in treoptn a II-a de lIIiteza, cu cca10-15 km/Oira ~i cu mirnjle conduse pe volcn de cdtreinstructor. Asigurarile vor fi facute de cdtre instructor, iarcursanrtulvo semnollzo legal;b.la cele de mol sus se vor adaluga opoi csiqurcrlleex:ecutate de cursant in mo men t e l e indicate de Instructor:c. 1 0 cele de mai susse vor adauga rndriren vitezei auto-mobi,lul,ui lo Iesirec din vlrc], schlmboreo in treapta a III-a,mersul in breapta a 1 1 1 - 0 intre douc vlro]e, lor 1 0 nproplereovircjului urrndtor, mlcsorcreo Vlilt'ezeicu ajutorul frinei deservidu ~i schimbarea din treopta 1 0 1 1 1 - 0 in a II-a.Aceste exercitli vor f,i repetote ~i in urmdtoorele sedlntede conducere, duroto lor fiind cam de 10-12 minute, pinacind instruotorul constctc cdou fost bine insusite de cdtrecursant, ca ocesto executa lIIi,rojelecursiv, si,gur pe sine ~ipe automobirl, fara a neglija obsolut nici unul din elemen-tele impuse, crctote mai sus.

Capitolul VC i r c u l a t i a T n t r a f i c i n t e n s .M e r s u l l o a r t e T n c e t c o l a t a , I s p a t e l e .M e r s u l s i n u o s c u l a t a , I s p a t e l eC i r c u l a t i a i n t r a f i c i n t e n s

Cursontul care a efectuot temeini.c un numa,r sruficientde ore de conducere, a depoins manevrele crntcte in ccpl-tolele precedente, urrneczo a executa tema prlnclpcld aocestui capitol care este mult mai di,ficila ~i anume, circu-lctlo in trojlc intens.lnstructorul, in poligonul admis, va alege un traseu cuun g'rad sporlt de dif.ioultate, cdlcd: un troflc intens, au unnurncr mare de indicatoore de clrculctle ~i a cdrui por-curgere dus-intors sa insumeze com 0 [umdtote de ora.Desl, la nivelul la care se aHa, cursontul trebuie sa-~ifi insu~it in inrtregi.mecunostintele de oirculctle, el viaf.i pre-venlt de catre instructor ca, la prime porcurqere a troseului38


39/82

oratat, intreaga sarcina a rezolvcrll problemelor de cirou-lotle va fi prelualta integral de lnstructor, cursontul Ililmitin-du-se lo exeeutoreo la tirnp ~i intoomcl a iondicali,il"ordatede ocesto.Rolul ooestei etape in lnstructo] este ccelo de a oblsnuicunsonrul cu ombionto traficului modem, el ramilnind inocelcsl timp calm, fllnd asigurat co rezolvarea problemelorde ciroulctle este in sorcino Instructonelul.Treptct, in tlmpul orelor de conducere urmetocre, ins-tructorul va a,tl1ageotentlo cursnntulul asupra dlverselor ele-mente de circulotie ale ocestul trcseu, orotlnd ~i felul cumse rezollvamomentele respective.Astfel, cursantul va ajunge co dupd 5-6 ore de con-ducere so pamourgacu u~:urinta traseul orctot, iar interven-tiile lnstructorulul vor fi din ce in ce mai rore ~i. ele vorvizo numai lucruri de omdnunt.Acest trcseu, pe care-I vom numi in mod orbltror u,t~aseuunic", Viafi mentlnut de instruotor otito tirnp cit va f l nevoiein report cu copccltoteo curscnbului respeotlv de c-sl insusicunostintele ~i deprlnderlle necesore mersului in clrculotieintense.Dupe ce toate sorclnjle de rezolvore a momentelor de cir-oulotie au fost trecute peneslmtjtede 10i:nSiliructorI'aeursont,instructorui mentlnlndu-se strict ,in rolul deobservator(birnevoitor ~i gata onidnd de lnterventle), ocest utraseuunlc" poate fi parasit ~i inlocult cu orlcore olt traseu incirculctie lntensd.M e rs u l f o a r t e i n c e t c u f a t a ~ I s p a t e l e , m e r s u l s l n u o s

Un automobil care sta pe loc ore nevoie, pentru a porni,ca numcl 0 parte din puterea motorului so se trcnsrnltdcutiei de viteze (cuplotd j,n treapba I) prin intenmediulambreiajului. Motlvul oprlril in loc a pedalei de ambreiajin curso sa oscendentd, in morneneul in core tonul rnoto-rului scade, este tocmol moterfcllzoreo lntentlel conducd-torulul de a nu tronsmlte, de la lnceput, cubiei de vitezetootd putereo rnotorulut, ci nurnoi 0 pante din ea. In felulacesta pornirille din loc sint line. faro smucituri ~i faro oorirlnedortte ale motorului.Docc am dori co automobilul. odotd pO!lnri,tdin loc, s omeiarga cu 0viteza extrem de redusd, o'r trebul ca forta


40/82

pornirii sa fie ~i mai mult mlcsoroto {imediat dupe porn-i,re"deoarece intretlnereo rnlscdrll necesito, desigur, 0 for1a mairnlcc decit invingerea inertiei si imprimarea rnlscdril.Practic, pentru a realize un mers extrem de incet 01 auto-

rnobllulul, se va proceda dupa cum urrneczd:- se debreiozc, se introduce maneta in treapta I;- se do un user ton de cccelerctle:- se cmbrelozd pind cind tonul motorului scade sufl-cient pentru caautomobilul so se puna incet in mlscore,lor in momentul acela se apasa pedala de crnbrelo] sprepodea cu 2-3 mm, mentlnlndu-se apoi permanent in acelpunct. Acecstc presare a pedalei de ambreiaj se reaJ,jzeazaprin incordarea usocrd a rnuschllor piciorului stiing. In modarbitrar vom denumi ocecsto mcnevro "mers foarte lncetcu ambreiajul tlnut",Instruotorul va alege 0 strode lipsita de clrculctie ~ifOra denlveldrl, unde, dupa 0 dernonstrotie de cca 1-2 mi-nute, il va i,"va~a pe cursant so execute ccecsto monevro.Se va atrage otentlo cursantului so nu-sl indrepte prl-vireo asupra pedalelor sau propriilor plcioore in tirnpul exe-cutdrli acestui exercitlu,Dupe ce instructonul a constatat co elevul a prins punc-tul de tinere al ambreiajului ~i ca poate merge foarte lncet,se va trece 10 ccelcsi exercltlu, insa cu mers sinuos printrejaloane.Roseul ccestul exercitlu este acela de a-,I deprinde pecursant cu corelctlo intre miscdrlle rnllnllor pe volan ~i pozl-tlc picioarelor pe pedalele de ambreiaj ~i cccelerctie. Ioloc-

nele vor fi osezote in linie drecptd, 10 distanla de ceo8-10 metri unul de altul, iar strada trebuie so fie faradenivelcrl, de preferintc csfoltotc, Exercltlul urrnctor va fjmersul cu spatele in linie drecptc, foarte incet.

Inainte de inceperea acestui exercitiu, se va reaminticursantului modul de manevrare a manetei schirnbdtoruluide v:iteza pentru a fi introdus in "mers ina poi".lnstructorul va incepe exercitiul cu 0 demonstrctie dincare cursantul va trebui so retind pozitlc la volon, cu minastinga sus pe mijlocul volanului (Ia ..ora 12"), mina drecptcpe spctcrul scaunului de linga volcn, corpul torsionat cdtredreapta, privirea in centrul geamului din spate al auto-mobilu1ui.~ .


41/82

In prhninta mi~cari'i volanului, i se va spune ~i repetacursontului in timpul rnersulul cu spatele, ca directlo in caretrebuie sa miste volonul este ceo in care doreste sa diri-jeze spotele moslnll.Pentru a ilustra mai bine acest fopt, se va efectua decitevo ori mersul sinuos cu spctele, foarte incet, insa fara[olocne.In timpul acestui exercltiu instructorul va cere curson-tul'ui so miste volcmul intr-un bord al cutomobllulul, apoiin celala,lt bord, pentru a constatJa reuctlo ccestulo lamisccrile volonulul - m.i~carile volanului se vor executacu unghiuri mici ~i se va cstepto (in mers, blnelnteles)recctlo cutornobllului.Foarte important: La manevre/e automobilu/ui cu spa-tele, atit instructorul cit ~i cursantu/ vor evita foloslrec indi-cctlik "dreapta" ~i "stinga", care creeazii ;ntotdeaunoeonfuzii ~i due /0 manevre inverse, ci numai indicafia cospate/e ma~inii se va indteota In partea ;n care vom rotivo/anu/.In timpul executdrii exercitlllor de mai sus se va con-srcto co, din cauza concentrcrll csuprc mi~canHorvolcnu-lui, curscntul va piende de multe ori punotul "de tinere"

o] crnbreicjuiul ~i in conseclntc automobilul sau va li~nicu vltezd mult prea mare, sau se va opri.De fiecare data exercitlul ilia fi reluat de la plecareade pe loc, cu cccentucreo necesltdtii de 'a se obtine 0rnlscore foarte inceotc.

Capiiolul VIC l r c u l a t l a T n t r a f l c I n t e n s . D l s t a n t e c e s e v o rp l s t r a T n m e r s . D e p l , l r e a . T e h n l c a T n t o a r c e r l lT n s t r a d l d i n t r e l m l , c l r l1 . C ir cu la tia in tra fic in te ns . D ista ntece se v o r p istra in m ers . D ep i,irea

in timpul parcurgerii "traseului unic" rnentlonct in co-pitolul precedent, instructorul va urmari cu precddere ur-motoorele:.4 1


42/82

a. Din punct de vedere 0 1 tehnicii conducerii:- Mentlnereo miinii drepte a cursantului pe volon, cittimp dureozo rnisccreo concornitentd a picioarelor careprecede schimbarea treptei de vltezd,- Opririle vor fj executate fara a se lua mina dreoptdde pe volan; maneta schlmbdtorulul se va scoate inpunctul mort numai dupd oprirea totcld a automobilului.- Orice vcrintie substontlolo a vitezei automobilului vafi urmotc de trecerea in treapta corespunzdtoore a cutieide viteze.- Mic!1orarile de vltezd se vor face prin:- reducerea cccelerotiei:- cctlonoreo frinei de serviciu.

Docd reducerea vitezei a fost mai ompki, se va trecein treapta inferionrd.- in orice coz se va interzice cursantului incercareade a obtine reduceri de vltezd prin debreiere.- Virajele se vor executa cu ambreiajul cuplot, cu ex-ceptlo celor efectuate in treapta I (in general dupe opri-rea la lntersectie) care se fac cu ambreiajul tlnut.- De la treapta a III-a lin sus (dad treapta a III-a !1ia IV-a) piciorul sting va sta obligatoriu pe podeo, alo-turi de pedala de ambreiaj.- Dupd opririle impuse de condltille de clrculctie,maneta schlrnbdtorului va f cuplotd in treapta I (deci seva pregati imediat pornirea). cu exceptio opririlor a cdrordurotd este previzibil mai lunga (peste 20-30 secunde).cind maneta va f lasata la punctul mort. iar pedala deambreiaj complet eliberotd.Atentio instructorului va fi indreptotd in permcnentoasupra corectitudinii manifestate de cursont in deprinde-rea tehnicii conduceril, mentlnereo directiei automobiluluiin timpul schimbdrii treptelor de vitezd etc.Orice gre~eala cornlsd de cursant in efectuarea uneimanevre va f imediat sesizotd, cerindu-i-se acestuia sa nuo mai repete.b. Din punct de vedere al circulatiei:- Asigurarea care precede pornirea de pe loc, pre-cum !1i semnalizarea respectivd s o fie riguros respectate.- Se vor evita opririle brutale inutile: viteza automo-bilului se va reduce in raport cu necesltdtile momentuluide clrculotle,


43/82

Inainte de oprirea pe dreapta. dirijarea automobi-lului spre trotuar va f precedotd de semnalizarea respec-tiva. Se va atrage mereu otentlo cursantului asupra locu-rilor unde oprirea sou stotlonorec sint interzise.- In timpul mersului se va mentine 0 distanta cores-punzdtoore fata de vehiculul din fata. Elementele care vorinfluento aprecierea acestei distonte sint:- vizibilitatea (zl, amurg. noapte);- starea ~i structura drumului (asfalt. piatra cublcd

cu diferite grade de uzurc, denlveldri):- condltiile meteorologice (uscct, umed, polei, za-pede):traficu I rutier;

- gradul de adaptare a eursantului la traseu;- viteza de circulctie a celorlolte vehieule ~i a auto-

mobilului de instructaj.In ceea ce priveste acest ultim factor (viteza de clrcu-

[otle) 0 veehe prescriptie indica un raport usor de retinut:dlstcnto intre autovehiculele in mlscore, in metrl, sa fieegala eu viteza lor de deplasare in km/ora. respectiv. 1 0o colocnc care ruleozo cu 0 vltezd de 50 km/ora dlstontcintre automobile sa fie de 50 m. La capacitatea de frinarea automobilelor moderne acest spctlu dintre autovehiculepare cam mare, insd, avind in vedere ca ~i ceilclti factoricare influenteczd lungimea acestui spotlu nu sint intot-deauna optimi ~i ca. moi ales in orcs, te poti cstepto ori-cind la 0 schimbare brusco de conditii (de ex.: 0 portlunede pavaj acoperit eu nisip sou eventual ud). conslderdmccecstd veehe prescrlptie co fiind sanatoasa ~i completacoperitoare in zona vitezelor moderate (pina 1 080 km/ord),

- Semnalizarea so se execute 1 0 timp, respectiv eu eelputln 50 m (in orcs) inainte de locul schimbdrii directleide mers (~i nu 01 obiectului ce urrneozo a fi depdslt, eummai fae chiar ~i unii conducdtorl vechi). Ea va fi obliga-toriu precedotd de asigurare.- Instruetorul va impune eursantului 0deosebltd rigu-rozitate in respeetarea regulamentului privitor 1 0 locurlleunde aeesta prevede miqorarea vitezei pina 10 limito evi-

43


44/82

tori; oticiuu! perico/; instructorul va rnentlono aceste 1 0 -curio orotlnd ~i care or putea f pericolul potential.- Automobilul de instructaj va circula numai pedreapta. Dlstonto lotercld fata de bordura din dreapta

va f opreciotd in raport cu latimea strczll, eventualelemarcaje etc. In lipsd de alte indicii, instructorul iI va sfatuipe cursant sa se ghideze dupd culoarea ~i gradul de lus-truire ale pavajului. Se va observa ca distcnto norrnclointre traseul automobilelor ~i bordura din dreapta este,in general, lndlcotd de exlstento unei fisii galben-gri ~inelustrultc.- Se va pune un accent deosebit pe lrnportonto ale-

gerii culoarului corespunzotor cu directio de mers dorltc(preselectare) 10 lntersectli cu mai multe benzi de circu-lotie.- In prlvinto depdslril, se va explica cursantului co

cceostd monevro nu trebuie sa lzvorosco dlntr-o ornbitiesou orgoliu copildresc de a trece inaintea tuturor. Depd-slreo este 0 necesitate rezultoto din diferento de vitezanorrnola a douc vehicule.

Sa presupunem un vehicul A care merge pe dreaptacu 35 km/ora ~i un vehicul B care vine din spatele lui A .in cceecsl directle de mers, cu 50 km/ora. Necesitateoexecutcrli manevrei de depdsire este evidentd, urmind coin cursul acesteia so se respecte in totalitate prescrlptiilelegale prevczute de regulament in acest caz.

Daca insa vehiculul A merge cu 40 km/orc, iar vehi-culul B, care merge tot cu 40 km/ora, rndreste viteza 1 055 km/ora pentru a depa~i vehiculul A, procedeul lui estecu totul gre~it, iar cei ce se cornportd astfel, mai devremesou mai tirziu vor suferi consecintele.

Durata depcslrll este in functie de urrndtorii factori:- diferento dlntre vitezele de mers ale autovehiculelor

inainte de angajarea in depa~ire;- supleteo sou capacitatea autovehiculului care exe-

cuta depdslreo de c-sl mari rapid viteza;- viteza maxima perrnlsn de lege in locul unde se exe-

cuta depdsirec :- lungimea autovehiculelor respective.


45/82

in evaluarea conditiilor legale ce permit efectuareadepa~irii conducdtorul care depcseste trebuie sa tinaseama neopcrot de durata previzlbild a depdslri].Nu se vor incerca depdsiri de autovehicule care, chiar

deed n-ou semnalizat. au de depdsit 1 0 rindul lor alteobstacole. 0 usooro deplasare lotercld spre stinga estetotdeauna necesoro inainte de a ne angaja in depdslre,tocmai pentru a observa drumul inaintea vehiculului pecare vrem 50-1 depdslm.- in privlnto ocorddrii prlorltotll pietonilor ~i vehicu-leior. instructorul se va rnentine de asemenea strict in li-tera [eqli, manevrind personal automobilul (cu ajutoruldublei comenzi). 1 0 inceputul efectudr!l "traseului unic"iar opel, incetul cu incetul. trecind cursantului acesteobllqctll.- Pe masura ce cursantul se familiarizeaza cu acest"traseu unic", instructorul va insista mai mult asupra res-pectdrii regulamentului de clrculotie, precum ~i asuprarepercrll, lnterpretdril ~i respectdrii indicatoarelor de cir-culotie.Evident, toate cele expuse mai sus trebuie executatedin prima ora de conducere, dar deed la inceput lnstrue-torul este cel ce face aproape totul, iar cursantul are 0participare minima sou chiar negativa, cu timpul curson-tul va prelua de 1 0 instructor toate sarcinile conduceriiautomobilului. Evolutio cursantului va fi morccto tocmaide schimbarea sensului de inclinare a acestei bolonteimaginare: cursant-instructor.

2 . T e h n ic a in to a r c e r ii in s tr a d a d in tr e i m i,ca r iMetoda de predare a acestei manevre este demon-strctlo instructorului, insotltd de explicotle in timpul exe-cutdrll rniscdrilor, Din punct de vedere al clrculotlel, seva oroto cursantului co prima so obllqotle este aceea dea observa deed in locul in care doreste so faca intoarce-

rea ocecstd monevro este poslbild ~i permisc. Cum efec-tuarea manevrei de intoarcere presupune in prealabil 0oprire, in locurile in care oprirea este lnterzlsd nu sepoate efectua intoarcerea.45


46/82

a. Mi~carea I:- presupunem automobilul oprit in loc, cu manetaschirnbdtorului la punctul mort ~i motorul in mers;- se efectueozo asigurarea ~i se sernnollzeczd stinga;- se porneste in treapta I, cu ambreiajul tinut, extremde incet;- pe primul metru parcurs se rasuce~te total volanulla stinga (automobilul se mi~ca extrem de incet, lor ma-nevrarea volanului la stinga se executa cit se poate derapid);- cind rotile din fata mai au de parcurscca60-70 cmpina la bordura din stinga (schema 13) se roteste rapid

volanul spre dreapta (cit de mult este poslbil pe ocecstcdlstcnto) ~i se opreste automobilul cu rotile in rigola dinstinga. Bordura trotuarului poate fi otlnsc, insa nu trebuielovlto cu putere.Deed distonto de maximum 70 cm de bordura dinstinga, la care se incepe manevra volanului spre dreapta,este respectotc, automobilul, care de la inceputul rnis-carii I a girat la stinga, nu da semne ca ar incepe gira-tlo la dreapta, or tocmai acesta este scopul nostru, caautomobilul sa gireze mereu la stinga pine la 0 intoar-cere complete.b. Mi~carea a II-a:- se executa 0 asigurare la stinga ~i dreapta;- se porneste in mers inapoi, cu ambreiajul tlnut, ex-trem de incet;- pe primul metru parcurs cu spatele se completeozdrotirea volanului total la dreapta;- dupe ce volanul a fost total rotit la dreapta se ra-suceste corpul la stinga (pentru a vedea in spate pestinga), iar mina dreopto se a~aza sus pe volan (..ora 12"),timp in care outornobllul se deploseozc extrem de incetcu spctele, rotindu-se usor cu fete cdtre stinga;- cind rotile din spate mai au de parcursceo 60-70 cmpind la bordura din dreapta (acum stinga), se roteste ra-pid volanul la stinga, iar outomobllul se opreste cu roatastinga din spate in rigola.c. Mi~carea a III-a:- se e~U'ta 0 oslqurore stinga ~i dreoptc ~i se sem-nollzeozd stinga;46


47/82

- se porneste in treapta I extrem de incet:- pe primul metru palicurs se completeozd -rotireo vo-

lonulul total la stinga lor apoi, pe masura ce outomobllulse oprople de porolelismul cu bordure, volanul se redre-seozc, intoorcereo filnd tenminotc.Trebuie explicot curscntulul ca alegerea locului deopnire pentru efectuoreo unei intoorceri se va face astfelinclt la cea 2-3 m lnolntec ma~ilni,i,nlcl pe trotuarul dindreapta, nici pe cel din stinga sa nu se afle obstacole(srtilpi. arbori, pietoni etc.). DUipacum se observe din sche-mele 13sl 14.acestea sint locurile unde rotile mcslnli ajungin rigola, iar f,ato ~,i, respectiv, spotele mnslnll ajung dea-supro trotuorulul. Evident, cutomobtlul se poote oprl ino-inte de ctinqereo unui eventucl obstccol, i,"sa i l n acest caznu se vo mai folosl toa~a latiomeastrazii pentru efectuareairrtoorcerii.

CUI!SIClnrtul1a executa intoOlicerea de 3-4 orl la fiecareora de conducere. la lnoeput indrumot ~,iojutct de instruc-tor. apoi din ce in ee mai independent. pina cind cjunqela 0executie perfectd in 30-40 secunde.

De asemenea, se va otrcqe otentlo curscntolul co, mndo mcnevrd executata cu ombrelojul tlnut, ocesto se incdl-zeste onorrno] ~i deci n,u trebuie sa se execute prea multelntoorcerl in oceensi ora de lnstructo].

Schema !3

7Qcm

Schema 14


48/82

Capitolul VII

M a n e v r e d e i n d e m i n a r e " s l a l o m " . O p r i r e a, i p o r n i r e a i n p a n t i . F r i n a d e m o t o r

in momentul oborddrll rnoteriolulul cuprins in cnplto-lui VII, cursontul a porcurs un nurndr minim de 13 ore deinstructaj de conducere, a efectuot de cel pujln septa oti"traseul unic", fornlllonzlndu-se cu mediul de circulotle ~icu aplicarea leqilor clrculotlei in acest traseu; el a execu-tat minimum 18-20 lntoorcerl de pe loc dtn trei mlscdrl,deprlnzlnd mersul incet cu ambreiajul tlnut, corelat cu 0rnlnulre corecta a volanului.

Preolzcrn insa ca numai Instructorul este ~n rndsurd dea hotdri deed deprlnderlle !?i cunostlntele core reprezlntdcristalizarea rncterloluhn predot in pnrnele sese capitoleau fost temelnlc re~i'nute~i fiX!a:telji se poate trece deci laetapa urrnctoore,

1 . E x e c u t a r e a m a n e v r e i d e i n d e m i n a r e " s l a l o m "Tema ccestel probe 0 constltule mersul sinuos al auto-mobilului prlntre 5 jaloane osezote in linie dreopto ladlstcnta egole, distcnto dintre douo joloone ~ililndlrnpusd(0 lunplrne ~i juma1tate a cutomobllulul respeotlv).Cum in ccecstd lucrare cutomobllul de re~erinta a fost

Daoia 1300, ca fiitnd cel mai raspindi;t prin~re amatori, dis-tontele !?i reperele ce vor fi indicate la desorierea tuturorprobelor de indeminare se vor referi numai la Dacia 1300,lo celelclte malrci ~i tipurl urmind a se stcblli elementelecorespunzdtoore dimensiunilor respective.

In schema 15 se ilndica pozltlo [cloonelcr la dlstontode 6,50 m unui de altl!ul(corespunzotor mcslnil Dacia 1300),preoum ~Ii pozltlo iniyi!ola a automobilului ce urmeoze saexecute proba de slalom.Considerdrn ca outornobllul este limitat in paftile late-rale de douo plomurl - plcnul vertlcol .A oare [lrnlteozdautomobHul in stingo !?i plonul vertlcol B core ' i T llrnlteozd..


49/82

-+--+5-+__ ~4-+---~3

~ PLANUL/.1/ PRELUNGITJALON 1 DSchema 16

in dreapta - ~i definim eo diSitantade 1 0 un jolon 1 0 automobil (L)lungimea perpendicularei eoboritddin jalonul respectiv pe planul ver-tical cel mai apropiat (in schema16, pe pianul A, prelungit).Pornlrec in proba de slalom seva foce pe 0 llnle drealPta, obsolutpcrcleld au llnlc de csezore a ja-loanelor ~i 1 0 0 distanta laterala de primul jolon (conformdeflnltiel date), de ooa 80 cm. Mersul outomcbllolul va f.ifoorts incet, cu ambreiajul tlnut, iar rotile perfect drepte

(volonul 1 0 . .zero").in momentul in care piciorul perpendicularei coboritedin jalonul 1 pe planul A va cadea pe mijlocul usll cores-punzdtoore loeului de la volan (schema 17), faro a semodifica viteza rnoslnll (foorte incet, cu ambreiajul tlnut),se va roti volonul la stinga pina 1 0 limita (volan totalstinga), iar privirea cursantului se va muta spre jalonul 2.Aceostd rotire a volanului spre stinga pina 1 0 limite se vaexecuta viu, dar nu brusc. Prin exercltll repetote, cursantulse va depninde cu o corelotle convencblld 'intre viteza dedeplosare a automobilului ~i cea de cctlonore a volanului.in momentul in care, virind spre stinga (cu volanul totalstinga). planul B prelungit al automobilului va trece prinjolonul 2 (schema 18) ~i cursantul va vedeo (din locul soude la volon) jalonul 2 com la 20-25 em in stinga coltululdin dreopta fata, fOra a modifica viteza rncslnll el vaincepe redresarea volonului (se va roti catre dreapta pinace spitele vor ojunge adoua oara in partea de jos), iarrotlle drepte (volanul 1 0 . . zero").in timpul redresdrll volanului automobilul i~i va conti-nua giratia sa la stinga, ostfel ca la sflrsltul redresdrll (vo-

Schema 15

B

49


50/82

2+IIII

1 ~80frJUMATA:rE u $ A_ em FATA

P[ANUL A

2 DISTANTA/Zo-30cmPLANUL B

Schema 17 Schema 78

lanul 1 0 "zero"). dlstcnto de 1 0 jalonul 2 1 0 planul B pre-lungit so fie de cca 80 em, co in schema 19. Cu volanul1 0 "zero" (deci absolut drept) se va continua mersul incetpina cind piciorul perpendicularei din jalonul 2 pe plc-nul B va ccdeo pe mijlocul usii din dreapta fata (conformschemei 20). cind se va incepe rotirea complete a vola-nului spre drecptc, lor privirea cursantului se va muta pejalonul 3 (schema 20). ln momentul in care. girind spredreapta (cu volanul total dreapta). planul A prelungit vatrece prin jalonul 3. se va incepe din nou redresarea vola-nului, astfel co otuncl cind se ajunge 1 0 ..volan zero" ~iautomobilul merge drept, distcnto de 1 0 jalonul 3 1 0 planul A(cum a fast deflnitd mai sus) so fie de ceo 80 cm.Respectind reperele ~i tehnica descrisd mai sus. se va exe-cuta in intregime proba de slalom.

Schema 19 Schema 20


51/82

I m p o r t a n t :- Viteza automobilului se va rnentine constontd (foarteincet, cu ambreiajul tlnut),- Se vor respecta intocmai momentele de rncnevrc alevolanului ~i acelea de mutare a privirii pe jalonul urrnotor,- Tehnica de executie a slolornulul descrlsd mai susva fi mentinutc pina cind cursantul 0 va efectua legat, faraezitdri ~i fara a f necesar co, in timpul executlel, sa i serepete fazele distincte ale manevrei.- Pe rndsurd

Gabriel Paparizu - ABC-Ul Conducerii Autoturismului

Documents

Transcript of Gabriel Paparizu - ABC-Ul Conducerii Autoturismului