G{}"l

Seduiu CiocArlan.f r-'

ft

ti;

,..,.* r 1

d,'t

Sergiu Cioc6rlan

PROTOCOALELE

EVADAIILORdin Iagdrul experimental

ZIONMarturii terifiante 20 1 1 -20 1 6

OUIIIVRA OqUMOI{TA

zov

f nainte de a fi trecut prin aceastd neagtep-Itate qi tulburdtoare perioadd a viefii mele,

nu-mi inchipuiam cd ar putea exista in RomAniasau oriunde altundeva in lume un lagdr experi-mental. Cu atAt mai pufin imi imaginam ci eu,intr-o zi, voi fi subiectul unui experiment in ca-

drul nebdnuit de bine organizat - chiar perfectaE spune dacd nu m-ar opri un gAnd pe care poa-te e prea devreme ca sd-l exprim acum - al lagd-rului experimental ZION. Abia acum in{eleg cAt

de nepdsdtoare eram, cu cAti ugurinld imi ma-nifestam bucuria de a fi aldturi de ceilalfi, de a-iintAhri fdrd si fi avut m6car un moment presim-

firea cd triiesc aldturi de indivizi care exersaserd

indelung zAmbetul acela ingelitor prin care pu-teau trece drept oarneni. CAnd spun drept, pot sImi gAndesc la situafia aceea in care cineva gtie,

de exemplu, drumul de la Timigoara spre Cluj-Napoca gi ghideazd pe allii in acest sens. Astfefvom spune ci i-a condus drept.In societatea de

care vorbesc gi in mijlocul cdreia trdiam, acel

zAmbet era in mdsuri si-i infitiseze ca oameni

Sergiu CiocArlan

pe agenqii cei mai temufi ai ZION-ului. Nimeninu bdnuia ce se ascunde in spatele acelui chipzAmbitor. Md refer la cei care md inconjurau, cucare zi de zi md intAbream, imi fdceam planuri,beam cafeaua sau fumam o !igar5, pentru ci din-tre ei a apdrut qi cel care avea o gtiinfd aparte dea ftrcarcera in bolgiile ZlON-ului.

Eram atunci (md refer la anii 2010-2011) inperioada de mijloc a vietii mele. Fdri sd vreau,rememorez cdutdrile lui Dante, in aceeaqi peri-oadd de mijloc, gi md surprind zAmbind amar. Afost o perioadd cAnd nu am inleles de ce mi s-auintAmplat toate acestea, cum s-a furigat in mine,adici in ungherele cele mai neverificate ale su-fletului meu, suficienfa unui enunf foarte justi-ficat de altfel: Atfrt timp cfrt muncesc gi imi fac binetreaba, oiala mea este tmplinitd. Evident cE, acasi,soful meu iubitor se striduia de fiecare dati sdmd faci si md desprind de apdsarea unui servi-ciu funcf,ondresc, dar urmele nu dispireau chiarugor. tntr-adevir, nu pot spune ci resimleamorele de birou ca fiind ceva impovdritor. Dim-potrivd, tinerefea gi tenacitatea md ajutau sX fiuchiar mulfumitd de activitatea mea.

Nimic neprevdzut nu pdrea sd zdruncineo existentd pe care o proiectasem exact pe bazaunei decizii luate incd din facultate. Studiul asi-duu qi munca, seriozitatea gi gAndul cd pot iz-

Protocoalele evada;ilor din lagirul experimental Zion 11

bendi prin onestitate, imi determinau imediatgi pe termen lung trdirea. Nu agteptam sd se in-tAmple ceva in viafa mea intr-atAt de uluitor in-cAt si provoace o schimbare radicald, fiindcE nucredeam in miracole. Aveam convingerea ci atAt

timp cAt te agezi temeinic Pe un proiect existen-

fial gi construiegti zilnic, nu are cum sd nu vinireuqita qi increderea. Aceastd incredere, al cireicapital il acumulasem neincetat depdqind agtep-

tirile familiei mele, ale colegilor, prietenilor, mificea sd fiu puternicd, sd nu-mi fie fricd sd infruntsituafii dupd situalii indiferent de gravitatea lor.

Acum mi intreb dacd nu cumva aveam nevo-

ie si strdb atinfernul pentru a md afla pe mine in-sdmi, pentru ci, in esenfd, triiam aqa cum triiescoamenii care nu-gi amintesc adevdratul sens al

viefii, firtr-o amnezie teribild, glumind pe seama

celor care luau hotdrArea de a se retrage din vialasociald pentru a alege un tip de izolare. Nu firfe-

legeam de ce unii oameni se autocondamni, de

ce se exileaz|pe o insuld neconsemnati in hirfileinceputului mileniului al treilea deqi au funcliiimportante qi sunt Persoane a cXror probitate nu

poate fi contestatd. Adica avAnd un curs firesc al

viefir, nepoluat, definit prin excelenld de realiz5rti

personale, profesionale, este posibil ca, brusc, siintervini o intAmplare care sd descopere ci, de

fapt, timpul nu le-a adus o creqtere, o iraintare a

Sergiu Ciocirlan

gAndului, ci, descumpdnitor, nu au ficut decAt sdbatd pasul pe loc, neinlelegAnd blocajul pe care ilacompaniau cu vorbe la fel de bine alese ca gi dis-cursurile jurigtilor. Fiind eu insdmi juristd, m-amfirtrebat inrdgazurile pe care timpul mi le ofereadacd nu cumva mulpmirea mea nu este aparen-t6, dacdnu cumva intuiesc blocajul unei existenteteme, dar nu am gtiut s6-mi dau decAt rispunsuricare sd alunge orice temere. Argumentele aduseerau pertinente. Aveam o formafie intelectualSsolid6, din care cauzd, colegii mi caracterizau cafiind ,,temut de inteligentH", iar principiul caremi cdliuzea in relafiile social-profesionale eradreptatea. AtAt timp cAt nu abdicam de la aces-te instanfe - a gAndi, a rafion4 a iubi, a sivArgidreptatea * consideram cd nu pot fi expusd ni-ciunui blocaj. A existat in aceastd convingere ofisurd? Nu. $i totugi toate aceste principii nu aufost in stare sd md fereascd de coborArea in aceaveritabild impdrdfie a umbrelor. De ce ar mai fifost nevoie? Acum gtiu. De aceea gi mirturisesctoate acestea. fmi dau seama cd ZIONII este in-safiabil. inghite ctipi de clipd oameni. Cere jertfeprecum Moloh in vechime.

Daci oamenii ar gti cAti durere se ascundeintr-un cobai, beneficiul experimenfului ar pdligi s-ar anula in firtregime. Cu aceeagi cruzirnedin vechime, oamenii se strAng in aren6 gi stri-

Protocoalele evadafilor din lagdrul experimental Zion A

ge: ,,SANGE!" De unde pofta aceasta nepotohtede a-l ucide pe celSlalt? Cum se pot aduna atAfiaspectatori infierbAntafi de acelagi gan4 de ace-

eaqi dorinfd de a sdrbdtori chinurile altora? Is-toria are dovezile unor astfel de acte atroce care

seryeau drept porlie zilnicd de hrand pentru opopulalie de diferite straturi sociale care nu pu-tea fi Snutd in frAu decAt daci i se dHdea ceea ce

solicita: sacrificii. O astfel de istorie nu se uiti.Memoria ei std la baza unui experiment unicpentru epoca in care trdim, dar nimic nu e nou,ZION-d are un Cezar al sdu, tor{ionari deosebitde dedicafi qi o campanie nemaiintAlniti de re-crutiri ale cobailor. Ceea ce nu inleleg laboranliiacestui lagdr experimental este cd ei ingigi suntparte a acestei reeducdri.

Reeducarea este tema centrald a ZION-ului.Eardzbatein media intr-o mullime de narafiuni:revolta, relativizarea, banii, pldcere4 puterea.Acestea devin materie primH pentru sinele nostru.Dacd ai asimilat o narafiune care are semnalmen-te specifice, atunci cAnd vei intahd o situafie de

acel tip narafiunea se va declanga in mod auto-mat. De aceea se giirtAmpld ca cei mai mulfi din-tre lucrdtorii din Justifie si fie robofi-digi. Dacd

le parvine un dosar cu menfiunea ,,se respirtge",trei sferturi ascultd comanda f6ri comentarii. E

o certitudine cd pot fi citite gAndurile oamenilor.

14 Sergiu CiocArlan

Tehnologia aceasta smart o permite. Se fac studii depiafd pentru identificarea dorinlelor gi preferinfe-lor oamenilor, pentru a veni in intAmpinarea lor.

Ultima oari cAnd am stat de vorbd cu pirin-tele A., mi-a spus sd nu md tem sd mirturisescprin ce-am trecut. Eu sunt o luptdtoare din firegi nu md tem, dar nu e ugor sd retriiesc o expe-rienld cutremuritoare, aga cum este cea a unuicobai intr-un lagdr experimental. E greu sd miinteleagd toli cei care vor citi aceastd spovedaniepublici a mea, dar ZION-ul nu se compari cunimic in istoria mutildrilor pe acest glob.

Am fost sunati ieri de o judecdtoare care atrecut qi ea prin infernul ZION-uIui. Mi-a poves-tit totul. Cel mai tare m-a uluit metoda hipnozeiprin cAmpuri electromagnetice. Am inchis telefo-nul dupi aproape o ord gi am plAns fdrd si mdpot stapAni. Probabil cd gi ea a fdcut la fel. pentrumiry plAnsul a fost salvator. PlAnsul gi pdrinteleA. tn anumite momente ale noii mele viefi mi in-treb de unde aveam numdrul lui in telefon? pre-supun ci nu a fost o intAmplare. Nu are cum sdfi fost o firtAmplare. $tiam ci trebuie sd sun pecineva. In seara aceea era insigi viafa mea fir joc.Totul sau nimic. $i am gisit numirul de telefonpe care l-am apelat. Eu sunam dintr-un hdu ne-sfArqit al deznddejdii, din infemul ZION-ului.Iarel a rispuns. Aga l-am cunoscut pe pdrintele A.

Partea I

PRIMELE SEMNE

ALE SELECTIEI

PRIMUS

Enun{ul - chei e S i p rov o c are a

de care Ayeam absolutd nevoie

I bsolvisem Facultatea de Drept gi pomeamI hn viald cu mult entuziasm. Fusesem o stu-

dentd care excelase ftr acumularea cunoqtinfelorgiininfelegerea lumii pe care o presupuneau cur-surile, seminariile, activitdfile practice. ln decursde doi ani fusesem gefi de an - cu cea mai maremedie: peste 9.50, iar in alfi doi fusesem integra-listd gi cu rezultate foarte bune. La Universitatea

,,Babes Bolyai" din Cluj-Napoca, unde studia-sem, avusesem un corp profesoral de elitd. lncddin primul an imi indregasem un grup de prie-teni gi colegi care pdreau a gAndi la fel ca mine,in sensul cd erau motivafi putemic de dorinfa dea schimba ceva in oragul nostru, tn 1arA. Ne do-ream altceva. Nu mi se perea cA gAndesc sau simtmai rnult decAt ei, dar probabil ci tenacitatea cucare construiam proiectul acesta al schimblrii i-adeterminat sd vadd fir mine un lider. Eram unitl.

Cu timpul, fiecare a fost prins in sistemulatAt de str.lfos al preocupdrilor cotidiene, al lup-

Sergiu Ciocirlan

tei pentru existen!6. De fiecare datd cAnd m-amintAlrrit cu vreunul dintre ei, am constatat cd inprivirea lor supraviefuiau doar amintiri in legd-turi cu ambilia aceea nestdviliti de a schimbalumea. Cum se insinuase in mijlocul fiinfei loracel lac de steril care imi crea senzatia cd suntsingurd in timp ce ,,dialogam"?

Nu gtiam ce voi face, dar pentru c6, dupdterminarea liceului, cAfiva ani fusesem funclio-nard la tribunalul din re nu mai doream si fiujudecdtor. Mi-ar fi pldcut sd gisesc o altd pozlliedin care sd pot schimba ceva. Nu se risipise acel

enfuziasm qi aveam o incredere deplind cd potsi pledez decisiv pentru dreptate. Nu puteamschimba nimic atAt timp cAt asistam neputin-cioasd la probe gi dictam sentinfe. Trebuia ficutaltceva. Trebuia sd apir. Dar cum?

Pentru cd accesul in avocaturd era desful demult restriclionat de regulile ,,de castd" promo-vate qi impdmAntenite in aceastd breasld, m-amangajat consilier juridic in mediul privat. Am lu-crat cAfiva ani pregdtind dosare cu hArtii, adu-nAnd documente, avize, autorrzafii, certificate,adeverinfe gi altele asemenea. Ceva in interiorulmeu avertizac6, sunt pAndite din toate pdrlile derutini. Eram ingrijoratd.

intr-o zi mi-a atras atenfia un anumit anuntin ziar: ,,Curs postuniversitar de Diagnozd gi Fat-

PRIMUS

tem Comportamental cu durata de L an pentruabsolvenfii facultif,lor socio-umane, psihologie,sociologie gi drepf'. Am devenit atenti gi curioa-sd. Ce putea irrsemna aceasta? Pentru a afla maimulte, am decis sd mi inscriu. Cursul era sus$-nut de prestigiogi profesori universitari. Pe uniiii cunoqteam de la Cluj-Napoca, din timpul stu-denfiei, pe altii doar din studiile de specialitate pe

care le parcursesem gi le figasem. Er4 de fapt, unproiect interdisciplinar la care se predau cursuride drept penal drept procesual penaf criminolo-gie, criminalistic5" sociologia devianlei, psihiatriejudiciard, tehnici de asistenfd social5, tehnici de

comunicare, introducere tn diagnozd. Interesantgi stimulativ pentru mine care incepusem si mdcam pl#onez printre hArtii, dosare qi documente.Profesorii erau buni teoreticieni, buni pedagogi.Se vehiculau termeni, concepte, principii judici-are, umanitariste, imbatabile incontestabile, su-

perioare. Se vorbea despre umanizarea |ustif,ei,despre aparifia unei palete de sanqtiuni gi misurialtemative la pedeapsa indrisorii. Se prezentauargumente de ordin justi$ar, gtiin$fic, statistic,

moral. Se afirm4 cu totul nou, scopul pedepsei:

prevenirea sdvArgirii de noi infragtiuni cu accent

pe indreptare, pe reabilitare qi nu pe caracteru! pu-nitiu pedepsitor, cauzatot de suferinte, coercitiv.Se ind.ucea o direc-tie neconfiscati de rigiditatea

Sergiu CiocArlan

sistemului prin ,,aducerea// in fafa judecdtoruluia elementului care sd umanizeze actul de justifie,care sd-i aducd in atenfie persoana inculpatului gisd-i furnizeze informalii despre,,mecanismul de-clangato/' al comportamentului infracfional. Seinsista pe prezumfia de nevinovdfie care face cairvinuitul, fdptuitorul, inculpatuL sd fie conside-rat nevinovat pAnd la pronunfarea unei hotirArijudecdtoregti de condamna re,,,rdmasd,, definitivd.

Ni se reaminteau principiile. Uneori,la cur-suri, avusesem sentimenful cd am suferit, de laabsolvirea factiltil{ri, o experienfd traumaticdprin care mi s-a estompat, dacd nu curnva radiat,o parte din memoria principiilor. Le cunosteamatAt de bine qi totugi md aflam in situafia pata-doxald de a recunoagte cd afunci md intAlneampentru prima datd cu ele. Ce se intAmplase? AtAtde tare md afectase perioada in care ucenicisemca juristd la birou privat? Este posibil ca dupd untimp dedicat dosarelor, rapoartelor, referatelor,adicd preocupdri exclusiv funcfiondregti, sd ui{iintr-atAt de oameni gi de principii? Mi se pdreahalucinant. $i n-ar fi trebuit.

Erau provocate adevdrate dezbateri despreprincipiul Nonbis in ideml, se discuta cAt se poate

1 Expresie juridicd in limba latind: ,,nu de douE ori inaceeagi cauzd/pentru aceeagi vind,,.

PRIMUS

de sincer despre principiul ,,Maibine un vinovatin libertate decAt un nevinovat in inchisoare".Niciodatd dezbaterile nu se ftnalizau, in sensulc6,, iatd s-a spus tot. Se aduceau noi argumente,eram implicali cu propria noastri experienld, nise acorda toatd onoarea unui dialog cu acesti co-logi ai lumii universitare. Am iubit aceastd fami-lie. Respiram in sfArgit un aer sdndtos gi beneficlumii mele indbuqite in obligafii funcfiondregti.

Imi amintesc de cAt de pasionate eram sdaduc argumente in afirmarea principiului Indubio pro reo2, de parcd insugi principiul lineade totala mea implicare (aga am crezut gi aga

cred). Profesorul s-a ardtat atunci foarte incAn-tat gi, oarecum, tulburat. Era o seard de inceputde noiembrie, iar sala in care se organiza acestcurs posfuniversitar pdrea prea mare pentru cA{iparticipanti erau. Dar principiile acolo trebuiauanalizate si supuse criticii noastre, in aula in carecuvintele cdp6tau ecouri neagteptat de clare, ne-amestecate, perfect echilibrate.

- Expresia latind care defineqte principiul -accentuase profesorul cu vocea lui baritonald -este folositi pentru a denumi regula potrivit c5-reia, in caz de indoiald in legdturd cu un anumit

2 Expresie juridicd in limba latind: ,,de irdoiald profi-ttr infractorul".