Fungii se gasesc peste tot fn

jurul nostru -unii sunt deli-catese culinare, materii prime

pentru medicamente vitale, iar

a4ii pot devasta culturile ~icdtiva dintre ei sunt ucigator

de otravitori. Lumea minunata

a fungilor merita descoperita.

Fistulina hepatica

tome nu sunt vizibili cu ochiul liber. ~i altifungi actioneaz~ nev~zuti, efectuand sarciniprecum crearea alcoolului sau determinareadospirii painii.

Fungi beneficiAce~tia sunt cunoscuti ca drojdii ~i pot deter-mina fermentatia zaharurilor pentru a produ-ce alcool -o capacitate pus~ In aplicare Inproductia vinurilor ~i a berii. Drojdiile sunt fo-losite ~i de brutari pentru a determina paineas~ "creasc~". Drojdia determin~ formarea unorbule de dioxid de carbon, care m~resc aluatulf~cand piinea mai pufoas~ ~i mai u~or dige-rabil~. Nu drojdia 1n sine provoac~ fermenta-tia, ci un grup de enzime produse de orga-nism, motiv pentru care drojdia vie nu este

Coprinus comatus

(popenchiul)

Agaricus campestris

T ermenUl de fungi acoperi! un grup ex-

trem de divers de organisme, dar toate

au ceva in comun: nu i~i pot producesingure hrana, fiind obligate si! tri!iasci! in saupe alte organisme vii (ca plante parazite) saupe materie organici! moartil sau in descom-punere (ca plante saprofite). Tipurile parazitein general provoaci! boli la plante ~i la anima-le. Cele care tri!iesc pe materie in descom-punere sunt adesea benefice deoarece ajuti! japrocesul de descompunere ~i contribuie lareciclarea materiei organice. Tipurile saprofiteinclud alimente pretuite precum ciuperca decamp ~i delicatesele cum este trufa. ,

Fungii cresc in general nevi!zuti in cea maimare parte a timpului, deoarece principalelestructuri, masa de hue atoasi!, numitil miceliu,se dezvoltil in afara vederii, sub suprafata me-diului de cre~tere. Pi!rtile pe care le vedem inmod normal sunt de obicei organele de repro-ducere. Aceasta poate ingreuna studiul fun-

Hygrophoruspuniceus

Clavulinopsiscorniculata

00 0 selec1ie de fungi europeni. Una

Hygrophorusobrusseus

oa

8-iD'0;m

~"O

-0O

\.?

gilor, deoarece adesea trebuie sa a~teptampana cand produc corpuride fructificatie pen-tru a-i putea identifica. Fungii u~or de vazut ~ide recunoscut, precum ciupercile ~i ciupercileoWvitoare, sunt doar o parte din lumea fun-gilor, majoritatea put.1nd fi remarcati doar prinsimptomele sau efectele pe care le produc.

Piciorul atletului, o boala dificila a pieliipiciorului, se prezinta sub forma unor regiunidureroase, cu mancarimi, adesea cu pieleacrnpata, de~i fungii care produc aceste simp-

esentiala pentru ferrnentatie iar un preparatmort (uscat) de drojdie va functiona la fel.Dojdia este o importanta sursa de vitamina B.

Trichoderma viride este o alta ciuperca -utila. Ea produce o enzima care descompune -

celuloza ~i acest lucru este utilizat In reci-clarea hartiei de ziar. Cemeala de tipar ~i alte Oimpuritati nu sunt inf1uentate de enzima, ast-fellncat acestea raman sub forrna unui noroipe fundul recipientului, de unde pot filnlaturate.

O Un sac cu spori (sporangie) al mucegaiu-Iui noroiului Trichia decipiens, care combina

caracteristici ale animalelor cu ale plantelor .

25

dintre cele mai distinctive este popenchiul,care este bun de mancat cand este tanar .Stejarii au rolul de gazde pentru maimulte specii de bazidiomicete parazite.Poate cea mai remarcabila, de~i cu via~ascurta, este fleica.

FUNGII

REPRODUCEREA

MUCEGAIULUI ALB

bil~ a bolii pe frunze, campuri Intregi au fostuneori recluse la o mas~ Innegrita de plante Inputrefactie. Ca rezultat al efectului devastatorasupra recoltei de cartofi din Irlanda, popu-latia pentru care acest aliment era de baz~, asc~zut cu dou~ milioane de oameni In decursde zece ani: multi au murit, altii au fost obli-gati s~ emigreze, iar efectele pe termen lungasupra economiei au fost dramatice.

In prezent, O combinatie de variet~ti rnairezistente ~i rnai eficiente de fungicide contro-leaz~ boala In mare parte. Cercetarile au f~cutposibil~ prezicerea conditiilor de vreme carefavorizeaz~ O explozie, astfellncat fermierii 1:.5ipot stropi culturile dac~ se g~sesc In zoneamenintate. Raia neagrn a cartofului, care

Antibioticele fonnate din fungi au ajutat lasalvarea multor mil de vieti; rolul penicilineieste bine cunoscut. Alte peniciline sunt uti-lizate in fabricarea ca~cavalului Cnervurile dinca~cavalurile "albastre" se datoreaza cre~teriifungilor). Specille de Penicillium sunt foarteraspandite pe toate tipurile de materie aflatain descompunere, atat animala cat ~i vegetala,~i se gasesc in soluri precum ~i pe fructe ~ilegume peste tot in lume (in timpul cautariidupa specil mai bune de penicilina pentruproductia de antibiotice, s-au colectat mostrede sol ~i de fructe din toata lumea).

Prezenta fungilor parazitari nu este intot-deauna dezavantajoasa pentru gazda. Rada-cinile unor copaci din paduri au rolul de

reproduceresexuatareproducerea

asexuata

O in reproducereape cale sexuata lamucor, hifele a douaspecii se pot int3lni;alternativ, sporan-giile se pot dezvoltape cale asexuata dinmiceliu.

provoac~ excrescente sub form~ de negi petuberculi, este provocata de Syncbytriumendobioticum, iar hernia r~d~cinilor de varz~,o boal~ care atac~ membrii familiei verzei ~icare ~ r:l~cinilor un aspect noduros umflat,este provocat~ de Plasmodiopbora brasicae.

Multe alte tipuri de fungi cauzeaz~ boligrave in randul plantelor, iar cele care apartingenului pytbium sunt responsabile pentru oboal~ numita ve~tejire, care provoac~ apleca-rea brusc~ ~i moartea r:lsadurilor. Boala ser~spande~te intr-un cerc care se l~rge~te pe

detecteze mirosullor putemic. Datorit~ faptu-lui c~ sunt dificil de cultivat ~i greu de g~sit Ins~lb~ticie, ele r~man foarte scumpe.

Fungii ca du~maniFungii provoac~ fermierilor ~i gr~dinarilormari pierderi In recoltele -o boal~ numi~mana cartofului a provocat foamete In .Irlanda.la mijlocul secolului al XIX-lea. Varie~tileeuropene de cartof nu au fost la fel de rezis-tente la boal~ ca cele native din America deSud ~i, In cateva ziIe de la prima aparitie vizi-

gazde pentru fungi dar in schimbul nutrl-mentelor oferlte prlmesc sa:rurl minerale de lafungi. Aceasta: simbioza: (convietuire) permiteatat gazdei cat ~t parazitului sa: tra:iasca: inarmonie, spre avantajullor reciproc.

Fungii ca alimenteUnii cei mai ra:spanditi fungi comestibili, ciu-percile de camp, se cultiva: in cantita:ti marlpentru a fi comercializate, de~i uneorl se potga:si asemenea ciuperci crescand in sa:lba:ticie,indeosebi in lunile de toamna:. in diverse ta:rlse consuma: multe tipurl diferlte de ciuperci,iar in complexele comerciale din MareaBrltanie se pot ga:si de vanzare c.ateva tipurlrnai putin obi~nuite.

Trufele sunt o delicatesa: in unele pa:rti alelurnii. Corpurlle de fructificatie, pa:rtile care seconsuma:, se formeaza: pe sub pa:mant, inasociere cu arborl precum stejarli, ~i trebuieca:utati cu caini (uneorl cu porci), care pot sa:

CRESTEREA pALARIEI MORTII..

rama~i\e deval-O La inceput, ciuperca mortala palaria

mor~ii este complet inchisa, dar pe masura cecre~te, valul se desface ~i palaria se desprindede tulpina.

26

masur:l ce fungii se multiplica prin zoosporieliberati din r:ldacina plantei afectate $i careinoata cu aiutorul unor flageli in cautarea altorr:lsaduri -cunoscuta ca reproducere asexu-ata. dn conditii de seceta sau de inghet,pythium se poate reproduce $i pe cale sexu-ata, prin fuziunea a doua hife din miceliuJ

Mucor, ni$te fungi cu care suntem familia-rizati, de$i poate nu le cunoa$tem numele,este un mucegai care cre$te cu u$urinta pepaine. Acest tip de mucegai nu provoaca dau-ne grave, dar poate altera alimentele. Sporiiexista aproape peste tot $i daca lasam paineumeda expusa, dupa cateva zile putem gasicrescute pe ea colonii. Dupa alte cateva zile,corpurile de fructificatie negre, asemanatoarecu ni$te ace de gamalie, pot fi vazute cu aiu-torul unei lupe sau al unui microscop deputere mica. Sporii transportati pe cale aer-iana germineaza $i hifele asemanatoare cuni$te ate penetreaza in curand particulele depaine, unde secreta enzime digestive caredescompun hrana pentru a putea fi absorbita.Mucor poate sa se reproduca pe cale sexuatasau pe cale asexuata, $i sporangiile sau cor-purile care poarta sporii sunt cele care pot fivazute sub forma unor gamalii negre de ac.

Fungii numiti ascomicete sunt in mare par-te saprofiti, de$i boala pe care o putem vedeauneori pe piersici, cai$i $i pruni, numita ba$i-carea frunzelor de prun, este o specie parazita.Miceliul penetreaza frunzele $i determina apa-ritia unor umflaturi mari $i ro$ii ca ni$te ba$ici,care da frunzelor un aspect rasucit. Decolo-rarea este provocata de saci de spori care iesprin frunza, fiecare o celula cilindrica scurta.

Efecte asupra oamenilorRecoltele de cereale precum graul, orzul $isecara au fost adesea reduse de diferite boliprovocate de fungi inainte de introducereavarietatilor mai rezistente $i a fungicidelor maieficiente. O boala a secarei numita Clavicepspurpurea nu a redus doar recoltele, ci era $ipotential foarte periculoasa. intr-un stadiu alciclului vietii sale ea produce corpuri negre-purpurii sub forma de comuri, sau scleroturi,numite comul secarei. in trecut acesta a con-taminat secara, avand consecinte fatale. Into-xicarea cu comul secarei prin consumul depaine de secar:l infestata a provocat epidemiiinfrico$atoare in Franta $i in Germania in EvulMediu. Simptomele includeau contractii mus-culare spasmodice $i aparitia treptata a can-grenei la degete. Clailiceps purpurea ar puteafi considerata $i benefica, deoarece este sursa

O Structurapurtatoare de spori

a lui Aspergillusniger, o tungaascomicetaraspandita in celemai multe soluri.Sporii sunt purta~i

pe capeteleramurilor radiante.

J

~

"'§.~'Q)"'"

]

5

~

0

medicamentului numit ergometrina:. Deoareceace~ti fungi determina: contractia mu~chiuluineted, sunt utilizati pentru a controla sangera-rea uterina: dupa: na~tere, iar produsele dincomul secarei sunt folosite in obstetrica: inca:din secolul al XVI-lea. Ergotamina, un alcaloidderivat din comul secarei, este utilizata: latratarea migrenei.

Termenul de "ciuperca: otra:vitoare" descrieIn general acele bazidiomicete din randulfungilor despre care oamenii ~tiu ca: nu suntadeva:rate ciuperci comestibile, iar ciupercileotra:vitoare pot fi adesea va:zute formand inelepe peluze ~i pe terenuri de joaca:. Aparitia ciu-percilor otra:vitoare In cercuri cu un diametrude mai multi metri, nu este legata: de vre-unmister; miceliul care se stabile~te din sporigerminati se extinde in fiecare an pe ma:sura:ce epuizeaza: substantele nutritive de pe unpetic de iarba:. Miceliul initial moare pe ma:-sura: ce inelul se extinde, iar pe ma:sura: ce sedescompune, substantele nutritive acumulatepe care le contine sunt eliberate astfellncat In

O Mucegaiulalb Mucor este o

tunga raspanditacare ataca

neacoperite.Sus,inute pe hifeverticale se gasescsporangiile care

con,in sporii.Aceste structurirotunde absorb apadin hifele

sus,inatoare panacand in cele dinurma ele se dizolva,

eliberandu-~i sporii.

27

FUNGII

REPRODUCEREA

DROJDIEI

sunt paraziti d~un~tori ai plantelor. Ace~tia senumesc rugini pentru c~ produc mici pustulero~ii-maronii de spori pe frunzele gazdei. Deobicei,ruginile sunt specifice pentruun tip deplanta, precum nalbele ~i gura-leului, dar unacare atac~ graul, numit~ rugina graului, estedeosebit de interesanta deoarece ciclul vietiisale implic~ dou~ gazde. Sporii produ~i peplanta de grau Inainte de recolt~ se numescteleutospori, dar ace~tia sunt incapabili s~provoace boala direct pe o alta plant~ de grau-ei afecteaz~ doar un arbust numit dracil~(Berberis vulgaris) sau un arbust strans Inru-dit numit mahonia. Faza sexuat~ a fungilor sedezvolt~ pe dracil~ sau pe mahonia, dar sporiiprodu~i nu pot afecta aceste plante, In schimbpot cre~te pe grau ~i cauza rugina. In acelep~rti ale SUA In care se cultiv~ grau, dracilelesunt adesea distruse Intr-o 1ncercare de a con-trol boala graului, dar specia Intalnit~ InMarea Britanie atac~ probabil doar ierburileca gazd~ secundara ~i nu graul, astfel Incatamenintarea este mai mic~.

Consumarea multor "ciuperci otr~vitoare"este periculoas~, provocand simptome carevariaz~ de la halucinatii pan~ la dureri mari destomac, convulsii ~i toropeal~. Unele, precump~l~ria mortii, ~i atractiva dar totu~i potential

O Petice de rugina pe o planta de grau. inanul 1954, rugina a distrus 70% din recoltade grau din Minnesota ~i din Dakota.

O Unul dintre cei mai colora1i dintre to1ifungii este palaria ~arpelui. o specie saprofitade padure. Este foarte otravitoare.

O Mucegaiurile sereproduc prin inmu-gurire. Se formeazao strangula,ie incelula parinte. nucle-ul se divide ~i noulnucleu trece inmuure. Apoi stran-gula,ia se inchide.Uneori muguriiformeaza coloniimari ~i ramificate.

letala palarie a ~arpelui, se numara printrespeciile periculoase. Uneori gatitul anuleazaefectul otravii, dar In alte cazuri ele ramantoxice chi~r ~i dupa preparare. Nu exista nicia regula simpla ~i sigura pentru a determinadaca a ciuperca este otravitoare. De~i speciileviu colorate sunt adesea otravitoare, unelespecii toxice arata la fel ca altele inofensivepentru ochiul neantrenat. Daca: nu suntem si-guri daca a ciuperca este comestibl1a sau nu,nu trebuie In nici un caz s-o consumam.

acea regiune cre~terea ierbii este stimulat~.Deoarece corpurile de fructificatie -ciuper-cile otr~vitoare -apar in jurul marginii ex.te-rioare a inelului care se extinde, cu un cercinterior de iarb~ verde boga.t:l, efectul paremisterios ~i magic.

RuginileNu toate bazidiomicetele produc corpuri defructificatie mari care seam~n~ cu ciupercilecomestibile. Un grup important -ruginile -

Animale ~i plante 6 -BACTERII, VIRUSURI $1 ALGE28