Pg. 1/6

Senzaţia== rezumat ==

De la excitabilitate la sensibilitate- Studiul experimental al senzatiilor a constituit actul de nastere al psihologiei ca stiinta

autonoma.- Popescu-Neveanu si Mihai Golu (1970) arata ca sensibilitatea nu este un fenomen in

sine, izolat si adaugat din afara la fenomenele si procesele naturale ci o functie, oproprietate obiectiv determinata.

- Functia sensibilitatii este conditionata de necesitatile biologice impuse de procesuladaptarii la mediu a facut ca evolutia acesteia sa se faca in conditiile interactiunii cumediul ambiant, in masura in care organizmul dezvolta capacitati de detectare,inregistrare si analiza a stimulilor externi.

- Functia sensibilitatii a aparut si s-a dezvoltat pe fundalul excitabilitatii.

Excitabilitatea este proprietatea biologica generala ce asigura fiintelor vii posibilitatea dea receptiona influente externe si de a raspunde la ele selectiv printr-o starea de modificareinterna.

- Particularitatea vietuitoarelor o constituie modul lor de viata mobil, deplasarea sporindconsiderabil cantitatea de informatie cu care acestea intra in contact si care provoacadezvoltarea unor comportamente adaptative.

- Excitabilitatea => reactie primara simpla, innascuta, orientata preponderent spre apararefata de stimulii nocivi

- Sensibilitatea => reactie selectiva diferentiala si specializata ce se soldeaza cucomportamente adaptative mai complexe

- Sensibilitatea avand ca baza genetica excitabilitatea permite dezvoltarea unorcomportamente adaptative complexe in raport cu noi stimuli din mediul inconjurator.

- Evolutiv-genetic functia sensibilitatii s-a dezvoltat la organe cu cu functii receptoarediferentiale, si apoi prin construirea unor zone de proiectie specializate in analiza sisinteza semnalelor. In timp datorita evolutiei au aparut diferentieri ale acestor organe siodata cu acesta sa aiba loc aparitia organelor de simt specializat in detectarea siintegrarea informatiei oferite de anumiti stimuli intr-o imagine cod specializata.

Definirea si specificicul psihologi al senzatiilor- Senzatia poate fi calificata ca prim nivel de prelucrare, interpretare si utilizare a

informatiei despre insusirile obiectelor si fenomenelor lumii externe si despre starilemediului intern.

- Sensibilitatea defineste capacitatea omului de a recepta cu finete si a discriminaparticularitatiile stimulilor senzoriali.

Definitie: Senzatia este un proces psihic de receptare si prelucrare a stimulilor dinmediul extern sau intern cu ajutorul unor analizatori specializati in vederea prelucrariiunei imagini senzoriale cu efect adaptativ

Particularitatile senzatiei din punct de vedere psihologic Existenta unor stimuli in raport cu care exista analizatori specializati

Stimuli interni - Stimuli externi

Pg. 2/6

o Specifici (modali) – cei in raport cu care s-au dezvoltat organe de simtspecializate. (optic, aucustic, chimic, termic, mecanic)

o Nespecifici (universali) – nu prezinta analizatori specializati (curentulelectric, socuri mecanice). Acestia raspund cu reactii proprii nespecifice.

Existenta analizatorului ca organ de simt – structura analizatorului este: Receptorul Caile de transmisie Zona de proiectie corticala

Procesarea primara – senzatia se realizeaza numai in conditiile prezentei stimulului incampul de actiune al receptorului

Un continut informational specific – senzatia reflecta insusirile concret-intuitive simple,primare ale obiectelor si fenomenelor, sau starile din mediul intern

- Rezulta ca senzatia este primul nivel de procesare a informatiilor, care permiteelaborarea unei imagini subiective in plan cortical asupra stimulilor.

Zlate incearca o definirea senzatiei prin urmatoarele perspective:- Definirea senzatiei prin opozitie cu excitatia

Excitatia determina o modificare reversibila sub influenta stimulului pe candsenzatia implica transmiterea mesajului nervos, a excitatiei pana la centriicorticali

Acesta definire scoate in evidenta atat distinctia dintre fiziologic si psihologic catsi evidentierea continuitatii procesuale de la excitatie la senzatie

- Definirea senzatiei prin opozitie cu perceptia prin evidentierea superioritatii perceptieiin raport cu senzatia Senzatia se realizeaza ca prim contact al organismului cu stimulii senzoriali pe

cand perceptia este procesul prin care stimulii senzoriali sunt interpretati,analizati si integrati cu alte informatii senzoriale.

- Definirea senzatiei prin intergrare psihofiziologica este evidentiata prin raportareaacesteia la activitatea corticala evidentiindu-se paradigma indentitatii functionale dintresenzatie si constiienta.

Calitatiile senzatiei1. Intensitatea senzatiei

atribut de ordin cantitativ care exprima relatia dintre energia fizica si a stimululuisau magnitudinea acestuia si energia sau forta senzatiei.

Intre intensitatea stimulului si a senzatiei exista un raport direct in limiteleimpuse de legea pragurilor senzoriale sau a intensitatii

2. Durata senzatiei Este un atribut de ordin temporal al imaginii senzoriale si exprima relatia dintre

durata stimularii si durata de manifestare a senzatiei Stimulul nu este perceput de la bun inceput daca acesta porneste de la valori

subliminale. Fiecare senzatie prezinta un anumit tip de latenta necesar declansarii sau incetarii

senzatiei, datorita proceselor chimice de la nivelul celulei nervoase. Latentadeclansatoare poarta numele de timp de reactie iar cea de la incetarea stimululuipostefect (remanenta) Fiecare tip de analizator are o latenta specifica.

3. Calitatea imaginii senzoriale Este un atribut al continutul informational specific diferitelor modalitati

senzoriale. Corespondente: stimuli optici – senzatii vizuale, stimulti aucustici – s. auditive.

4. Tonalitatea efectiva a imaginii senzoriale

Pg. 3/6

Exprima ecoul afectiv al senzatiei, o traiere simpla, primara, slab verbalizata si,evident, slab constientizata.

Ordine descendenta a tonalitatii afective: senzatia de durere, senzatiilevestibulare, organice, interne, senzatiile olfactive, gustative, auditive si vizuale.

Are in primul rand o valoare adaptativa pentru ca declanseaza mecanismele deaparare ale organismului punandu-l in stare de alerta.

5. Valoarea cognitiva exprima pozitia senzatiei pe o scala a importantei si semnificatiei pentru

cunoasterea senzoriala. Se impun senzatiile vizuale, auditive, tactilo-kinestezice.

Legile sensibilitatii1. Legea intensitatii sau a proagurilor absoulute – Weber si Fechener elaboreaza

conceptul de prag. Prag absolut minimal – reprezinta valoarea minima a unui stimul necesara

pentru determinarea unei senzatii specifice Prag absolut maxima – reprezinta valoarea maximala a intesitatii unui stimul

necesara si sufiicenta pentru a determina inca o senzatie sufiicenta si dincolo decare isi pierde specificitatae si devine o senzatie nespecifica de durere

Conceptul de prag => particularitatiile fizice ale intensitatii stimulului Conceptul desensibilitate => particularitatiile analizatoului, respectiv

sensibilitatea acestuia Registrul de sensibilitatii se regaseste intre cele doua praguri absolute

2. Legea pragurilor absolute Intre valoarea pragului si nivelul sensibilitatii este un raport invers proportional.

Creste valoarea pragului -> scade nivelul sensibilitatii si invers Legea pragului diferential asuma faptul ca pentru obtinerea cresterii senzatiei in

progresie aritmetica este necesara o crestere a intensitatii stimulului in progresiegeometrica

3. Legea contrastului Stimularea cu intensitati diferite care actioneaza simultan sau succesiv asupra

aceluiasi analizator are ca efect modificarea sensibilitatii acestuia Contractul simulan – se manifeste prin accentuarea reciproca a claritatii

si pregnantei stimulilor prezentati in acelasi moment, fie prin accentareastimulului principal sub influenta stimulilor de fond

o Daca diferentele sunt prea mari se produce alternantao Daca diferentele sunt prea mici se produce ammestecul

Contrastul succesiv – se manifesta prin modificarea sensibilitatii ca efectal ordinii de prezentare a stimulilor

o Se constata cresterea sensibilitatii analizatorului daca acesta estestimulat la scurt timp dupa actiunea mai indelungata a unui stimulde aceeasi modalitate dar diferit ca intensitate.

Fiecare analizator are mecanisme de accentuare a contrastului.

4. Legea adaptarii – demonstraza modificarea nivelului sensibilitatii analizatorului inconditiile stimularii prelungite a acestuia Stimularea prelungita a analizatorului cu stimuli de intensitate scazuta provoaca

o scadere a pragului si o crestere a nivelului sensibilitatii (adaptare ascendenta)

Pg. 4/6

Stimularea prelungita a analizatorului cu stimuli de intensitate crescuta provoacao crestere a pragurilor si corespunzator o scadere a nivelului sensibilitatii(adaptativ descendent)

Viteza de adaptare difera de la un analizator la altul. Adaptarea este un mecanism de optimizare a procesului receptiei senzoriale, de

stabilizare a sensibilitatii la un nivel functional care corespunde cel mai binecaracteristicilor fizice si valorii de semnalizare a stimulilor specifici.

5. Legea stabilizarii si depresiei (interactiunii analizatorilor) – in dinamica procesualaanalizatorii se influenteaza reciproc. Interactiunea intramodala - se manifesta la nivelul unuia si aceluiasi analizator

atunci cand partiile componente ale unui analizator pereche se influenteazareciproc provocand cresterea sensibilitatii (sensibilizare) sau scaderea acesteia(depresie)

Interactiunea intermodata – se manifesta ca sensibilizare sau depresie ca efet alstimularii altui analizator. Astfel stimularea unui analizator la un anumit nivel deintensitate poate sa provoace cresterea sau scaderea nivelului sensibilitatii incadrul altui analizator

Sinestezia – stimularea unui analizatorprovoaca efecte specifice unei stimularisenzoriale la nivelul altui analizator fara ca acesta din urma sa fi fost stimulat.

Senzatii: Vizuale

Particularitatile stimulilor vizuali Spectrul undelor vizibile 397 si 723um Luminozitatea este calitate unei surse de a emite lumina proprie Iluminarea este calitatea suprafetelor care reflecta si difuzeaza lumina

unei surse straine. Structura retinei

Aria periferica a retinei – ora serata este continuata de o zona numitamacula lutea (pata galbena) care incepe de la prelungirea axului opticspre partea temporara a ochiului.

Foveea centrala in prelungirea axului vizual si are receptorii vizualidispusi radial

Vederea fotopica si scotopica Vederea fotopica (diurna) este specializata pentru intensitati luminoase

ridicate. Rceptori vizuali: conurile Vederea scotopica (crepusculara) intervine in ca unor intensitati

luminoase scazute. Receptori vizuali: bastonasele La trecerea vederii intre cele doua apare fenomenul Purkinje care

presupune pierderea culorii obiectelor, acestea devenind cenusii. Vederea cromatica reprezinta capacitatea ochiului uman de a discrimina

calitatiile obiectelor in functie de noanta sau tonalitatea cromatica Intensitatea radiatiei sau stralucirea provoaca modificarea noantelor

cromatice. Tulburarile vederii cromatice sau cecitate cromatica

Persoanele afectate confunda rosu cu verde (sau alte culori ce aceeasiintensitate sau saturatie – ablastru, cenusiu)

In general sunt afectati barbatii 3-4%

Auditive Particularitatile stimulilor auditivi

Pg. 5/6

Sepectru auditiv reprezinta registrul disponibil omului, acesta fiind cuprins intre 20 si

20.000 Hz unitatea de masura este Hertz-ul – Hz (oscilatii/secunda)

Amplitudinea sau intensitatea unei sonore reprezinta forta oscilatiei si este rezultanta distantei dintre varful unei

oscilatii si linia nula, de echilibru unitatea de masura este decibelul dB – si reprezinta a 10 parte dintr-un

bel – unitatea este logaritmica – acesta se masoara fata de un etalon deunde rezulta ca o masuratoare nu reprezinta o intensitate absoluta

Forma si timbrul defineste aspectul general al curbelor undelor sonore Adaptarea auditiva - Este considerata ca fiind medie

Gustative Este unul din simturile de tip chimic Limba detine 4 tipuri de papile: dulce, amar, acru si sarat Factorii obiectivi care provesc insusirile nespecifice ale stimulilor si ambiantei

Temperatura Cresterea temperaturii mediului ambiant conduce la scaderea

sensibilitatii pentru sarat, acru si amar. Temperatura substantei

o Dulce sensibilitatea creste odata cu temperatura. Pana la37 grade, dincolo de acesta valoare , sensibilitatea scadebrusc si la 50 grade dispare

o Sarat temperatura optima este 18 grade Co Amar temperatura optima este 10 grade Co La 0 grade C sensibilitatea scade considerabil sau dispare

total Lumina

Saderea la intuneric 20-24ore scade sensibilitatea gustativa Lumina diurna cu cer senin creste usor sensibilitatea

Concentratia de oxigendin atmosfera odata ce scade provoaca o scadere asensibiltatii gustative

Culorile asociate conduc la cresterea sensibilitatii gustative Factorii subiectivi, psihofiziologici

Dinamica trebuintelor de hrana - rol autoreglator => aparare sisupravietuire

Tonalitatea afectiva si experienta perceptiv-gustativa - anumti stimuli auo incarcatura afectiva ceea ce provoaca o modificarea a dinamiciisensibilitatii

Modificarile in compozitia sangelui – ex: narcoticele provoaca crestereagenerala a sensibilitatii gustative

Diminuarea proportilor diferitelor substante in sensul scaderii praguluisenzorial – ex: la hipoglicemie subiectii prefera zaharoza cu pana la 30%mai concentrata in timp ce in mod normal li se pare extrem de dulce.

Invatarea, antrenamentul conduce la perfectionarea capacitatiilor:scaderea pragurilor, discriminare si diferentiere gustativa

Maladii

Olfactive Este unul din simturile de tip chimic pe langa gust La oameni regiunea cu celulele olfactive are o suprafata de 5cm/p Factorii care influenteaza dinamica sensibilitatii olfactive

Pg. 6/6

Dominanta cerebrala-nazala nara stanga are rol dominant la dreptaci siinvers

Diferentele de sex – sensibilitatea la femei creste in timpul mestruatiei iarin timplul sarcinii prezinta o hipersensibilitate

Relatia mama-copil – bebelusii recunosc mirosul mamei Specificitatea mirosului personal – fiecare persoana are o amprenta

osmica proprie ce se modifica odata cu varsta si in cazul unor maladii Varsta – olfactivitatea incepe de la 6 ani, creste pana la 20 dupa care

incepe sa scada. Se conserva mai bine decat vazul Flamazirea, blolile sistemului nervos, afectiunile respiratorii si nazale

scad sensibilitatea olfactiva Tumorile celebrale, isteria pot genera halucinatii olfactive Factorii fizici – temperatura, iluminatul, saturatie. Tenperatura optima

pentru olfactie este de 35-38 grade C. Normele morale – femeile si barbatii percep diferit anumite mirosuri. In

functie de concentrarea unui miros acestia il pot gasi placut saurespingatoar.

Cutanate Fac parter din categoria exteroceptorilor; recepteaza stimului mecanici, electrici,

termici din mediul ambiant Senzatiile cutanate se prezinta in trei submodalitati senzoriale

Senzatiile tactile se prezinta in trei forme: de atingere, de presiune si degadilare (prurit)

Senzatiile termice se diferentiaza in doua moduri: pentru cald si pentrurece

Senzatiile algice cutanate (de durere) semnalizeaza o agresiune mecanica,termica, chimica, electrica asupra tegumentului

Teoria specificitatii sustine ca durerea este o forma specifica de sensibilitateindependenta de celelalte modalitati senzoriale

Adaptarea senzatiilor alegice este foarte dificila si de durata. Noaptea, candsolicitatarile externe sunt reduse, intensitatea durerii devine greu de suportat.

Rolul setului pregatitor – avertizarea provoaca o crestere a a praguluisensibilitatii algice, o sporire a tolerantei fata de stimulul nociv

Rolul experientei anterioare – oamenii pot dezolta reactii fobice, de teama, frica. Conditionarea social-culturala – diferentele de varsta, sex, etnie, religie, cultura,

civilizatie, obiceiuri, traditii induc modificari semnificative in modul in careoamenii se raporteaza la durere.

Proprioceptiv-kinestezice si de echilibru Aparatul muscular – are rolul de a controla un numar mare de contractii

musculare cu scopul de deplasare sau de metinerea unei pozitii fixe Relatia dintre vad si kinestezie Raportul viteza-precizie

11:41 Adrian SIMA / 02-02-2013

Pg. 1/9

Percepţia== rezumat ==

Teorii ale perceptiei organizate in functie de raspunsurile la:- Problema inascut/dobandit

o Lock, James, Hume considera ca perceptiile sunt dobandite, ele se achizitioneazaprin experienta si invatare

- Problema rationalism/empirismo Spinoza, Muller, Kant Gibson si Gestaltistii considera ca perceptiile sunt inascute,

automate, un raspuns pasiv care reflecta intr-o masura relative directa structurastimulului.

- Problema globalismului/elementarismuluio Rationalistii Descartes, Piaget si cognitivistii considera ca perceptia este de natura

deductiva, o interpretare logica si activa a informatiilor senzoriale partiale.

Senzualismul asociationist (empirismul) (Prestley, Hatrley, Bain)- Asociatia este un principiu important al vietii mintale. Repetitia sta la baza tuturor

asociatiilor.- Daca o senzatie este asociata cu cu o alta de sufiicente ori, ea capata o influenta asupra

ideilor corespondente iar daca una dintre acestea va fi adusa in plan constient, se vor activesi celelalte asociate ei.

- Stuar Mill sustine ca senzatia este un fenomen psihic elementar, perceptia fiind rezultatulunei sume de impresii senzoriale. Asftel, perceptia este redusa la senzatie pierzandu-siindentitatea.

- Lotze considera ca fiecare perceptive este rezultatul unei insumari de puncte de excitatieretiniana.

Gestaltismul (Wertheimer, Koffka, Kohler) ofera prima teorie coerenta asupra perceptiei.- Gestaltismul insista asupra primordialitatii intregului in raport cu partea; obiectele sunt

percepute in intregul lor prin forma, structura, configuratie specifica. Ceea ce i s-areprosat gestaltismului este caracterul inascut al tendintei spre integritate perceptiva.

- Ehrenfels aduce un exemplu cu melodia care nu poate fi redusa la o simpla suma detonalitati si, daca se schimba ceva nu se pierde forma.

- Wertheimer experimentand a constatat ca aprinderea suscesiva a doua becuri cu o viteza de1/6 dintr-o secunda produce o banda luminoasa continua (femomenul “phi” al miscariiaparente).

- Gestaltistii au studiat si elaborate o serie de legi ale perceptiei, ce inca sunt actuale. Acestiaconsidera perceptia un proces unitar si autonom care nu se reduce la o simpla suma deimpresii senzoriale. Ceea ce conteaza este forma (Gestalt) in conditiile principiuluipregnantei. Altfel spus, obiectele se impun perceptiei prin particularitatile lor, de forma, destructura. Oamenii prezinta o tendinta inascuta de a percepe obiectele in integralitatea lor.

- Wolfgang facand o cercetare pe cimpanzei a constatat ca acestia, in timp ce incercau sa isiprocure mancarea plasata deliberat intr-un loc inaccesibil. Autorul a observat ca cimpanzeiiau reusit sa gaseasca solutii de acces utilizand diverse obiecte pe care le aveau la dispozitiesi nu prin procesul eroare-incercare ci prin insight (denumit si femomen “aha”). Acest lucru

Pg. 2/9

presupune ca cimpanezii intai au facut un plan incluzand acele obiecte (forme, structuri) siapoi au actionat.

Structuralismul genetic (Piaget) considera ca perceptia deformeaza prin insasi natura ei.- Piaget studiaza evolutia gradului de eroare (inadecvare) odata cu inaintarea in varsta in

raportul dintre obiectul fizic si cel perceput si considera ca datorita legii centrarilorperceptive (mecanismele perceptive actioneaza prin esantionare de natura perceptiva) acesttip de procesare determina efectele de camp, responsabile pentru iluziile optice.

- Piaget preia conceptul de structura de la Gestaltism insa considera ca aceste structuri nusunt inascute in totalitate, ci numai in componentele lor anatomo-fiziologice;

- Perceptia este strans legata de evolutia structurilor inteligente si evolueaza direct in raportcu aceste structuri. Odata cu acesta dezvoltare apar 2 efecte:- Decentrarea; perceptia devine mai exacta prin reducerea “efectului de camp”- Aparitia de noi erori cauzate de punerea in relatie a elementelor prea indepartate in timp

si spatiu pentru a apartine aceluiasi camp de centrare si acumularii de fixatii oculare peanumite zone privilegiate ale sistemului.

Teoria tranzactionista (Ames, ittelson) considera ca perceptia este un rezultat al unui procesde tranzactie, de schimb intre organism si mediu.- Perceptia reprezinta/implica emiterea unei supozitii de regula anterior verificata (experienta

personala) ca un raport anticipativ cu viitorul.- In sustinerea acestei iopteze, Ames, prezinta iluzii vizuale ale unor “configuratii

echivalente” (denumite de Ittelson) care sunt percepute ca indentice cu cele ale realitatiifizice, indiferent cat de diferite ar fi. (camera lui Ames)

Teoria senzorio-tonica (Werner, Wapner) considera perceptia ca fiind constituita pe langaoriginea sa senzoriala si de tonusul musclar ce asigura postura si activarea motrica.- Perceptia verticalitatii este polisenzoriala implicand orientarea retiniana si proprioceptiva in

raport cu axa gravitationala.- Acesta teorie subliniaza rolul factorilor nonperceptivi in perceptie: tonusul muscular,

postura, kinestezie, senatiile interne, starile afective.

Teoria starilor centrale directoare (Allport) considera ca factorii commportamentali au unrol important in perceptie.- Perceptia este influentata de o varietate de factori comportamentali cum ar fi trebuinte,

valorile, pulsiunile, reactiile defensive, personalitatea si experienta subiectului

Teoria psihofizica (Gibson) considera ca perceptia este ca o priza de contact cu mediul,reunind priza de constiinta si comportamentul- Gibson respinge distinctia dintre senzatie si perceptie, respectiv existenta procesului de

prelucrare a infomatiilor receptate de la mediu.- Pentru Gibson, informatia este deja organizata in stimuli iar rolul perceptiei este acela de

detectare a unui pericol sau de rezonanta cu acesta informatie. Astfel, individul reusind saindentifice caracteristicile obiectului si sa determine proprietetiile lui.

- Teoria lui Gibson este una globalista.

Pg. 3/9

Modelul Cognitivist este in prezent una dominanta intrucat sintetizeaza pozitiile contrarereferitoare la perceptie. Acesta abordare este una constructivista.- Cognitivistii considera ca este important sa se faca distinctia intre Senzatie si Perceptie.- Pornind de la teoria lui Gibson, Cognitivistii, propun modelul de procesare de informatii,

acordand un rol predominat anticiparii sau expectatiei- Obiectul are o anumita cantitate de informatie disponibila care este extrasa in baza unei

actiunii de explorare a subiectului, dirijata de scheme mentale interne. Acesta schema se vamodifica in actiuniile viitoare si se va impune ca o experienta dobandita.

- Senzatia => prelucrarea senzoriala a informatiei si perceptia => raportata la semnificatiileobiectelor, la interpretarea informatiilor senzoriale.

Definire si specific

Definitie: Perceptia este un proces psihic de prelucrare si interpretare a informatieisenzoriale sub forma unei imagini cu sens pentru subiect.

- Se impune considerararea perceptiei ca proces senzorial???- Continutul informational al perceptiei il constitue insusirile obiectelor si fenomenelor luate

in ansamblul lor unitar si integrat.- Perceptia este un proces de intergrare a informatiei senzoriale => informatia oferita

analizatorilor este preluata si integrata intr-o maniera unitara.- In acest proces ceea ce predomina este intregul, obiectul in ansamblu sau si mai apoi

elementele componente- Perceptia este un proces senzorial complex, primar pentru ca se desfasoara in prezenta

obiectului a carui ca durata este conditionata de prezenta obiectului in campul perceptiv.

In analiza specifcului psihologic al perceptiei trebuie sa tinem seama de imbinarea celor 2orientari de procesare a informatiei:- Orientare ascendenta (perceptie directa) => datele informatiei senzoriale se fructifica

valorificand activitatea analizatorului, (Gibson) ce permite culegerea de informatii natural,spontan, fara sa reflectam asupra lor. Din aceasta perspectiva perceptia este reductibila lainformatia de tip senzorial

- Orientare descendenta (perceptie indirecta) => dirijata de datele experientei, de schemeleperceptive, de orientarile subiectului , de factorii comportamentali, (Gregory) constatarilenoastre in legatura cu profunzimea se realizeaza pe baza experientei noastre anterioaredespre profunzime sau alte caracteristici

Aceste doua directii de procesare a informatiei sunt sustinute de psihologia cognitiva si auca suport o serie de dovezi provenite din sfera iluziilor perceptive sau a formelor complexede perceptie.

Mecanismele perceptiei implica:- Abordarea monomodala – procesare de tip direct, ascendent- Abordarea plurilmodala – procesare de tip indirect, descendent

La perceperea obiectului participa mai multi analizatori, plurilmodala, cureferire la marime, forma, marime, volum, distanta, viteza, timp, spatiu

Aceste 2 directii nu sunt disjunctive ci ele se coreleaza si interactioneaza pentru a permiteelaborarea unei unei imagini perceptive bogate in continut.

Pg. 4/9

Atributele imaginii perceptive- Imagine, primara, actuala elaborata aici si acum in conditiile prezentei obiectului in campul

receptiv.- Imagine bogata in continut care reflecta: insusirile primale si de detaliu, fondul cat si

obiectul perceptiei, culorile principale cat si noantele cormatice- Imagine integrata si si unitara, integreaza informatiile analizatotului in mod unitar- Imagine obiectuala => semnalarea obiectelor in integritatea insusirii lor- Imagine semnificativa ce ne arata capacitatea perceptiei de a integra informatia senzoriala

intr-o imgine cu sens pentru subiect.- Intodeauna ceea ce percepem are o anumita semnificatie pentru noi, iar atunci cand acesta

nu poate fi accesata avem tendinta sa o atribuim prin reducere la experientele noastreanterioare. Lipsa acestei informatii produce un fenomen de disonanta cognitiva, conflictcognitiv intre experienta personala si datale realitatii. Acest fapt ne face sa reducemnecunoscutul la cunoscut, preferand sa operam cu semnificatii chiar si partiale.

Principiul vizualizarii demonstreaza roul primordial al informatiei vizuale in procesareaperceptiva. Oamenii au tendinta de a acorda atributele vizualizarii si informatiilor venite dela alti analizatori; kinestezic si auditiv.

Principiul verbalizarii => rolul cuvantului in perceptie poate fi privit prin douaperspective:

- rol integrator – integreaza experienta perceptiva cu cuvantul care il denumeste. Etichetaverbala a obiectului (denumirea) substituie insasi obiectul intrucat acesta ne aduce inprimplan ansamblul experientelor informatiilor legate de acel obiect.

- factor de reglare (coordonare a activitatii) – orientarea/explorarea perceptiva princomenzi verbale sau prin orientare din exterior. Invatarea perceptiva are efecte benefices sine permite ca ulterior sa avem procesari tot mai rapide si eficiente.

Fazele procesului perceptiv- Perceptia are o desfasuarare fazica procesuala si plurinivelara- Daca la nivelul analizatorilor conceptul de prag face referire la un minim necesar

declansarii senzatiei, la perceptie pragurile fac referire la procesarea perceptivamonomodala (ce integreaza informatiile unui singur analizator).

Praguri perceptive (dupa Alexandrova):- minimum visible – obiectul abia a intrat in campul vizual, este abia perceput, perceptia este

oscilanta, nesigura- minimum separabile – obiectul este in camplu perceptiv dar nu reusim sa calitatiile lui

specifice menite sa il indentifice. Apar comparatii intre atributele obiectului si ale campuluiperceptiv, se aleg insusirile specifice obiectului

- minimum congoscibile – obiectul este perceput, constientizat, integrat verbal sicomportamental. Corespunde minimului de cantitate a informatiei pentru construirea uneiimagini perceptice coerente.

Mecanismele procesului perceptiv (Piaget) – faze procesuale:

Pg. 5/9

- Faza de activare perceptiva – produce activarea perceptiva- Centrarea-decentrarea perceptiva- Faza de centrare perceptiva – subiectul este dominat de particularitatile obiectului. Piaget

abordeaza acesta faza din doua perspective: Ontogenetic – exprima un nivel de procesare in care structurile operatorii ale

inteligentei sunt slab dezvotate (copii mici), subiectulul aflandu-se intr-o stare deinferioritate in raport cu obiectul perceput. Acesta stare va fi depasita odata cudezvoltarea structurilor operatorii ale inteligentei cand mecanismele perceptive devincapabile sa depaseasca starea de centrarea perceptiva, realizand o perceptieperformanta adecvata.

Procesual - specifica subiectiilor la primul contract perceptiv cu obiectul. In acesteprime momente, perceptia este uneori eronata, imprecisa sau chiar o iluzie perceptiva.Subiectul depaseste acesta faza permitand depasirea centrarii perceptive prin investitiein experienta, cunostiinte, operatii intelectuale.

- Faza decentrarii perceptive – se realizeaza o perceptie adecvata asupra obiectului.Decentrarea este efectul evolutiei dezvoltarii, maturizarii, perfectionarii structuriloroperatorii ale intelectului.

Fazele procesului perceptiv (dupa Golu)- Orientarea – prima reactie a subiectului asupra campului perceptiv. Starea de vigilenta este

activata si subiectul se orienteaza aupra obiectului tinta. Formatiunile reticulare inhibasursele perturbatoare pentru aducerea in prim plan a obiectului sursa.

- Explorarea - suma de actiuni motorii, de parcurgere, de cautarea activa in campulperceptiv. Se produce o prima decupare a obiectului din din fondul perceptiv. Dupacognitivisti, explorarea se face folosind datele experientelor anterioare in raport cuinformatia disponibila. Acest raport variaza permanent datorita: mediului inconjurator darsi subiectului: subiectivitate, tonus muscular stare psihofizica, motivatii trebuinte, interese,preocupari, experienta. Toate acestea tind sa produca o desfasurarea haotica a perceptieiinsa (asa cum arata Neisser) explorarea perceptiva sub ghidarea schemelor mentale interneare loc intr-o maniera eficienta.

- Detectia – se indentifica cu momentul in care informatiile sunt puse in cumpana; informatiefavorabila/nefavorabila. Raportul dintre ele oscileaza intre eroare, iluzie, incertitudine si infinal spre certitudine cand balanta se fi in directia este obtinerea de informatii relevantepentru indentificarea indentitatii obiectului. Informatia relevanta este un indicatorfundamental in procesul perceptiei si este in general amplasata la obiectului pe contur,structura, configuratia – respectiv colturi, muchii, unghiuri, zone curbe, asperitati,porozitati.

- Discriminarea – momentul in care se realizeaza comparatia intre atributele obiectului sicele ale mediului precum si atribuletele obiectului la momentul dat si in momenteanterioare. Discriminarea reprezinta desprinderea de informatii relevante prin acentuareacontrastului.

- Indentificarea – acordarea unei indentitati obiectului. Presupune o comparatie, cuplajinformational intre un model etalon, schema mentala a obiectului si cel perceput.Indentificarea presupune faza in care se poate pune o eticheta verbala obiectului.

- Interpretarea - informatia este raportata la cerintele activitatii activitatii, necesitatiilesubiectului, imperativele situatiei.

Pg. 6/9

- Interpretarea se poate solda cu abandonarea sau aprofundarea demersului perceptiv infunctie de nivelul de utiliate pentru subiect.

Rolurile perceptiei- Perceptia este prima forma de interpretare a realitatii pornind de la informatia senzoriala.- Functiile perceptiei:

Localizare obiectului, mirosului, sunetului in raport cu subiectul sau alte repere. Faze:orientare, explorare, detectie; subiectul isi intreapta atentia spre locul din care provinestimulul

Indentificarea obiectelor din exterior. Faze: discriminare, indentificare, interpretare;subiectul descopera obiectul si poate sa il numeasca, ii decide utilitatea la acel moment

- Ambele functii prezinta doua componente semnificative pentru perceptie: Componenta informationala – indentificarea si recunoasterea detelor despre obiecte,

realitatea inconjuratoare Componenta adaptativa si reglatorie – importanta pentru supravieturire

Factorii determinanti ai perceptiei- In desfasurarea procesuala a perceptiei, intervin factori care conditioneaza atat desfasurarea

cat si finalitatea ei si care pot fi abordat din doua perspective: suportul neurofiziologic – mecanismele de functionare al analizatorilor (atribute,

calitati) si informatia senzoriala prin continut informational specific, intensitate,durata, frecventa

particularitati ale subiectului – varsta, sex, (factori) variabile comportamentale- calitatea sau modalitatea senzoriala exprima determinarea perceptiei de catre

continutul informational specific reflectat, respectiv relatia dintre dintre tipul deinformatie senzoriala si modalitatea perceptiva specifiva. Cu alte cuvinte, specific,rezultanta dintre perceptii vizuale si senzatii vizuale, perceptii autitive si senzatiiauditive etc.

- Continutul informational al perceptie nu se limiteaza doar la insusiri specifice care suntintegrate in perceptii monomodale, ci si insusirile complexe ale mediului, spatiul,distante, marime, volum, timp, viteza care integrate cu cele specifice ale analizatorilordetermina dezvoltarea unor perceptii plurilodale.

Factorii determinati- Intensitatea – Actioneaza intr-o anumita masura care declasand o procesare senzoriala

influenteaza si perceptia specializata. (operationala, Golu) - in cadrul mecanismeloroperationale ale perceptiei se realizeaza o integrare particulara a variatelor intensitatifizice obiective in cadrul unei intensitati globale specifice, proprii obiectului stimul sausituatiei stimul.

- Durata – exprima relatia dintre durata stimulului si durata procesului percepiv. Duratacelor 2 se suprapun in mod firesc, diferentele semnifica perturbarea procesuluiperceptiv. Daca expunerea este de lunga durata apare fenomenul de saturatie, obosealaperceptiva.

- Frecventa – determina gradul de noutate sau familiaritate a stimulului care determinaperceptia. Dincolo de fenomenul de obisnuire, frecventa este un factor de consolidareal a procesului perceptiv.

Pg. 7/9

- Varsta – influenteaza dimanica perceptiei pe axa temoprara, ontogenetica. Perceptiacunoaste, natural, o perioada de evolutie ascendenta, o perioada de stabilizare si operioada descendenta datorata uzurii capacitatii analizatorilor. Totusi datoritaexperientei, apar mecanisme compensatorii pentru accentuarea performantelor,

- Diferentele de gen – influenteaza intr-o mica masura intrucat mecanismele senzoriale sicognitive sunt putin influentate de sex

- Factorii Comportamentali – (Allport) subliniaza ca oamenii percep diferit infunctie de:1. Trebuintele – nevoiele fiziologice tind sa determine ceea ce este perceput (aici

intervin mecanisme biologice de aparare a organismului).2. Recompensa si pedeapsa – asociate perceptiei tind sa determine ceea ce este

perceput (recompensa favorizeaza perceptia mai rapida)3. Valorile caracteristice individului – tind sa determine o scadere a vitezei de

recunoastere a stimulilor asociati acestei valori (viteza de recunoastere a cuvintelordin care fac parte din sistemul de valori proprii este mai mica decat recunoastereavalorilor neutre)

4. Valoarea pe care o reprezinta un obiect - pentru individ tinde sa determineaparenta de marime a acelui obiect (in conditii de saracie monedele suntsupraevaluate iar in conditii de bogatie sa fie sa fie subevaluate)

5. Personalitatea individului predispune la un mod de percepere a realitatii6. Stimulii perturbatori, afectogeni provoaca reactii nuro-vegetative, tind sa creasca

timpul de recunoastere fata de stimulii neutrii iar cei neutrii tind sa fie perceputialterat.

Legile perceptiei Legile Gestaltisete ale perceptiei (Scoala de la Berlin - Gestaltismul) Legea celei mai bune forme (figure-ground) - Componentele campului perceptiv

prezinta o tendinta intrinsecta in a se unifica in cea mai buna forma posibilaneexistand materie fara forma, neorganizata in structuri. Ceea ce percepem esteadesea bazat mai mult pe ce se intampla in mintea noastra decat ceea ce este in fataochilor nostrii.

Legea unificarii (closure) – perceptia formelor este supusa unui principiu alincluziunii ceea ce face ca doua elemente sa alcatuiasca o figura unitara,pierzandu-si indentitatea proprie.

Legea bunei continuitati (continuity) – daca niste elemente sunt prezentate la unmoment dat ca intr-o serie, creierul continua sa le perceapa ca o parte a uneiunitati.

Legea proximitatii sau a destinului comun – elemente aflate in vecinatate incadrum campului perceptiv tind sa fie percepute unitar.

Legea similitudinii – elemente similare tind sa fie percepute in mod unitar atuncicand actioneaza impreuna in campul perceptiv.

Legile generale ale perceptiei Legea selectivitatii perceptive pune in evidenta raportul dintre obiect si fond.

Perceptia se realizeaza prin decuparea obiectului din fondul receptiv, reliefarecaracteristicilor, in functie de cerintele procesului perceptiv.

Pg. 8/9

Legea integralitatii perceptive defineste o particularitate esentiala a perceptiei, de asurprinde obiectul in integritatea lui insusirilor lui, ca si o dorinta intrinsecta spreintegralitate. Perceptia are capabilitatea de a intregi o figura lacunara, de acompleta o informatie absenta si de a elabora in plan mintal o imagine perceptivaunitara, integrata si semnificativa.

Legea structuralitatii perceptive exprima dispunerea informatiei relevante, utile inpuncte de concentrare informationala maxima aflata pe configuratie, pe structuraobiectului. Aceste puncte sunt in general acele zone de modificare a directie deexplorare perceptiva; margini, muchii, colturi, unghiuri, zone curbe. Fiecare obiectprezinta elemente de indentitate proprie pe care se asimileaza de catre subiect intimpul dezvoltarii perceptive.

Legea constantei perceptive exprima capacitatea de a mentine parametriifunctionali de receptare obiectiva a informatiei in conditiile in care se producmodificari datorate variatiilor de distanta, marime, forma, luminozitate, culoare.Acesta capacitate este esentiala pentru perceptia corecta in conditiile in careexplorarea perceptiva se face la distante mari, interpozitie, distanta unghiulara (incazul constantei formei si marimilor), a unghilului de incidenta a luminii, denivelul de luminozitate sau iluminare (in cazul constantei culorilor siiluminozitatii) cat si a altor dificultati la nivelul constantei perceptive.

Legea proiectivitatii perceptive exprima o proprietate specifica perceptiei de aelabora imaginea obiectului in plan mental si apoi de a o proiecta asupra acestuia.Dupa ce informatia este captata si procesata are loc realizarea imaginii mentale,corticale a obiectului si apoi acesta imagine este proiectata pe obiectul sursa. “nuvad cand vad, ci vad dupa ce vad”.

Formele complexe ale perceptiei Perceptia spatiului - se realizeaza ca perceptie a formei, marimii, distantei si

profunzimii, forme ce reunite si ordonate definesc doua categorii majore: spatiulbidimensional si spatiu tridimensional. In cadrul formelor si marimilor perceptia estedeterminata de analizatorul vizual (cu rol dominant) si cel tectilo-kinestezic. Spatiultridimensonal si de volum este perceput cu un inalt grad de combinare a: abordarii directe: informatia senzoriala abordarii indirecte:evaluari conceptuale, experienta subiectului, etaloane de

marime /forma indiciilor proprii spatiului perceptiv: luminozitatea, unghiul de incidenta al luminii,

raportul dintre lumini si umbre disparitatea oculara – modul in care este captata obiectul de fiecare dintre ochi, de

unghiul format intre acestia Perceptia distantei – estimarea distantei/ adancimii la care se afla un obiect. Intrucat

capacitatea analizatorului vizual se rezuma la sus/jos, dreapta/stanga fiind de tipbidimensional, pentru perceptia distantei utilizam o serie de indicii monoculari care creeazaimpresia de distanta.

Indicii monoculari (ce pot fi perceputi cu un singur ochi) ce au rolul de a creeaadancime.

Pg. 9/9

1. Gradientul de textura – textura obiectelor este clara/exacta in apropiere iar indepartare este mai mica si mai nediferentiata (piatra cubica)

2. Perspectiva liniara – un obiect la distanta are imaginea retiniana mai mica. Doualinii paralele par sa se aproprie in departare.

3. Superpozitia – obiectele aflate mai aproape de privitor tind sa fie in fata sau saacopere partial obiectele mai indepartate.

4. Umbra – O imagine avand umbre si parti mai luminate ofera impresia de adancimecu toate ca se afla pe o suprafata plana.

5. Viteza miscarii – obiectele indepartate par sa se miste in campul vizual mai lentdecat obiectele din apropiere. (cele din indepartare par ca se deplaseza in sensinvers – paralaxa miscarii)

6. Persectiva spatiala – cu cat distanta dintre privitor si peisaje creste culorile seestompeaza si capata o tenta de albastru datorita vaporilor de apa din atmosfera.

7. Marimea relativa – daca intr-o imagine se afla o serie de obiecte similare, caredifera ca marime, persoanele vor interpreta obiectele mai mici ca fiind mai departe.

8. Pozitia verticala - cand obiectele sunt pe pamant, cu cat par a fi mai indepartate sublinia orizontului, cu atat par a fi mai aproape de noi. Cele aflate in aer, insa, cu catsunt mai indepartate de deasupra liniei orizontului cu atat par a fi mai aproape deprivitor.

Indici binoculari (imaginea provine de la ambii ochi) Convergenta – atunci cand privesc in departare unghiul dintre axele ochilor

este diferit de unghiul dintre axe cand se priveste aproape. Informatia despreconcergenta este data de muschii responsabili de miscarea ochilor.

Disparitatea retiniana - datorita faptului ca ochii nostrii se afla ca cativacentimentrii unul de celalalt formeaza doua imagini ale aceluiasi obiectprivit din unghiuri diferite. Diferenta dintre cele doua imagini are un rolimportant in perceptia distantei.

Perceptia miscarii – la baza detectiei directe stau mecanismele retiniene si legeapostefectului iar perceptia indirecta tine de implicarea reperelor si experientaperceptiva a subiectului.

Perceptia timpului – are la baza in special mecanisme indirecte ca miscarea astrelor,succesiunea noapte-zi sau prin mijloace artificiale de masurare e timpului si directeinformatii oferite de analizatorii auditiv si tactilo-kistezic care realizeaza oprocesare succeiva a informatiilor.

Iluziile perceptive (perceptiile deformate) – perceptii supuse unor efecte distorsionantesub aspectul lungimii, formei, marimii, greutatii.Efectul de camp (J Piaget) reprezinta o distorsiune a imaginii perceptive datorata unuiraport specific ce se instituie in camplu perceptiv intre partiile componente ale aceluiasiobiect sau intre obiecte diferite aflate simultan in campul perceptiv. In general sunt creeatede un anume mod de amplasare a obiectelor in directia sub sau supra evaluarii unora dintrelaturi.

Adrian SIMA / 02-02-2013