Functionalismul si Nonreductionismul

32
Functionalismul si Nonreductionismul

description

Functionalismul si Nonreductionismul. Functionalismul (F) Putnam (1963, 1967, 1975) and Lewis (1972) F: Statutul unei stari mentale – functia, NU constitutia interna Ex: Un gand/durere depinde de functia in sistemul cognitiv - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Functionalismul si Nonreductionismul

Page 1: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Functionalismul

si

Nonreductionismul

Page 2: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Functionalismul (F)

• Putnam (1963, 1967, 1975) and Lewis (1972)

• F: Statutul unei stari mentale – functia, NU constitutia interna

• Ex: Un gand/durere depinde de functia in sistemul cognitiv

• Identitatea stari mentale - determinata relatiile ei cauzale cu stimulii sensoriali, alte stari mentale, comportament (Levine 2004)

Page 3: Functionalismul  si  Nonreductionismul

“F.: to assign ontological status to types of states/processes individuated by reference to what they do … not what made of = reference to their effects, … not constituents.” (Ross and Spurett 2004)

Ex - Fodor’s mousetrap (Fodor 1968), in f-l. terms: Device - input a live mouse, and produces as output a dead one. (Wide range of devices) = “Multiple realizations”

Page 4: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• F: Neutru vs. materialism-dualism

• Turing (1950) “Poate o masina gandi?” “Este posibil - computer digital cu stare finita (program) --- raspunsuri la intrebari -- sa se creada ca raspunsul e dat - om?” (Testul Turing)

• Gandurile = Stari interne + outputuri verbale → Mai tarziu apare F (Putnam 1960, 1967)

Page 5: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Impotriva TI - Putnam (1963, 1967): Creaturi fara creieri ( Martieni sau roboti basati pe silicon) nu au aceleasi stari mentale, au aceasi credinte. (Clark 2001, p. 14)

• Sistemele logice si formale, masina Turing si computere: intre oameni, martieni si roboti – In comun: “Organizarea formala a sistemului” = Functia

Page 6: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Putnam: “Machine state functionalism”:

Mintea = Masina Turing (computer digital stare finita) + set de instructiuni (programul) → Operatiile

“Daca o masina este in starea Si, atunci primeste input Ij, si merge in starea Sk si produce output Ol (pentru un numar finit de stari, inputs and outputs). (Levine 2004)”

Page 7: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Programul (software – BASIC, PASAL, JAVA) poate fi realizat de mai multe tipuri de hardware (PC, MAC)→ “Multiple Realizations”

• Ex: Ceasurile electronice, mecanice – Ce au in comun?

Page 8: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Starile intentionale

• Starile intentionale (atitudini propozitionale) – caracterizate in termeni functionali.

Impotriva: Searle, Strawson, etc.

Page 9: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Obiectii pentru F

• Functionalismul – Nu explica qualia “what it's like”

• Qualia inversa: Ned Block: “Un individ - definitia functionala a experientei rosu pentru verde.”

Page 10: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Qualia absenta: “Creaturi functioneaza echivalent oameni, nu au starile mentale calitative”.

→ Descrierea functionala nu are caracter calitativ!

Page 11: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Experimentul de gandire “Natiunea chineza” - Block (1980b):

Population China – duplicate functional organization brain- receiving equivalent sensory input - an artificial body and passing messages back and forth via satellite → No qualitative mental states

Page 12: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• “Argumentul concepere” (impotriva fizicalismului) Kripke, Chalmers prin Descartes: Perceptii mentale si senzoriale clare → Existenta mintii si corpului

• Versiunea Chalmers - “Argum. Zombi”

P1: “Zombi” - Conceput ca duplicate molecule-pentru-molecule cu oamenii, dar nu au qualia

P2: Zombie - posibili, F + fizicalismul = Fals

Page 13: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Joseph Levine (1983, 1993): “explanatory gap” between physical-mental states

• Replica: Zombii – Nu pot fi conceputi real + Nu avem explicatie “gap”. (Levine 2004)

Page 14: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Argumentul cunoasterii

• Jackson: Mary stie toate faptele fizice/functionale despre o stare experienta dar nu stie “ce inseamana a fi in starea de a le avea”. (Levine 2004)

• Realizare Multipla: “Durere = C-fiber stimulation” → F. - Compatibil cu materialismul + alte variante decat creierul uman. (Levine)

Page 15: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Kim (1998)

• Key challenge to role F.: “causal exclusion problem” - physical and mental causes for the “same” event - in conflict.

• Given that every physical event that has a cause has a physical cause, how is a mental cause also possible?” = “Finding a place” for mind in a physical world, given the causal closure of physics.

Page 16: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Supervenience = No mental change without physical change

• Mental causation (Kim, Davidson, Block)

• Kim - 3 cauzalitati (mind-to-boy, mind-to-mind, and body-to-mind) problematice!

• Internalism vs. externalism (Putnam vs. Fodor, computationalism vs. sisteme dinamice, robotica lui Brooks vs. Asimo)

Page 17: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Fizicalismul nonreductionist (NR)

“Schopenhauer famously called the mind-body problem a ‘Weltknoten’, or ‘world-knot’... For the contemporary physicalist, there are two problems that truly make the mind-body problem a Weltknoten, an intractable and perhaps ultimately insoluble puzzle. They concern mental causation and consciousness.” (Kim 2005, p. 7)

• Explicatia “gap”, niveluri, emergenta, si reductia, cauzarea mentala, supervenienta, problema reprezentarii, subiectivitatea umana

• Principiul dominoului

Page 18: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Davidson, Fodor, Jackson, McGinn, Nagel, Putnam, Searle, Chalmers, and Van Gulick

• Argumente pentru ireductibilitatea epistemologica a fen. mentale calitative/constiintei la cele fizice

• Crane - NRF are 2 proprietati starile mentale fata de cele fizice:

(1) “distinctness”

(2) dependenta

Page 19: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• NR: Desi starile mentale individuale (“token”) sunt identice cu cele neuronale, starile de gen mental si fizic (“type”) nu identice.

• Motive: “Realizarea multipla” a proprietatilor functionale mentale. (O’Connor and Wong)

Page 20: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Problema pentru celelalte teorii - qualia si subiectivitatea umana

• Mintea/constiinta = Fenomene neuronale, explicarea lor - nu in termeni neuro

→ Ireductibilitatea lor epistemologica!

Nagel: “Metodele pt. intelegere fizica (pentru corp/sist. nervos) = obiective”

vs.

explicatia fen. calitative - “o alta forma de intelegere”.

Page 21: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Chalmers:

• Proprietatile fenomenale (qualia) surprind “ce este pentru cineva” sa fie intr-o stare fenomenala, aceste proprietati sunt ale individului si nu sunt stari mentale de sine statatoare!

• Starile mentale € proceselor “high-level”, senzatiile € proceselor “low-level”.

Page 22: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Procesele neuronale nu ne furnizeaza ceva despre cele mentale.

Searle

• Starile mentale sunt cauzate de elemente “low-level” din creier

• Starile mentale = trasaturi ale creierului de “high-level”

• Analogia “lichiditate-H2O” si “minte-creier”

Page 23: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Searle

• Chiar daca starile mentale sunt fizice, primele nu pot fi explicate de cele din urma.

The Churchlands

• La Searle, complet neclar ce inseamna “cauzare”!

Page 24: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Paul Churchland:

• Distinctia “ontologie-epistemologie” – vaga

• Pozitia Searle = “hibrida”; senzatiile, gandurile = fizice dar “nu sunt identice, nu reduse la trasaturile creier, metafizic distincte de starile fizice ale creierului.”

• “He has one foot on the dock and the other in the dory.”

Page 25: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Kim:

• Acelasi fenomen – “Niveluri diferite de descriere”

• Searle – Nu are pozitie ontologica + epistemologica clara asupra cauzarii mentale!

Page 26: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Monismul anomalist (Anomalous monism)

• 1970, Donald Davidson- “Mental events”.

• “Monism” = toate evenimentele mentale –care exista- sunt evenimente fizice.

• “Anomalist” = evenimentele descrise de termeni psihologici nu asculta de legi stricte.

Page 27: Functionalismul  si  Nonreductionismul

3 Principii:

• Interactiunii causale: evenimentele mentale interactioneaza causal cu cele fizice.

• Caracterul nomologic al cauzalitatii: existenta cauzalitatii implica existenta unei legi.

• Anomalismul mental: evenimentele mentale nu pot fi explicate si descrise de legi deterministice stricte.

Page 28: Functionalismul  si  Nonreductionismul

Kant: Idea de “libertate” implica “anomalia”.

• Davidson recunoaste nu are o definitie clara la starile mentale si/sau fizice!

• [MA= materialist- un fel de “token identity” dar diferenta constitutiva intre mental si fizic este inlocuita cu una de vocabular! (Kant vs. Carnap si Ryle)]

Page 29: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• [Pb. ontologica Cartesiana uniunii minte-corp transformata in una lingvistica.]

• Even. mental descris prin “propozitie mentala deschisa” - verbe psihologice cand creaza contexte non-extensionale.

• Even. Fizic - descris de propozitii cu vocabular fizic intr-un sistem inchis. (Davidson)

• Inchiderea cauzala a fizicului (“Causal Closure of the Physical”) = fiecare eveniment fizic are o explicatie fizica. (Yalowitz)

Page 30: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Sistem inchis → Legile fizice posibile

• Dar – Davidson – even. descrise vocabulary gandirii/actiunii nu pot fi integrate in sistem deterministic inchis.

“AM denies existence of psychophysical laws (or translated) - agrees - dependence (or supervenience) of mental states on physical states. Supervenience - two events alike in physical cannot be different in mental…” (Davidson)

Page 31: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Reconcilierea 3 principii: “Mentalul este nomologic ireductibil.”

• In acelasi vocabular- generalizari homonomice (homonomic generalization)

• Mutam de la un vocabular la altul = generalizari heteronomice. → Legile nu sunt posibile.

• [vezi Carnap cu “linguistic frameworks”]

Page 32: Functionalismul  si  Nonreductionismul

• Atitudinile propozitionale apartin mentalului nu fizicului → Nu avem stiinta “inchisa” in acest caz!