Univeristatea „ Alexandru Ioan Cuza” IaşiFacultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-PoliticeStudenţi: Porfireanu Manuela; Vasilache Bianca-IulianaSpecializarea: Resurse Umane, grupa 1 & grupa 2, anul III

Funcțiile comunicării de masă

Mijloacele de comunicare în masă au o uriaşă forţă de influenţare a consumatorului de

informaţie, a publicului. Acest lucru este valabil atât în domeniul comercial, cât şi în cel al vieţii

publice şi politice. După cel de-al doilea război mondial cercetările în domeniul comunicării sau

dezvoltat exploziv, iar funcţiile comunicării au devenit mai nuanţate, ţinând cont de codul şi

canalul de transmisie.

Rolul comunicării de masă este analizat din următoarele două perspective:

Macroanaliză aceasta este perspectiva sociologică amplă din care se ia în considerare

funcţiile îndeplinite de mass-media pentru întreaga societate.

Microanaliza aceasta este reprezentată de receptorii individuali şi modul în care ei folosesc

mass-media.

Funcţiile comunicării de masă sunt următoarele:

1. Supravegherea are rolul de informare al mijloacelor de comunicare, concretizat în

difuzarea ştirilor. Supravegherea este de două feluri:

a. „Supravegherea de tip avertizare sau << fereşte-te >> are loc atunci când media ne

informează despre ameninţări ale uraganelor, vulcani care erup, condiţii de depresiune

economică, inflaţie sporită, sau atacuri militare.”

b. „Supravegherea militară se referă la transmiterea informaţiilor folositoare în viaţa de

zi cu zi. De exemplu filmele care rulează la cinematograf, cotele de bursă şi idei de

modă.”

2. Interpretarea este strâns legată de supraveghere prin faptul că mass-media nu oferă doar

fapte şi date, ci informaţii despre semnificaţia şi importanţa evenimentelor.

3. Conexiuni „ mijloacele de comunicare în masă au rolul de a îmbina diverse elemente ale

societăţii care nu sunt conectate în mod direct.”

4. Transmiterea valorilor mai este numită şi socializare, acesta este modul în care căile

unui individ ajung să adopte comportamentul şi valorile unui grup.

5. Divertisment radioul şi televiziunea realizează numeroase emisiuni de divertisment.

1

Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, în comparaţie cu participarea la concerte

şi alte spectacole.

Cum folosesc oamenii mass-media

Funcţiile comunicării de masă pot fi comparate cu modul în care funcţionează media la

nivel individual. Acest nivel foloseşte o abordare funcţională şi este cunoscută sub numele de

modelul foloase şi gratificări. Necesităţile şi gratificările sunt clasificate în patru categorii:

Cogniţie; Distracţie; Utilitate Socială şi Retragere.1

Regimuri de presă

Aceste regimuri de presă sunt grupate în două categorii: două despotice şi două

democratice.

1. Regimul autoritar mass-media este proprietate privată şi autorizată să obţină profit dar

conţinutul lor este sever controlat de către autorităţi.

2. Regimul comunist mass-media este naţionalizată, ca şi armata sau ca sistemul educativ.

În acest regim, statul utilizează mass-media în trei moduri: difuzarea instrucţiunilor date

de putere; mobilizarea maselor; construirea „omului nou”.

3. Regimul liberal în acest regim mass-media avea un scop comercial, iar lucrurile

profitabile erau considerate bune.

4. Regimul de responsabilitate socială acest regim se bazează pe ideea liberului-arbitru.

Astfel este preferabil ca mass-media să nu fie nici în proprietatea statului, nici sub

controlul acestuia.2

Bibliografie:

1. Claude-Jean Bertrand, O inroducere în presa scrisă şi vorbită, Iaşi, Editura Polirom,

2001.

2. Joseph R. Dominick, Ipostazele comunicării de masă, Bucureşti, Editura Comunicare.ro,

2009.

1 Joseph R. Dominick, Ipostazele comunicării de masă, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2009.2 Claude-Jean Bertrand, O introducere în presa scrisă şi vorbită, Iaşi, Editura Polirom, 2001.

2