Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

8/12/2019 Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

1/80

FUNCTIILE BANCII CENTRALESI EVOLUTIA ACESTORA

COORDONATOR,Prof. Univ. Dr. GHEORGHE MANOLESCU


2/80

FUNCTIILE BANCII CENTARLE SI EVOLUTIAACESTORA

CUPRINS

CAPITOLUL I1.1. Aparitia Bancii Centrale1.2. Crearea Bancii Centrale1.3. Bancile Centrale si forma de proprietate a capitalului1.4. Re larea ofertei de moneda1.!. Or ani"area Bancii Centrale1.#. Independenta Bancii Centrale 1.#.1. Criterii de apreciere a independentei Bancii Centrale 1.#.2. Independenta functionala

1.#.3. Independenta institutionala1.#.4. Independenta personala

1.#.!. Independenta financiara1.$. Operatiunile Bancii Centrale1.%. &unctiile Bancii Centrale 1.%.1.&unctia de emisiune monetara 1.%.2. &unctia de 'anca a statului 1.%.3. &unctia de 'anca a 'ancilor 1.%.4. &unctia de centru (alutar 1.%.!. &unctia prudentiala 1.%.#. &unctia economica a Bancii Centrale 1.%.$. &unctia de centru a politicii monetare 1.%.%. &unctia de creditare economica

1.%.). Banci Centrale importante 1.%.).1. &*+1.%.).2. Banca Centrala *uropeana

CAPITOLUL II,I,T*-UL *UROP*A AL BA CILOR C* TRAL*2.1. -isiunea si o'iecti(ele ,*BC2.2. Operatiunile ,*BC

CAPITOLUL IIIBA CA ATIO ALA A RO-A I*I

3.1. Istoricul B R 3.2. Crearea B R 3.3. *(olutia Bancii Centrale a Romaniei3.4. Rolul si functiile B R 3.!. Inter(entia Bancii Centrale pe pietele monetara si (alutara3.#. ,upra(e /erea si controlul B R 3.$. Bilantul conta'il al B R


3/80

CAPITOLUL I

1.1. APARITIA BANCII CENTRALE

Banci ! C!n"ra ! repre"inta institutii pu'lice0 care indeplinesc functii deautoritate

monetra 0 referitoare la re lementarea 0 re larea si supra(e /erea functionarii siste 'ancar0 in scopul asi urarii ofertei de moneda conform ne(oilor economiei.

Banci ! C!n"ra !au aparut pe doua cai # Pe cale evolutiva 0 in sensul ca intr un proces lent o 'anca comerciala a capatri'ute 0 responsa'ilitati si autoritate specifice 0 transformandu se in 'acentrala 0 precum Banca An liei 0 in acest ca" fiind dificil de spus cand 'aincetat sa fie 'anca comerciala de(enind Banca Centrala

Pe cale constitutiva 0 fiind instituita de la inceput ca Banca Centra a 0 pre

Banca Centrala a ,.U.A. ,istemul &ederal de Re"er(e . In calitate de Banca Centrala 0 orice 'anca isi su'ordonea"a acti(itatea sa interes pu'lice 0 operand ca institutie pu'lica 0 indiferent de detinatorii actiunilor. Initial nu a e5istat o delimitare intre 'ancile comerciale si cele de emisiune. Ace 'anci efectuau atat operatii de mo'ili"are a disponi'ilitatilor 'anesti si de acordare de creditcat si operatii de emisiune a 'ancnotelor. Astfel emisiunea era reali"ata concomitent dnumar mare de 'anci si deoarece 'ancnotele erau con(erti'ile acti(itatea de emisiune constituia un pri(ile iu. Ulterior 0 in cadrul sistemelor 'ancare moderne0 s a produs separarea operatide emisiune 0 emisiunea 'ancnotelor fiind centrala la un numar tot mai redus de 'ade(enind in final monopolul unei sin ure 'anci sau al cator(a 'anci inte rate intr un sis

unitar0 ca in ca"ul ,.U.A. 0 unde 0 din 1)13 0 s au instituit 12 'anci federale de re"er(e. In decursul timpului 0 potri(it naturii proprietatii capitalului propriu 0 se distinmulte cate orii de 'anci de emisiune6

Banci de emisiune pri(ate Banci de emisiune ale statului Banci de emisiune mi5te.

Primele 'anci de emisiune au fost pri(ate astfel0 Banca An liei 1#)4 a aparusocietate pe actiuni pri(ata 0 dar care acordand imprumuturi mari statului 0 a primit de la pri(ile iul emisiunii 'ancnotelor. In alte tari 0 cum ar fi Rusia 0 ,uedia0 &inlanda0 AuBul aria 'ancile de emisiune s au constituit ca 'anci de stat . Bancile de emisiune cu c propriu mi5t a(eau rolul de a mo'ili"a atat capitalul particular 0 cat si al statului 0 in acese5emplificati(e sunt 'ancile de emisiune din ,UA 0 Bel ia0 Romania. Cu timpul 'ancilemisiune cu capital inte ral de stat s au enerali"at. Banca de emisiune 0 prin importanta acti(itatii sale pri(ind determinarea smonetare la ni(el macroeconomic si microeconomic 0 prin influentele pe care le poate e5asupra celorlalte institutii financiar 'ancare si asupra economiei 0 detine o po"itie prioricadrul oricarui sistem 'ancar. Prin functiile pe care le indeplineste 0 prin multiplele lesta'ilite cu celelalte 'anci 0 si prin aceasta 0 cu intra a lume 0 'anca de emisiune repre"inta"isa placa turnata a sistemului 'ancar. Po"itia care o detine si rolul sau ma8or im ca


4/80

sistemului 'ancar 8ustifica pe deplin atri'uirea denumirii de 'anca centrala sau 'anca 'ancilor0 fiind amplu implicata in emisiunea monetara 0 in procesul de creditare influentare a economiei prin moneda si credit 0 in operatiunile cu (alute 0 in cele 'ursieralte operatiuni importante din punct de (edere monetar si al creditului. O'iecti(ele Bancii Centrale sunt6

Controlul 0 re larea de moneda si a ratelor do'an"ii 0 care repre"inta o'iecfundamental 0 scopul acti(itatii Bancii Centrale,upra(e /erea sistemului 'ancar si pre(enirea falimentelor 'ancare0 care repre"ino'iecti(ul conditional al Bancii Centrale.

Apari9ia 'anilor :n economie a impus crearea unei institu9ii care s; asiemisiunea0 dar


5/80

1.) .CREAREA B*NCILOR CENTRALE

>n condi9iile economiei actuale0 s a a8uns ca 'anca central; s; 8oace un rol c/emana er economic0 :n ultima perioad; aceasta acumul=nd din ce :n ce mai responsa'ilit;9i le ate de sta'ili"area propriei economii0 :n condi9iile practic;rii de cu(alutare fle5i'ile. Banca central; are0 astfel0 drept o'iecti( definirea


6/80

1.0. B*NCILE CENTRALE I FORMA DE PROPRIETATEASUPRA CAPITALULUI

Dac avem n vedere forma de proprietate0 la prima (edere se poate spune c; oric 'anc; central; tre'uie s; fie proprietatea statului. Cu toate acestea0 e5ist;


7/80

1.4. REGLAREA OFERTEI DE MONEDA

Banii nu se conduc sin uri 0 fiecare 'anca comerciala 0 pe masura ce isi e5re"er(ele si depo"itele si in a'senta unui mecanism de control 0 isi e5tinde si acti(itate

creditare 0 de creatie monetara 0 marind oferta de moneda. O posi'ilitate de control a rcrestere a depo"itelor 'ancilor o constituieinstituirea unei banci care sa pastreze rezerveleacestora 0 deci implicit sa controle"e marimea depo"itelor 'ancilor si0 prin aceasta 0 potede creatie monetara al acestora. Pasivele principale ale 'ancilor comerciale sunt depo"itele 0 precum depo"itran"actiona'ile prin cecuri 0 o parte semnificati(a din acti(ele lic/ide ale acestora ficompuse dinnumerar si rezervele acestora la Banca Centrala 0 acestea din urma fiind imp 'ancilor ca o fractiune din (olumul depo"itelor 0 su' formaratei rezervelor obligatorii . +e e5emplu 0 daca o 'anca emite depo"ite in (aloare de 2 mld. lei 0 iar re"er(elor este de 1?@ 0 atunci (olumul re"er(elor o'li atorii RO la Banca Centrala (a2?? mil lei .

Banca Centrala este sin ura institutie autori"ata sa cree"e re"er(ele institutiilodepo"it 0 prin care se enerea"a e5pansiunea depo"itelor 0 atunci cand Banca Centrala csau (inde titluri pe pietele monetare si de capital ea an a8andu se in operatiuni pedesc/isa. Prin cumpararea titlurilor 0 Banca Centrala face de re ula un transfer de inscrisurforma electronica 0 transferand fonduri din contul sau in contul dealerului de la 'anca re"ultat al transferului de titluri de la dealer la Banca Centrala. Astfel Banca Centrala siacti(ele si pasi(ele cu 2?? mil lei 0 ceea ce a determinat cresterea depo"itelor la 'anca cumil lei. Aceste fonduri sunt create de catre Banca Centrala 0 insa nu prin tiparirea de 'anmod simplu 0 prin inscrierea cifrelor in conturi si transmiterea acestora catre 'ancamodificand astfel oferta de moneda prin transmiterea de impulsuri electronice.

Atunci cand Banca Centrala (inde titluri in (aloare de 2?? mil lei unui dealer a(contul de la 'anca 0 efectele sunt opuse operatiei de cumparare. +aca dealerul plateste BCentrale titlurile cumparate 0 prin cec sau transferul direct al fondurilor 0 depo"itele ace 'anca se diminuea"a cu 2?? mil lei0 ceea ce cau"ea"a reducerea acti(elor de re"er(aacestei 'anci la Banca Centrala cu aceeasi suma. Totodata 0 la Banca Centrala arreducerea acti(elor totale cu 2?? mil lei 0 ec/ili'rata prin diminuarea re"er(elor 'ancii . As0 (an"area pe piata desc/isa modifica re"er(ele in sistemul 'ancar . +aca cumpararea de titluri de catre Banca Centrala induce o e5pansiune a depo"0 (an"area de titluri de catre aceasta 'anca determina o contractie a depo"itelor 0 su'ifinaciari tre'uind sa plateasca Bancii Centrale aceste titluri 0 deci sa si diminue"e lic/iditre"er(ele.

Un aspect al controlului ofertei de moneda il repre"inta necesitatea pre(efalimentelor 'ancare si in acest sens Banca Centrala actionea"a ca ofertant de imprumutuultima instanta 0 capa'il si dispus sa acorde imprumuturi 'ancilor in perioadele de cri"a 0 acand sistemul 'ancar se confrunta cu penurie de lic/iditate. Aceasta capacitate re"ida in fca Banca Centrala dispune de posi'ilitatea de a si crea re"er(e. Reali"area acestui o'ieconditionea"a reali"area o'iecti(ului fundamental 0 semnificatia o'iecti(ului e(identiindu prin asi urarea continuitatii functionarii sistemului 'ancar 0 e(itarea panicilor 'ancare penuriilor de lic/iditate 0 impulsionarea procesului de creatie monetara.


8/80

1.5. ORGANI6AREA BANCII CENTRALE

Acti(itatile Bancii Centrale sunt coordonate de anumite or anisme 0 care cumem'rii alesi sau numiti pe criterii determinate in functie de ale erea acestor or anismcriterii politice apreciindu se radul de independenta a Bancii Centrale.

Or ani"area Bancii Centrale depinde in mare masura de conditiile si fac politici si economici din fiecare tara 0 in tarile centrali"ate politic e5istand o sin ura Bcare dispune de sucursale sau a entii in profilul or ani"arii administrati(e 0 pe cand infederale or ani"area federala se re aseste si la ni(elul Bancii Centrale . Anali"a sistemelor 'ancare contemporane e(iden9ia"; c; acestea sunt structur pe dou; ni(ele0 respecti( Banca Central;


9/80

11 landuri. >n 1)!$0 dup; recuperarea su(eranit;9ii ermaniei0 aceast; institu9ie a fost :nlcu D!+"3c9! B+n%!38an: 0 iar :n structurile de conducere au fost inclu


10/80

>n alte 9;ri0 independen9a este asi urat;0 :ntr un rad mai limitat0 din punct dinstitu9ional0 cum este ca"ul &ran9ei0 :n care ministrul &inan9elor poate desemna un drept de opo"i9ie fa9; de deci"iile adoptate de Consiliul eneral al B;ncii. Independen9aB'ncii An& i!i poate fi caracteri"at; printr o fra"; de(enit; cele'r;6D'anca are dreptul de a da sfaturi0 dar u(ernul adopt; deci"iile supremeE0 rostit; de u

u(ernator. Cu :ncepere din anul 1))$ s a decis acordarea unei mai mari autonomii B;ncii An:n domeniul instrumentelor de politic; monetar;0 dar o'iecti(ele :n materie de infla9ie au rde competen9a u(ernului. ;n I"a ia0 responsa'ilitatea ale erii Consiliului superior al B;ncii0 al c;rui pre


11/80

1. . INDEPENDENTA BANCII CENTRALE

1. .1. CRITERII DE APRECIERE A INDEPENDENTEIBANCII CENTRALE

Importan9a independen9ei B;ncii Centrale este rele(ant; pentru ni(elul unor indiceconomici precum6ra"a inf a7i!i, niv! + PIB, &ra%+ %! oc+(ar! a for7!i %! $+. >nacest sens studiile econometrice e(iden9ia"; corela9ia in(ers; dintre radul de independeni(elul infla9iei0 cu c=t Banca este mai independent;0 cu at=t rata infla9iei


12/80

munc;0 o 'anc; central; independent; se poate opune emisiunii de 'ani u


13/80

facilit;9i directe de credit acordate neautomat practicarea ratei de pia9; a do'=n"ii la facilit;9ile de credit acordarea cu caracter temporar a creditelor participarea B;ncii Centrale pe pia9a primar; pentru acoperirea datoriei pu'lice limitarea sumei acordate su' form; de credit u(ernamental sta'ilirea ratei de refinan9are de c;tre 'anca central; supra(e /erea acti(it;9ii 'ancare numai de c;tre Banca Central; sau ntruc=t durata unui ciclu electoral este cuprins; :ntre 4


14/80

1. G+v!rna"or+a ales pe o perioad; mai mic; sau mai mare de # ani ' numit de puterea le islati(;c reale erea este posi'il; f;r; le ;tur; cu factorul politicd inter"icerea e5ercit;rii mandatului ca urmare a instal;rii unui alt u(ern

?02?

2. Proc!%+ra %! ! a8orar! a (o i"icii $on!"ar!a Banca Central; cooperea"; cu le islati(ul0 dar are o influen9; puternic;:n ela'orarea politicii monetare ' puterea le islati(; are un impact decisi( :n ca"ul unui conflict (i"=nd politica monetar;c Banca Central; :n ta'elul urm;tor sunt redate re"ultatele modelelorGMT


15/80

ara .-.T. LJAUlo'al politic

Australia ) 3 ?031Austria ) 3 ?0!%Bel ia $ 1 ?01)Canada 11 4 ?04#

+anemarca % 3 ?04$&ran9a $ 2 ?02%ermania 13 # ?0##recia 4 2 ?0!1

Italia ! 4 ?022Haponia # 1 ?01#Olanda 1? # ?042 oua Meeland; 3 ? ?02$,pania ! 2 ?021*l(e9ia 12 ! ?0#%-area Britanie # 1 ?031,UA 12 ! ?0!1 S+r3'# &riedric/ Fi'mer and Nelmut/ a ner 7 Central Ban Independence an-acroeconomic Performance6 a ,ur(eG of t/e *(idence0 *d. Torun0 1))). Pentru indicele -T0 (aloarea indicelui total se situea"; pe scala de la ? la 1# :n prcoloan; iar (aloarea indicelui independen9ei politice este :nscris :n coloana a doua. Pmodelul Cu ierman LJAU indicele ia (alori cuprinse :ntre ?


16/80

Problema gradului de independen al bncii centraleapare ca urmare a implic;riistructurilor politice :n administrarea economiei na9ionale. Acest aspect se impune tocmaia se reali"a o separare a politicului de deci"iile monetare. Aceast; a'ordare e(iden9ia"; daspecte de manifestare a independen9ei ';ncii centrale6

independen9a relati(; acti(itatea ';ncii centrale fiind su'ordonat; autorit;9e5ecuti(e

independen9a a'solut;- :n sensul c; acti(itatea ';ncii centrale este coordonat; deautoritatea le islati(;0 dar politica monetar; este reali"at; :n cadrul amplu al polmacroeconomice a statului .

Aceast; pro'lem; a independen9ei ';ncii centrale a f;cut o'iectul a nenum;rate studcel mai interesant :n acest sens fiind studiul reali"at de Cu ierman :n 1))210 acesta anaindependen9a ';ncilor centrale din prisma o'iecti(elor statutare ale acestora. Astfel0 o 'acentral; este cu at=t mai independent; cu c=t are drept principal o'iecti( prefera'il n ceea ce pri(e


17/80

aparenta rela9ie empiric; e5istent; :ntre independen9a ';ncii centrale


18/80

1. .). INDEPENDENTA FUNCTIONALA

Independenta 'ancii centrale nu este un scop :n sine ci un instrument pent:ndeplini un o'iecti( fundamental0 care tre'uie sa fie clar definit si care tre'uie sa pre(alasupra oricaror altor o'iecti(e0 iar indeplinirea o'iecti(ului fundamental sta :n puterea 'ancentrale si se reali"ea"a independent de orice alte autoritati. Potri(it cerintelor Tratatului0 pentru reali"area indendentei depline a 'ancii cento'iecti(ul fundamental0 prioritar0 care corespunde cel mai 'ine scopului de independenta$!n"in!r!a 3"a8i i"a"ii (r!"+ri or. &aptul ca 'anca centrala are un sin ur o'iecti( fundamental nu :nseamna ca ace poate i nora alte o'iecte macroeconomice. ,tatutul ,*BC pre(ede ca Qfara a aduce atinacestui o'iecti(0 ,istemul *uropean al Bancilor Centrale sustine politicile economice endin Uniune0 pentru a contri'ui la reali"area o'iecti(elor acesteia0...E.

Totodata0 independenta 'ancii centrale este perfect copmpati'ila cu responsa'ilita pentru deci"iile sale0 aspect important pentru definirea independentei 'ancii centrale0 presupune transparenta si dialo cu partile terte.


19/80

1. .0. INDEPENDENTA INSTITUTIONALA

Independenta institutionala presupune e5cluderea oricarei terte influente0 resp 'ancile centrale nationale0 or anele de deci"ie ale acestora si mem'ri or anelor de deci" pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor0 or anelor0 oficiilor sau aUniunii0 a u(ernelor statelor mem're sau a oricarui alt or anism sau a oricarei forminfluenta dreptul acelor or ane de a da instructiuni0 de a apro'a0 suspenda0 anula ori deci"iile 'ancilor centrale . ,e impune0 de asemenea ca 'anca centrala sa ai'a personalitate 8uridica a(=ndu(edere ca autoritatea monetara este separata0 nu poate face parte din adminis

u(ernamentala0 iar :n ca"ul c=nd aceasta este or ani"ata pe actiuni0 drepturile actiotre'uie sa fie limitate pentru a i se asi ura independenta. Prin urmare03+n" in"!r i3!0 ca fiind incompati'ile cu pre(ederile U*0 si tre'uieliminate0 clau"ele referitoare la6

acceptarea sau solicitarea de instructiuniapro'area0 suspendarea0 anularea ori deferirea deci"iilor 'ancilor centrale0 oror anelor de conducere ale acestoracen"urarea0 pe 'a"e le ale0 a deci"iilor referitoare la acti(itatea 'ancilor centraldi(erse or ane si or anisme0 altele dec=t instantele 8uridice independente participarea :n or anele de deci"ie ale 'ancilor centrale cu drept de (ot0 c/iar daca (nu este decisi(consultatii anterioare luarii deci"iei de catre 'anca centrala ori or anele salecondecere0 cu e5ceptia dialo ului acestora cu partile terte 7 u(ernul 7 de e5eatunci c=nd le islatia nationala pre(ede sc/im'ul de informatii si opinii0 dar care s

interfere"e asupra independentei mem'rilor or anelor de deci"ie ai 'ancii centrale se respecte calitatea u(ernatorului de mem'ru al Consiliului u(ernatorilor al BCconfidentialitatea informatiei conform pre(ederilor le ale.

+e asemenea0 se recomanda ca :n te5tele statutelor le ilor 'ancilor centraleincluse pre(ederi referitoare la neafectarea unui mem'ru sau al unui or an de deci"ie a acedin cau"a procedurilor pri(ind descarcarea de estiune sau sarcini atunci c=nd aceasta sde parti terte e5. u(ernul .


20/80

1. .4. INDEPENDENTA PERSONALA

Independenta personala se refera la rolul0 statutul si compo"itia or anelconducere ale 'ancii centrale0 respecti( procedura de numire0 de demitere0 durata mand posi'ilitatea re:nnoirii0 cerinte pri(ind competenta profesionala0 clau"ele de incompati'iliconflicte de interese. A(=nd :n (edere ca u(ernatorii tarilor care de(in mem're ale U*calitatea de mem'ru al Consiliului eneral al BC*0 cerintele U* impun pre(ederi clarstatutele 'ancilor centrale pri(ind independenta personala at=t a u(ernatorului c=t celorlalti mem'ri ai or anelor de conducere 7 consilii de administratie 7 referitoar principal0 la6

durata minima a mandatului de cel putin cinci ani si mentinerea acesteiare(ocarea din functie numai :n ca"ul :ncetarii :ndeplinirii conditiilor necesare pentsi e5ercita atri'utiile sau :n ca"ul comiteri unei erori ra(e0 pre(ederea fiind nece pentru pre(enirea e5ercitarii re(ocarii la discretie de catre or anele care au fnumirile :n functie posi'ilitatea atacarii deci"iei la instanta suprema de 8ustitie :n ca"ul re(ocarilorfunctie a u(ernatorului ori a altui mem'ru al or anului de conducere re imul incompati'ilitatilor si conflictelor de interese6 mem'ri or anelor de condunu pot a(ea nici o alta functie care sa intre :n conflict de interese cu calitatilerespecti( sa afecte"e independenta lor personala.


21/80

1. .5. INDEPENDENTA FINANCIARA

C/iar daca o 'anca centrala este independenta din punct de (edere functioninstitutional si personal0 independenta 'ancii centrale nu este deplina fara e5isindependentei financiare0 respecti( independenta 'u etare. ,tatele mem're nu pot sa si 'anca centrala :n po"itia de a nu a(ea suficiente resurse financiare pentru indeplinirea ao'iecti(ului ei fundamental c=t si a celorlalte atri'utii0 sarcini0 inclusi( a o'li atiilor pe caare prin participarea la ,*BC. Conceptul de independenta financiara :nseamna ca nici o parte terta inc

u(ernul nu poate direct ori indirect sa inter(ina asupra e5ercitarii functiilor 'ancii centraasupra 'u etului sau. Prin urmare0 se impune e5istenta de pre(ederi :n statutele 'ancilor centrale cel p

pentru urmatoarele6sta'ilirea propriului 'u et. +aca o parte terta are competenta sa determine oriinfluente"e 'u etul 'ancii centrale0 aceasta este incompati'ila cu independefinanciara daca le ea nu pre(ede o clau"a de sal( ardare :n sensul ca o astfecompetenta a unei terte persoane nu (a afecta mi8loacele financiare necesare p:ndeplinirea misiunii sale.Re ulile de decontare. Planul de conturi al 'ancii centrale tre'uie adoptat de aceastaasistenta0 daca e ne(oie0 a unor or anisme de conta'ilitate independentedeterminarea si utili"area profitului tre'uie facute de or anul de conducere al 'acentrale.

>n ca"ul :n care operatiunile 'ancii centrale sunt supuse controlului unui or a

de stat0 cum ar fi curtea de conturi0 care are atri'utii de control financiar0 scopul conttre'uie clar definit de cadrul le al si nu tre'uie sa pre8udicie"e acti(itatea auditorului e5independent0 astfel :nc=t controlul de stat sa fie facut pe 'a"e non politice0 independent profesionale.


22/80

1.7. OPERATIUNILE BANCII CENTRALE

Indi(iduali"area


23/80

' S+r3! ! a"ra3!ale ';ncii centrale constau :n depo"itele celorlalte ';nci0 :depunerile :ntreprinderilor cu capital de stat sau ale unor mari :ntreprinderi


24/80

particulare ale politicii monetare


25/80

Re"ult; c;6 + S -m 7 S 1 n -mB- S -m r 1 7 n -m S -m Vn r 1 n WRaportul dintre masa monetar; -m


26/80

&actorii enun9a9i pot a(ea0 oca"ional0


27/80

1./. FUNCTIILE BANCII CENTRALE

Indiferent de caracterul mai mult sau mai pu9in centrali"at al ';ncilor centrale0 ace5ercit; func9ii enerale


28/80

1./.1. FUNCTIA DE EMISIUNE MONETARA

&unc9ia de emisiune monetara se poate spune c; repre"int; una dintre priacti(it;9i atri'uite ';ncii centrale0 istoric0 pri(ile iul emisiunii fiind acordat de stat :n sc/imo'li a9iei ';ncii centrale de a su'scrie oric;rui :mprumut solicitat de stat. +ac; ini9ial emisiunea monetar; era asi urat; at=t de 'anca de emisiune c=t < ';ncile din sistem0 treptat s a impus ca necesar; re lementarea de c;tre stat a3i3"!$+ +i %!!$i3i+n!0 aceasta reali"=ndu se prin instaurarea$ono(o + +i a3+(ra !$i3i+nii.C/iar dac;acesta a fost instituit :n momente diferite0 a (i"at0 de fapt0 reali"area aceluians; utili"area ta5ei oficiale a scontului a pierdut teren :n ceea ce pri(instrumentele de politic; monetar;0 locul acestora fiind luat de opera9iunile de open memisiunea monetar; fiind e(iden9iat; prin intermediul multiplicatorului monetar. -onopolul asupra emisiunii monetare pro(ine din (ec/iul drept de 'atere a monedecare a fost atri'uit0 de a lun ul timpului0 su(eranilor0 :n detrimentul celorlal9i demnre atelor sau imperiilor. O'9inerea acestui monopol a repre"entat unul din momentele ese


29/80

ale construc9iei statelor moderne. >n secolul al YJII lea0 datorit; unei insuficien9e a canmetale pre9ioase fa9; de cren acest moo'9ine un c=


30/80

1./.). FUNCTIA DE BANCA A STATULUI , AADMINISTRATIEI PUBLICE SI A SEVICIILOR PUBLICE

Aceast; func9ie decur e0 :nt=i de toate0 din natura formei de proprietate a capi:n ma8oritatea ca"urilor (or'ind de proprietatea statului. Un alt aspect este le at de momentul apari9iei ';ncilor centrale0 c=nd0 :n sc/monopolului emisiunii0 statul impunea posi'ilitatea o'9inerii de finan9are. >n pre"ent0 c/ia ';ncile centrale e(it; finan9area deficitului 'u etar0 au ap;rut di(erse procedee care s; elimdilu9ia puterii de cump;rare ca urmare a emisiunii monetare f;r; acoperire. >n unele 9;rc/iar inter"is; prin le e finan9area c/eltuielilor 'u etare prin emisiune monetar;. Pentru finan9area direct; a tre"oreriei statului0 'anca central; poate cump;ra tiemise de stat0 de pe pia9a primar;0 dar :n cele mai multe ca"uri 'anca central; ac9ione pia9a secundar; a acestor titluri0 influen9=nd oferta n al doilea r=nd0 sunt :nre istrate crean9ele

u(ernului care 'eneficia"; de spri8in la un ni(el plafonat de le ea 'u etar; anual;.

asemenea0 ';ncile centrale finan9ea"; statul0 direct sau indirect0 prin ac/i"i9ia de titluri p pe pia9a li'er; Dopen mar etE. +atorit; inter(en9iilor de finan9are direct; sau indirect;0 ';ncile centrale :ndeplinrolul esen9ial de consilier


31/80

1./.0. FUNCTIA DE BANCA A BANCILOR

Aceast; func9ie decur e tocmai din faptul c; 'anca central; repre"int; autoritacare estionea"; riscul aferent sistemului 'ancar0 repre"ent=nd0 :n fapt interesele :neconomii :n pre:nt=mpinarea pro'lemelor ce pot s; apar; :n onorarea de c;tre ';nci a cereride retra ere a depo"itelor din partea clientelei. >n acela


32/80

Banca BActi( Pasi(

4???

+ac; se presupune0 :n continuare0 o crea9ie monetar; de 1?.??? u.m. la ni(elul ';A0 atunci depo"itele corespondente se reparti"ea"; :ntre ';ncile A


33/80

Titlurile utili"ate sunt efecte pri(ate repre"ent=nd credite efecti( distri'uite0 'onurte"aur0 'ilete repre"entati(e ale pie9ei ipotecare sau o'li a9iuni pu'lice ori pri(ate.

' R!finan7'ri ! r!a i a"! %! 8anca c!n"ra ' Banca central; poate0 :n ma8oritatea 9;rilor0 s; procede"e la refinan9are prin opede r!3con"ar!0 prin acordarea de a(ansuri arantate prin titluri sau prin cump;rarea titlurilocadrul opera9iunilor de Dopen mar etE. -etoda tradi9ional; de finan9are direct; ester!3con"ar!a.Prin aceast; te/nic;0 'ancacentral; rescontea"; efecti(0 efecte eli i'ile0 pre"entate fie direct de c;tre ';nci0 fie de c;treintermediari sau case de rescontare. Acest mod de refinan9are a a(ut :ntotdeauna re"ultatefa(ora'ile :n 9;rile an lo sa5one n acest conte5t0 este necesar+n ( afon %!r!3con"ar!0 dincolo de acest ni(el0 refinan9area ';ncii centrale de(enind foarte scump;. Atuc=nd mecanismul rescont;rii este foarte important0 rata do'=n"ii practicat; de 'anca centrarescontare 8oac; rolul director n acelan &ran9a0 unde rescontul este din ce :n ce mai pu9in utili"at0 se practic; dou(!n3i+n!a %! "i" +ri pentru $ "ile opera9iune identic; cu cea din -area Britanie @$(r+$+"+ri i nic!0 preferate :n perioade de tensiune asupra monedei


34/80

1./.4. FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR SI GESTIONARAL RE6ERVELOR VALUTARE

+ac; prin politica monetar; 'anca central; urm;ren primul r=nd0 aceasta func9ie se concreti"ea"; :n re imul (alutar adoptat decentral; la ni(elul economiei respecti(e0 re im ce presupune n calitate de autoritate a'ilitat; cu reali"area politicii (alutare a statului0 'acentral; tre'uie s; urm;reasc; n cadrul lic/idit;9ii interna9ionale0 un loc important re(ineactivelor e&terne netedeinute de banca central %i' n special'r! !rv!i va +"ar!ce include6

(alute :n conturi curente


35/80

importului 9;rii respecti(e pentru o perioad; de 3 ! luni de aceea0 fiecare stat0 ccondi9iile unei 'alan9e de pl;9i deficitare0 :


36/80

>n toate 9;rile0 ';ncile centrale0 la concuren9; cu ';ncile comerciale0 furni"ea"; da en9ilor economici solicitan9i :n condi9ii mult mai atracti(e0 comparati( cu cele imcelelalte ';nci. Totodat;0 ';ncile centrale :n ceea ce pri(e


37/80

de(i"elor cedate0 :n mod re ulat0 de c;tre stat0 titlurile respecti(e fi ur=nd :n 'ilan9ulcentrale. >n &ran9a0 &ondul de sta'ili"are a sc/im'urilor0 a fost creat :n anul 1)3#0 precucont special al Te"auruluiE :n care sunt conta'ili"ate toate opera9iunile :n de(i"e. La anuinter(ale de timp0 acest fond solicit; B;ncii centrale fie moned;0 fie de(i"e0 astfel :ncacti(ul 'ilan9ului nu se re ;sen ,UA0 &ondul de sta'ili"are a sc/im'urilor creat :n anul 1)34 este estionat precuun cont al statului0 de c;tre Banca Re"er(elor &ederale a ,tatului e Zor .


38/80

1./.5. FUNCTIA DISCIPLINARA SI PRUDENTIALA

Prin func9ia disciplinar; este :n9eleas; e5ercitarea controlului asupra ';nciloinstitu9iilor de credit0 :n scopul asi ur;rii securit;9ii depo"itelor


39/80

-odalit;9ile specifice de control (aria"; de la o 9ar; la alta :n func9ie de structsistemului 'ancar0 de e(olu9ia sa n ultimele dou; decenii controlul asupra acti(it;9ii 'ancare a :nre istrat o tendinaccentuare


40/80

plafonate la de 3 ori resursele proprii


41/80

1./. . FUNCTIA ECONOMICA A BANCII CENTRALE

Toate func9iile precedente ale ';ncii centrale presupun


42/80

1./.K. FUNC IA DE CENTRU AL POLITICII MONETAR

>n condi9iile punerii :n circula9ie a monedei0 'anca central; tre'uie s; urm;rease(olu9ia (aloric; a monedei puse :n circula9ie0 de cele mai multe ori o'iecti(ul ';ncii centfiind cel al sta'ilit;9ii monedei0 pentru a se asi ura0 la ni(el macroeconomic0 sta'il pre9urilor. Toate aceste aspecte sunt cuprinse :n m;surile preci"ate :n pro ramul de polmonetar;. +up; cum am mai afirmat0 monopolul emisiunii monetare a fost atri'uit ';ncentrale cu condi9ia finan9;rii :n orice moment a :mprumuturilor solicitate de c;tre saceste condi9ii0 pro'lema care tre'uia re"ol(at; (i"a finan9area Tre"oreriei statului f;r; a afecta puterea de cump;rare a monedei emise0 asi ur=se0 :n acela


43/80

1././. FUNC IA DE CREDITARE A ECONOMIEI

Creditarea economiei na9ionale se reali"ea"; prin intermediul ';ncilor din casistemului 'ancar0 acestea apel=nd la resursele de refinan9are ale ';ncii centrale. +ar cum central; este creditorul de ultim; instan9; al ';ncilor0 :n pre"ent se pune accent deose'io'9inerea de resurse de pe pia9a inter'ancar;0 apelul la refinan9are repre"ent=nd m;sura e5de finan9are. -ecanismul de refinan9are practicat de B R are la 'a"; urm;toarele mecanisme6

( afon+ %! cr!%i"! 7 prin care ';ncile pot 'eneficia de refinan9are :n limita un

plafon presta'ilit de autoritatea monetar;0 f;r; a depune (reo aran9ie 'ancar;cr!%i"+ %! ici"a7i! 7 acest credit a fost introdus de B R :n 1))30 ca un primecanism de pia9; doar pe 8um;tate 7 deoarece finan9a0 :n primul r=nd0 descopcont pentru a face trecerea de la creditul dictat de deci"ii administrati(e.

Ini9ial0 creditul respecti( a fost utili"at doar de c=te(a ';nci importante de stat.1))! creditul de licita9ie a fost restructurat fiind acordat pe o perioad; de 1! "ile. O'9ineacestui credit este condi9ionat; de pre"entarea de elemente colaterale acceptate de B R ratei do'=n"ii pentru ad8udecarea finan9;rii era determinat tot pe 'a"a licita9iei0 B R impni(elul minim de pornire. i(elul cel mai ridicat de solicitare s a :nre istrat :n 1))# la anului 0 dar :ncep=nd cu 1))$ ni(elul acestei facilit;9i de creditare s a redus semnificataprilie 1))$ creditele de licita9ie tin"=nd c;tre "ero.

cr!%i"+ 3"r+c"+radiscount indo structurated credit facilitG are la 'a"; deParlamentului sau a u(ernului de a sus9ine acti(itatea :n anumite sectoare econocum a fost0 :n special0 ca"ul a riculturii . +ac; p=n; :n 1))# acesta repre"enta m

de $?@ din totalul refinan9;rii0 :ncep=nd cu 1))$ s a diminuat sim9itor0 Banca aa Rom=niei0 ca urmare a politicii de sterili"are a masei monetare din econde(enind de'itor net la ni(elul sistemului 'ancar.cr!%i"+ o$8ar% este un credit o(erni /t acordat :n (ederea acoperirii ne(oiltemporare de lic/iditate ale ';ncilor din sistem. >ncep=nd cu 1))% data la care a :n (i oare noul ,tatut al B R creditul lom'ard nu mai poate fi utili"at pendescoperit de cont. +in 2???0 creditul lom'ard su' forma unei facilit;9i mar inal:mprumut este :nso9it de elemente colaterale0 iar rata do'=n"ii percepute este c

ridicat; de pe pia9;0 :n scopul asi ur;rii distri'uirii ec/ili'rate a lic/idit;9ii :n econom faci i"'7i ! 3(!cia ! %! cr!%i" sunt utili"ate de c;tre ';nci :n ca"ul :nre istr;rii ddificult;9i0 creditul fiind acordat pentru o perioad; de cel mult 3? de "ile0 impurespectarea unui plan financiar de redresare a ';ncii (i"ate


44/80

fost utili"ate pentru sus9inerea financiar; a Bancore5 1))) f;r; succes0 Bancore5 preluat; de c;tre Banca Comercial; Rom=n;


45/80

1./. .B*NCI CENTRALE IMPORTANTE

Indiferent de modul de structurare a sistemului 'ancar


46/80

1./. .). BANCA CENTRALA EUROPEANA

+ac; pe pia9a (alutar; QdisputaE se d; :ntre cele dou; monede6 U,+


47/80

CAPITOLUL II

SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

).1. MISIUNEA SI OBIECTIVELE SEBC

,istemul *uropean al B;ncilor Centrale este constituit din Banca Central; *urope


48/80

Re lement;rile sta'ilesc dreptul mem'rilor de a (ota prin teleconferin9;0 atunci c=nsunt pre"en9i la


49/80

3i3"!$! %! co$(!n3ar! >i %! ( '7i. BC*


50/80

).). OPERATIUNILE SISTEMULUI EUROPEAN DEBANCI CENTRALE

+up; scopul0 frec(en9a cu care se reali"ea"; ntruc=t e5ist; o diferen9; :ntre suma licitat;


51/80

>n ca"ul tran"ac9iilor re(ersi'ile care aduc lic/iditate0 cu oferta la rat; (aria'mecanismul se derulea"; astfel6 Presupunem c; BC* decide s; ofere lic/iditate prin intermediul unei tran"are(ersi'ile or ani"ate cu rata (aria'il;. La tran"ac9ie particip; 3 ';nci care licitea"urm;toarele sume6

Ra"a %o8 n ii - S+$! ici"a"!Banca 1 Banca ) Banca 0 To"a C+$+ a"!

3.1! ? ?3.1? !? !? 1?? 1??3.?) !? !? 1?? 2??3.?% !? !? 1?? 3??3.?$ !? !? 1?? 2?? !??3.?# !? 1?? 1!? 3?? %??3.?! 1?? 1?? 1!? 3!? 11!?3.?4 !? !? !? 1!? 13??3.?3 !? 1?? 1!? 14!?

To"a 0 45 K 145 BC* decide s; aloce un total de )4? milioane euro0 la o rat; a do'=n"ii de 30?!@.

Toate licita9iile peste 3.?!@ sunt satisf;cute :n :ntre ime0 :n suma cumulat; demilioane. Propor9ia aloc;rii la rata de 30?!@ este6

)4? 7 %?? 3!? S4?@ Alocarea c;tre Banca 10 la rata mar inal; de 3.?!@0 este6 4?@ \ 1?? S 4? milioane Alocarea total; c;tre Banca 1 este6 !? !? 4? S 14? milioane Alocarea c;tre ceilal9i participan9i se determin; similar6

Participan 7i Banca 1 Banca 2 Banca 3 To"aSuma licitat ' 3?? 4!? $?? 145Suma alocat ' 14? 34? 4#? 4

+ac; alocarea se desf;


52/80

maturitatea lor o'i


53/80

O(!ra7i+ni r!v!r3i8i ! 3"r+c"+ra ! Opera9iunile structurale su' forma tran"ac9iilor re(ersi'ile de pia9; se desf;n calcularea pre9ului tran"ac9iei0 BC* ac9ionea"; :n conformitate cu ceacceptate condi9ii de pia9; pentru instrumentele folosite :n tran"ac9ii. Caracter

func9ionale ale tran"ac9iilor directe sunt urm;toarele6 pot fi opera9iuni care aduc lic/iditate ac/i"i9ii directe sau care a'sor' lic/id(=n";ri directe

frec(en9a lor nu este standardi"at;sunt e5ecutate prin proceduri 'ilaterale:n mod o'i


54/80

E$i"!r!a %! C!r"ifica"! %! D!(o i" %! c'"r! BCEse reali"ea"; la un pre9 deemisiune dat de rela9ia6

P* S 5 1 ] 1 5 V r d 5 + 3#???W ^ unde 6 Jaloarea nominal; a certificatului de depo"itrd rata do'=n"ii ca @+ 7 -aturitatea :n "ileP* 7 Pre9ul de emisiune *5emplific;m :n continuare emisiunea de certificate de depo"it prin oferta cu (aria'il;. BC* decide s; a'soar'; lic/iditate de pe pia9; prin emiterea de certificate de depo prin oferta cu rat; (aria'il;. Pe pia9; particip; 3 ';nci.

Ra"a %o8 n ii - S+$! ici"a"!Banca 1 Banca ) Banca 0 To"a C+$+ a"!

30?? ? ?30?1 !? !? 1?? 1??30?2 !? !? !? 1!? 2!?30?3 !? !? !? 1!? 4??30?4 1?? !? 1?? 2!? #!?30?! 2?? 4?? 1?? $?? 13!?30?# !? 1?? 1?? 2!? 1#??30?% !? 1?? 1!? 1$!?301? !? !? 1%!?To"a 55 K 55 1/

BC* decide s; aloce un total de 124! milioane euro0 implic=nd o rat; mar indo'=n"ii de 30?!@. Toate licita9iile su' 30?!@ sunt satisf;cute :n :ntre ime0 :n suma cumulat; demilioane. Propor9ia aloc;rii la rata de 3.?!@ este6 124! 7 #!? $?? S %!@ Alocarea c;tre Banca 10 la rata mar inal; de 30?!@ este6 %!@\2??S1$?0iar alocarea total; c;tre Banca 1 este6 !? !? !? 1?? 1$? S 42? Alocarea0 potri(it metodolo iei pre"entate0 este6

,ume milioane euro

Participan 7i Banca 1 Banca 2 Banca 3 To"aSuma licitat ' !!? $?? !!? 1/Suma alocat ' 42? 4)? 33! 1)45

O(!ra7i+ni (!n"r+ o i. Al;turi de oportunit;9ile de pia9;0 BC* utili"ea";


55/80


56/80

desc/ide. +o'=nda la depo"ite este pl;ti'il; la maturitatea acestora. O "i de lucru ,*BC esconsiderat; oricare "i :n care BC*


57/80


58/80

0.). CREAREA BNR

Crearea B R are la 'a"; le ea 1$ din 2) aprilie 1%%? care pre(edea Q:nfiin9are ';nci de scompt


59/80

0.0. EVOLUTIA BANCII CENTRALE A ROMANIEI

Pentru a


60/80

deoarece at=t pl;9ile cu numerar0 c=t


61/80

O p;rere lar r;sp=ndit; este c; modelul care a ser(it la re:nnoirea B. .R.0 :n 1)a fost Banca Central; a ermaniei +eutsc/e Bundes'an :n ecourile enerate de Tratatla -aastric/t.

0.4. ROLUL SI FUNCTIILE BNR

Re lementarea acti(it;9ii B R a fost repre"entat; :n perioada 1))1 1))% de Lenr. 34 1))10 iar din 1))%0 de Le ea nr. 1?1 1))%0 care :ndepline


62/80

a !$i3i+n!a $on!"ar'# B R este sin ura institu9ie autori"at; s; emit; 'ancnote n conformitate cu pre(ederile acordului cu &-I0 aceast; form; de refinan9are aa'andonat;. Cr!%i"+ %! ici"a7i!este un mi8loc de refinan9are care :nlocuie


63/80

B R administrea"; contul curent al Tre"oreriei statului0 desc/is :n num-inisterului de &inan9e. Poate acoperi deficitele temporare ale Tre"oreriei0 prin acordaasisten9; financiar; su' forma unor credite0 :n limitele acceptate de le isla9ie


64/80

_ cam'ii0 cecuri0 'ilete la ordin0 precum si o'li atiuni si alte (alori mo'iliare0 ne ocia'ilnu0 emise sau arantate de persoane 8uridice nere"idente0 clasificate in primele catecatre a entiile de apreciere a riscurilor_ 'onuri de te"aur0 o'li atiuni si alte titluri de stat emise sau arantate de u(erne straine sinstitutii financiare inter u(ernamentale0 ne ocia'ile sau nu0 e5primate si plati'ile in (aluta ilocuri accepta'ile pentru Banca ationala a Romaniei. Banca ationala a Romaniei este unica institutie autori"ata sa emita insemonetare su' forma de 'ancnote si monede0 ca mi8loace le ale de plata pe teritoriul RomAceasta este sin ura in drept sa sta'ileasca (aloarea nominala0 dimensiunile0 reutatea0 si alte caracteristici te/nice ale 'ancnotelor si monedelor metalice. B. .R. e5ercit; pri(ile iul conferit de le e de a emite0 :n numele statului0$on!%!$!"a ic! >i 8ancno"!de di(erse (alori cupiuri . Politica de imprimare i $on!%! $!"a ic! pe totcuprinsul 9;rii. Unitatea monetar; a Rom=niei este leul0 cu su'di(i"iunea sa 'anul. B. .R.a%$ini3"r!a 'direct re"er(a de 'ancnote


65/80

B. .R. este sin ura :n drept s; sta'ileasc; (aloarea nominal;0 dimensiunireutatea0 desenul


66/80

acestuia. Pentru aceste sume B. .R de(ine0 prin urmare08anc9!r >i cr!%i"or a 3"a"+.>mprumutul are un caracter de a(ans f;cut de B. .R 'u etului statului0 care0 :n princip poate acorda pentru acoperirea unor ne(oi temporare0 pe 'a"a unui contract con(en9-inisterul &inan9elor0


67/80

comerciale


68/80

de decontare prin compensare multilateral; net; a pl;9ilor inter'ancare efectuate :ntre ';ncomerciale :n case de compensa9ii desc/ise :n sucursalele B. .R.. Conform Le ii sale0 B. .R. poate presta ea :ns;


69/80

Casele de rescont0 ini9ial caracteristice sistemului 'ancar 'ritanic0 func9ioneanc; din primii ani de tran"i9ie0Banca Na7iona ' a Ro$ ni!ia trecut de lautili"areainstrumentelor directe de politic monetar0 cu caracter administrati(


70/80

creditul de licita ie de


71/80

24 au ust 2??! 1#@ 3?@24 ianuarie 2??# 1#@ 3!@24 martie 2??$ 1#@ 4?@

M!cani3$+ r! !rv! or $ini$! o8 i&a"oriia cunoscut modific;ri importante :ncursul anilor 2??2


72/80

rata re"er(elor minime o'li atorii la depo"itele :n (alut; la 3?@0 men9in=nd constant;ra"ar! !rv! or $ini$! o8 i&a"oriila depo"itele :n lei. Ritmul de crena+&+3" ) 50 ni(elul creditului :n (alut; a crescut cu 3!@ fa9; dau ust 2??40 dar nu s a :nre istrat o ma8orare a ritmului de cren ciuda ritmului sc;"ut de cre


73/80

o >n1 K0rata oficial a scontului:nre istrea"; o cre


74/80

a a"ra&!r!a %! %!(o i"!a de(enit unica metod; utili"at; pentru drenarea lic/idit;9e5cedentare0 rata ma5im; a do'=n"ii acceptate a :nceput s; fie anun9at; odat; cu plicita9ie la noile ni(eluri0 iar scaden ma5im; a opera9iunilor a fost redus;

' in plus 0 incepand cu luna mai 0 termenul pe care B R a atras depo"ite astandardi"at la o luna.

>n) 40 m;surile de politic; monetar;0 (i"=nd e(olu9ia ratei do'=n"ii


75/80

competiti(e0 cu repercusiuni ne ati(e asupra cererii de moneda nationala si scaderea cude sc/im'. >n) 1, (o i"ica %! con3o i%ar! a r! !rv! ora repre"entat pentru 'anca central; oconstant; pe tot parcursul anului 2??1


76/80

B R a reusit sa mentina si in 2??2 un control monetar ferm 0 desi operatiunile pe piata (alutara 0 ec/i(alenta cu o in8ectie monetara de 30)@ din PIB 0 a amplificat e5cde lic/iditate. La sfarsitul anului 2??2 0 Banca ationala detinea )$@ dinac"iv! ! !2"!rn! n!"! alesistemului 'ancar de $?$2 milioane dolari ,UA 0 cu 320#@ mai mari decat la sfarsitul a precedent !33302 milioane dolari ,UA . &actorul principal care a stat la 'a"a e(olu9iei acti(elor e5terne nete ale autormonetare l a constituitc+$('r'ri ! n!"! %! va +"'de pe pia9a (alutar; inter'ancara in anu2??2 0 (olumul cumpararilor Bancii ationale de pe piata (alutara a fost de 2??!0# milidolari ,UA 0 iar cel al (an"arilor de 2330# milioane dolari ,UA. La :nceputul anului 2??20 B R a sta'ilit ca structurar! !rv! or 3a ! va +"ar!aleB;ncii a9ionale tre'uia s; reflecte structura datoriei e5terne


77/80

Prin instrumentele de care dispune0 'anca central; are datoria de a controla flu5monetare astfel :nc=t0 :n str=ns; le ;tur; cu politicile fiscale n aceast; direc9ie0 B R are competen9; e5clusi(; :n supra(e /erea acti(sistemului 'ancar. Pentru a asi ura (ia'ilitatea


78/80

_ 1?@ din fondurile proprii ale 'ancilor. ,uma totala a in(estitiilor pe termen lun ale unei 'anci0 in titluri de (aloare emde o societate comerciala nu tre'uie sa depaseasca !?@ din fondurile proprii ale 'ancii. ,uma totala a in(estitiilor 'ancii in titluri de (aloare0 reali"ate in numele si con 'ancii nu tre'uie sa depaseasca 1??@ din fondurile sale proprii0 cu e5ceptia in(estitiilotitluri u(ernamentale. Orice entitate care intentionea"a sa cumpere o participatie de cel putin !@capitalul social al 'ancii tre'uie sa o'tina apro'area preala'ila a Bancii ationale a Romaniei Banca ationala a Romaniei supra(e /ea"a operatiunile efectuate de 'an persoane 8uridice romane si de catre sucursalele 'ancilor straine0 pe 'a"a raporturilo prudenta intocmite in conformitate cu le ea si re lementarile Bancii ationale a Rom precum si prin (erificarile efectuate la sediul 'ancii.

0.K. BILANTUL CONTABIL AL BANCII NATIONALE AROMANIEI

Bilantul conta'il anual al Bancii ationale a Romaniei a fost intocmit conf pre(ederilor din6 Le ea nr.1?1 1))% 7 pri(ind ,tatutul Bancii ationale a Romaniei0

conta'ilitatii nr.%2 1))10 cu modificarile si completarile ulterioare0 Planul de con ormele -etodolo ice de utili"are a conturilor conta'ile pentru Banca ationala RomaniePreci"arile -inisterului &inantelor Pu'lice pri(ind masurile referitoare la inc/eiere5ercitiului financiar conta'il anual. Incepand cu data de 1 ianuarie 1)))0 Banca ationalV a Romaniei a adoptat unde conturi nou0 precum si orme -etodolo ice noi de aplicare a acestuia. oul Plan de coa fost reali"at in conformitate cu pre(ederile Le ii nr. 1?1 1))% si cu standardele nationconta'ilitate. Bilantul conta'il al Bancii ationale a Romaniei se ela'orea"a cu respecta principiilor conta'ile pri(ind prudenta0 permanenta metodelor0 continuitatea acti(independenaa e5ercitiului0 intan i'ilitatea 'ilantului de desc/idere si necompens

elementelor de acti( si de pasi(. Cea mai mare parte din totalul elementelor de acti( a 'ancii centrale este repre"ende acti(ele e5terne cum ar fi6 disponi'ilul in +,T +repturi ,peciale de Tra ere la &on-onetar International0 aurul monetar0 titluri de (aloare straine0 in(estitii e5terne etc. Bilantul conta'il al Bancii ationale a Romaniei inre istrea"a si re"er(ele (alut

din care6 la (edere0 depo"ite0 in(estitii re"er(ele de aur din care6 la (edere0 depo"it


79/80

,tructura pasi(elor din 'ilantul conta'il al Bancii ationale a Romaniei esturmatoarea6 numerar in circulatie0 pasi(e e5terne o'li atiuni emise si depatrase de Banca ationala a Romaniei 0 Contul eneral al Tre"oreriei stconturile curente ale 'ancilor0 capitalul0 re"er(ele etc.

Contul de profit si pierdere al Bancii ationale a Romaniei se compune din6 (en(enituri din operatiunile 'ancii0 alte (enituri si c/eltuieli c/eltuieli efectuate cu oper

'ancare0 c/eltuieli enerale etc . Jeniturile din operatiunile 'ancii includ urmatoarele elemente6 (enituri din do'anaferente titlurilor de stat0 (enituri din do'an"i la liniile de credit si (enituri din comisioata5e pentru decontari inter'ancare0 (enituri din do'an"i la depo"itele in (aluta0 (enituridi(idende la in(estitii straine si (enituri din operatiuni cu titluri in (aluta0 (enituri operatiuni cu metale pretioase si (enituri din diferente fa(ora'ile re"ultate din operatiunilmetale pretioase. Cele mai importante c/eltuieli efectuate cu operatiunile 'ancare includ6 do'an"i platitesocietatilor 'ancare si Tre"oreriei statului0 do'an"i si comisioane platite la creditele luate &ondul -onetar International0 do'an"i si comisioane platite in (aluta la creditele o'tinuteBanca ationala a Romaniei din alte surse si alte c/eltuieli in (aluta etc. C/eltuielile enerale se compun din urmatoarele6 c/eltuieli cu personalul0 c/eltuiel pro(i"ioanele0 alte c/eltuieli enerale. Pentru a e(iden9ia comple5itatea opera9iunilor reali"ate de B R0 este neccunoa


80/80

contul eneral al Tre"oreriei statului

BIB3I4G AFIE

-anolescu /eor /e 0 #oneda si politicile monetare ' *ditura &undatieiRomania de -aine 0 Bucuresti 0 2??# #i$loace ' modalitati si mi$loace de plata0 L. eor escu olosoiu#oneda si -redit' T. Jascu

Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora

Documents

Transcript of Functiile Bancii Centrale Si Evolutia Acestora