FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011

SUPLIMENT L A REVISTA “ADMINISTRAREA PUBLICĂ“ZIAR BILUNAR EDITAT DE CĂTRE ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÂNGĂ PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Nr. 14 (363) iulie 2011 FONDAT ÎN ANUL 1994

FUNCŢIONARULP U B L I C

Pe 26 iulie curent, şi-a ţi-nut lucrările şedinţa ordina-ră a Senatului Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, care a fost prezidată de dl Vasile MARINA, rectorul Academiei de Administrare Pu-blică, doctor habilitat, profesor universitar.

Membrii Senatului au luat în dezbatere asemenea ches-tiuni importante pentru buna activitate a Academiei, cum ar fi „Totalurile procesului de instruire la studii de masterat în Academie în anul de studii 2010-2011 şi sarcinile pen-tru anul de studii 2011-2012” (raportor – dna Tatiana ŞAP-TEFRAŢI, director al Departa-mentului organizarea instruirii, doctor, conferenţiar universi-tar); „Cu privire la planurile de învăţământ la studii de maste-rat pentru anul de învăţământ 2011-2012” (informaţie – dna

Tatiana Şaptefraţi); „Cu privire la structura anului de studii şi a calendarului realizării pla-nului de învăţământ pentru anul de studii 2011-2012” (in-formaţie – dna Tatiana Şapte-fraţi); „Cu privire la normative-

le timpului de lucru al corpului profesoral-didactic şi normele de timp pentru calculul volu-mului muncii didactice, activi-tăţilor instructiv-metodice, de cercetare ştiinţifică, organiza-ţional-metodice, efectuate de

corpul profesoral-didactic al Academiei de Administrare Publică pentru anul de studii 2011-2012” (informaţie – dna Tatiana Şaptefraţi); „Cu privi-re la totalurile organizării şi

(Continuare în pag. 3)

Şedința ordinară a Senatului AcademieiSă transformăm Academia dintr-o instituţie de deservire

într-un adevărat Centru naţional de instruire în domeniul administrării

„Doresc să-mi fac studiile la Academia de Administrare Publică”

În perioada 18-31 iulie curent, la Academia de Ad-ministrare Publică de pe

lângă Preşedintele Repu-blicii Moldova s-a desfăşu-rat campania de depunere

a actelor la studii de mas-terat. La cele 330 locuri cu finanţare de la buget au depus cereri circa 650 de candidaţi. Corespondentul ziarului „Funcţionarul Pu-blic” s-a întreţinut cu unii dintre candidaţii la studii la Academie şi i-a rugat să răs-pundă la câteva întrebări. Publicăm în continuare întrebările şi răspunsurile câtorva dintre acei, care do-resc să-şi facă masteratul la Academia de Administrare Publică.

1. De ce aţi decis să Vă faceţi studiile de masterat la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedin-tele Republicii Moldova?

2. De ce aţi ales anume această specializare? Prin ce V-a frapat ea?

3. Cum aveţi de gând să Vă construiţi cariera D-voastră profesională după absolvirea Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedin-tele Republicii Moldova?

(Continuare în pag.4)

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 2 Oficial

În cadrul ceremoniei de instituire a Adunării Parlamen-tare a forurilor legislative ale celor două țări Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Preşedinte interimar al Repu-blicii Moldova, şi Mareşalul Seimului Republicii Polone, Grzegorz Schetyna, care s-a aflat într-o vizită oficială de o zi în ţara noastră, în fruntea unei

delegaţii oficiale, au semnat o Declaraţie comună de par-teneriat. De asemenea, a fost semnat statutul Adunării Parla-mentare.

Preşedintele Marian Lupu a accentuat cu această ocazie că Polonia este pentru ţara noastră un partener strategic, în special, în contextul integrării europe-ne, iar formarea Adunării Parla-

mentare moldo-polone este un pas înainte pe calea creării unui sprijin, a unei platforme pentru transfer de experienţă, care va contribui la fortificarea eforturi-lor tuturor ramurilor puterii de stat din Moldova pe calea inte-grării europene.

Grzegorz Schetyna a men-ţionat că evenimentul este unul de importanţă, în contex-

tul deţinerii, de către Republi-ca Polonia, a preşedinţiei UE. Mareşalul Seimului Republicii Polone a spus că inaugurarea Adunării Parlamentare moldo-polone va influenţa semnifica-tiv relaţiile pentru următorii ani dintre cele două state.

Secţia Relaţii cumass-media a Parlamentului

Republicii Moldova

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a avuto întrevedere cu Preşedintele Republicii Lituania

În cadrul şedinţei recente a Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică, au fost examinate priorităţile strategice privind acţiunile de reformă care urmează a fi imple-mentate pînă în luna octombrie, fiind incluse în matricea de po-litici de dezvoltare DPO (instru-ment al Băncii Mondiale, oferit sub formă de suport bugetar).

Măsurile de politici apro-bate au drept scop sporirea productivităţii şi competitivi-tăţi, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de activitate pentru mediul de afaceri şi atragerea investiţiilor noi.

Prim-ministrul Republicii Moldova a solicitat instituţi-ilor implicate în procesul de negocieri responsabilitate maximă pentru executarea întocmai a angajamentelor asumate, în scopul asigurării debursării suportului bugetar în mărime de 20 mil. dolari acordat Republicii Moldova de Banca Mondială, menţi-onînd că această sumă deja este prevăzută în Bugetul de Stat.

Ce-a de-a doua chestiune examinată de către Comitetul Interministerial pentru Plani-ficare Strategică a vizat lista

proiectelor prioritare pentru finanţare din Fondul Moldo-va Electronică, fiind selectate 5 proiecte care vor demara în anul curent, cu suportul financiar la Băncii Mondia-le în cadrul Programului de e-Transformare a Guvernului RM.

Valoarea estimativă a pro-iectelor se cifrează la 12,4 mil. lei, inclusiv: 4 mil. lei pentru crearea sistemului modern de e-achiziţii publice; 3,5 mil. lei - pentru sistemul informaţional “Registrul de Stat în Educa-ţie”, care va cuprinde registre electronice ale elevilor, profe-

sorilor, materialelor didactice şi instituţiilor de învăţămînt; 3,5 mil. lei pentru crearea sis-temului performant de ma-nagement al documentelor în Guvern; 700 mii lei pentru consolidarea infrastructurii Centrului de date al Centrului de Telecomunicaţii Speciale şi 600 mii lei pentru dezvoltarea Registrului electronic al deţi-nătorilor de date cu caracter personal - un proiect prioritar în contextul dialogului UE-RM privind liberalizarea regimu-lui de vize, fiind parte a pre-vederilor Planului de Acţiuni UE-RM.

Şedinţa Comitetului Interministerial pentruPlanificare Strategică

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedinte al Parlamen-tului, a avut recent o întrevede-re cu Doamna Dalia Grybaus-kaite, Preşedinte al Republicii Lituania.

În cadrul întrevederii, Preşedintele Republicii Litu-ania, Doamna Dalia Grybaus-kaite a declarat că este în vi-zită în Republica Moldova nu doar în postura de Preşedinte al Lituaniei, ci şi în calitate de şef al unui stat care deține preşedinția OSCE. Dalia Gryba-uskaite a menționat că Europa

aşteaptă Republica Moldova să adere, însă este o cale de par-curs până a atinge acest obiec-tiv, iar Lituania este capabilă să ne ofere asistență şi sprijin în acest sens.

Preşedintele Republi-cii Lituania, Doamna Dalia Grybauskaite a reiterat că cel mai important pentru Repu-blica Moldova este obținerea stabilității politice. Atât politi-cienii, cât şi cetățenii Moldovei trebuie să cadă de acord că Europa este un scop comun şi numai pe această cale pot fi realizate ambițiile europene

ale țării noastre. Europa este pregătită să discute liberaliza-rea regimului de vize, acordul de liber schimb, dar în situația în care Moldova va îndeplini condițiile şi temele pentru aca-să.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Marian Lupu a declarat că vizita Doam-nei Preşedinte reprezintă un pas de consolidare a relațiilor bilaterale de bună înțelegere şi prietenie dintre Moldova şi Lituania. Urmează ca acest dia-log să fie susținut şi pe calea vi-zitelor reciproce de toate nive-

lurile – Preşedinție, Parlament, structuri guvernamentale.

În contextul soluționării politice a diferendului transnis-trean, Marian Lupu şi-a expri-mat convingerea că, pe durata deținerii de către Lituania a preşedinției OSCE, se va reuşi, cu eforturi comune, să rezol-văm câteva probleme, inclusiv reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2, unde OSCE este participant cu drepturi depli-ne.

Serviciul de presă alAparatului Preşedintelui

Republicii Moldova

A fost instituită Adunarea Parlamentarăa Republicii Moldova şi a Republicii Polone

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 3Viaţa Academiei

(Sfârşit. Început în pag.1)desfăşurării procesului de dez-voltare profesională a persona-lului din administraţia publică în semestrul I al anului 2011 şi direcţiile de activitate pentru semestrul II” (informaţie – dna Aurelia ŢEPORDEI, director al Departamentului dezvoltare profesională) şi altele.

Dna Tatiana Şaptefraţi a menţionat în raportul de bază că în anul de studii 2010 - 2011 posturile didactice în cadrul Academiei au fost ocupate efectiv de către titulari – 22 (38%), cumul intern – 18 (31%), cumul extern – 18 (31%). La în-ceputul anului de studii 2010-2011, la Academie au fost an-gajaţi în procesul de instruire 58 de cadre didactice. În cadrul Academiei activează specialişti din cadrul autorităţilor publice şi unor astfel de instituţii pre-stigioase, cum ar fi Curtea Con-stituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia pen-tru numiri şi imunităţi a Parla-mentului Republicii Moldova.

Planurile de învăţământ atât la învăţământul de zi, cât şi la cel cu frecvenţă redusă au fost rea-lizate integral. La 1 iulie 2011, numărul de masteranzi consti-tuia 336 (208 – la buget şi 128 – la contract), dintre care 24 – masteratul de cercetare şi 312 – masteratul de profesionalizare.

În vederea perfecţionării cadrelor didactice din Acade-mie, Departamentul organiza-rea instruirii, de comun acord cu catedrele, a elaborat Tema-tica seminarelor metodice pen-tru semestrul II. În anul de stu-dii 2010-2011 au fost realizate patru seminare metodice, la care au participat colaboratori

şi cadre didactice, inclusiv doc-tori habilitaţi, doctori, lectori superiori universitari şi lectori universitari.

Dna Aurelia Ţepordei a menţionat în raportul prezen-tat că activităţile de dezvolta-re profesională a personalului din autorităţile publice cen-trale şi locale s-au desfăşurat în semestrul I al anului 2011 în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. În perioada respectivă Academia a organizat şi a desfăşurat cur-suri de dezvoltare profesională pentru 1334 de funcţionari din administraţia publică.

În perioada de referinţă AAP a desfăşurat 22 de cursuri de dezvoltare profesională a personalului la comanda de stat, în cadrul cărora au fost in-struiţi 598 de funcţionari (333 persoane din autorităţile APC şi 265 persoane din cadrul au-torităţilor APL). Participarea în calitate de formatori a practi-cienilor din autorităţile publice

la realizarea programelor de instruire a avut un impact po-zitiv asupra calităţii acestora, conferind lecţiilor un caracter practic, aplicativ şi util activi-tăţii ulterioare a funcţionarilor publici.

AAP a organizat şi a des-făşurat, de asemenea, în se-mestrul I al anului 2011 27 de cursuri de instruire din cadrul activităţilor de dezvoltare profesională cu finanţare din Fondul Fiduciar multidonator pentru 526 de funcţionari din cadrul autorităţilor administra-ţiei publice. Scopul cursurilor respective a constat în dezvol-tarea capacităţilor manageri-ale ale funcţionarilor publici, reglementarea activităţii func-ţionarilor publici, gestionarea eficientă a resurselor umane.

La dezbaterile asupra ches-tiunilor înscrise pe ordinea de zi au participat dnii Oleg BA-LAN, vicerector al Academiei, doctor habilitat, profesor uni-versitar interimar, Teodor PO-PESCU, şef al Catedrei ştiinţa administraţiei, doctor în istorie, conferenţiar universitar, Svetla-na COJOCARU, şef al Catedrei

economie şi management pu-blic, doctor în economie, con-ferenţiar universitar, Vlad CAN-ŢÂR, lector superior universitar, preşedintele comitetului sin-dical al Academiei, Elena AN-DRONOVICI, şef al Secţiei finan-

ţe şi evidenţă contabilă, şi alţii. Pronunţându-se asupra

procesului de instruire din ca-drul Academiei şi asupra rapor-tului de bază prezentat, recto-rul Academiei de Administrare Publică dl Vasile Marina a atras atenţia membrilor Senatului asupra faptului că unii profe-sori încă nu s-au debarasat de stilul depăşit de prezentare a lucrurilor doar în plan pozitiv, fără a evidenţia problemele şi scăpările existente, fără a trasa căi de soluţionare oportună a acestora. Rectorul Academi-ei a mai subliniat necesitatea îmbunătăţirii calităţii muncii corpului profesoral-didactic, stabilirii unor criterii obiective şi principiale de apreciere a pu-blicaţiilor ştiinţifice, sporirii efi-cienţei elaborării, susţinerii şi aplicării tezelor de master. Cea mai importantă sarcină a co-lectivului Academiei la ora ac-tuală, a menţionat dl Vasile Ma-rina, este de a întreprinde toate măsurile necesare în vederea transformării Academiei din-tr-o instituţie de învăţământ de deservire într-un adevărat Centru naţional de instruire în

domeniul administrării, după cum prevede Statutul Acade-miei de Administrare Publică.

Senatul Academiei a adop-tat asupra chestiunilor exami-nate hotărâri corespunzătoare.

Mihai MANEA

Şedința ordinară a Senatului AcademieiSă transformăm Academia dintr-o instituţie de deservire

într-un adevărat Centru naţional de instruire în domeniul administrării

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 4 Admiterea 2011

„Doresc să-mi fac studiile la Academia de Administrare Publică”

1. Academia de Administra-re Publică este una mai presti-gioasă comparativ cu alte in-stituţii de învăţământ superior din Republica Moldova şi de aceea am hotărât să-mi conti-nuu studiile la masterat anume aici. Făcându-mi studiile aici, consider că voi avea mai mul-te şanse să promovez pe scara profesională.

2. Am ales specialitatea Ma-nagement. Consider că în cazul în care voi absolvi această facul-

1. Funcţia mea necesită stu-dii în domeniul dreptului sau al administrării publice, dar eu am absolvit Universitatea Pedagogi-că „Ion Creangă”. Sunt pedagog de specialitate. Am fost de vreo trei ori la cursuri la Academia de

Administrare Publică, mi-a plăcut foarte mult şi de aceea am decis să-mi continuu studiile anume aici. O influenţă puternică asupra mea a avut-o profesorul Tudor Deliu, el m-a făcut să îndrăgesc administrarea publică.

2. Am ales specialitatea Ad-ministrarea publică, secţia cu frecvenţă redusă. Consiliul raio-nal m-a recomandat la studii, dar şi eu mă conving în fiecare zi de necesitatea urmării unor studii serioase în domeniul administră-rii publice.

3. Condiţiile de muncă la sat nu-ţi prea oferă mari posibilităţi de promovare în funcţie, dar consider că în cazul în care voi munci conştiincios, vor apărea şi posibilităţi de promovare, cel puţin, în centrul raional.

1. Activînd în domeniul ad-ministraţiei publice locale, am conştientizat că un funcţionar public are necesitatea perpe-tuă de perfecţionare profesi-onală. Am ales Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova din considerentul că această instituţie este una din-tre cele mai prestigioase în do-meniul instruirii funcţionarilor publici, un centru dotat cu cele

mai performante tehnologii.2. Am ales specialitatea Ad-

ministrare publică pornind de la activitatea pe care o desfăşor în cadrul Primăriei municipiu-lui Chişinău. Activez în funcţie de specialist principal în cadrul Direcţiei administraţie publică locală şi am decis să-mi perfec-ţionez cunoştinţele în domeniul administrării publice pentru for-marea mea profesională.

3. Îmi place foarte mult ceea ce fac şi cred că, pentru a pu-tea face mai multe, trebuie să studiez, să muncesc mult. Este important ca noi să recunoaş-tem că avem încă multe de în-văţat. Vreau să devin un funcţi-onar public de performanţă, să pot contribui la îmbunătăţirea procesului administrativ. După absolvirea Academiei de Admi-nistrare Publică de pe lângă Pre-şedintele Republicii Moldova voi continua să activez în domeniul respectiv, aplicând cunoştinţele acumulate pe parcursul anilor de studii la Academie.

Rodica TEREHOVSCHI,specialist principal,Direcţia administraţiepublică locală, Primăriamunicipiului Chişinău

1. Am auzit foarte multe lu-cruri bune despre Academia de Administrare Publică. Chiar o prietenă de a mea şi-a făcut stu-diile la Academie şi mi-a povestit foarte mult şi interesant despre această instituţie de învăţământ superior şi de aceea am decis

să-mi încerc puterile anume aici.2. Am ales relaţiile interna-

ţionale. Specialitatea mea este de aşa natură încât anume aici mi-aş mai putea îmbogăţi ba-gajul de cunoştinţe, m-aş putea forma ca un adevărat specialist. Cu atât mai mult, cu cât aş pu-tea afla ceva nou şi în domeniul administrării publice. Astfel, aş fi solicitată cu mai mult interes pe piaţa muncii.

3. Ce planuri am? Să-mi gă-sesc un loc de muncă pe speci-alitate. În cazul în care nu-mi voi găsi un loc de muncă pe plac, voi pleca peste hotare, în Ru-sia, de exemplu, dar poate că şi mai departe – în Europa. Fiind la studii, am avut un stagiu în Po-lonia, mi-a plăcut foarte mult, de aceea mă atrage şi Europa. Sunt găgăuză, din Taraclia, îmi iubesc mult locurile natale, dar dacă aşa se va crea situaţia, voi fi nevoită să le părăsesc.

Irina MOLDOVAN,absolventă a Academiei de Studii Economice dinMoldova, facultatea turismşi servicii hoteliere,promoţia anului 2011

Tatiana SECRIERU,secretar al Consiliului comunal Petreni, raionul Drochia

Inga TATARU, contabil laS.A. „Drumuri-Cimişlia”

tate, voi reuşi să devin un condu-cător, un manager de succes, de care are nevoie atât de mult ţara noastră la ora actuală.

3. Scopul meu este ca, după încheierea studiilor, să mă pot implica în modul cel mai serios în afaceri sau să mă angajez la

muncă într-o autoritate a ad-ministraţiei publice locale sau centrale. Consider că doar în felul acesta voi putea contribui în modul cel mai serios la avan-sarea economică a Republicii Moldova, la lichidarea sărăciei şi subdezvoltării ţării noastre.

1. Am decis să-mi continuu studiile în domeniul dreptului, la masterat, la Academia de Administrare Publică, pentru că aici sunt mai multe locuri cu finanţare de la buget. Des-pre Academie nu cunosc prea multe, dar îmi depun actele aici, pentru că, în comparaţie cu alte

Ala FURDUI, absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, facultatea de drept, promoţia anului 2011

instituţii de învăţământ superi-or, ea este mai prestigioasă şi, repet, sunt şi mai multe locuri finanţate din bugetul de stat.

2. Am ales specialitatea Drept constituţional şi drept administrativ, pentru că am li-cenţa în domeniul dreptului. Doresc să-mi continuu studiile anume la această specialitate, pentru că intenţionez să-mi aprofundez cele obţinute la fa-cultate, ca pe viitor să pot spe-ra la un loc de muncă mai pe placul meu şi, fireşte, mai bine plătit.

3. Planurile mele de viitor ţin de un singur lucru: să-mi pot găsi un loc de muncă în domeniul administraţiei publi-ce. Acesta este visul meu şi de aceea am venit la Academia de Administrare Publică.

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 5Colaborare

Un grup de profesori şi co-laboratori ai Academiei de Ad-ministrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldo-va – dl Oleg BALAN, vicerector al Academiei, doctor habilitat în drept, profesor universitar inte-rimar, dna Tatiana ŞAPTEFRAŢI, director al Departamentului organizarea instruirii al Acade-miei, doctor, conferenţiar uni-versitar, precum şi dna Cristina PANTEA, şefa Secţiei cooperare internaţională a Academiei, - a participat, în perioada 15-16 iu-lie curent, la lucrările Conferinţei Internaţionale „Valorile Naţiona-le şi Europene ale Administraţiei Publice în Balcani”. Conferinţa a fost organizată în cadrul Pro-iectului Jean Monnet „Evoluţi-ile Europei de Sud-Est privind convergenţa administrativă şi extinderea spaţiului administra-tiv european în Balcani”. Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană şi este realizat în ca-drul Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii.

Conferinţa a avut loc în ca-pitala României, Bucureşti, şi a

fost organizată de Facultatea de Administrare Publică a Şco-lii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din România în colaborare cu Universitatea din Aegean, Grecia, Universitatea Nouă Bulgară din Bulgaria, Uni-versitatea din Rijeka, Croaţia, Organizaţia Dreptul Public Eu-ropean din Grecia. În calitate de coordonator academic s-a pro-dus profesorul dr. Lucica Matei.

La lucrările conferinţei au par-ticipat cu rapoarte reprezentanţi din Grecia, Italia, Bulgaria, Olan-

da, Portugalia, Albania, Croaţia, România şi Republica Moldova.

La sesiunile conferinţei au fost discutate problematici ce vi-zează suportul normativ al Uni-unii Europene pentru susţinerea procesului de convergenţă ad-ministrativă; principiile Spaţiu-lui European de Administrare – piloni pentru mecanismele de evaluare a reformelor admi-nistraţiei publice; Spaţiul Euro-pean de Administrare: priorităţi pentru viitor; priorităţile ţărilor balcanice pentru lărgirea Spa-

ţiului Administrativ European.Rapoartele prezentate, pre-

cum şi dezbaterile desfăşurate au relevat următoarele: inte-grarea europeană evidenţiază pentru administraţiile publice procese şi mecanisme specifice pentru a evalua progresele în-registrate în cadrul reformelor naţionale. Cele mai importante se referă la convergenţa admi-nistrativă şi compatibilitatea cu principiile şi valorile Spaţiului Administrativ European. Pentru statele din Balcani, situate în diferite poziţii în procesul de in-tegrare europeană, fiecare con-cept nominalizat este accentuat şi se dezvoltă într-un mod dis-tinct şi specific.

Reprezentanţii Academiei de Administrare Publică de pe lân-gă Preşedintele Republicii Mol-dova (dna Tatiana Şaptefraţi) au prezentat comunicarea „Refor-ma serviciului public în Republi-ca Moldova prin prisma valorilor europene”, care a trezit un mare interes şi discuţii aprinse în rân-dul participanţilor la conferinţă.

Cor. F.P.

Reprezentanţii Academiei au participat la ConferinţaInternaţională Jean Monnet: „Valorile Naţionale şi

Europene ale Administraţiei Publice în Balcani”

În perioada 21-28 iulie cu-rent, un grup de masteranzi şi doctoranzi ai Academiei de Ad-ministrare Publică au participat la seminarul de instruire “Polo-nia - partener de încredere”. Se-minarul a avut loc la Şcoala de Administrare Publică din oraşul Szczecin, Republica Polonă.

Programul seminarului a avut drept obiective familiari-zarea masteranzilor cu istoria şi etapa actuală de dezvoltare a Republicii Polonia; studiul experienţei Şcolii de Adminis-trare Publică din Szczecin ca instituţie similară Academiei; audierea ciclului de lecţii şi schimbul de experienţă în pro-blemele administrării publice la etapa actuală de dezvoltare

a Republicii Polonia; familiari-zarea cu activitatea primăriei oraşului Szczecin; vizitarea Cor-pului NATO; vizitarea Oficiului Marşal din Szczecin, precum şi familiarizarea cu activităţile primăriei Gminei Dobra.

Pe parcursul activităţilor nominalizate s-au pus în dis-cuţie diverse probleme. Cu preponderenţă au dominat tematicile: schimbările politice în Polonia după 1989; reforma administraţiei publice loca-le din Polonia şi consecinţele acesteia; procesul de descen-tralizare; procesul de integrare în Uniunea Europeană: moda-lităţile şi instrumentele de inte-grare; planificarea şi acţiunile necesare; avantajele şi deza-

Realizarea celei de a II-a etape a proiectului comun„Polonia – partener de încredere”

vantajele aderării la UE; per-spectivele Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova etc.

În urma acestei experienţe, masteranzii Academiei urmea-ză să desfăşoare în perioada 24 - 28 octombrie, 2011 seminare de instruire pentru colegii lor

care se vor finisa cu organiza-rea Conferinţei de totalizare a proiectului, precum şi deschi-derea în cadrul Academiei a unei expoziţii despre Republi-ca Polonia cunoscută prin ochii tinerilor masteranzi.

Cor. F.P.

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 6 Descentralizare

Reforma de descentraliza-re este o prioritate pe agenda de lucru a Guvernului Repu-blicii Moldova şi avansează etapizat prin perfecţionarea cadrului juridic, instituţional şi de politici în domeniul ad-ministraţiei publice locale.

În acest sens, a fost elabo-rat Proiectul Strategiei Naţio-nale de Descentralizare, care este primul şi principalul do-cument strategic de politică publică în domeniul adminis-traţiei publice locale, elaborat de Guvernul Republicii Mol-dova în contextul priorităţii de descentralizare şi asigura-re a autonomiei locale.

De asemenea, este primul şi unicul document strategic, care răspunde prevederilor art. 16, pct. (2) al Legii privind descentralizarea administrati-vă, aprobată încă în anul 2006, în care se stipulează că „… le-gea se va aplica după aproba-rea planului de acţiuni, care

va stabili etapele distincte de implementare a procesului de descentralizare administrativă în Republica Moldova”.

Respectiv, constatăm că pînă în momentul actual nu a fost propus un document de

politică publică, care să per-mită aplicarea reală a Legii date.

Din momentul aprobării Programului de Activitate al Guvernului ”Integrare Euro-peană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” au fost demarate acţiuni concrete pe dimensi-unea descentralizare şi asigu-rare a autonomiei locale.

Astfel, iniţial a fost stabi-lit cadrul instituţional pentru coordonarea şi promovarea Reformei de Descentralizare, fiind constituită Comisia pa-ritară pentru descentralizare sub preşedinţia Primului-mi-nistru Vlad Filat.

Pentru a fi funcţională, Comisia paritară a constitu-it grupurile de lucru pentru descentralizare, în compo-nenţa cărora sunt desemnaţi reprezentanţi ai tuturor păr-ţilor interesate (autorităţile administraţiei publice centra-le şi locale, societatea civilă,

mediul academic şi ştiinţific, partenerii sociali şi de dezvol-tare etc.).

Cancelaria de Stat asigu-ră activitatea în domeniul descentralizării în cadrul a 3 grupuri de lucru, Ministerul

Finanţelor găzduieşte grupul de lucru privind descentrali-zarea financiară, iar Ministe-rul Economiei – grupul de lu-cru privind descentralizarea patrimonială.

Concomitent, au fost identificaţi partenerii de dezvoltare, au fost stabilite acorduri de colaborare cu donatorii pentru asigurarea suportului tehnic şi financiar în implementarea Reformei de Descentralizare.

Proiectul Strategiei Naţi-onale de Descentralizare de-fineşte situaţia actuală, pro-blemele existente, tendinţele de dezvoltare a sistemului ad-ministraţiei publice locale din Republica Moldova pe un ter-men mediu (4-6 ani) şi expu-ne viziunea oficială de dezvol-tare a administraţiei publice locale în următorii ani.

Actualmente, Guvernul Republicii Moldova este la etapa de consultare publică a proiectului Strategiei. Con-form deciziei Comisiei pari-tare pentru descentralizare şi indicaţiei Primului-ministru, consultările publice desfăşu-rate în format extins, într-un mod foarte transparent, cu

consultarea opiniei tuturor părţilor interesate (reprezen-tanţilor administraţiei publice centrale şi locale de ambele niveluri, funcţionarilor publici şi aleşilor locali, societăţii civi-le, mediului de afaceri, mediu-lui academic şi ştiinţific, parte-nerilor sociali şi de dezvoltare, diferitelor grupuri-ţintă).

Proiectul Strategiei Naţio-nale de Descentralizare pre-vede acţiuni pentru 7 dome-nii de intervenţii:

- descentralizarea servici-ilor şi competenţelor;

- descentralizarea financi-ară;

- dezvoltarea locală; - capacitatea administrati-

vă a APL; - capacitatea instituţiona-

lă a APL;- democraţia, etica, drep-

turile omului şi egalitatea de gen.

În baza Strategiei Naţio-nale de Descentralizare, eta-pizat, vor fi elaborate, modi-ficate, perfecţionate, ajustate la legislaţia comunitară un şir de acte normative şi legislati-ve, pe domenii pasibile des-centralizării.

Pentru a asigura realiza-rea obiectivelor Reformei de Descentralizare, a fost elabo-rat Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei, drept parte componentă a documentului strategic.

În Planul respectiv sunt indicate acţiunile care se impun, termenele de imple-mentare, instituţiile respon-sabile, rezultatele preconi-zare, indicatorii de progres, eventualele costuri estimati-ve, sunt identificate sursele disponibile şi impactul asu-pra bugetului consolidat.

(Continuare în pag.7)

Strategia Naţională de Descentralizare -primul document de politică publică în domeniul

administraţiei publice locale

Proiectul Strategiei Naţionale de Descentralizare defineşte situaţia ac-tuală, problemele existente, tendinţele de dezvoltare a sistemului administra-ţiei publice locale din Republica Mol-dova pe un termen mediu (4-6 ani) şi expune viziunea oficială de dezvoltare a administraţiei publice locale în ur-mătorii ani.

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 7Descentralizare

Strategia Naţională de Descentralizare -primul document de politică publică în domeniul

administraţiei publice locale(Sfârşit. Început în pag.6)

Relevant la capitolul pro-puneri legislative în con-textul proiectului Strategiei Naţionale de Descentralizare putem menţiona: ajustarea cadrului legal la principiile constituţionale privind des-centralizarea serviciilor pu-blice şi autonomiei locale, precum şi la prevederile Car-tei Europene a Autonomiei Locale; promovarea proiec-tului Legii privind statutul municipiului Chişinău; amen-damente la Codul Fiscal şi ale legislaţiei conexe, astfel încât ciclul bugetar să fie elaborat după noile reguli; reelabora-rea Legii finanţelor publice locale; elaborarea pachetului legislativ privind îmbunătă-ţirea sistemului de împru-muturi publice la nivel local; dezvoltarea conceptului de cooperare intermunicipală, dezvoltarea regională din perspectiva consolidării ca-pacităţilor administrative ale APL; pachetul de modificare a cadrului legislativ privind res-

ponsabilizarea aleşilor locali şi consolidarea relaţiilor cu cetăţenii; propuneri legislati-ve privind asigurarea autono-miei locale la capitolul struc-tura instituţională, politica de personal, abordările prin pris-ma egalităţii de gen etc.

Proiectul Strategiei vizea-ză, în primul rând, autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile I şi II. Este cert că pentru a efectua o amplă Reformă de Descentraliza-re iniţial trebuie să acordăm atenţie sporită consolidării capacităţilor administraţiei publice locale, iar accentele trebuie plasate neapărat pe colaborarea între diferiţi ac-

tori, diferite părţi interesate, parteneri sociali, societate civilă şi administraţia publică locală.

În acest sens, putem re-confirma că în comunităţile locale unde activează orga-nizaţiile neguvernamentale,

unde sunt stabilite partene-riate între primării, consilii şi societatea civilă, unde există o tendinţă de susţinere a sec-torului asociativ, acolo sunt atestate şi rezultate mai bune.

Graţie implicării repre-zentanţilor societăţii civile în luarea deciziilor la nivel lo-cal, în prestarea unor servicii de utilitate publică, atragerii unor surse adiţionale în teri-

toriu şi deschiderii unor noi locuri de muncă, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot onora obligaţiunile de dezvoltare a comunităţilor într-o formulă mai eficientă, mai democratică şi mai trans-parentă.

Strategia Naţională de Descentralizare creează opor-tunităţi pentru implicarea unui număr mai mare de ce-tăţeni şi nemijlocit a femeilor în viaţa socială, politică şi eco-nomică a comunităţilor locale.

Victoria CUJBA, şef-adjunct al Direcţiei

Politici de Descentralizare din cadrul Cancelariei

de Stat

Este cert că pentru a efectua o amplă Reformă de Descen-tralizare iniţial trebuie să acordăm atenţie sporită consoli-dării capacităţilor administraţiei publice locale, iar accen-tele trebuie plasate neapărat pe colaborarea între diferiţi actori, diferite părţi interesate, parteneri sociali, societate civilă şi administraţia publică locală.

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 8 Aniversare

Republica Moldova ani-versează pe 27 august curent 20 de ani de la proclamarea indepen-denţei. Chiar dacă are o istorie relativ scurtă, Moldova a reuşit să se impună în ochii străini-lor, dar şi ai cetăţenilor săi prin mai multe lu-cruri. Ziarul „Funcţiona-rul Public” dedică acest material Moldovei şi lucrurilor care o deose-besc de alte ţări.

BATEM MARILE PUTERI LA VITEZA INTERNET

Potrivit diferitelor topuri mondiale, Moldova stă mai bine la capitolul viteza de acces la internet decât SUA, Franţa, Germania sau Marea Britanie. Conform unui studiu al companiei Akamai, Moldo-va ocupa anul trecut locul 9 în lume în funcţie de media vitezelor conexiunilor la in-ternet. Asta pentru că 34% din conexiunile din ţară au depăşit 5 Mbps. Vecina noas-tră, România, se clasa pe locul 4 în lume şi 1 pe plan euro-pean.

Statisticile Speedtest.net arată că, în iulie curent, vite-za medie pe ţară a constituit 18,35 Mbps, fapt ce a clasat Moldova pe locul 10 pe glob. Un rezultat nu rău, dacă luăm în considerare că multe ţări bine dezvoltate şi industria-lizate au o viteză de acces la internet cu mult mai proastă decât noi. Printre fruntaşii vi-tezei la net se numără Coreea

de Sud (31,47 Mbps), Lituania (30,55 Mbps), România (24,05 Mbps).

Capitala Moldovei, ora-şul Chişinău, se numără şi ea printre oraşele cu cea mai bună viteza la internet. În 2010, compania de testare în bandă largă Ookla a situat capitala R.Moldova pe locul 4 în lume, cu o viteză medie a internetului de 24,31 Mbps. Asta în condiţiile în care vi-teza medie globală era de 7,69 Mbps. Chişinăul a fost devansat doar de Seul (34,49 Mbps), Riga (27,88 Mbps) şi Hamburg (26,85 Mbps). Bu-cureştiul a ocupat anul trecut în acest clasament poziţia a 7-a (19,68 Mbps).

Anul acesta însă Speed-test.net a poziţionat Chişi-năul abia pe locul 16, pentru viteza medie la internet de 21,62 Mbps.

PROTEJĂM PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

Moldova este foarte bine clasată la capitolul protec-ţia proprietăţii intelectua-le, cel puţin, pe hârtie. Ra-portul anual al Consumers International IP Watchlist demonstrează că legislaţia R.Moldova în domeniu este, practic, perfectă. Noua Lege privind drepturile de autor şi drepturile conexe a fost adoptată în 2010 şi, potrivit autorilor raportului IP Wat-chlist, este un instrument bun pentru protejarea drep-turilor de autor. Moldova întrece la acest capitol SUA, Franţa şi Marea Britanie. În

acelaşi timp, statisticile arată că peste 90% din firmele din

ţară operează cu programe piratate.

MAI INOVATORI DECÂTVECINII ŞI CEI MAI

EFICIENŢI ÎN EUROPAIndicele Capacităţii de

Inovaţie pentru 2011 arată că Moldova este a 39-a cea mai inovatoare ţară din lume şi a 25-a din Europa. Moldova a reuşit să-şi devanseze veci-nii, România (50) şi Ucraina (60). Federaţia Rusă ocupă în acest top locul 56. Cele mai inovatoare ţări sunt Elveţia (1), Suedia (2) şi Singapore (3). Potrivit autorilor studiu-

lui, scorul Moldovei, o ţară cu venituri medii pe cap de lo-cuitor, este admirabil, devan-sând chiar 14 ţări bogate din Europa. Principalele atuuri ale ţării noastre sunt sistemul dinamic de protecţie a pro-prietăţii intelectuale, precum şi exportul de bunuri creati-ve, care ne plasează pe locul 5 în lume. Moldova şi Suedia sunt unicele ţări europene care intră şi în topul eficien-ţei inovaţiilor, adică transpun capacităţile lor inovatoare în practică. Noi ocupăm locul 5 în lume la acest capitol.

LIDERI ÎN FALSIFICAREA BĂUTURILOR ALCOOLICE

ŞI A ŢIGĂRILORComisia Europeană a pu-

blicat recent un raport pri-vind bunurile contrafăcute şi piratate, iar Moldova ocupă locul patru printre ţările care introduc prin contrabandă astfel de bunuri în UE. Frun-taşii acestui top sunt China, India şi Hong Kong. În 2010, autorităţile vamale din UE au confiscat la frontierele externe peste 103 mil. pro-duse contrafăcute. Moldova

livrează pe piaţa UE, în spe-cial, ţigări şi băuturi alcoolice contrafăcute. Astfel, Moldo-

va deţine o cotă de 2,1% din totalul produselor oprite în vamă, cu o valoare de circa 20 mil. euro. Moldova figurează ca al treilea furnizor de bău-turi alcoolice contrafăcute pe piaţa UE, după China şi Rusia, şi deţine locul doi după nu-mărul ţigaretelor contrafăcu-te reţinute de vameşii UE.

PRODUCEM VIN,DAR BEM VOTCĂ

Fiecare moldovean se mândreşte că Moldova este printre liderii mondiali la pro-ducţia de vinuri. Moldovenii se laudă cu pivniţele de 200 km lungime ale Combinatului de Vinuri de Calitate de la Mi-leştii Mici, care sunt cele mai mari din lume. Mai mult decât atât, „Colectia de Aur” a acestui Combinat a fost înregistrată în august 2005 în Cartea Recor-durilor Guinness ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume. Aceasta cuprinde două milioane de butelii de vin de până la 100 de nume diferite.

În pofida faptului că vinu-rile moldoveneşti sunt destul de apreciate pe piaţa

(Continuare în pag. 9)

Moldova la 20 de ani de independenţă

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 9Aniversare

Moldova la 20 de ani de independenţă(Şfârşit. Început în pag. 8)internaţională, statisticile ara-tă că moldovenii preferă să consume votcă de import sau rachiu produs în condiţii cas-nice. Anual, Moldova produ-ce 16 mil. decalitri de vinuri, dintre care 70% sunt desti-nate exportului. Moldovenii consumă anual doar 4 mil. de sticle de vin, însă 60 mil. de sticle de votcă. Potrivit unui raport al Organizaţiei Mon-diale a Sănătăţii, moldovenii consumă cel mai mult alcool anual, câte 19,2 litri de alcool pe cap de locuitor.

UNUL DINTRE CELEMAI MARI CIMITIRE

DIN EUROPAPe lângă vinuri şi vite-

ze record la conexiunile de internet, Moldova se poate mândri şi cu un cimitir de top. Cimitirul „Sfântul Lazăr” de pe strada Doina din Chişinău este unul dintre cele mai mari din Europa. El se întinde pe o suprafaţă de peste 110 hec-tare, acolo fiind înmormân-

taţi peste 250 mii de oameni. Anual, numărul acestora este completat cu 4-5 mii. Admi-nistraţia cimitirului a atenţio-nat de mai multe ori autorită-ţile că peste vreo 10 ani vom fi nevoiţi să căutăm alt loc de cimitir, căci „Sfântul Lazăr” are disponibile mai puţin de 40 mii de locuri. Taxa de înmor-mântare depăşeşte 1000 lei, iar rezervarea unui loc ajunge la 3 mii lei.

Astfel, cimitirul „Sfântul Lazăr” completează topul celor mai mari locuri de veci din Europa alături de cimiti-rul „Brookwood” din Marea Britanie (200 hectare şi 230

mii de morminte) şi cimitirul „Ohlsdorf” din Germania (400 hectare şi 1,4 mil. de mormin-te). Cel mai mare cimitir din lume însă este „Wadi-us-Sala-am” din Irak, ceea ce în tradu-cere înseamnă „Valea Păcii”. El se întinde pe o suprafaţă de peste 600 hectare.

PREŢURI MAI MARICA ÎN EUROPA

Recent, în presă au fost publicate preţurile la prin-cipalele tipuri de produse alimentare care sunt comer-cializate pe piaţa autohtonă

şi pe piaţa europeană. Ana-liza a arătat că europenii, cu salarii mult mai mari decât moldovenii, plătesc cu mult mai puţin pentru produsele alimentare.

Italienii, germanii, britani-cii, danezii, francezii au zahăr, făină, lapte, ulei, carne, fructe şi legume mai ieftine decât în Moldova. În schimb în Mol-dova pâinea şi carburanţii sunt mai ieftini decât în ma-joritatea ţărilor europene.

SĂRACI ŞI BOLNAVITuberculoza, supranumi-

tă şi boala sărăciei, este una dintre maladiile răspândite în Moldova. Potrivit datelor Or-ganizaţiei Mondiale a Sănă-tăţii, în 2011 Moldova ocupă locul 1 în Europa după numă-rul bolnavilor de tuberculoză. Anual, 700 de moldoveni mor din cauza acestei maladii şi alţi circa 5 mii de oameni se

infectează anual cu bacilul Koch.

Pe parcursul anului 2010, 590 de cetăţeni moldoveni au decedat din cauza acestei maladii faţă de 524 decese în 2009. Tratamentul bolnavi-lor de tuberculoză este des-tul de costisitor, fapt pentru care mulţi bolnavi renunţă la el. Statul cheltuieşte câte 5 mii de euro pentru fiecare pacient. Un singur bolnav de tuberculoză poate molipsi anual de la 10 la 15 persoane.

CEA MAI SĂRACĂ ŢARĂDE BOGĂTAŞI

Primul lucru pe care îl află străinii înainte de a veni în Moldova este că ţara noas-tră este cea mai săracă din Europa. Global Finance a re-alizat recent un top al celor mai bogate ţări din lume, iar potrivit acestuia, Moldova ocupă locul 131 în clasamen-tul bunăstării. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 2 mii 937 dolari, ceea ce ne face mai săraci decât Uzbekistanul sau Vietnamul, ţări cu un PIB în jur de 3 mii dolari pe cap de locuitor.

Dintre statele ex-sovie-tice, doar Kîrgîzstan şi Tadji-kistan stau mai prost decât Moldova la acest capitol, iar Estonia are cel mai mare PIB pe cap de locuitor (peste 18 mii dolari). Vecina noastră, România, este poziţionată pe locul 68 cu un PIB de 12 mii

131 de dolari pe cap de locu-itor.

În acelaşi timp, statisticile arată că Moldova stă foarte bine la capitolul vânzării au-tomobilelor de lux. Dealerii de automobile Lexus, BMV, Mercedes sau Toyota au ra-portat creşteri ale vânzări-lor în ultimii ani, iar la unele branduri Moldova se situează în topul celor mai vândute automobile raportate la nu-mărul populaţiei.

ÎN TOPUL ŢĂRILORCARE NU EXECUTĂ

DECIZIILE CEDOMoldova se află în topul

celor 9 ţări criticate cu fieca-re ocazie de Adunarea Parla-mentară a Consiliului Europei pentru neexecutarea hotărâ-rilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). De cele mai dese ori, Moldo-va este condamnată la CEDO

pentru neasigurarea drep-tului la un proces echitabil (28%), neasigurarea dreptului la proprietate (23%), neasigu-rarea dreptului la libertate şi securitate (14%), tratament inuman (8%). În 94% din ca-zurile privind Moldova, Cur-tea atestă violarea drepturilor omului, într-un procent din cazuri se ajunge la o înţele-gere între părţi şi un alt pro-cent din cazuri se constată că nu a fost încălcat niciun drept. Doar în 2010 Curtea a condamnat Moldova pe mar-ginea a 39 de cazuri, pentru care Guvernul trebuie să plă-tească despăgubiri de 713,5 mii euro.

Cor. F.P.

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 10 În lumea ştiinţei şi tehnicii

IISUS S-A NĂSCUTÎN... IUNIE

Creştinii ar trebui să cele-breze Naşterea Domnului în iunie, spun astronomii care au calculat data de apariţie a stelei ce i-a călăuzit pe cei trei magi către Iisus. Potrivit lor, Steaua Crăciunului ar fi apărut pe 17 iunie, şi nu pe 25 decembrie.

PRIMA CASĂPLIMBĂREAŢĂ

Designerii au dezvăluit în 2008 “proprietatea supremă”, care, spun ei, va oferi o soluţie pentru a scăpa de efectele in-undaţiilor - o casă plimbăreaţă. Înaltă de trei metri, casa se fo-loseşte de energia solară şi de cea eoliană şi se poate “plimba” pe toate tipurile de teren.

SPECII DE ANIMALE SF Recensământul Vieţii Ma-

rine aduce cu sine noi specii de animale, care plutesc prin adâncurile mărilor şi oceane-lor şi seamănă mai degrabă cu efectele vizuale utilizate în ma-rile filme hollywoodiene, decât

cu nişte vietăţi marine precum meduza cu creată sau scoica gigantică.

S-A DESCOPERITGENA BEŢIEI

Cei care beau au de-acum o scuză, aşa le-a fost scris în co-dul genetic, pentru că cercetă-torii au descoperit gena care îi face alcoolici.

ROBOŢII CÂNTĂREŢI Interpreţii de muzică cla-

sică au motive de îngrijorare: oamenii de ştiinţă au realizat un robot muzical care nu face nici cea mai mică greşeală. În plus, robotul are o înfăţişare umană, devenind, astfel, mai plăcut publicului.

Iar în Statele Unite robo-tul ASIMO a dirijat o orchestră simfonică, pentru prima oară, o performanţă foarte apreciată de publicul din Detroit.

CELE MAI CIUDATE MAŞINI Recent, a fost prezentată o

sumedenie de maşini ciudate. Un producător auto american

a anunţat că va construi ma-şina care merge cu.... aer.... şi puţin ulei vegetal.

Tot anul acesta este pre-zentat şi prototipul maşinii zburătoare Skycar. Noua ma-şină zburătoare, Moller M400 Skycar, va putea zbura cu 579 km/oră pe o distanţă de 1.207 km. Şoferii se vor urca la bor-dul ei în Londra, doar în 35 de minute vor ateriza la Paris.

Şi Ferrari va lua calea aeru-lui. “Autovolantor”, bazată pe o Ferrari 599 GTB, în valoare de 200.000 de lire sterline, este dezvoltată de “Moller Interna-tional”. Ea va putea decola ver-tical şi va... pluti.

Iar maşinile de Formula 1 vor căpăta o nouă faţă, complet diferită. McLaren a dezvăluit în 2008 maşina viitorului: Formula Zero Racer este realizată astfel încât să cuprindă emoţia For-mulei 1, dinamica bob-ului şi eficienţa yachting-ului.

PRIMA CREVETĂ FITNESS O crevetă foarte sprintenă

a devenit o celebritate pe in-

ternet după ce a învăţat să fo-losească o... bandă de alergat, în cadrul unui experiment. Oa-menii de ştiinţă au descoperit nevoia de viteză a crevetei după ce au plasat-o pe o mică bandă de alergare, realizată special pentru ea.

PRIMA PISICĂFOSFORESCENTĂ

Mr. Green este prima pisică care străluceşte în întuneric. Motanul clonat devine albas-tru atunci când este expus luminii ultraviolete, din cauza unei gene fosforescente, in-jectată de oamenii de ştiinţă în ADN-ul său.

SPAŢIUL MIROASEA FRIPTURĂ

Dacă v-aţi întrebat vreoda-tă cum miroase spaţiul, acum aveţi oportunitatea să aflaţi: miroase a friptură şi a metal încins, au descoperit oamenii de ştiinţă. NASA încearcă să recreeze în laborator mirosul spaţiului, pentru a ajuta astro-nauţii trimişi în misiuni.

Cele mai trăsnite realizări ştiințifice

Peter Duesberg, profesor de biologie celulară şi mole-culară din cadrul Universităţii California-Berkeley, este de părere că formaţiunile cance-roase reprezintă consecinţa evoluţiei unor noi specii pa-

razitare, care se dezvoltă în organismul uman, secătuin-du-l de sănătate şi de vigoare.

Deoarece chimioterapia, cea distrugătoare ce celule prin intermediul substanţe-lor chimice, este eficientă în combaterea tumorilor ma-ligne, se crede că, asemenea paraziţilor, cancerul depinde de gazda sa pentru pentru a prospera. Graţie acestei relaţii aparente parazit-gazdă, can-cerul poate creşte nedefinit, oriunde în corp.

Dar biologul american Duesberg propune o viziu-ne cu totul diferită asupra chestiunii. El crede că celule-le canceroase sunt, de fapt, organisme independente, în sensul că dezvoltă tipare cro-

mozomale diferite de cele ale gazdelor umane în interiorul cărora cresc.

Cercetătorul crede că actu-alele teorii de carcinogeneză – formarea cancerului – sunt greşite. În loc să se nască din câteva mutaţii genetice care îmboldesc celulele că se în-mulţească în ritm necontrolat, tumorile maligne se dezvoltă, de fapt, prin ruperea unor cro-mozomi, susţine biologul.

Cromozomii conţin multe gene, aşadar copiile greşite, rupturile şi omiterile conduc la zeci de mii de transformări ge-netice. Rezultatul este, uneori, o celulă cu trăsături complet noi: un nou fenotip, un nou or-ganism. Cancerul ca evoluţie în acţiune, ceea ce reprezintă

o recalificare fundamentală a afecţiunii cu pricina, s-a mai propus şi în trecut.

Biologul evoluţionist Juli-an S. Huxley a descris pentru prima oară în anul 1956 tumo-rile autonome ca fiind specii noi. Dar optica care a preva-lat în final a fost cea conform căreia cancerul este rezultatul mutaţiilor genetice.

Cancerele sunt specii diferite care se nasc în noi, susţine un biolog american

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 11Dura lex, sed lex

Ex-viceprimarii ai două dintre cele mai mari oraşe chi-nezeşti, condamnaţi pentru să-vârşirea unor acte de corupţie, au fost executaţi în dimineaţa zilei de 19 iulie curent, se men-ţionează într-un comunicat al Tribunalului Popular Suprem al RPC.

Au fost executaţi ex-vice-primarii oraşului Hancijou (pro-vincia Cjeţzean), Siui Maiun, şi ex-viceprimarul oraşuui Suci-jou (provincia Ţzean-su) Ţzean Jeniţze.

Siui Maiun a fost con-damnat la pedeapsa capitală

de către tribunalul oraşului Ninbo (provincia Cjeţzean) în luna martie 2011 pentru luare de mită, delapidare de fonduri publice şi abuz de serviciu. S-a stabilit că în pe-rioada anilor 1995-2009 el a luat mită în sumă totală de

160 mil. iuani ($24,8 mil.). Plus la aceasta, el a mai însuşit în mod ilegal patrimoniu de stat în sumă de 53 mil. iuani ($8,2 mil.).

Potrivit mass-media chine-zeşti, valoarea totală a bunu-rilor lui Siui, care au fost iden-tificate de organele de drept, constituia peste 200 mil. iuani ($31 mil.), funcţionarul întreţi-nea mai mult de zece amante şi se afla în posesia numeroaselor imobile.

Ţzean Jeniţze a fost con-damnat la moarte de către tribunalul oraşului Nankin în

aprilie 2008. El a fost recunos-cut vinovat de luarea de mită între anii 2001-2004 în sumă de 108,6 mil. iuani ($16,8 mil.). Potrivit declaraţiei procuro-rilor, funcţionarul lua mită în perioada, în care el era respon-sabil în administraţia oraşului Sucijou de chestiunile planifi-cării urbane şi lucrările de con-strucţie.

În virtutea practicii existen-te în RPC, sentinţele capitale pentru ambii criminali au fost executate după aprobarea lor de către Tribunalul Popular Su-prem al RPC.

CCCEC a stopat legalizarea a peste 15 milioane de lei care urmau să fie spălați prin băncile din Republica Moldova

CCCEC a stopat legalizarea a peste 15 milioane de lei care urmau să fie spălați prin bănci-le din Republica Moldova.

Centrul pentru Comba-terea Crimelor Economice şi Corupţiei, împreună cu servici-ile similare din Marea Britanie, Elveţia, India şi Emiratele Ara-be Unite, a reuşit să contraca-reze o tentativă de legalizare a peste 15,2 milioane de lei proveniți din activităţi infracţi-onale comise pe teritoriul Emi-ratelor Arabe Unite.

Spălarea de bani urma să se efectueze prin interme-diul unor bănci din Republica

Moldova, iar realizatorul aces-tei scheme s-a dovedit a fi un cetățean de origine arabă.

La modul concret, arabul urma să tranziteze prin in-termediul conturilor bancare personale deschise în Repu-blica Moldova milioanele unor impostori din Emiratele Arabe

Unite după care banii urmau calea unor conturi bancare din alte țări.

În rezultatul acţiunilor în-treprinse de Centru, s-a reuşit aplicarea sechestrului pe o sumă de 3,5 mln. lei, depistați pe conturile din Moldova, iar diferenţa estimată la circa 11 milioane lei a fost identificată în conturile băncilor elveţiene de către serviciul similar străin.

Desi principalul bănuit în acest caz a părăsit deja terito-riul Republicii Moldova, Emi-ratele Arabe Unite au remis acum cîteva zile în adresa au-torităţilor noastre, prin inter-

mediul INTERPOL, mandatul de arest şi extrădare a cetăţea-nului arab.

Totodată, se ştie că Judecă-toria oraşului Abu Dhabi a con-damnat la ani grei de puşcărie pe cetăţeanul său pentru in-fracţiuni care generează bani murdari, care au fost comise pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite.

În prezent, acţiunile cetă-ţeanului nerezident sînt cerce-tate conform prevederilor art. 243 („spalarea banilor”), Cod Penal al RM, acesta fiind căutat de toate țările-membre ale In-terpol.

Trafic de organe cu prelevare de rinichi Procuratura Generală a

expediat recent instanţei de judecată o cauză penală, de-clanşată în anul 2003 pe nu-mele a două persoane, acu-zate de trafic de fiinţe umane.

Cei doi sînt învinuiţi de procurori că în intervalul au-gust 2001 – februarie 2002, profitînd de starea grea fi-nanciară a trei cetăţeni mol-doveni, i-au recrutat în scop

de prelevare de organe.Astfel, aceştia au însoţit

victimele pentru examinarea şi efectuarea analizelor me-dicale necesare intervenţiei chirurgicale, în scopul prele-vării a cîte un rinichi.

În continuare, inculpaţii au organizat transportarea acestora pe calea aerului în or. Istanbul, Turcia.

La destinaţie victimele

au fost întîmpinate de cetă-ţeanul Israelului Zis Michael Naum, care i-a transportat la o clinică medicală privată, unde au fost supuşi inter-venţiilor chirurgicale prin care le-a fost prelevat cîte un rinichi, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză me-dico-legală.

Reveniţi acasă, „donatorii” au fost întîmpinaţi de incul-

paţi şi remuneraţi cu cîte $4, $6 şi, respectiv, $10 mii.

În total, procurorii au tri-mis pe banca acuzaţilor 7 persoane inculpate de impli-care în această reţea crimi-nală, de pe urma cărora au avut de suferit 11 cetăţeni ai republicii, rămaşi fără cîte un rinichi.

Serviciul de presă alProcuraturii Generale

Ex-viceprimarii ai două oraşe chinezeştiau fost executați pentru luare de mită

FUNCŢIONARULPUBLIC

Nr. 14 (363)iulie 2011 12 Varia

ECHIPAREDACŢIONALĂ: ADRESA

NOASTRĂ:

Mihai MANEA - specialist principalValentin ŞCAREVNEA - designerElena BALMUŞ - specialist coordonator

Mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100.Ziarul apare de două ori pe lună.Indice 67919.Coli de tipar 1,5. Tiraj: 450.Dat la tipar 30.07.2011

E-mail: sep@aap.gov.mdE-mail: sectia_a_aap_gov@yahoo.com

CONTACTE:

Tel: 28-40-78

“Funcţionarul Public” - supliment la revista “Administrarea Publică” -publicaţie a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

Abonarea 2011Continuă abonarea pentru anul 2011 la revista ştiinţifico-metodică trimestrială “ADMINISTRAREA PUBLICĂ” şi la ziarul

“FUNCŢIONARUL PUBLIC”, publicaţii ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.

Revista “Administrarea Publică” apare trimestrial.Costul unui abonament:

3 luni - 41 lei 30 bani; 6 luni - 82 lei 60 bani.

Ziarul “Funcţionarul public” apare de 2 ori pe lună.Costul unui abonament:

3 luni - 37 lei 80 bani; 6 luni - 75 lei 60 bani.

Dicţionar explicativ al Uniunii EuropeneCETĂŢENIA

UNIUNII EUROPENE

Cetăţenia Uniunii Europe-ne a fost creată prin Tratatul semnat la Maastricht în 1992. Toţi cetăţenii statelor mem-bre sunt şi cetăţeni ai Uniunii. Ei beneficiază de dreptul de a circula liber şi de a se stabili oriunde doresc pe teritoriul Uniunii, de a vota şi de a can-dida la alegerile locale şi la cele pentru Parlamentul Eu-ropean, în statul în care locu-iesc. În cazul în care se află pe teritoriul unui terţ stat (care nu este membru al Uniunii Europene), iar statul din care provin nu are reprezentanţă diplomatică sau consulară în statul terţ respectiv, cetăţenii Uniunii beneficiază de pro-tecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale oricărui alt stat membru. În plus, cetăţenii europeni pot să depună o petiţie la Om-budsmanul European şi să se adreseze instituţiilor euro-pene în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii, urmând să primească un răspuns re-dactat în aceeaşi limbă. Au acces, în anumite condiţii, la documentele Parlamentului European, ale Consiliului UE şi ale Comisiei şi este interzi-să discriminarea lor pe bază

de naţionalitate, gen, rasă, religie, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Incluzând drepturi, obligaţii şi participa-rea la viaţa politică, cetăţenia europeană visează consoli-darea imaginii şi a identităţii Uniunii Europene, precum şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană.

Cetăţenia Uniunii Europe-ne nu substituie cetăţenia sta-telor, ci doar o completează cu drepturile prezentate mai sus. Cetăţenia Uniunii Europe-ne nu exonerează cetăţenii de obligaţiile cetăţeneşti pe care le au faţă de statele lor de ori-gine. După ratificarea Tratatu-lui de la Lisabona, prin care UE devine subiect de drept inter-naţional, căpătând personali-tate juridică, pe de o parte, iar Carta drepturilor fundamen-tale a UE fiind încorporată în dreptul primar, pe de altă par-te, cetăţenia Uniunii Europene va avea o valoare şi mai mare.

CLAUZĂ DE SUSPENDARE

Prin această clauză, în ca-zul în care un stat membru încalcă frecvent principiile ce stau la baza Uniunii (liberta-te, democraţie, respectarea drepturilor omului şi a libertă-ţilor fundamentale, precum şi

statul de drept), pot fi suspen-date unele dintre drepturile sale (cum ar fi dreptul de vot în Consiliul de Miniştri). Obli-gaţiile rămân însă aceleaşi. Clauza de suspendare a fost introdusă prin Tratatul de la Amsterdam, iar Tratatul de la Nisa a adăugat acestei proce-duri un mecanism de preve-nire. Astfel, Consiliul poate să decidă, prin vot majoritar de 4/5 şi având avizul conform al Parlamentului European, că există un risc evident de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale Uniunii Eu-ropene de către un stat mem-bru şi să îi adreseze o serie de recomandări în acest sens. Această decizie poate fi luată

în urma propunerii înaintate fie de o treime din numărul total al statelor membre, fie de Comisia Europeană sau de Parlamentul European.

CODIFICAREA LEGISLATIVĂ

Codificarea legislaţiei im-plică adoptarea unui nou act legislativ, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L), act care include sau abrogă documentele con-solidate (actul de bază plus instrumentele de amendare) fără să le modifice în esenţă.

Codificarea poate fi de două tipuri: verticală, în cazul în care noul act înglobează într-un singur document atât actul de bază, cât şi instru-mentele de amendare, sau orizontală, când noul act în-globează într-un singur do-cument mai multe acte de bază paralele, referitoare la o anumită problemă, şi amen-damentele la acestea.

Rectoratul, comitetul sindical, corpul profesoral-didactic şi angajaţii Academiei de Administrare Pu-blică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova exprimă sincere şi profunde condoleanţe dlui Mihail Manea, specialist principal în Secţia editorial-poligra-fică, în legătură cu decesul prematur al fratelui său,

Ion MANEA.Dumnezeu să-l odihnească în pace.