PRINCIPIILE DREPTULUI

Scopul si functiile dreptului.

1.1. Caracterizati conceptul si esenta functiilor in drept.

Termenul functie" vine de la latinescul functio" care se traduce prin munca", deprindere", indeplinire"Functiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui echilibru dintre interesele personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si justitiei.Functia reprezinta con-tributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care face parte, contributia la mentinerea si dezvoltarea acestuia. Profesorul Costica Voicu defineste functiile dreptului ca acele activitati concrete pe care le desfasoara (le executa)dreptui pentru a-si realiza scopul sau fundamental, acela de a reglementa conduita oamenilor si de a asigura ordinea in societate potrivit vointei generale.

Prin functie a dreptului intelegem valorificarea atributelor lui in vederea mentinerii ordinii sociale, a echilibrului si pacii sociale".3

1.2.Generalizati functiile principale ale dreptului. Consideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie urmatoarele: 1.functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice Se manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale statului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. 2.functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii Abordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta acele valori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a fi promovate.3. functia de conducere a societatii Dreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune4.functia normativa dreptul accentuiaza prin normele juridice modalitatea de comportare a organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura acest comportament prescris se realizeaza in practica. Prin intermediul normelor juridice se creeaza drepturi si obligatii carematerializeaza diferite relatii, interese, scopuri si idealuri sociale5.functia informativa din normele juridice putem culege o informatie ampla despre societatea data la acea sau alta etapa de dezvoltare.6.functia educativa - asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora se realizeaza educatia.

PRINCIPIILE DREPTULUI

1. Notiunea i caracterizarea principiilor generale ale dreptului proteciei sociale TC "1. Notiunea i caracterizarea principiilor generale ale dreptului proteciei sociale" \f C \l "1" Prin principiile dreptului nelegem acele idei fundamentale care orienteaz elaborarea i aplicarea normelor juridice, fie la nivelul dreptului n general, fie la nivelul ramurilor de drept. Principiile generale de drept nu sunt create de cercettori sau de legiuitori, ele sunt descoperite ori inserate n normele de drept. Constantin Noica fcea aprecierea c dac cunoti principiile, elementele, cunoti de fapt lucrurile.

Termenulprincipiui are origenea n grecescularhe,desemnand aciunea de a conduce. Latinii au tradus din greac veche verbularhe cuprincipium,ceea censeamn nceput, prim(ar), baz,element fundamental.n opinia lui R. Livit principiile dreptuluisunt sedimentul uscat, scheletul i continutul materiei juridice, lipsite de concretizri iparticularizri, prin care ,,se exprima subordonarea dreptului echitaii in msura n care aceasta este perceputa la o anumit etap istoric.Astfel spus, principiile dreptului sunt: ,,ideile generale, postulatele calauzitoare sau perceptele directoare care stau la baza sistemului dreptului dintr-o ar, orientnd reglementarile juridice i aplicarea dreptului, ,,idei de maxim generalitate, esen i valoare ale sistemului juridic care intemeiaz dreptul pozitiv sau nenteaz elaborarea i realizarea dreptului pozitiv

Clasificarea principiilor Dupa sfera de actiune principiile de drept se clasifica n:

principii generalecomune pentru toate ramurile de drept; principii interramuralecomune pentru dou sau mai multe ramuri de drept; princiii ramuralespecifice numai unei ramuri de drept; principli intraramuralespecifice numai unor institutii ale unei ramuri de drept.n opinia doctrinarilor (A. Egorov, N. Romanda, B. Sosna etc.), cu mici diferente de formulare, definesc principiile dreptului protectiei sociale ca ,,idei de baza care determina esenta i continutul dreptului protectiei (securitatii) sociale, indicand directiile de dezvoltare, precum i implementarea lui n practica juridica.

Principiile dreptului protectiei sociale sunt formulate n funcie de urmatoarele criterii: destinatie; accesibilitate; bunavointa; umanitate; prioritatea acordarii scrviciilor sociale persoanelor care nu au atins majoratul, celor care se afla intr-o situatie grea; confidentialitate; tendin profilactic. Asemeni altor ramuri de drept, dreptul protectiei sociale se fundamenteaza pe urmatoarele principii generale ale dreptului: Asigurarea bazelor legale de funclionare a statului-principiu dedus din Constitutia Republicii Moldova, care constituie premisa existentei statului de drept i legalitii.

ntr-un stat de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa exprime vointa suverana a poporului, care trebuie sa-i gaseasca formele juridice de exprimare astfel ncat puterea poporului sa poat funciona n mod real ca o democraie. Guvernarea prin drept implica potenarea virtuilor dreptului, descurajarea i reprimarea tendinelor abuzive, realizarea climatului de echilibru printr-o ordine juridica activa. Poporul trebuie sa aiba garanii constitutionale eficiente, find asigurat exercitiul separat al puterii pe cele trei planuri: legislativ, executiv i judecatoresc i n acelai timp inter conexiunile i intercontrolul fiecarei componente a puterii.nprincipiul libertaii i egalitaiifundamentele vietii sociale, libertatea i egalitatea i gsesc expresia lor juridic. Nu poate exista egalitate dect ntre oameni liberi, iar libertatea nu poate exista dect ntre oameni a caror egalitate este consfinit juridic. Egalitatea se manifesta prin echilibrul vietii sociale, iar libertatea prin capacitatea oamenilor de a actiona fara opreliti astfel nct, prin excreitarea drepturilor proprii, s nu fie vatamate drepturile altora.

Dup cum se tie libertatea este una, ns cile i formele de manifestare a ei sunt numeroase, acestea find consfintite n Constitutie prin diverse drepturi ale individului, cum arfi:

1. libertatea de opinie;

2. libertatea de exprimare 3. libertatea de religie etc.

Conformprincipiului responsabilitii,fiecare persoana poarta raspundere pentru consecintele negative care au fost provocate de faptele savarite ilicit.Responsabilitatea nsoete libertatea, de aceea trebuie facut demarcaia netntre libertate i liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social i un actde angajare a individului n procesul nteraciunii sociale. Principiul echitaii ijustiiei.Cuvantul echitate provine de la latinescul aequitascare nseamna: potrivire, dreptate, cumpatare.Principiul echitatii trebuie sa corespunda att activitatea legiuitorului - n elborarea actelor normative, cat i activitatea de interpretare i aplicare a dreptului catre organele care aplica legea.Justiia reprezint acea stare general a societaii care se realizeaza prin asigurea pentru fiecare individ in parte i pentru toi mpreun a satisfacerii drepturilor i intereselor legitime.Prin finalitatea sa justiia se situeaza printre principalii factori de consolidare icelor mai importante relatii sociale, deoarece ea ntruchipeaz virtutea moral fundamental, menita sa asigure armonia i pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale i juridice. Justitia urmrete ca n tratamentul dintre oameni sa fie exclus orice disparitate care nu ar fi fondata pe consolidarea drepturilor fiecaruia astfel ncat prescripiile dreptului pozitiv sunt supuse controlului justiiei. n ipoteza n care apar legi injuste se impune schimbarea lor, eventual a ordinii existente atunci cand aceasta este un obstacol definitiv n realizarea justiiei. Principille ramurale ale dreptului proteciei sociale TC "2. Principille ramurale ale dreptului proteciei sociale" \f C \l "1" ntru-cit protecia social este o ramur distinct, aceasta la rndul su i are principii caracteristir ei, astfel principiile ramurale ale dreptului proteciei sociale exprim ntr-o forma concentrata esenta, scopul, sarcinile i funciile principale ale acestei ramuri de drept, reprezentand un centru care dirijeaz ntr-un mod specific ntregul sistem de protecie sociala, influennd nu numai asupra structurii sistemului, ci i asupra metamorfozelor lui.Alaturi de principiile generale, dreptului proteciei sociale i sunt specifice i un ir de principii ramurale, printre care:

1.principiul egalitii;

2.principiul universalitatii;

3.principiul finanrii proteciei sociale de la bugetul asigurrilor sociale de stat i de la bugetul de stat;

4.principiul diferenierii condiiilor care genereaza dreptul la protecie sociala.

2.1. Principiul egalitaii. TC "2.1. Principiul egalitaii." \f C \l "2" Noiunea egalitate provine de la cuvantul latin aequalitas, ceea ce nseanma egal; nedifereniat; identic.Conform principiul egalitaii,,cetenii Republicii Moldova sunt egali n fata legii i a autoritailor publice, fr deosebire de ras, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenena politica, avere sau de origine sociala i pot participa in egal msur la viata politica, economica, sociala i culturala. Egalitatea privete toate drepturile, indiferent de domeniul de activitate i actul normativ care le consacr.n sistemului de protecie sociala, principiul egalitaii se manifesta sub urmtoarele aspecte: egalitatea n drepturi a femeilor cu barbaii; egalitatea in drepturi a cetatenilor fa deosebire de rasa, naiona1itate, religie, origine etnica, limba, avere sau origine sociala, opinie sau apartenena politica.

Definirea legala a principiului egalitaii ntre femei i barbai este prevazuta nart. 2 din Lega privind asigurarea ega1itaii de anse ntre femei i brbai, conform caruia atat femeilor, cat i barbaiIor trebuie sa le fie asigurat un tratanent nediferentiat ,,n politicile i in programele din toate domeniile i la toate nvelurile de adoptare i aplicare a deciziilor.

Referindu-ne la egalitatea n drepturi a cetenilor fra deosebire de rasa, nainalitate, religie origine etnica, limba, avere sau origine sociala, opinie sau aparenena politica, constatam ca n domeniul securittii sociale aceasta egalitate se manifesta in sensul ca once persoana, indeplinind conditiile prevazute de lege este asigurata, se afla n nevoic etc.), va beneficia de masurile de protecie (va beneficia de prestatii de asigurari sociale sau asistena sociala la care este ndrepatit) fara nici o discriminare.Principiul la care ne referim presupune, pe de o parte, ob1igaia autoritatilorpublice de a trata n mod egal pe toi cetatenii n domeniul sccuritai sociale, iar, pe de alta parte, nimeni nu poate pretinde mai multe drepturi de protecie, inclusiv intr-un alt cuantum, decat este ndreptit, invocand, de exemplu, apartenena politica.

2.2. Principiul universalitaii. TC "2.2. Principiul universalitaii." \f C \l "2" Cuvantul,,universalitate provine de la latinescul universalitas,ceea ce nseamna totalitate, generalitate; universalism.Gasindu-i consfintire inart.25din Declaratia Universala a Drepturilor Omului i art.47 din Constituie, principiul universalitii valideaza ideea ca fiecarui om trebuie sa i se garanteze un ,,trai demn, care sa-i asigure sanatatea i bunastarea, lui i familiei lui, cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ngrijirea medicala, precum i serviciile sociale necesare i cuprinde in cercul ,,beneficiarilor proteciei sociale, pe langa cetenii Republicii Moldova, persoanele straine i apatrizii.Universalitatea presupune doua aspecte:primul,sfera persoanelor protejate;al doileanatura prestatillor care se acorda. Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivitii sa fie protejat, prin masurile de securitate sociala, toata viata sa. Dei acest ideal este greu de atins, totui constatam ca prin actiunile legislative intreprinse dupa 1990 in tara noastra sc tinde ca toate categorule de persoane aflate in nevoie sa fic protejate.

2.3. Finantarea proteciei sociale de la bugetul asigurarilor sociale de stat i delabugetul de stat. TC "2.3. Finantarea proteciei sociale de la bugetul asigurarilor sociale de stat i de" \f C \l "2" Acest principiu este consacrat in art.l1-12 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale, conform caruia ,,veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contributii de asigurari sociale, transferuri dinbugetul de stat i sunt menite sa ,,acopere contravaloarea prestaiilor de asigurarisociale din sistemul public...Cotele de contribuii de asigurari sociale se aproba anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat i sunt difereniate in functie de conditiile de munca generale sau speciale. Mijloacele BASS sunt colectate din participaia achitata de contribuabili:

a) asiguraii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

b) angajatorii;

c) persoanele juridice asimilate angajatorului, la care ii desfaoara activitatea persoane n functie electiva sau este numit la nivelul autoritaii executive, legislative sau judecatoreti, pe durata mandatului;

d) persoanelecare incheie contract de asigurare;

e) persoanele care ii desfaoara activitatea in baz de contract individual de munca, la angajatorii care nu sunt nregistrai n ca1itate de rezidenti n Republica Moldova.

Persoanele date, intrunind calitatea de asigurat, devin participani la sistemul de sigurarilor sociale i corelativ obligatiilor executate, beneficiari ai prestaiilor de asigurari sociale (pensii pentru limita de varsta, de urma, ndemnizatii pentru prevenirea mbolnavirilor etc.).De remarcat ca, n sistemul asigurarilor sociale, prestaiile de asigurari sociale se dobandesc doar ca urmare a unei asigurari; aceasta, n majoritatea cazurilor,fiindobligatorie.Persoanele care nu achita contributii de asigurari sociale se considera neasigurate, iar prestaiile sociale de care beneficiaza, prin intermediul sistemului de asistenta sociala, sunt achitate din bugetul de stat (alocatia sociala pentru invaliditate, indemnizatia pentru ingnjirea copilului pana la 1,5 ani pentru persoanele neasigurate etc.). Aceste prestatii sunt denumite necontributive, deoarece ele seacorda n afara oricarei asigurari i contributii ale persoanelor beneficiare.

2.4. Principiul difereniierii condiiilor care genereaza dreptul la protecie sociala. TC "2.4. Principiul difereniierii condiiilor care genereaza dreptul la protecie sociala." \f C \l "1" Complexitatea i multitudinea raporturilor din domeniulproteciei sociale reflecta diversitatea circumstantclor care le-au conditionat. Protectia sociaia nu poate ignora aa factori precum varsta, sexul, conditiile in care a fost prestata munca, starea sanatatii, starea familiala etc. i care, de cele mai multe ori, determina incapacitatea parial sau totala de munca.In functie de factorii care au generat incapacitatea de munca, deosebim diferenierea n baza criteriilorobiective(condiiile climaterice grele, conditiile nocive de munca etc.) sausubiective,care sunt dependente de particuiaritaile fiziologice i starea snatatii (invalizii, persoanele care nu au atins majoratul etc.).Drept exemplu al aplicarii acestui principiu, n baza criteriilor obiective, este pensia pentru limita de varsta stabilita n condiii avantajoase persoanelor ocupate la lucrari foarte nocive i foarte grele de munca, care sunt prevazute n Lista nr. 1 a Guvemului. Luand n considerare particuiaritaiile muncii prestate, legiuitorul a stabilit ca aceste persoane au dreptul la pensie anticipata, stabilind de la 1 ianuarie 2004 cenzul de varst pentru barbati -54de ani i femei - 49 de ani, cu condipa confirmarii unui stagiu special de 10 ani pentru barbai i de 7 ani i 6 luni pentru femei.Exemplu de difereniere, n baza criteriuiui subiectiv, este acordarea pensiei pentru limita de varsta stabilita n condii avantajoase femeilor care au nascut i educat pana la varsta de 8 ani5i mai multi copii, care au dreptul la pensionare anticipata la varsta de54de ani.

3. Principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale TC "3. Principiile intraramurale ale dreptului proteciei sociale" \f C \l "1" Esenta dreptuiui proteciei sociale este exprimata i prin principiile sale intraramurale, caracteristice institutiilor de asigurari sociale i asistentei sociale.

Principiile organizarii i funcionrii sistemului public de asigurari sociale.In conformitate cu art.3 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale, sistemul public de asigurari sociale se organizeaza i functioneaza in baza urmatoarelor principii:

principiul unicitaii,potrivit caruia statul organizeaza i garanteaza sistemul public bazat pe aceleai norme de drept; principiulegalitii,care asigura tuturor participanilor la sistemul public- contribuabili i beneficiari - un tratament nediscriminatoriu n ceea ceprivete drepturile i obligaii1e prevazute de lege; principiul solidaritajii sociale,intre i intrageneraii, conform caruia participanii la sistemul public ii asuma contient i reciproc obligaii i beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau nlaturarea riscurilorsociale prevazute de lege; principiul obligativitaii,potrivit caruia persoanele fizice i juridice au,conform legii, obligaia de a participa la sistemul public, iar drepturile deasigurari sociale se exercita corelativ indeplinirii obligaiilor; principiul contributivitaii,conform caruia fondurile de asigurari socialese constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice i juridiceparticipante la sistemul public, iar n temeiul contribuiilor de asigurarisociale pltite se exercita drepturile de asigurri sociale; principiul repartiiei,potrivit caruia fondurile de asigurari sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public;

principiul autonomiei,potrivit caruia sistemul public se administreaza desine statator. Botnari E - Principiile dreptului: aspecte teoretico-practice. Chisinau, 2004

Lega privind asigurarea ega1itaii de anse ntre femei i brbai nr. 5- XVI din 09.02.2006

PAGE 6