FUMATUL

MOTTO : Tigara este un instrument al mortii , in fata caruia neutralitatea nu e posibila .O.M.S. Organizatia Mondiala a Sanatatii .

Tutunul este o planta care face parte din familia Solaneelor impreuna cu cartoful si patlagica rosie. Botanistul Linne` a clasat si denumit planta Nicotina tabacum specia Nicotiana. Ea creste intr-un climat temperat si cuprinde 50-60 de specii diferite. Tutunul a fost cunoscut prima oara de indienii din America. Ei il preparau prin uscare sau maceratie si era folosit ca otrava pentru sageti, fie ca articol de cult in ceremoniile rituale, pentru ca planta prin ardere raspandea un fum albastrui .La unele popoare ale Americii planta era folosita ca medicament impotriva viermilor intestinali , contra muscaturilor de serpi sau ca afrodisiac.Ulterior, prin anii 1520-1530, spaniolii au cultivat tutunul in Cuba si San Domingo (actuala Republica Dominicana , insule in Marea Caraibilor sau Marea Antilelor) cu ajutorul sclavilor negri adusi din Africa . In Spania si Portugalia, tutunul apare in a doua jumatate a secolului al XVI lea , adus din America de catre calugarul roman Pane, cunoscut acum sub numele de tabac , dupa numele unei insule din Antile , TABAGO, ei fiind primii europeni care I-au cunoscut gustul .Din Spania, tutunul ajunge in Franta prin JEAN NICOT in 1558, ambasador in Portugalia , de la acesta a ramas pana azi denumirea principalului alcaloid din tutun , nicotina si numele unei specii , nicotiana . Ambasadorul Nicot a trimis tabac craiesei Ecaterina de Medicis , care atat il iubi incat francezii il numira catva timp la poudre de la reine ( praful craiesei ) ( e vorba de tutunul facut pulbere pentru a fi prizat pa nas ) .Cardinalul Santa Croce il introduce in Italia, unde atat de mult gadili nasul italienilor , incat acestia , in vuietul stranuturilor inaltau cu multumire numele cardinalului alaturi de cel al tabacului .In Franta, in timpul regelui Ludovic al XIII lea, ministrul si Cardinalul Richeleu infiinteaza primul impozit pe tutun printr-un edict in anul 1629. Colbert , ministrul de finante in timpul lui Ludovic al XIV lea , declara in 1661 privilegiu regal fabricarea si vanzarea tutunului. In 1810 , Napoleon infiinteaza monopol de stat asupra tutunului , care ramane pana azi Raspandire tutunului este rapida si popularitatea atat de mare incat chiar si distanta dela un sat la altul se masura in lulele deci se calatorea si se fuma. Expresii ca drum de trei lulele sunt cunoscute si mentionate in hrisoave. S-ar parea ca fumatul cu pipa era la loc de cinste, ca apoi , tigara de foi sa iii ia locul . Cat despre tigara de astazi, se spune ca a fost initial improvizata de un ofiter francez, cand si-a introdus tutun intr-un tub de hartie, in care se tinea praful de pusca De atunci se fumeaza mereu, incat pare firesc sa fii fumator.Astazi fumatul este considerat o maladie care are toate caracteristicile unei epidemii ale secolului si studiata ca atare. Flagel al lumii contemporane, trebuie sa recunoastem cu parere de rau ca fumatul face parte din existenta noastra cotidiana, fiind un aspect al stilului de viata modern; aceasta, fara a fi cinici, intr-o societate de fumatori, care traiesc, muncesc si se repauzeaza intr-o atmosfera tabagica .

EFECTELE DE SCURTA SI DE LUNGA DURATA ALE FUMATULUI :Efectele negative de foarte scurta durata ( la cateva minute dupa primul fum ):-Ritmul inimii se accelereaza.-Creste tensiunea arteriala.-Tesutul laringelui devine iritat.-Oxidul de carbon intra insange.-Substantele cancerigene intra imediat in plamani .-Aerul este poluat .-Ochii pot fi iritati .-Temperatura pielii scade .

Efecte negative de scurta durata :-Alterarea mucoaselor limbii , buzelor , cerului gurii , laringelui .-Tusea , respiratia urat mirositoare , infectii ale gurii .-Alterarea mirosului .-Riduri faciale .-Pete galbene pe dinti .-Interferenta cu o respiratie normala si reducerea rezistentei la infectii respiratorii .-Sensibilitate la boli.

Efecte negative de lunga durata :-Cancer pulmonar , al cavitatii bucale , al esofagului , laringelui , pancreasului , vezicii urinare ,-Boli de inima .-Ulcere digestive .-Afectiuni circulatorii si palpitatii .-Emfizem pulmonar .-Bronsita cronica .Nocivitatea fumului de igar este foarte mare prin cele 4000 de substane coninute n fumul de igar inhalat i degajat, substane care au o aciuni negative combinate asupra organismului: - Aciune citotoxic - Aciune mutagen i carcinogen - Aciune antigenic - Aciuni de tip stress simpatic sau iritativ. Nicotina este factorul care determin dependena farmacologic. Aciunile nicotinei sunt de tip vasoconstrictor, insecticid, toxic i carcinogenic. Factorii ce determin efecte cumulative ale fumatului sunt: - Cantitatea total de tutun consumat (nr. pachete/ani): 1 pachet igri/zi/1an = 1 PA/an - Vrsta de debut a fumatului (riscul pentru cancerul bronhopulmonar, BPOC i afeciunile cardiovasculare este cu att mai mare cu ct vrsta de debut a fumatului a fost mai mic). Fumatul pasiv se definete prin inhalarea involuntar a fumului de igar de ctre persoanele din anturajul unui fumtor. Fumatul pasiv determin un risc pentru persoanele din anturaj (mai ales copii) pentru aceleai afeciuni ca i pentru fumtorii activi.

Efectele negative ale fumatului asupra sanatatiiAstazi se stie ca fumatul inseamna rate inalte de boala si deces la actuali si fosti fumatori. Mai mult decat atat, fumatul este principala cauza de deces care poate fi prevenita.Fumatul si bolile pulmonareEfectele nocive ale fumului de tigara asupra cailor aeriene sunt legate de dezvoltarea mai multor tipuri de boli pulmonare. Principala boala pulmonara noncanceroasa determinata de fumat este boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), care reuneste bronsita cronica si emfizem pulmonar. Printre alte boli sunt bronsiolita si pneumonia comunitara, ca si mai multe tipuri de boli interstitiale pulmonare. Fumatul si bolile cardiovasculareFumul de tigara are un efect extrem de daunator si asupra sistemului cardiovascular. Fumatul reprezinta un important factor de risc de producere a bolii cardiovasculare ce pot avea consecinte grave, cum sunt infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral, boli vasculare periferice. Fumatul este strans legat de ateroscleroza vaselor sangvine, conduce la o crestere a nivelului de LDL-colesterol (colesterolul " rau") si la o scadere a HDL-colesterolului (colesterolul "bun").Fumatul si cancerulLa nivel mondial, fumatul de tigari reprezinta principala cauza de deces prin cancer, fiind responsabil pentru 1,2 milioane de decese anual. De asemenea, reprezinta cauza directa a aproximativ 90% din totalul cazurilor de cancer pulmonar. Fumatul a fost de asemenea asociat cu dezvoltarea mai multor tipuri de cancer, inclusiv bucal si faringian, de esofag, de pancreas, de vezica urinara si stomac, ca si cancer cervical al femei.

Desi nicotina in sine nu este cancerigena, este principalul compus chimic din tutun, care intretine fumatul. Astfel, dependenta de nicotina ne expune continuu la carcinogenii din fumul de tigara, ceea ce ar putea determina cancerul in cele din urma.Fumatul si functia de reproducere/sarcinaDesi este bine cunoscuta asocierea dintre fumatul de tigari si boli majore cum sunt bolile cardiovasculare si cancerul, dovezi recente arata ca fumatul scade si fertilitatea. Comparativ cu nefumatoarele, pentru femeile care fumeaza este necesara o perioada mai lunga de timp pentru a ramane insarcinate.Studiile dezvaluie ca barbatii care fumeaza au un numar mai mic de spermatozoizi si acestia prezinta forme si miscari anormale. In plus, este un factor de risc pentru disfunctia erectila, in functie de intensitatea si durata fumatului. Un motiv ar fi si scaderea fluxului de sange la nivel organului genital determinata de fumat. Fumatul in cursul sarcinii determina complicatii si este extrem de daunator pentru dezvoltarea fatului, conducand la probleme potential fatale, cum sunt greutatea mica la nastere. In plus, acesta poate sa determine sindromul mortii subite a sugarului (SMSS).Implicaiile fumatului matern asupra copiilor Nou nscutul va avea o greutate mic la natere, nateri premature, mortalitate crescut, risc malformativ, risc de renunare la alimentaia la sn Important factor precursor pentru astmul bronic la copil Reducerea funciei pulmonare la copii Frecvena dubl a pneumoniilor, bronitelor i a spitalizrilor n primii ani de via Factor de risc pentru otita medie n primul an de via Factor de risc pentru obezitate la copilAlte consecinte ale fumatuluiPersoanele care fumeaza au un risc crescut de boli musculoscheletice, gastrointestinale si cutaneo-mucoase, precum si alte afectiuni, cum sunt diabetul zaharat si tulburarile tiroidiene. Pe langa toate problemele de sanatate, fumatorii trebuie sa faca fata la numeroase probleme financiare, dar si atitudinii discriminatorii in viata profesionala si personala dupa ce fumatul a devenit din ce in ce mai putin acceptat social.Nicotina este un drogFumatorul nelinistit sau nervos atunci cand nu poate aprinde o tigara, este de fapt dependentul care nu-si poate administra inca o doza din drog. Nicotina actioneaza asupra unui anumit receptor din creier care elibereaza dopamina, asociata cu satisfactia data de fumat. Pentru scurt timp, ai sentimentul de buna dispozitie, o stare mai buna si cresterea atentiei. Nicotina este insa eliminata rapid, ceea ce face ca nivelul dopaminei sa scada. Aici incepe cercul vicios al dependentei de tigari.Substituentii nicotiniciAtunci cand folosim produse pe baza de nicotina pentru renuntarea la fumat, senzatiile de sevraj dispar, insa cercul vicios continua.Sigur, e mai sanatos sa mesteci o guma sau aplici un plasture cu nicotina decat sa inhalezi odata cu fumul de tigara peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice. Dar problema dependentei nu este rezolvata si ai toate sansele sa revii la tigari. Exista si metode mai eficiente sa te lasi de fumatIn ciuda reputatiei de drog "usor", dependenta de nicotina intervine rapid iar renuntarea nu este usoara.Lumea si atitudinile se schimba, iar astazi esti unul dintre multii fumatori care isi doresc eliberarea din dependenta nociva. Este important sa primesti sprijin si sa iti fie aduse la cunostinta de catre medicul tau noile optiuni de tratament pentru renuntarea definitiva la fumat.Cercetarile in domeniu au adus solutii inovative pentru cei care s-au hotarat sa scape de nicotina. Exista acum si tratamente non-nicotinice dovedite stiintific ca fiind eficiente pentru incetarea dependentei.

Alcoolul

Alcoolul este un drog puternic, cu potenial dependen, care poate duna sntii. Consumat timp ndelungat alcoolul poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos i inima. Alcoolul micoreaz nivelul de hormoni, reduce abilitatea sexual att la brbai ct i la femei. Alcoolul influeneaz capacitatea de a lua decizii bune, de a gndi i de a controla impulsurileCu mii de ani n urm, oamenii au nceput s produc buturi alcoolice din motive practice. Producia vinului a nceput n Egiptul Antic, cnd egiptenii i-au dat seama c sucul de struguri se stric repede, dar c sucul fermentat sau vinul se pstreaz bine. Ei aveau probleme cu apa de but, care era impur, i au observat c dac beau vin nu se mbolnveau. Mai trziu, vinul a devenit important pentru Biserica Romano-Catolic, ntruct era folosit la oficierea Sfintei Liturghii. n perioada Renaterii, buturile alcoolice au devenit importante n societatea european. Au nceput s fie produse pe scar larg i promovate de breasla de comerciani care avea controlul produciei lor.n jurul anului 1300 a aprut o industrie a "berii" n Europa central. n aceast perioad, vinul a continuat s creasc n popularitate. Au aprut, de asemenea, sortimente denumite dup locul de origine. Dei alcoolul a aprut iniial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au nceput s ncerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de buturi alcoolice a devenit o parte din cultura european. Au fost momente n istorie cnd s-a ajuns la abuzuri de buturi alcoolice. n combaterea acestor abuzuri s-au ncercat diverse metode, ajungndu-se pn la vestita prohibiie din SUA, la nceputul secolului XX. Faptul c alcoolul este un dar al zeilor este o credin persistent de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tmduitor al bolilor, un tonic pentru sntate, un intritor n caz de tristee sau depresie i o necesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iar beivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau privii ca nite pctoi. n cantiti moderate, alocoolul poate ajuta persoana s fie mai relaxat i mai puin anxioas.Alcoolul este utilizat n acelai timp ca substan psihoactiv i aliment. Alcoolul consumat n cantiti mici este savurat de cei care apreciaz gustul i aroma buturii respective i de cei ce beau la ocazii. ntre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantiti moderate, la un consum excesiv de alcool este un pas foarte mic. Exercitndu-i funcia de aliment, 1g de alcool are o valoare caloric de 29kJ, deinnd astfel o puternic valoare nutritiv, fr s conin substane necesare unei alimentaii sntoase, echilibrate. Acesta este i cauza din care butorul poate obine mai mult energie dect are nevoie.De exemplu, un litru de bere are o valoare caloric de aproximativ 2000kJ, acoperind astfel 20% din necesarul zilnic de energie al unui brbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atta putere caloric este coninut n 0,7L de vin sau 0,25L de spirtoase.DAR o rganismul folosete o mare cantitate de energie pentru nlturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesar organelor pentru funcionare.

Ca particularitate principal a alcoolului este faptul c nu este privit ca un drog ci ca parte integrant din viaa, cultura i economia noastr, astfel omindu-se pericolele ce vin o dat cu abuzul.Alcoolul, spre deosebire de mncare, nu este digerat n stomac i n intestine. Cnd alcoolul ajunge n stomac, o parte din el trece n celulele stomacului i apoi n circuitul sanguin. Restul trece n intestinul subtire i apoi direct n snge. Alcoolul poate afecta esuturile care protejeaz stomacul i laringele. Chiar i n cantiti mici, alcoolul crete secreia sucurilor digestive din stomac i creeaz o senzatie de foame. Iritarea constant a nveliului stomacului poate produce gastrit: inflamaia cronic a mucoasei. Mncarea poate ncetini absorbia alcoolului n sange cu aproape 50% . Mncrurile grase, alturi de proteine, care se gsesc n lapte i brnz, l pot proteja pe cel care bea de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicaie este determinat de cantitatea de alcool consumat o singur dat precum i de viteza de consumare. Consumul lent i n doze mici permite ficatului s oxideze alcoolul mult mai eficient dect cnd este consumat dintr-o dat. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicaie.Alcoolul trebuie descompus de ficat n CO2 i H2O, nainte de a iei din organism. Ficatul nu poate descompune o dat dect cantiti mici. Restul alcoolului circul n snge pn ce ficatul va fi din nou capabil s-l descompun. Cnd ficatul devine foarte slbit, apar simptome n tubul digestiv i n sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge esuturile sntoase i las numai esuturi grase i fibroase. Ciroza este cauzat de consumul excesiv de alcool pe o perioad ndelungat.Pe msur ce alcoolul circul prin snge, el ajunge la toate prile organismului. n cateva minute el ajunge i la creier. Alcoolul este sedativ i depresiv, el ncetinete activitatea creierului. Alcoolul mpedic att stocarea ct i obinerea informaiei din memorie i chiar poate produce halucinaii.Alcoolul poate deteriora att vederea ct i auzul. Gustul, mirosul i percepia tactil pot fi, de asemenea, afectate. ntruct toi muchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar i de cantiti mici de alcool. Aceast deteriorare poate duce n timp la pierderea coordonrii i a puterii de reacie.Greutatea organismului reprezint un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaz alcoolul, ceea ce nseamn c l descompune chimic. O persoan mai voluminoas va putea suporta mai uor efectele alcoolului dect o persoan cu greutate mai mic. Efectul de intoxicaie apare atunci cnd alcoolul ajunge la creier i nu mai poate fi oxidat de ficat. Reineti, alcoolul nu este digerat, cum este mncarea. El este absorbit n snge, o parte prin stomac i o parte prin intestinul subire.Tria unei buturi alcoolice determin i efectele sale asupra organismului. "Tria" indic concentraia de alcool n butur. Coninutul de alcool:Bere: 3-6% alcool (fcut din cereale)Vin: 10-14% alcool (din struguri)Gin, whisky, cognac, rom: 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale i fructe)Nivelul de alcool n snge reprezint cantitatea de alcool transportat de snge la creier, determinnd gradul de intoxicaie.Un nivel de alcool n snge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaz simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos ofatul unei maini. La 0,20% apar clar semne de beie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentraiile de peste 0,40% duc la o stare de com. Cele de 0,60-0,70% cauzeaz moartea.Dup cum vedei, alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt de scurt durat, altele sunt lung durat. Ambele pot fi ns dezastruoase.

Efecte de scurt durat ale alcoolului - rspunsuri ncetinite fa de mediul ambiant - scderea coordonrii - scderea capacitii de a gndi limpede - alterarea memoriei - voma - tulburri de vedere - risc crescut de accidente - dificultatea de a merge sau de a sta n picioare - pierderea cunotinei - coma deces

Efectele de lung durat ale alcoolului - alcoolismul - pierderea memoriei - ciroza hepatic - deteriorarea creierului - boli de inim - malnutriia - scurtarea duratei de via - moartea prin accidente (de automobil) - moartea prin alte accidente.

Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple: Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice. O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului. Initial si in doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este numita si faza euforica sau excitanta a consumului. Consumat in doze mai mari insa, alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate. Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in timp mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei memoriei (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: neliniste interioara, iritabilitate; tulburari de somn, cosmaruri; depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie; lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea; izolarea si reducerea sferelor de interes; lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica. Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Tipuri de consumatori de alcoolProfesorul E. M. Jellinek, in 1960, a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci tipuri de bautori:1. Bautorii de tip ALFA - Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.2. Bautorii de tip BETA - Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.3. Bautorii de tip GAMA - Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.4. Bautorii de tip DELTA - Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta. Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). De pilda: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.5. Bautorii de tip EPSILON (periodici) - Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice. Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate. O alta categorisire a consumatorilor de alcool poate fi:1. Consumatori "sclavi ai grupului" - cei care nu pot spune NU grupului de apartenenta; care doresc prin adoptarea acestui comportament sa fie acceptati sau sa isi castige o anumita pozitie in grup: Beau fiindca si prietenii mei o fac; Beau fiindca altfel ceilalti vor rade de mine!2. Consumatori sclavi ai propriei imagini - persoane care recurg la acest comportament pentru a-si crea sau mentine o anumita imagine. Beau fiindca asta fac barbatii!; Beau fiindca voi fi mai puternic si mai interesant!3. Consumatori sclavi ai propriilor slabiciuni - persoane care consuma alcool fiindca cred ca acesta le va rezolva problemele. Am o groaza de probleme pe care nu stiu sa le rezolv! ; Beau fiindca imi place!Etapele consumului sunt: consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere); consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii; consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool, droguri, tutun in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop; dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a fuma sau consuma alcool sau droguri. Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta! S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:1. Faza pre-alcoolica2. Faza de debut3. Faza critica4. Faza cronica In faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de alcool repetat (insa multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct) ori crescand cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum. In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe tema alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja instalata, iar alcoolicul manifesta deja urmatoarele:- pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical;- rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii;- grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine;- comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta;- modificarea comportamentului, tulburari de comportament;- intreruperea relatiilor sociale;- pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati;- pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati;- re-interpretarea relatiilor personale;- auto-compatimire marcata, stari depresive;- gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa;- protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic;- prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum;- gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta;- consum matinal de alcool. In ultima faza a dependentei, faza cronica, se considera de obicei ca din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:- consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar;- deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat;- deteriorare reversibila a gandirii;- deteriorare sociala prin compania consumatorilor;- inlocuirea oricarei bauturi cu alcool;- tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului;- refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica;- psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica, delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului

TRATAREASe considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul prelungit al acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se simtite atat la nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste efecte conduc la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii psihice si devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice vietii cotidiene. Sunt subminate astfel toate resursele adaptative ale persoanei: forta ego-ului, vointa, suporturile sociale, locul de munca, starea sanatatii si capacitatea de rezolvare de probleme. Rezistenta emotionala a consumatorului scade foarte mult, reactiile sale afective capatand un caracter imprevizibil din cauza tulburarilor de natura neurologica. Pacientul se identifica tot mai mult cu rolul social de consumator de substante, structura sa psihica devenind tot mai rezistenta la schimbare. Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc la situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat pentru dezintoxicare. O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane (membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut. Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin:1. consiliere psihologica sau psihoterapie;2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare;3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare;4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.

Drogurile

Dependena de droguri este un fenomen de anvergur prin caracterul su dinamic i schimbtor care afecteaz toate grupele de vrst, dar predominant pe cea a adolescenilor i tinerilor. Folosirea drogurilor a devenit n zilele noastre un fenomen de grup, atingnd toate categoriile socio-culturale, fr excepie.n ultimii ani ai existenei noastre, traficul, consumul i fabricarea drogurilor a devenit o problem care transcede dincolo de limitele nguste ale gndirii individuale i colective. n plan criminalistic, infraciunile n care sunt implicate stupefiantele sunt pe zi ce trece tot mai numeroase, mai complexe i mai dificil de contracarat. Drogurile sunt substane create artificial de om, att prin extracie, ct i prin sintez chimic, efectele lor fiind mult mai puternice dect ale plantelor de la care provin.onsecinele nefaste ale consumului unor astfel de substane ori produse afeciuni organice i psihice grave, depersonalizarea i degradarea omului asociate frecvent cu svrirea unor infraciuni grave omoruri, tlhrii, violuri, .a. fac din beia alb, unul din principalii factori de mortalitate.

Dac ar fi s sintetizm efectele consumului de droguri asupra societii, situaia s-ar prezenta astfel: Scderea alarmant a randamentului n munc al celor ce consum droguri; Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal; Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic n scopuri criminale, inclusiv prin finanarea activitilor subversive i ntreinerea aa-numitei economii subterane; Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare; Cheltuieli din ce n ce mai mari pentru ntreinerea i dotarea forelor abilitate s combat fenomenul; Compromiterea unor instituii ale statului, concretizat fie pe coruperea unor funcionari publici, fie n atragerea unor bnci n activitatea de splare a banilor provenii din traficul ilicit; Creterea numrului de boli transmisibile grave, inclusiv S.I.D.A.; Numrul din ce n ce mai mare al sinuciderilor din cauza drogurilor.Stupefiantele au multiple efecte asupra ntregului organism uman, unele dintre aceste efecte fiind nefaste.Consumul periodic de stupefiante duce la apariia tulburrilor respiratorii, scderea n greutate, probleme ale constipaiei, iar la femei apar menstruaii neregulate. Afeciunile psihice ce pot s apar sunt : oboseal extrem, schimbri ale strii de spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate, paranoia.Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii celibatari dect la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali, la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta dect raspndirea ntre populatia generala.Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii. Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia. Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si n termen lung, poate cauza daune serioase. Ct de prevalent este abuzul?Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume. Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog n toate partile lumii, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.

Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est n anii nouazeci. n timp ce abuzul s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, n particular n Asia de est si de Sud-est. n mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, n special ntre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori n combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular n tarile industriale n special n Europa.

Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind n Statele Unite. n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere n abuzul acesteea n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

Ct de mare este oferta?Mare! n 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrnd eforturile n supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescnda sau crescnda, astfel nct se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla n minile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate. Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri ncepnd cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata n 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat n 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.n 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor. Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a nceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri. Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vnzarea si utilizarea diferitor substante n scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata n 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare. Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite n producerea drogurilor ilicite.Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile abuzate si aveau originea n tarile n curs de dezvoltare si erau consumate n tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii.

Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele nalte de consum au fost descoperite n tarile n curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse att la nord, ct si la sud. Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan att oferta, ct si cererea. n 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:Pna n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; siPna n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri. n mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si n multe zone ale lumii sunt perfect legale.Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Oamenii ncearca sa se detaseze de o ntreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si ncearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata n cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.

Dependenta psihologica se petrece n mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gndi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. n cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce n ce mai mari de drog, n vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.Exista cteva metode de ntrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind: administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala; tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament; aderarea la grupuri formate din fosti consumatori; reabilitarea ntr-un centru de dezintoxicare detasarea de situatia sau grupul social unde a nceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate n vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se ntmpla mai ales n cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu nchisoare de la 5 la 20 de ani.

CAFEAUA

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina modul in care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente, despre care este cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt legate de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost indepartata prin diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi pierde o parte din aroma prin aceste procedee.Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta n organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa n timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care ncearca sa renunte la fumat, pentru a mpiedica cresterea nivelului cafeinei n sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)Creste nivelul grasimilor sangvineCreste tensiunea arterialaStimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)Batai cardiace neregulateCreste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)Tremur, iritabilitate, nervozitateInsomnie si dereglarea orarului somnuluiAnxietate si depresieAccentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)Ce efect are cafeina asupra fatului?ntrucat cafeina traverseaza placenta si este metabolizata de fat foarte ncet, acesta risca sa fie expus unor cantitati semnificative de cafeina daca mama consuma bauturi care contin acest drog. In studiile pe animale, dozele mari de cafeina provoaca malformatii congenitale osoase, ntarzierea cresterii fetale, greutate redusa la nastere si cresterea numarului de pui nascuti morti, n timp ce dozele mai mici, echivalentul a doua cesti de cafea/zi, pot provoca ncetinirea cresterii osoase. La cobaii expusi unor doze modeste de cafeina s-a observat aparitia unor modificari neuro-comportamentale care au persistat si n timpul vietii de adult. Cafeina consumata de masculi nainte de mperechere poate, de asemenea, produce ntarzieri semnificative a cresterii fetale.

Ce este cafeinismul?La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt ngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv.

Riscuri:Dependenta de cafea Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de dependenta, din ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta si pe experimentele facute de ei sau de apropiatii lor. La o cautare fugara pe internet, fiecare pagina in care este sustinuta ideea unei dependente si a efectelor ei negative are drept corespondent alta in care sustin beneficiile consumului de cafea.Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de ntarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de ntarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. ntrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici n afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate

Cancer - S-a raportat prezenta a peste 1000 de substante chimice in cafeaua prajita dintre care 19 sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante catalogate ca fiind cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene pentru om, la niveluri de expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura ntre consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si n cancerele renal, ovarian si de intestin gros, n timp ce consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon. Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.

Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale, cauzand gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita, colita si ulcere.Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale).Efecte psihologice si modificari ale somnului - Multi bautori de cafea sunt familiarizati cu "dracii de la cafea" (emotiile, bataiala, nervozitatea), o stare nervoasa care apare atunci cand cineva a consumat prea multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din cauza excesului de cafea iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca de asemenea la unii insomnie, iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta majora a cafelei si are efecte psihologice individuale diferite. Un studiu de la Johns Hopkins Medical School sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale cofeinei sunt doar rezultatul eliminarii simptomelor de sevraj ale abstinentei de la consum. Travis Bradberry, autorul cartii "Inteligenta Emotionala 2.0", sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere a inteligentei emotionale.Dintre tulburarile induse de cafeina enumeram tulburarea anxioasa indusa de cafeina si tulburarea de somn indusa de cafeina.Tulburarea anxioasa indusa de cafeina - Elementele esentiale ale tulburarii anxioase induse de o substanta sunt simptomele anxioase proeminente (transpiratie, tremurturi, bti de inim rapide, dificultti n respiratie, great, lesin, dureri toracice, palpitatii) care sunt considerate a fi efectele directe ale unei substante.Tulburarea de somn indusa de o substanta - Elementul esential al tulburarii de somn induse de o substanta il constituie o perturbare notabila a somnului - de tipul insomniei - suficient de severa pentru a justifica o atentie clinica separata si care este considerata a fi datorata efectelor fiziologice directe ale unei substante. Tulburarea de somn indusa de cafeina produce de regula insomnie, desi unii indivizi se pot plange de hipersomnie si de somnolenta diurna (mai ales atunci cand vorbim despre abstinenta de la cafeina) in legatura cu cafeaua. Cafeina exercita un efect dependent de doza, cresterea dozelor cauzand cresterea vigilitatii si o reducere a continuitatii somnului. Polisomnografia poate indica o latenta de somn prelungita, o vigilenta crescuta si o reducere a somnului cu unde lente. Abstinenta brusca de la uzul cronic de cafeina poate produce hipersomnie. Unii indivizi pot, de asemenea, experimenta hipersomnie intre dozele zilnice de cafeina, pe masura ce se diminueaza efectul stimulant imediat.Colesterolul - Un studiu din 2007 efectuat de Baylor College of Medicine indica faptul ca moleculele cafestol si kahweol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) din organismul uman. Aceasta crestere a LDL este un indicator care ne arata ca cresterea colesterolului se intampla si din cauza consumului de cafea. Studiul Baylor sugereaza o legatura inre cafestol, kahweol si niveluri mai ridicate de colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru de hartie, este cea mai saraca in cafestrol si kahweol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are proprietatea de a retine aceste uleiuri, ele neajungand astfel in bautura finala. Oricare alte metode de preparare a cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.Tensiunea arteriala - Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de hipertensiune arteriala. Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat nicio asociere. Intr-un studiu realizat pe o durata de 12 ani pe 155.000 de asistente medicale de sex feminin, s-a aratat faptul ca cantitatile mari de cafea nu a indus o "crestere riscanta a tensiunii arteriale". Studiile anterioare au aratat deja asociatii statistic nesemnificative intre consumul de cafea si de hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra morbiditatii si mortalitatii din cauza efectului sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost studiat.Efecte asupra gravidei - Moleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta si aluneca in circulatia sangelui copilului. Spre deosebire de adulti, organele si sistemele fetusilor nu sunt pe deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si nici nu o pot elimina. Stimulentul tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult decat in cel al adultilor. Niveluri ridicate ale cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in organismul copilului odata cu consumul frecvent al cafelei de catre gravida. La fel ca ceea ce face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului pe durate ridicate de timp. Un studiu danez aparut in februarie 2003 realizat pe 18478 de femei a stabilit o legatura intre consumul ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti (dar niciun risc semnificativ crescut de mortalitate infantila in primul an de viata). "Rezultatele par sa indice un rezultat de prag de 4 pana la 7 cesti pe zi" a raportat studiul in cauza. Cei care beau 8 sau mai multe cesti pe zi, au prezentat un risc cu 220% mai ridicat comparativ cu neconsumatorii. Acest studiu nu a fost inca repetat dar a facut ca unii medici sa avertizeze imptriva consumului excesiv de cafea in timpul sarcinii. Cafeaua decofeinizata este, de asemenea, considerata ca fiind un risc potential pentru sanatatea femeilor gravide atunci cand sunt folositi solventi chimici pentru a extrage cofeina, in loc de alte procese mai putin invazive. Impactul acestor substante chimice se afla inca in dezbatere. Cu toate acestea solventii in cauza se evapora la 80-90C iar boabele de cafea sunt decafeinizate inainte de prajire, iar prajirea se face la o temperatura de 200C. Ca atare aceste substante chimice folosite la decofeinizare (triclor etanul si clorura de metilen) sunt prezente in cantitati foarte mici, mai degraba sub forma de urme si nu pot reprezenta o amenintare semnificativa la embrioni si fetusi.Unele studii populationale au aratat ca ingestia unor cantitati mari de cafeina de catre femeile nsarcinate se asociaza cu o incidenta mai mare decat normala de prematuritate, greutate scazuta la nastere si circumferinta craniana redusa. Pe baza datelor existente, Organizatia Food and Drug Administration din SUA sfatuieste femeile nsarcinate sa evite consumul de cafeina sub orice forma n timpul sarcinii.

Anemia feripriva - Consumul de cafea poate duce la anemie feripriva. Cafeaua, de asemenea poate interfereaza cu absorbtia de fier.Boli coronariene - Un studiu efectuat in 2004 a incercat sa de ce exista conflicte intre beneficiile dar si efecte ne gative in consumul de cafea. Studiul a concluzionat ca consumul de cafea este asociat cu cresteri semnificative ai markerilor biochimici ai inflamatiei. Acesta este un efect negativ al cafelei asupra sistemului cardiovascular. Rscurile asupra sanatatii a consumului de cafea decofeinizata au fost si ele studiate, insa cu rezultate diferite. Una din variabile tine de tipul procesului de decofeinizare. Una dintre metodele de lucru implica folosirea de solventi chimici care pot lasa urme in bautura. Polimorfisme ale genei CYP1A2 pot duce la un metabolism mai lent al cofeinei. La acesti pacienti riscul de infarct miocardic este mai crescut cu una pana la doua treimi, functie de numarul de cesti de cafea consumate pe zi. Un studiu efectuat la Harvard pe 128000 de persoane, pe parcursul a 20 de ani si publicat in 2006 a concluzionat ca nu exista dovezi care sa sustina afirmatia ca consumul de cafea in sine creste riscul de boli cardiace coronariene. Studiul a aratat totusi o corelatie intre consumul ridicat de cafea si grade mai ridicate de expunere la alti factori de risc pentru bolile de inima - fumatul, consumul de alcool si lipsa de exercitiu fizic. Aceste rezultate se aplica doar la cafeaua filtrata prin filtru de hartie ceea ce exclude cafeaua fiarta sau espresso de exemplu. Cercetatorul a recunoscut ca subseturi ale grupului mare pot prezenta risc pentru atacul de cord la mai multe cesti de cafea consumate pe zi, datorita diferentelor genetice de metabolizare a cafelei. Un studiu realizat de Iowa Women's Health a aratat ca femeile care consuma cafea au prezentat o incidenta mai mica a bolilor cardiovasculare si rate mai mici de cancer decat populatia generala. Pentru femeile care beau cel putin 6 cesti de cafea sau mai multe, beneficiul este chiar mai mare. Cu toate acestea acest studiu a exclus 35% din participantii initiali care aveau sau avusesera deja boli cardiovasculare si alte boli cronice la momentul inceperii studiului. Din moment ce participantii au avut toti varste de peste 55 de ani, nu se poate trage nicio concluzie buna, din acest studiu, referitoare la efectul pe termen lung al consumului de cafea asupra sanatatii.Interactiunea cu medicamentele - Cafeina in combinatie cu unele medicamente pot afecta ficatul si funcionarea acestuia.1