Fraze uzuale în diferite limbi

Aici se află o listă de fraze uzuale în diferite limbi. Scopul listei este de a prezenta o serie de cuvinte și

expresii utile atât turiștilor cât și celor care doresc să își formeze o impresie despre aceste limbi.

Transcrierile fonetice se dau de preferință în Alfabetul Fonetic Internațional. În lipsă se pot face și folosind

simboluri SAMPA.

Numele fiecărei limbi este urmat în paranteză de familiile de limbi corespunzătoare.

Cuprins

  [ascunde] 

1 Română (romanică)

2 Albaneză (ilirică)

3 Arabă (semitică)

4 Armeană (indo-europeană)

5 Bască

6 Bielorusă (slavă)

7 Bosniacă (slavă)

8 Bretonă (celtică)

9 Catalonă (romanică)

10 Cehă (slavică)

11 Chineză (sino-tibetană)

12 Coreană (izolată)

13 Daneză (germanică)

14 Ebraică (semitică)

15 Engleză (germanică)

16 Esperanto (plănuită, bazată pe limbile europene)

17 Estonă (fino-ugrică)

18 Finladeză (fino-ugrică)

19 Franceză (romanică)

20 Frizonă (germanică)

21 Galeză (celtică)

22 Germană (germanică)

23 Greacă

24 Idiș (germanică)

25 Ido (plănuită, versiune reformată a Esperanto)

26 Interlingua (plănuită, bazată pe limbile europene)

27 Irlandeză (celtică)

28 Islandeză (germanică)

29 Italiană (romanică)

30 Japoneză

31 Laponă (uralică)

32 Latină (italică)

33 Letonă (baltică)

34 Lituaniană (baltică)

35 Macedoneană (slavă)

36 Mongolă (uralo-altaică)

37 Neerlandeză (germanică)

38 Norvegiană (germanică)

39 Poloneză (slavică)

40 Portugheză (romanică)

41 Romanșă (romanică)

42 Rromanes (indo-europeană)

43 Rusă (slavică)

44 Sardă (romanică)

45 Slovenă (slavică)

46 Spaniolă (romanică)

47 Suedeză (germanică)

48 Turcă (uralo-altaică)

49 Ungară (fino-ugrică)

50 Valonă (romanică)

51 Legături externe

Română (romanică) [modificare]

De exemplu, aici se află pronunția românească pentru frazele comune:

română: română /rom1'n@/, limba română /'limba ro'm1n@/

România, București: /rom1'ni:a/, /bu ku rEshti/

bună: Bună /'bun@/

la revedere: La revedere /la reve'dere/

vă rog: Vă rog /v@ 'rog/

mulțumesc: Mulțumesc /multsu'mesk/

cât (costă)?: Cât (costă)? /k1t 'kost@/

da: da /da/

nu: nu /nu/

nu înțeleg: Nu înțeleg /nu 1ntse'leg/

toast generic: Noroc! /no'roc/

unde este baia?: Unde e baia? /'unde je baja/

Albaneză (ilirică) [modificare]

albaneză: shqip /Sk_jip/

România, București: Rumani, Rumania; Bukuresht

bună, salut: ç’kemi!; përshëndetje!

salut (la Kosovo): tungjatjeta /tun g_jat jE ta/

bun venit: mirëseerdhët!

la revedere: mirupafshim /mi ru paf Sim/

vă rog: ju lutem /ju 5lu tEm/

te rog: të lutem

mulțumesc: faleminderit /fa lE min dE rit/

foarte mulțumesc: shumë faleminderit / fa lE min dE rit/

sunt român, româncă: jam rumun, rumune

suntem români, românce: ne jemi rumuni, rumunja

română: rumanisht /ru man isht/; rumanishte, rumanishtja

acela, aceea: atë /a t@/

cât (costă)? sa është? /sa @S t@/

da: po /po/

nu: jo /jo/

scuze: më fal /m@ fal/

nu înțeleg: nuk kuptoj /nuk kup toj/

unde este baia?: ku është banjoja? /ku @S t@ ba Jo ja/

toast generic: gëzuar /g@ zu ar/; Shëndeti tuaj!

vorbiți româna?: flisni rumanisht? /flis ni ru man isht/

Arabă (semitică) [modificare]

NOTĂ: “Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile dialectele vorbite în

întreaga lume arabă. Araba colocvială, așa cum s-a mai spus, diferă destul demult de araba literară.

Principala diviziune dialectală se face între dialectele nord-africane și cele din Orientul Mijlociu, urmată de

distincția dintre dialectele sedentare și dialectele nomade, care sunt mult mai conservatoare.

Principalele grupări dialectale sunt:

Araba mesopotamiană (vorbită în Irak, Anatolia, estul Siriei, Khuzistan) cu diferențe mari între

dialectele gilit din sud, și dialectele mult mai conservatoare qeltu, dialectele din zonele nordice.

Araba levantină (شامي): dialectul sirian, libanez și palestinian de vest, iordanian din vest și

araba cipriotă maronită.

Araba din estul Peninsulei Arabe estul Arabiei Saudite, Irakul de vest, Siria de est, Iordania și regiuni

din Oman.

Araba din Golf sau Khalīji (خليجي): Bahrein, Provincia Saudită de Est, Kuweit, Emiratele Arabe

Unite, Qatar și Oman.

Araba egipteană (مصري): vorbită de aproape 76 de milioane de egipteni, fiind, varietatea înțeleasă

poate cel mai mult, datorită popularitații filmelor și emisiunilor de televiziune egiptene.

Araba magrebită (مغربي) (araba algeriană, marocană, tunisiană și malteză și dialectul libian din vest).

Dialectele marocan și algerian sunt vorbite de câte 20 de milioane de oameni.

Alte varietăți includ:

Hassānīya: în Mauritania și Sahara de Est

Araba sudaneză: cu un dialect care se prelungește până în Ciad

Araba din Hijaz (حجازي): coasta de vest a Arabiei Saudite, Nordul Arabiei Saudite, estul Iordaniei,

vestul Irakului

Araba din Nejd (نجدي): regiunea Nejd din centrul Arabiei Saudite

Araba din Yemen (يمني): din Yemen până în sudul Arabiei Saudite

Araba andalusă (Iberia până în sec. XVII).

Araba siciliană (Sicilia, sudul Italiei până în sec XIV).

Malteza, care se vorbește în insula mediteraneană Malta, este singura care s-a format ca limbă de

sine-stătătoare, cu norme literare independente. Pe lângă fonologie, malteza se aseamănă destul de

mult cu varietățile urbane ale arabei tunisiene, deși, pe parcursul istoriei, limba a adoptat numeroase

împrumuturi, trasături fonetice și fonologice, dar și câteva

tipare gramaticale din italiană, siciliană și engleză. De asemenea, este singura limbă semitică care se

scrie în alfabet latin.

Transcrierile arabe sunt care mai de care mai sofisticate dar niciuna nu corespunde realitătii. Cele mai

multe transcripții se adresează vorbitorilor de engleză. Pronunțuia este dificilă pentru simplul fapt că araba

literara ( العربية؛الفصحى este înțelesă, în scris, de (al-lugatu-l-ʿarabīyatu-l-fuṣḥā — limba arabă pură) (اللغة

toți arabii dar în diverse zone se pronunță diferit acelaș cuvânt. Unde nu am avut transcrierea IPA am

încercat o transcriere simplă adaptată pentru români. În scris, literele diferă după poziție, inițiale, finale sau

în interiorul cuvântului. Mai diferă și după legătura cu precedenta, următoarea sau este independentă,

nelegată. Considerate separat, majoritatea sunetelor nu diferă mult de cele românești doar că anumite

consoane sunt perechi, cele pronunțate palatal sau labial, sună ca în românește dar își au perechea lor

guturală care se pronunțată din gât. Acestea sunt: k/q, h/kh (ca în Bach), ch/gh. ch (amintește r-ul francez

dar este surd) transcris aici r (r-ul normal este bine rulat). De ex. (limba) arabă (ة� se pronunță al-arabīa (العربي

(al fiind articolul), th se pronunță ca în eng. think, dh ca în eng. that. Mai există un "stop glotal" (închiderea

coardelor vocale) care constă într-o mică pauză marcată cu semnele ʔ și ' iar ʕ fiind o fricativă faringeală

sonoră. Vocalele arabe pot fi lungi, care se scriu și scurte care nu se scriu dar apar doar în transcrieri. Am

notat vocalele lungi cu ā, ī, ū și cele scurte cu a, i, u. Vocalele sunt sunt a ا ('alif), care poate avea valorile

'a/'u/i/a, u و cu valoarea w/u (wāw) și i ي cu valoarea y/i (yā'). Accentul cade de obicei pe penultima silabă.

Verbele a fi și a avea nu se traduc. Expresiile se acordă cu genul și numărul interlocutorilor.

Expresii arabe frecvent folosite de arabi drept răspuns. Sunt menționate doar pentru a fi înțelese. Nu se

recomandă ca un nemusulman să le folosească, chiar dacă ar vrea să câștige simpatia interlocutorului. De

EVITAT STRICT este crezul musulman „La ilah illAllah ...” care nu poate fi spus de un „necredincios”. În

schimb salutul „As-salaamu alaykum ( عليك poate fi spus de oricine și este ”(Pace peste toata lumea) (السالم

apreciat. Pentru „necredincioși” numele lui Dumnezeu nu este Allah ci Tuhan.

Alayhis-Salaam ( السال prescurtat "PBUH" sau (.Pace lui – când se vorbește de Profet, de ex) (عليه

"SAW"

Alhamdulillah ( لله (Slavă Domnului) (الحمد

Allahu Akbar ( اكبر (Dumnezeu este [cel mai] mare) ( الله

Allahu Alim ( أعلم (Dumnezeu știe mai bine) (الله

Astaghfirullah ( الله (Să mă ierte Dumnezeu) (أستغفر

Bismillah ( الله (În numele Domnului) ( بسم

Insha'allah ( الله شاء (Voința lui Dumnezeu) ( ان

Jazakh Allahu Khairan ( خيرن الله ) sau (جزك 0 خيرا الله Să te răsplătească Dumnezeu [după) ( جزاك

faptele tale])

La ilaha illa Allah ( الله اال �ه إل (Nu există alt Dumnezeu decât Allah) (ال

Crezul complet: La ilaha illAllah Muhammed an rasoolullah! (Nu există alt Dumnezeu decât Allah și/iar

Muhamed este profetul său)

Masha'allah ( الله شاء ) sau ( ما الله شاء (Așa a vrut Dumnezeu) (مع

Sallalahu aleyhi wasallam ( وسلم;   ملسو هيلع هللا ىلص عليه الله صلى ) (Să-l binecuvânteze Dumnezeu și să-l

odihnească în pace).

Subhan Allah ( الله (Slavă Domnului) (سبحان

Ya Allah ( الله (O, Doamne) ( يا

arabă (limba): �العربي ، �ة alʔara'biːjja / (al-a-ra-bī-ya) / العربي

România: رومانيا (Rūmāniyā); București: بوخارست (Būḫārist), بوخرست (Būḫarist)

salut: 0مرحًب ، 0ا salam / (pace!) / سالم ;/ ahlan / أهال ;marhaba / (mar-hha-ba) / مرحب

salut: السالم assaˈlaːm ʕaˈlejkum / (pace asupra ta!) / عليكم

salut (răspuns) ! الحال؟ كيف السالم /waʕaˈlejkumu ssaˈlaːm. kejfa lħaːl / وعليكم

Bună dimineața! الخير / sabah el kheer / صباح

Bună seara! الخير / masaa el kheer / مساء

Noapte bună! /خير على تصبحين / tosbeho/ tosbehīna (femeie) 'ala khair / تصبح

Bun venit! مرحبا / marhaban /

Bun venit: بكم 0 وسهال 0 / ahlan wa'sahlan bikum / أهال

ce faci?: الحال؟ / kejfa lħaːl / كيف

Ce faci? Cum îți merge?: حالك؟ -keifa ʔāl-luk? – unui bărbat; keifa ʔāl-lu-ki – unei femei; kaifa ʔāl) كيف

lu-kom – plural)

Bine, dar tu? . أنت؟ وكيف لله الحمد / biˈxejrin, alˈħamdu lilˁˈlˁahi. waˈkejfa ʔint / بخير،

Sunt bine, mulțumesc! شكرا بخير / !Ana bekhair, shokran / أنا

Și tu? أنت؟ / wa ant? / wa anti? (ptr. femeie) / و

Bine جيد / jayed / (jaied)

Dar tu ce faci?: أنت؟ / waˈkeifa ʔint / وكيف

sunt obosit: بالتعًب // أشعر

sunt bolnav: مريض /ʔanaː ma'riːdˁ / .أنا

mi-e foame: جائع / ’ʔanaːjae / أنا

mi-e sete: عطشان / ʔanaː‘atshaan / انا

la revedere: قاء� الل السالمة ;ilalli'qa / (ila-lliqa) / إلى maʕa ssa'laːma / (ma-a ssa'la:ma) / مع

la revedere, bai bai: ودعا / wada:ʕan /

te rog: فضلك (min 'fad lak) (min faðlik) من

mulțumesc: ا ʃukran / (șukran) / شكر0

Mulțumesc (foarte mult)! ( جزيال ( / shokran (jazeelan) / شكرا

Cu plăcere! ألعفو / al'afw / (al afu)

cu plăcere: عفوا! / ʔafoan / (pentru orice afară de mâncare);

cu plăcere (să-ți fie de bine): صحة / sahā / (pentru mâncare)

Poftă bună! طيبة / !shahia tayebah / شهية

Scuză-mă, scuzați-mă (pentru greșală): إسمحلي! / ismahli /; !أسف / āsef /

Scuză-mă, scuzați-mă (pentru a atrage atenția): سمحت / lu samaht / لو

Pardon, scuză-mă, scuzați-mă: اسف اسفه ana asif – spune bărbatul / și /انا ana asifa – spune / انا

femeia /

Nu face nimic: المشكلة / lā moʃkela / (la moșkela)

Ce este acesta?: هذا؟ / ma maða / ما

acesta: ذلك / ˈðalika /

cine?: من / man /

ce?: ما / maa /

unde?: اين / ayna /

de ce? لماذ / li-maadha /

cât?, cât de mult?: ؟�kam / (kam) / كم

cât de mult?: بكم / biKam /

cât costă asta?: هذا / biKam Hadha / بكم

da: نعم / naʕam / (nā-ām)

nu: ال / laː/ (lā)

poate: يمكن / mumkin /

De unde sunteți?: انت اين / min ayna ant / من

Cum vă numiți? Cum te numești?: إسمك؟ maː ʔismuk /; ma ismuka (bărbat), ma ismukee (femeie)' / ما

Mă numesc: إسمي.... / esmī, ísmee /

Nu știu: أعرف / la: 'ʔaːrifu / .ال

Ma bucur să vă cunosc: تشرفنا / tașarafna /

Nu-mi amintesc: أتذكر laː ʔata'ðakkar / (la: ata'Dakkar) / .ال

Nu înțeleg: أفهم / laː 'ʔafham / .ال

Vă rog vorbiți mai rar: egipteană: احة �بالر تتكل�م بشوية :marocană ;(mumkin titkallim bilrrāha) ممكن تكلم

(!tkellem beshwīya afak) عفاك

Cum se spune în limba araba: ... بالعربية؟ كلمة تقول (?kaifa taqoulu kalimat ... bel arabia) كيف

ajutor!: مساعدة (musāda); النجدة (al-najda)

Am nevoie de ajutor: سمحت لو مساعدة / ahtaj musa'ada lau semah't / احتاج

Lasă-mă/lasăți-mă în pace: marocană: ! التيساع اتركيني :standard: femeia spune ;(ʿteinī ttīsaʿ) عطيني

(otrokini); bărbatul spune: اتركني (otrokni)

chemati politia!: standard: الشرطة بالبوليس :egipteană ;(nādi șșariṭah) !ناد �صل ;(itaṣṣal bil bulīs) !إت

marocană: البوليس علي (ʿayyeṭ ʿla lbūlīs) !عيط

românește: الرومانية (ar-rūmānīyâ)

engleză: ة� alʔinʒliː'zijja/ (oficial), /alʔinʤliː'zijja/ (oficial), /alʔingliː'zijja/ (familiar) (al-in-glī-zī-yya)/ اإلنجليزي

Vorbiți englezește?: اإلنجليزية؟ تتكلم / hal tatkallamu l-ingliiziiyata / هل

Vorbește cineva engleza, franceza, germana, spaniola?: االنجليزية؟ يتكلم شخس اي هنا Ḥal huna ay هل

shakhs yatakalam al-inglizia, الفرنسية (alfrinsia), االلهنية (alalmania), اإلسبانية (alisbaniya)?

Unde este aeroportul?: المطار؟ /ʔejnalmthar/ أين

Unde este toaleta?: ام؟�الحم ʔainalhammaːm, ʔeinalħamˈmaːm/ (a-ī-nal-hham-maam); modernă/ أين

standard: الحم�ام؟ التواليت؟ :egipteană ;(?ain al-ḥammām) أين وين :kuwaitiană ;(?fayn il tawalīt) فين

احة؟ :?unde este un loc de relaxare ;(?unde este baia) (?uään il-hhammám) الحم�ام؟ �الر بيت uään) وين

bäät ir-ráhha?); marocană: الماء؟ البيت كان (?fīn kein lbīt lma) فين

Noroc!: Belsalamati; Shereve!; egipteana: صحتكم صحتك ;(sănătate) (fī saḥitkum) !في ,fi sahitak) في

fisehatak) (în sănătatea ta / a voastră); kuwaitiana: بالعافية! (bil-'áfiya) (mănâncă sănătos); marocană:

العافية ;(be seha) بالصحة و siriană: Kull Sinneb Wo Enteb Salem ;(bi saha ua'l afiya) بالصحة

Armeană (indo-europeană) [modificare]

gfdgf NOTĂ: Armeana de vest este vorbită în diasporă: în Iran, Israel, Liban, SUA, Rusia, România etc.

Armeana de est este vorbită în Armenia, Iran, Georgia, SUA, Canada. Accentul cade, mereu, pe ultima

silabă. fd Unde este folosit IPA (/Estic/ - /Vestic/) (e&v = est&vest) bdfgdf

armeană: Հայերեն Hayeren /hajɛɹɛn/ - /hajɛɹɛn/

Armenia: Հայաստաdfgfbն, Հայք Hayastan, Hayq

Erevan: Երևան Yerevan

România: Ռումինիա Ṙouminia

București: Բուխարեստ Bouĥarest

salut, bună ziua (familiar): բարև barev /baɹɛv/ - /paɹɛv/

alo (la telefon): ալլո /alo/ alò

bună dimineața (până la prânz): բարի լույս bari louys / bari luis / (est); բարի լույս pari louys / pari

luis / (vest)

bună ziua (după prânz): բարի օր /bari or / - /pari or/

bună ziua (politicos): բարի օր /bari ör / bari ör /; բարև ձեզ barev dzez (est); բարի օր pari or / pari

or / (vest)

bună seara: bari yereko (բարի երեկո) bari yereko / bari iereko / (est); բարի իրիկուն /pari

irigun/parirgoun (vest);

bun venit: բարի գալուստ /bari galust/barov eq yekel (pl.) - բարի եկար / բարի եկաք pari yegar /

pari yegak (pl.);

noapte bună: բարի գիշեր /bari gișer/ (est); գիշեր բարի kișer pari / kișer pari / (vest);

noapte bună (răspuns): լույս բարի luis bari / luis bari / (să ai o dimineață bună!)

la revedere : ցտեսություն /ts'tesutyun /ʦʰtɛsutʰjun/ - /ʦtɛsutjun/ (est); հաճոխ had-iokh (vest)

ne vedem: կհանդիպենք /khandipenq/

ce e nou?: ինչ կա? /inci ka/ sau /encika cika/

ce mai faci?: Ինչբես ես / ես՞ Ինչպե՞ս եք / ես՞/ eencibess eq/ess? /; վոնտս ես /vonts éss/, /

vonțăș /

ce mai faceți?: Ինչբես եք՞ / eencibess ek?, incibèses /; vonts ég? / vonțes /

sunt bine: ես լավ եմ /yes lav em/

bine: լավ /lav/ la:av

foarte bine: /shat lav/ șadla:av

rău / prost: վադ / կեսհ /vad / kesh/ va:ad / kèș

așa-și-așa: /votci șad lav/

nu prea rău: /vocinch/

mulțumesc: շնորհակալ եմ /shnorhak'al em /ʃnoɹhakal ɛm/ - /ʃnoɹhagal ɛm/

mulțumesc: merci / mersí /

mulțumesc foarte mult: շատ շնորհակալ եմ /ʃat ʃnoɹhakal ɛm/ - /ʃad ʃnoɹhagal ɛm/;

cu plăcere: բարի գալուստ bari galust / bari galust / (est); բարի եկար pari yegar / harie'gà /;

charjhe / hariè / (vest);

vă rog: խնդրեմ khntrem / kh'ntrem, án'trem / (est); հաճիս hadjiss / há'gìs /(vest);

poftă bună: paree ahghorshog!

armean (persoană): Հայ / Hay /

armenesc: Հայկական / Haykakan /

armean din Armenia: Hayastantsi

Diaspora Armenească: Spiurka-Hay

străin, expatriat: Երեկ / odar /

suntem armeni: Մենք հայ ենք /menk hay enk/

te rog: խնդրեմ khndrem /xndɹɛm/ - /xntɹɛm/

te rog: խնդրեմ /xndɹɛm/ /kh'ntrem/ (est); խնդրեմ /xntɹɛm/ /kh'ntrem/; յաճիս /hajis (vest);

acesta: այս մեկը /ays mekă/

cât?: քանի՞ս /kanis/

cât (de mult)?: inchkan?

câte?: kani?

câți bani?: inch arjhe?

bani: փող pogh (est); Դրամ dram/tram (vest) [este și unitatea monetară AmD]

da: այո ayo /a'iò/ (formal) (e&v); հա ha / ha / (familiar)

nu: ոչ voch /vo'cì/ (formal) (e&v); չէ ce / ce / (familiar)

nimic: ոչինչ vocinci /vocinci/

aici: estegh, aystegh (est); hos, aysdegh (vest);

acolo: entegh, ayntegh (est); hon, ayndegh (vest);

poliție: ոստիկան /vostikan/

cum vă numiți? (care este numele?): Ի՞նչ է Ձեր (քո) անունը / tsér anoune inch é?

mă numesc (numele este): / anounes ... é /

pardon, scuză-mă: ներողություն / neroghutiun , nerohociun /(e&v)

pardon, scuzați: k' nerek / nerek /

nu înțeleg / eu nu înțeleg: չեմ հասկանում / cem haskanum / yess cem hasgenar / chem haskanum /

Nu înțeleg: ʼՉհասկացա / ciʻhaskațʻa /

Aș vrea un interpret: tarkmanich em uzum

Nu vorbesc armenește: Ես Հայերեն չեմ խոսում / Yess Hayeren cem khosum /

Vă rog să vorbiți mai rar: Դանդաղ խոսեք խնդրեմ / dandagh khosekʻ, khndrem /

Vorbiți ...?: Հայերեն՞ եք / khosum ek ... ?/

Vorbesc ...: Հայերեն՞ եմ / khosum em .../

Vorbiți armeană?: Հայերեն՞ կը խոսիս / Khosum es ankleren? / (est); / Hayeren guh khosees /

(vest);

Vorbiți englezește?: Անգլերեն խոսու՞մ ես / Angleren khosum es /

Da, vorbesc puțin: Այո, գիչ մը կը խոսիմ / A-yo kitci muh gu khoseem / (vest)

română: Ռումիներեն / Ṙoumineren /

engleza; germana: Անգլերեն; Գերմաներեն / Ankleren; Kermaneren /

franceza; spaniola: Ֆրանսերեն; Իսպաներեն / Franseren; Ispaneren /

unde este toaleta?: Լվացարանը որտե՞ղ է / lvațarană vortegh e /; our eh paghnikeh? / úrehpáhnikă

/

Noroc!: Կենացդ՜ K'enacd! / ghenáțet, ghenațōt! /

La mulți ani: Ծնունդը շնորհավոր / tsnundĕ shnorhavor /

Felicitări: շնորհավոր / sh'norhavor lini /

Bască [modificare]

Notă la SAMPA: o virgulă după o fricativă indică faptul că este apicală mai mult decât laminală.

bască: Euskara /ews ka ra/

România, București: Errumania; Bukarest

bună: kaixo /kaj S,o/

bună ziua (până la prânz): egun on /e gun on/

bună ziua (după prânz): arratsalde on

bună seara: gabon /ga bon/

pe mîne: bihar arte

pe curând: gero arte

la revedere: agur /a gu4/

ce mai faci?: zer moduz?

mulțumesc: mila esker /mi la es ker/; eskerrik asko /es ke rik as ko/

cu plăcere: ez horregatik

vă rog: mesedez /me se des,/

scuzați!: barkatu! /ba4 ka tu/; barkaidazu /ba4 kai da zu/

acela, aceea: hori /ho 4i/

cât (costă)?: zenbat /s,en bat/

română: romanieraz /ro ma nie raz/

român, româncă: errumaniar, errumaniako

nu înțeleg: ez dut ulertzen

vorbiți bască, română, engleză: hitz egiten al duzu euskaraz, errumanieraz, ingelesez?

da: bai /baj/

nu: ez /es,/

unde este toaleta?: non dago komuna?

toast generic: topa!

Bielorusă (slavă) [modificare]

NOTĂ: Transcrierea fonetică urmează sistemul bielorus Lacinka.

bielorusă: беларуская мова / biełaruskaja mova /; беларускi / biełaruski / (be)

România, București: Румынія / Rumânija /; Бухарэст / Buẖarèst /

salut (formal): прывітаньне! /pryvitańnie!/

salut (informal): здароў! / zdaroŭ! /; здарова! / zdarova! /

bună dimineața: добрай раніцы! / dobraj ranicy! /

bună ziua: дзень добры / dzień dobry /; дабрыдзень / dabrydzień /

bună seara: добры вечар! / dobry viečar /

noapte bună: дабранач / dabranač /

la revedere: да пабачэньня / da pabačeńnia /

pa, ceau, baibai: Пакуль! / Pakul! /

vă rog: калі ласка / kali laska /

mulțumesc: дзякуй / dziakuj /

mulțumesc foarte mult: вялікі дзякуй / vialiki dziakuj /

pentru nimic: няма за што / niama zašto /

scuze: прабачце! / prabačcie! /; даруйце! / darujcie! /; перапрашаю! / pieraprašaju! /

scuzați-mă: выбачаюся / vybačajusia /

permiteți…: дазвольце / dazvolcie.../

da: так / tak /

nu: не / nie /

Cum vă numiți?: Як вас зваць? / Jak vas zvać? /; Як вас клічуць? / Jak vas kličuć? /

Mă numesc...: Мяне завуць... / Mianie zavuć... /; Мяне клічуць... / Mianie kličuć... /

Ce mai faci?: Як справы? / Jak spravy? /

Mulțumesc, bine.: Вельмі добра, дзякуй! / Vielmi dobra, dziakuj. /;

Dar dvs?: А ў вас? / A ŭ vas? /

foarte bine: выдатна / vydatna /

bine: добра / dobra /; цудоўна / cudoŭna /; файна / fajna /

așa și așa: ня вельмі / nia vielmi /; так сабе / tak sabie /

prost: дрэнна / drenna / кепска / kiepska /

acesta, acela: гэта / heta /

taxi: таксоўка / taksoŭka /

bagaj: багаж / bahaž /

pașaportul meu: мой пашпарт / moj pašpart /

viza mea: мая віза / maja viza /

carnetul meu de conducere: мае кіроўскія правы / maje kiroŭskija pravy /

Am o carte de credit: Я маю крэдытовую (плястыкавую) картку. / Ja maju kredytovuju

(plastykavuju) kartku. /

cât?: колькі? / kolki? /

cât costă (asta)?: колькі гэта каштуе? / kolki heta kaštuje? /

română: румынская мова / rumynskaja mova /; румынскай / rumynskaj /

român, româncă: румынскай, румынская, руманская / rumynskaj, rumynskaja /

sunt român, româncă: я румынскай, я румынская / ja rumynskaj, ja rumynskaja /

înțeleg: я разумею / ja razumieju /

nu înțeleg: я не разумею / ja nie razumieju /

înțelegeți?: разумееце? / razumiejecie? /

Vorbiți englezește?: Вы размаўляеце па-ангельску? / Vy razmaŭlajecie paanhielsku? /

Înțelegeți engleza?: Ці вы разумееце па-ангельску? / Ci vy razumiejecie paanhielsku? /

Vorbește aici cineva engleza?: Ці хтосьці тут размаўляе па-ангельску? / Ci chtości tut

razmaŭlajepa-anhielsku? /

Eu vorbesc puțin bielorusa.: Я дрэнна гавару па-беларуску. / Ja drenna havaru pa-biełarusku. /

vorbiți ...?: Вы гаворыце па-…? / Vy havorycie pa-…? /

franceza, germana, spaniola, rusa: -француску / -francusku /; -нямецку / -niamiecku /; -гішпанску / -

hišpansku /; -расейску / -rasiejsku /

Unde este...? Дзе (ёсьць)...? / Dzie (jość)...? /

Unde găsesc...? Дзе я магу знайсьці...? / Dzie ja mahu znajści...? /

unde este baia?: дзе тут прыбіральня (туалет)? / dzie tut prybiralnia (tualet) /

toast generic: за здароўе / za zdaroŭje /

Bosniacă (slavă) [modificare]

Bosnia și Herțegovina: Bosna i Hercegovina / Босна и Херцеговина /

Saraievo: Sarajevo / Сарајево /

bosniacă: bosanski; босански jeзик, (bosanski jezik), бошњачки jeзик (bošnjački jezik)

România, București: Rumunija, Rumunjska; Bukurešt

românește: rumunski, румунски

Salut: zdravo

Bun venit: Dobro došli

Bună dimineața: Dobro jutro; Sabah hajrula (pentru musulmani)

Bună ziua: Dobar dan

Bună seara: Dobro veče/Dobar večer; Aksam hajrula (pentru musulmani)

Noapte bună: Laku nocy/noć

La revedere: Doviđenja; Do vidjenja; Vidimo se; Allah imanet (pentru musulmani)

Te rog: molim

Vă rog: molim vas

Mulțumesc: hvala

Mulțumesc foarte mult: puno hvala

Cu plăcere: Prijatno;

Pentru nimic: nema na čemu

Scuzați (pentru aa atrage atenția): oprostite

Scuzați-mă: izvinite

Cum te cheamă? Cum vă numiți?: Kako se zovete?

Îmi pare bine de cunoștință. Drago mi je što smo se upoznali.

Ce mai faci? Ce mai faceți?: Kako ste?

Bine: Dobro

Rău, Prost: Loše

Așa și așa: Tako tako

Cât?: koliko?

Engleză: engleski

Vorbiți engleza?: govorite li engleski?

Da: da

Nu: ne

Acesta, acela: to, taj

Nu înțeleg: ne razumijem

Cum se spune în ... ? = Kako se ovo kaže na ...?

Vorbiți ...?: Govorite li... ?

engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, româna: engleski, francuski, njemački, španski,

italijanski, rumunski

Unde e toaleta?: gdje je toalet?

Noroc!: na zdravlje!; živjeli!; živeli!

Bretonă (celtică) [modificare]

bretonă: Brezhoneg / "bʁetɔ̈̃n /

Bretania: Breizh / "bʁet /

română: roumaneg / ʁumanek /

România, București: Roumania, Bukarest

salut: salud / "saːlyt /

salut: kenavo / kenaˈvoː /

bună dimineața: demat

bună ziua: demat

bună seara: abardaevezh vat

noapte bună: nozvat

vă rog: mar plij / maʁ pliʃ /

mulțumesc: trugarez / tʁyˈgaːʁɛs /; digarez / diˈgaʁɛs /; pegement / peˈgemɛn /; mersi dit;

mulțumesc foarte mult: trugarez vras / tʁyˈgaːʁɛs vras /;

cu plăcere: gant plijadur / gaːnt pliːadyʁ /

scuzați: digarezit ac'hanonon / diˈgaʁɛsit acˈxanonon /; iskuzit ac'hanon / iskysit acˈxanon /

da: ya / ja /

nu: nann / nãn /

Nu înțeleg.: Ne gomprenan ket / ne gɔ̈̃mpʁenãn ket /

acesta: hennezh / ˈennɛs /

Vorbiți engleză?: Kaozeal a rit saozneg? / kozeal a ʁit saoznɛk /

vorbiți ...?: komz a rit ...?

franceza, germana, spaniola, italina, româna: galleg, alamaneg, spagnoleg, italianeg, roumaneg

Cum te cheamă? Cum vă numiți?: Petra eo da anv?

Imi pare bine de cunoștință.: Plijet bras on / pliʃɛt bʁas on /

Ce mai faci? Ce mai faceți?: Mont a ra?

bine: mat / mat /

rău, prost: fall / fal /

așa și așa: mat a-walc'h

Unde e toaleta?: Pelec'h emañ ar sal dour ? / peˈlɛx ema aʁ zal duʁ /; Pelec'h emañ ar privezioù? / pe

ˈlɛx ema aʁ pʁiveziù /

Noroc!: yec'hed mat ! / jehɛt mat /

Catalonă (romanică) [modificare]

catalană: Català; /kətəˈlɑ/ /k@t@'lA/

România, București: Romania, Bucarest

bună: hola /ˈɔ̃lə/ /'Ol@/

bun venit: de res

la revedere: adéu /əˈðɛw/ /@'DEw/ (sing.); adéu siau /əˈðɛw siˈaw/ (pl.)

vă rog: si us plau /sisˈplaw/ /sis'plAw/

mulțumesc: gràcies /ˈgrɑsiəs/ /'grAsi@s/; mercès /mərˈsɛs/

scuze: perdó /pərˈðo/ /p@r'Do/, ho sento /u ˈsentu/

român, româncă: romanès, romanesa

acela, aceea: aquest /əˈkɛt/ /@'kEt/ (masc.); aquesta /əˈkɛstə/ /@'kEst@/ (fem.)

cât (costă)?: quant val? /'kwAm'bAl/; quant es? /'kwAn'tes/

da: si /ˈsi/ /'si/

nu: no /ˈno/ /'no/

nu înțeleg: No ho entenc /ˈno wənˈteŋ/ /'no w@n'teN/

vorbiți româna?: Que parla romanès? /kə ˈparlə ro'manɛs/ /k@ 'parl@ ro'man'Es/

vorbiti engleza?: Que parla (l')anglès? /kə ˈparlə lənˈglɛs/

vorbiți catalana?: Que parla (l')català? /kə ˈparləl kətəˈlɑ/ /k@ 'parl@ k@t@'lA/

vorbești castiliana?: parles castellà? /ˈparləs kəstəˈllɑ/

unde este baia?: on és el bany? /ˈonˈezəlˈβaɲ/ /'on'ez@l'BaJ/; on és el lavabo? /ˈonˈezəlˈlə

ˈβɑβu/ /'on'ez@l'l@'BABu/

toast generic: salut! /səˈlut/ /s@'lut/;

Cehă (slavică) [modificare]

cehă: Česky /tSEski/ (ȚES-chi)

România, București: Rumunsko, Bukurešť

bună: ahoj; dobry' den /dobri dEn/ (DO-bri deen)

la revedere: na shledanou /nas xlEdano/ (nas HLE-da-no)

vă rog: prosím (PRO-sim)

mulțumesc: děkuji vam (die-CUI)

acela, aceea: tam ten (tam ten)

cât (costă)?: kolik (colic)

română: rumunština (rumuștina); rumunský (jazyk)

român, româncă: rumun, rumunka

românesc: rumunský

da: ano /A no/ (ano)

nu: ne /ne/ (ne)

vorbiți ceha, româna, engleza, germana?: mluvíte česky, rumunský, anglicky, německy?

unde este toaleta?: kde je záchod?

toast generic: Na zdraví

Chineză (sino-tibetană) [modificare]

NOTĂ: Pronunția chineză este extrem de complicată, folosește diverse tonuri pentru a deosebi diversele

semnificații ale unei ideograme, de unde și dificultatea transcrierii cu caractere latine. Sistemele oficiale de

transcriere sunt multiple și ele. Pe scurt, putem considera că literele latine folosite pentru transcripția

engleză a pronunției pot avea următoarele valori. Vocalele: a ca în ladă, e ca „ö“în fön sau ca „e“ din

ten, i ca în ring sau mii dar după sh, zh, sau r, ca „ă“ în zăr iar după s sau z, acestea devin vocalice, o ca în

sondă, u în ju, qu și xu ca ü moale iar ü ca în franceză „lune”, y ca i în ied. Consoanele: p, t, și k se

pronunța ușor explozive, b este între p și b ca în bal or palier, c = ț, ch aprox. kh ca în carismatic, j ca dji

sau g din geam, ng ca în unghie, q ca un ci în cireș, r nevribat aduce mult cu îî, sh = ș, t ușor dental ca th

englez, x = hș cam ca în hși dar mai peltic,z un fel de dz și zh =j sau tč. Exceptii: sunt extrem de multe dar

câteva importante sunt: -ian ca -ien, astfel 天安門 Tian'anmen se pronounță "Tien'anmen", wu- ca u-, astfel

五百 wubai se pronounță "ubai", yi- ca i-, astfel 一个 yige se pronounță "ige" iar yü- se pronounță ca ü-.

Pentru a nu crea confuzii, dacă pronunția ratează, se cade să se arate cuvântul scris din acest

text. Tonurile: în mandarină sunt patru tonuri care trebuie respectate pentru o pronunție adecvată. 1.

Primul ton (ā) este plat și ascuțit/înalt, 2. al doilea ton (á) este jos urcător spre mediu, 3. al treilea ton (ǎ)

mediu coborâtor-urcător, înmuiat, 4. al patrulea ton (à) înalt coborâtor. Mai există și un al cincelea ton, 5.

neutral, rar întrebuințat. Unele transliterări folosesc cifre și semne care indică tonul: Poliția 警察

jing3cha2. http://www.csulb.edu/~txie/pcr/soundsys/introtopinyin.htm

China, Beijing: 中國 / 中国。中華人民共和國。 中华人民共和国。(Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó); 北

京。(Běijīng);

chineză : 汉语/漢語、中文。zhōngwén (joong-vén) tʂwəº ŋ wə» n; Hànyǔ Pinyin: 华语/華語, (huáyǔ) sau

中文, (zhōngwén)

chineză: mandarină 普通話。 [普通话。] pŭ-tōng-hùa | pʰǔ tʰwəº ŋ hŵa; 国语。gúo yŭ; dialectul Beijing:

北京话, pinyin: Běijīnghuà

chineză: cantoneză 廣東話。 [广东话] 。 gwóngdōngwá (guang-dong-va) | kwɔ̃ºŋ dɔ̃º ŋ wá; 粵語/粤语

(yuet6yue5; pinyin: yueyu)

chineză: cantoneză Hong Kong 粵語。 廣東話。粵語。 [粤语。] húayŭ hw» a ỳ À

chineză: traditională 體中文。 台灣。 zhuang (ju-ang); chuang;

România: 罗马尼亚人。罗马尼亚。羅馬尼亞。luó-mă-ní-yă, luōmăníyà, lòhmáhnàihnga;

București: 布加勒斯特。 bùjiālèsītè

bună, salut: 你好! nǐ hǎo; mandarină: nǐ hǎo; formal: nín hâo; la mai multe persoane: nǐmen hǎo;

cantoneză: Néih hóu, neilhou; lay ho; ho yat; ngh on; jou san;

bună dimineața: 早上好。 zǎoshàng hǎo; mandarină: ni zao; zao an; zao chen hao; zhao shang hao;

cantoneză: jo san; zan san

bună ziua (după-amiaza): 晚下午wǎn xià wǔ; mandarină: wu an; xiao wu hao; cantoneză: néih hóu;

ngh on an san; ng ngon;

bună seara: 晚上好。 wǎnshàng hǎo; mandarină: wan shang hao; cantoneză: maan ngon;

noapte bună: 晚安。 wǎn ān; mandarină: wan an; cantoneză: jo tau; hai;

bun venit: 不客气。 bú kèqi; mandarină: huan yin, huan ying; cantoneză: foon ying

la revedere: 再见。 zàijiàn; mandarină: zai jian, zai hui ; bai bai; ne vedem [mâine]: min tian jian;

cantoneză: joi gin; joi wooi; amical: bai-bai (bāāi bāāi);

ce mai faci/faceți? 你好吗？ nǐ hǎo ma? 身体好吗? shenti hao ma?

mulțumesc, bine: 很好, 谢谢。 hěn hǎo, xièxiè;

pașaport: 护照。hùzhào;

cum te numești?, cum vă numiți?: 你叫什么名字？mandarină: nǐ jiào shén me míng zi? ching wen gui

hsing? nin gui xing? cantoneză: nei giu mut ye meng?

care este numele mic (de botez)? 你叫什么名字？nǐ jiào shén me míng zi?

care este numele de familie? 你姓什麼? nǐ xìng shénme?

care este numele complet? 你叫什麼? nǐ jiào shénme?

mă numesc ______ .: 我叫 _____ 。 wǒ jiào ______ ; mandarină: wo shi..., (numele de familie): wo

xing..., wo du ming d'zi..., numele de botez): wo jiao... ; cantoneză: ngo gow mang hai..., ngo giu jo...,

ngo kiu tso..., (numele de familie): ngo sing...

mă bucur să te/vă cunosc: 遇见您很高兴。yùjiàn ní hěn gaoxìng.

aș putea să întreb?: 请问。qǐng wèn, qǐngwèn;

vă rog, te rog: 请。qǐng; mandarină: qǐng; cantoneză: xeng (șeng); mm goi;

mulțumesc: 谢谢。 xìexie, chìechie; mandarină: chìechie (tsE22 tsE22), chìechie ni, chìe chie (hìe,

hie); toa chie; cantoneză: pentru cadou primit: doh je (tO55 tsE22); pentru cadou cu anticipație: doh je

sin; pentru serviciu: m goi (m22 kOi55); anticipat pentru serviciu: m goi nei sin;

mulțumesc foarte mult: 不好意思。bù hǎo yìsi; 多謝了。duō xiè le.

cu plăcere: 不客氣。bú kèqi;

formidabil, perfect!: 好啊﹐沒有問題。hǎo a, méiyou wèntí;

acesta, aceasta: 这。zhè (jè); 这个 zhègè (jè-ghè)

acela, aceea: 那。nà; 那个 nàgè (nà-ghè)

aici: 这里。zhèlǐ;

cât?: (cantitate) 多少。duōshǎo; (adv): 多么。duōme;

eu am: 我有。wǒ yǒu;

eu nu am: 我沒有。wǒ mèiyou;

preț: 价钱。jià qian;

dicționar: 字典。zìdiǎn; 词典 / 辞典。cídiǎn

domnul Wáng: 王先生。Wáng xiān sheng; doamnă: 女士。nǚ shì (ex.Wang nü’ü șì); domnișoară: 小

姐。xiǎo jiě (ex.Wang șiǎo djiě);

doctor: 医生。yī shēng; 大夫。dài fū;

eu: 我 wǒ; tu: 你 nǐ; Dvs.: 您 nín; el: 他 tā ; ea: 她 tā; neutral "it": 它 tā; Pentru plural se adaugă 们 ”men”

de ex.: noi: 我们 wǒmen;

română: 罗马尼亚。luōmǎníyà

limba română: 罗马尼亚文。luōmǎníyàwén

sunt român, româncă: 我是罗马尼亚國人。wǒ shì luōmǎníyà rén;

eu nu vorbesc chineza: 我不会说汉语。wǒ bú hùi shūo hànyǔ.

vorbiți engleza?: 你会说英语吗？nǐ hùi shūo yīngyǔ ma?; mandarină: ni huì jiang ying yu ma?; ni shuo

ying-wen ma?; cantoneză: nei sik msik gong ying man?

vorbește cineva aici engleza? 这里有人会说英语吗？zheli you ren hùi shūo yīngyǔ ma?

eu vorbesc româna și, de asemenea, vorbesc engleza și rusa. 我會說罗马尼亚语﹐也會說英語和俄

語。wǒ huì shuō zhōngwén, yě huì shuō yīngyǔhé eyǔ;

eu vorbesc, de asemenea, franceza 我還會說法語。wǒ hái huì shuō fáyǔ;

germana, spaniola: 德语。déyǔ, dé yǔ; 西班牙语。xī bān yá yǔ;

așa ș-așa: 哪裡﹐馬馬虎虎。 ná lǐ, má ma hū hū;

Chineza nu are cuvinte proprii pentru "da" sau "nu"; la întrebări se răspunde afirmativ repetând verbul. De

ex. Ai mâncat? Am mâncat. Răspunsurile negative se pot formula cu “bú” sau “méi”.

da: 是。 shì; (afirmație): 是的。shì de (șÂâ dă); (permisiune, OK): 行。xíng (șİing); 會。 huì;

mandarină: "așa este": shi; "correct": dui; "OK", "okay": hao; cantoneză: hai; yo'u; dau zue;

nu: (negație) 不是。 bú shì (buu șÂ); (interdicție): bù xíng (bușİng); 没 méi; mandarină: bú shì; bú shì

zhe yang; bù dui; 没有 méi yǒu, méiyǒu; cantoneză: m hai

nu înțeleg: 我听不懂。 wo ting bu dong; mandarină: (ce auzi): wo ting bu dong; (ce vezi): wo kan bu

dong; (concept): wo bu dong; cantoneză: m-ming bak; ngoh m-ming; ngoh m-ming bak;

scuzați (făcând atent): 请问。qǐng wèn/ laojia, qing wèn;

scuzați, pardon: da jiao yi-xia ; 麻烦您一下。má fan nǐ le;

scuzați, regret: 对不起。duìbùqǐ;

cât este ceasul? 现在几点？ xiànzài jǐ diǎn?;

unde este toaleta?: 厕所在哪里？ césǔo zài nǎli?

toast generic: 干杯。gān bēi; cantoneză: ging jau; yam booi;

ajutor!: 救命! jìu mìng;

Coreană (izolată) [modificare]

NOTĂ: Diferitele sinonime indică diverse grade de politețe. Cele cu semnul 요 (vă rog) sunt mai politicoase.

coreană: 한국어, 韓國語, 한국말 / hangugeo, hankuko, hanguk-o hankugʌ, / 조선말, / chosŏnmal /; 조

선어 / joseoneo /

Coreea de Sud, Seul: 대한민국, 대한민국 大韓民國 / daehan minguk /, 서울 / sŏul /

Coreea de Nord, Phenian : 조선민주주의인민공화국 朝鮮民主主義人民共和國 / chosŏn minjujuŭi inmin

Konghwaguk /, 평양 / pyeongyang /

română: 루마니어어 / rumanieoeo /

România, București: 루마니아 / rumania /, 부쿠레슈티 / Bukuresyuti /

salut: 안녕하세요 / an-nyong Ha-se-yo /, 안녕 / se-yo /.

Bună dimineața: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /

Bună ziua: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /

Bună seara: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /

Noapte bună: 안녕히 주무십시오. / an-nyong-hi Chu-mu-ship-sio /

La revedere: 안녕히 가십시오; 안녕히 가세요 / an-nyong-hi Ka-ship-sio /

Bun venit!: 천만의 말씀입니다. / chon-man-e Mal-sum-im-ni-da /

vă rog: 부디 / pu-di /, 제발, 제발요 / che-bal /;

mulțumesc: 감사합니다, 고맙습니다. / kam-sa-ham-ni-da /

mulțulesc foarte mult: 대단히 감사합니다. / te-dan-hi Kam-sa-ham-ni-da. /

scuzați (pentru a atrage atenția): 여기요!

scuzați, regret: 죄송합니다, 미안합니다. / che-song-ham-ni-da /

Scuzațimă: 실례합니다. / shile-ham-ni-da /미안해요

Cum vă numiți? 당신 이름은 무엇입니까? / tang-shin Iru-mun Muwo-shim-ni-ka? /

Mă bucur să vă cunosc.: 만나서 반갑습니다. / man-na-so Pan-kap-sum-ni-da /

Ce mai faceți?: 어떻게 지내고 계십니까? / otoke Chi-ne-go-ke-shim-ni-ka? /

Bine: 좋습니다. / cho-sum-ni-da /

Rău: 싫습니다. / shil-sum-ni-da /

Așa și așa: 그저 그렇습니다. / ku-jo ku-ro-sum-ni-da /

da: 네, 예 / ne /; 응 (colocvial)

nu: 아닙니다 / a-nim-ni-da /, 아니요 / a-ni-yo /; 안 (ca prefix de negație)

cât?: 얼마예요?

acesta: 저것

Nu înțeleg: 잘 모르겠습니다, 잘 모르겠어요. / chal Mo-ru-ge-sum-ni-da /

Vorbiți engleză?: 영어 할 줄 알아요?

Cum se spune în [engleză]? 이것을 영어로 뭐라고 합니까? / ... i-go-sul [Yong-o-ro] Mo-ra-go-ham-ni-

ka? /

vorbiți ...?: / ...rul(ul) mal-ha-shim-ni-ka?

engleza, franceza, germana, spaniola, chineza, româna: yong-o, pul-o, dok-il-o, spe-ino, chung-kuk-

mal, rumanieoeo

engleză: 영어 / yong-o-ro /

japoneza: 일본어 / /

unde este …… ?: 어디에 있습니까? / ..... O-die-i-sum-ni-ka /

unde este toaleta?: 화장실은 어디에 있습니까?; 화장실이 어디에 있습니까? / Hwa-jang-sil-i O-die

Isum-ni-ka? /

Noroc!: 건배! / geonbae / (paharul uscat); 위하여! / wihayeo /

Daneză (germanică) [modificare]

daneză: dansk /dansk/

România, București: Rumænien; Bukarest

bună: hej /hi/ /hei/, /hai/; goddag

la revedere: farvel /fah-vel/

mulțumesc: tak /tack/

mulțumesc mult: mange tak

scuze: undskyld

acela, aceea: denne /DEN-nuh/

cât (costă)?: hvor meget koster det? /vo MY-it/

român, româncă: rumæner, rumænerinde

românesc: rumænsk /ru mEnsk/

română: rumænsk /ru mEnsk/

engleză: engelsk /ENG-uhlsk/

da: ja /ya/

nu: nej /nigh/ /na:i/

pot să fac o poză?: Maa jeg tage et billede af dig?

unde este baia?: Hvor er der et toilet? /toa'laett/

de unde vii?: Hvor kommer du fra?

nu înțeleg: jeg forstår ikke

vorbiți româna?: Kan du tale rumænsk?

vorbești româna, daneza, engleza, germana?: taler du dansk, rumænsk, engelsk, tysk?

toast generic: skål /skal/

NB Pronunția daneză nu este la îndemâna oricui, oricât ar fi de “perfectă” transcrierea fonetică. Incercarea

de pronunție este temerară și poate izbi înapoi, ca un bumerang, dar de două ori, mai întâi că nu te faci

înțeles și strădania este inutilă, sau, dacă interlocutorul bănuiește că înțelegi puțin daneza, te bombardează

cu o avalanșă de cuvinte din care, cu tot respectul pentru danezi, nu auzi decât niște sunete guturale fără

să poți desluși cuvinte. Datorită aglutinării cuvintelor, o frază lungă, scrisă pe două rânduri se poate

pronunța “hâlup”. Danezii știu cum sună limba lor în urechile străinilor, ca o casetă rulată invers și se

amuză. Rezolvarea este în scris, sau textul conversației imprimat și cuvântul scris arătat interlocutorului.

Ebraică (semitică) [modificare]

ebraică: עברית /ivrith/

România, București: רומניה (rūmania), בוקרשט (būqareš)� bună, salut [politicos]: שלום /șalom/

bună, ce mai faci? [familiar]: מה נישמה /ma nișma/, האי /Hai/

bună, ce mai faci? [unui bărbat]: מה שלומך /ma șlomHa/

bună, ce mai faci? [unei femei]: מה שלומך /ma șlomeH/

bună, salut [slang]: אלן /alan/

bun venit: [bărbatului]: ברון הבא /baruH haba/; [femeii]: ברון הבא /bruHa haba'a/; [bărbaților]: ברונים

/bruHim habayim/, /bruHim habaim/; [femeilor]: /bruHot haba'ot'/, /bruHot habaot/ הבאים

la revedere: שלום /șalom/; להתראות /lehitraot/; [familiar]: להת /lehit/

vă rog: בבקשה /be'vakașa/

cu plăcere: בבקשה /be'vakașa/

vă mulțumesc: תודה /toda/

vă mulțumesc mult: תודה רבה /toda raba/

cât: כמה /kama/

cât costă?: ? כמה זה עולה /kama ze ole?/

da: כן /ken/

nu: לא /lo/

foarte bine (așa, de acord): טוב /tov/; טוב מאוד /tov meod/

e în regulă: זה בסדר /ze beseder/

scuză-mă, scuzați: סליחה /sliHa/, סלח לי /slaH li/

nu face nimic: לא משנה /lo meșane/

nu înțeleg: [un bărbat spune]: אני לא מבין /ani lo mevin/; [o femeie spune]: אני לא מביןני /ani lo mevina

vorbiți ivrit, română, germană, engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă, arabă? [unui bărbat]: האם

עברית ,רומנית ,?/? haim at medaberet/ האם אתה מדבר :haim ata medaber ?/; [unei femei]/ אתה מדבר

ית àב áר âית, ע àית, רּוס àק äל åגרמנית ,אנגלית, צרפתית, ספרדיתא, יט | ivrith, romanit, germanit, anglit, țarfatit,

sfaradit, italkit, rusit, aravit?

vorbește aici cineva românește?: ? מישהו כאן מדבר רומנית /mișehu kan medaber romanit?/

unde este baia / toaleta?: ? איפה השרותים /eifo ha șerutim ?/

toast generic: ! לחײם ! /lăHayim !/

urare generică (să fie cu noroc!): ! מזל טוב /mazel tov!/

Engleză (germanică) [modificare]

engleză: english /"iN lIS/ (in-GLIȘ)

România, București : Romania; Bucharest

bună ziua: hello /"hE l@U/ (he-LĂU)

la revedere: good-bye /'gUd "baI/ (gud bai)

vă rog: please /pli:z/ (pliiz)

mulțumesc: thank you /"T{Nk ju:/ (senc iu)

scuze: sorry /'sOr\`i/ (SOri)

cât (costă)?: how much /haU "mVtS/ (hau maci?)

da: yes /jEs/, /jEs/ (ies)

nu: no /n@u/, /noU/ (nău)

român, româncă: Romanian

vorbiți româna? /du: ju: spi:k "ro ma nI aN/ (du iu spic ru-MEI-ni-ăn?)

vorbiți engleza, franceza, germana, italiana, spaniola?: do you speak English, French, German, Italian,

Spanish?

nu înțeleg: I don't understand /aI'd@Unt Vnd@:s't{nd/ (ai dont an-dăr-STEND)

unde este baia?: where's the bathroom / toilet ? /wE@z D@ "bA:T r\`Um/ (uers ză BAS-rum?)

toast generic: cheers; bottoms up! /'bA t@mz "Vp/ (ba-TĂMZ ap!)

Esperanto (plănuită, bazată pe limbile europene) [modificare]

esperanto: Esperanto /EsperAnto/

România, București: Rumanujo, Bukareŝto

bună: saluton /salut@Un/

la revedere: ĝis /dZis/; ĝis revido

vă/te rog: mi petas /mi@ pEtas/; bonvole

mulțumesc: dankon /dank@on/

cu plăcere: nedankinde

scuzați: pardonon

acela, aceea: tiu /ti@U/

cât (costă)?: kiom /ki@Om/

româna: la rumana /la rumana/; rumana lingvo

român, româncă: rumano, rumana

da: jes /jes/

nu: ne /ne/

nu înțeleg: mi ne komprenas

vorbiți româna?: Ĉu vi parolas rumane? /tSu vi parolas rumanE/

engleză, franceză, germană, spaniolă: la angla, la franca, la germana, la hispana

toast generic: je via sano /jE via sano/

unde este toaleta?: Kie estas la necesejo? /kie Estas la nEtsEseIo/

Estonă (fino-ugrică) [modificare]

estonă: eesti

România, București: Rumeenia, Bukarest

bună: tere

bun venit: tere tulemast

la revedere: head aega; nägemiseni

vă rog: palun

mulțumesc: aitäh; tänu;

cu plăcere: palun

foarte mulțumesc: ''suur tänu, palju tänu; tänan väga

scuze: vabandage;

mă scuzați, cer scuze: vabandage mind, palun vabandust

acela, aceea: see

cât (costă)?: kui palju

română: rumeenia; rumeenia keel

român, româncă: rumeenlane, rumeenlanna

da: jah

nu: ei

nu înțeleg: ma ei saa aru

vorbiți româna?: Kas te räägite rumeenia keelt?

estonă, engleză, franceză, spaniolă?: eesti keel, inglise keel, prantsuse keel, hispáania keel

toast generic: terviseks

unde este toaleta?: kus on väljakäik?

Finladeză (fino-ugrică) [modificare]

finlandeză: suomi /swo mi/

România, București: Romania, Bukarest

bună: päivä /p}j v}:/; terve /tér ve/

la revedere: näkemiin /n} ke mi:n/

bun venit: tervetuloa /ter ve tu lo a/

vă rog, te rog: olkaa hyvä, ole hyvä /ól ka: hü v}/ óle hü v}/  1

mulțumesc: kiitos /ki: tos/

acesta, aceasta: tämä /t} m}/

acela, aceea: tuo /tu o/

cât?: kuinka paljon /kujn ka pal jon/

cât costă?: mitä maksaa /mi t} mak sa:/

română: romania /ro ma Nia/;

limba română: romanian kieli

sunt român, româncă: olen romanialainen (nu există deosebire de gen)

vorbești finlandeza, româna, engleza?: puhutko suomea, romaniaa, englantia?/pu hut ko swo me a/ro

ma Nia:/en glan ti a?/

da: kyllä /ky l:}/

nu: ei /ej/

nu înțeleg: en ymmärä /en üm m} r}/

scuze: anteeksi /án te:k si/

unde este toaleta?: missä on vessa? /mi s:} on ve s:a/

toast generic: kippis /ki p:is/

Franceză (romanică) [modificare]

franceză: français /frA~ sE/ (fran-SE)

Romania, București: Roumanie, Bucarest

bună: bonjour /bO~ ZuR/ (bon jur)

la revedere: au revoir /o R@ vwaR/ (or-VOAR)

vă rog: s'il vous plaît /sil vu plE/ (sil vu ple)

mulțumesc: merci /mER si/ (mer-SI)

român, români, româncă, românce: roumain, roumains, roumaine, roumaines

sunt român, româncă: je suis roumain, roumaine

acela, aceea: cela /s@ la/ (se-LA)

cât (costă)?: combien /kO~ bjE~/ (com-bi-AN)

română: roumain /Ru maiN/ (ru-MEN)

da: oui /wi/ (ui)

nu: non /nO~/ (non, al doilea "n" abia auzit)

scuze: pardon /paR dO~/, excusez-moi /Eks ky ze mwa/ (ex-cu-ZE moa)

nu înțeleg: Je ne comprends pas /Zh@ n@ co~'pRA~ 'pa/ (jă ne com-PRAND pa)

unde este baia?: Où sont les toilettes? /u sO~ le twa lEt/ (u son le tua-LET?)

toast generic: Santé! /sA~te/ (san-TE!)

vorbiți româna?: Parlez-vous roumain? /paR le vu Ru maiN/ (par-LE vu ru-MEN?)

Frizonă (germanică) [modificare]

frizonă: V(vest): (Wäästfräisk) Frysk / fri.sk /; N(nord): Friisk / fri:sk /; Noudfräisk, Nordfrasch Freesk,

Fräisch, Frasche spräke, Frasch, Friisk, Fräisk

frizonă de est: Aastfräisk, sater, Seealterfrysk, Sealterfrysk, Fräiske Sproake, Fräisk, Seelterske

Sproake, Seeltersk

Frizia: V: Fryslân; N: Noard-Fryslân

România: V: Roemeenje; N: Rûmenië

română: V: Roemeensk; N: Rûmeensk

salut: goeie; V: a goeie / ɑ gujə /; N: moin / mOIn /

bun venit: is wol klear

Bună dimineața: Moarn

Bună ziua: Middei

Bună seara: Goejûn

Noapte bună (somn ușor): Sliep lekker

la revedere: V: oant sjen / ɔ̃nt ʃɛn /; N: adjiis / Adji:s /

vă rog: V: asjeblyft, asjebleaft / ɑʃəbli.ft /; N: weesegödj / ve:z&gödj /

mulțumesc: tankewol

mulțumesc mult: V: tige tank/ 'tiːɣə tɑnk /; N: foole tunk / fo:l&tunk /

scuzați: V: Pardon / pədɔ̃n /; N: Fertrüt me/ ftr^t me /

Cum vă numiți?: Hoe hite jo?

Mă bucur să vă cunosc.: Yn 't wolnimmen.

Ce mai faceți?: Hoe giet it mei jo?

Bine: Goed

Rău: Min

Așa și așa; merge: No, it giet

acesta: V: dy / di /; N: di / dI /

cât?: V: hoefolle? / hufolə /; N: hüfoole? / h^fo:l& /

engleză: V: Ingelsk / iŋəlsk /; N: Aingelsch / &j:ñ&lS /

da: V: ja / ja /; N: joo / jo: /

nu: V: nee / ne /; N: nåån / nO:n /

Nu înțeleg: V: Ik begryp it net / ɪk bəgri.pət nɛt /; N: Ik begrip et ai / Ik b&grIp&t&j /

Vorbiți engleză?: V: Kinne jo Ingelsk? / kɪnə jo. ɪŋəlsk /; N: Koost dü Aingelsch? / ko:stö &jñ@lS /

Vorbiți română, franceză, germană, italiană, spaniolă?: Prate jo Roemeensk / Rûmeensk, Frânsk,

Dútsk, Italjaansk, Spaansk?

Cum se spune în ....: V: Hoe seisto ... yn it Westerlauwersk Frysk?; N: Hü säist dü ... aw Nordfrasch?

Unde este toaleta?: V: Wêr is hjir it húske? / Wɛːr ɪs jɪrət hy.skə /; Wêr kin ik it húske fine?; N: Weer as

heer et hüüschen? / wI:R &s hI:r &t hy.S&n /

Noroc!: V: tsjoch / ʧoX /; N: sünhäid / sönhEId /

Galeză (celtică) [modificare]

galeză: Cymraeg /kum-REYEG/

Romania: Romania, Rwmania

bună: s'mae? /smy/

la revedere: hwyl /HOO-il/

vă rog: os gwelwch yn dda /oss GOOEL-ook 'n tha/

mulțumesc: diolch /DEE-olk/

acela, aceea: honno /HON-no/ (feminin); hwnnw /HOO-noo/ (masculin).

cât (costă)?: faint? /vie-nt/

română: Romaneg, Rwmaneg /ro-MA-neg/

da: 4ie /ee-yay/ Notă: Acesta este un prieten fals pentru vorbitorii de japoneză.

nu: 5na /na/, nage

nu înțeleg: dydw i ddim yn deall

scuzați: esgusodwch fi

vorbiți ...?: ydych chi'n siarad ...?

engleza, franceza, germana: Saesneg, Ffrangeg, Almaeneg

tost generic: iechyd da /YEKid dar/

unde este toaleta?: ble mae'r toiled?

Germană (germanică) [modificare]

germană: Deutsch /dojtS/ (doici)

România, București: Rumänien (ru-ME-nien), Bukarest (BU-ca-rest)

bună: hallo /h@'l:o:/ (HA-lo!)

la revedere: auf Wiedersehen /awf '?vi:dERze:n/ (auf VI-dăr-zen)

vă rog: bitte /'bIt:@/ (BI-te)

mulțumesc: danke /'daNkE/ (DAN-che)

român, româncă: Rumäne, Rumänin

românesc: rumänisch (ru-ME-niș)

sunt român, româncă: ich bin Rumäne, Rumänin (ihi bin ru-ME-niș)

acela, aceea: das /'dAs/ (das)

cât (costă)?: wie viel? /'vi '?fi:l/ (vi fiil?)

română: Rumänisch /'RU mE: nIS/ (ru-ME-niș)

da: ja /'ja/ (ia)

nu: nein /'najn/ (nain)

toast generic: prosit /pRo'zit/ sau prost /'pRo:st/

vorbiți româna?: Sprechen Sie Rumänisch? /'SpRECEn '?zi: 'RU mE: nIS/ (ȘPRE-hăn zi ru-ME-niș?)

nu înțeleg: Ich verstehe nicht. /'IC ?fER'Ste:@ '?nICt/ (ihi făr-ȘTE-hă niht)

scuze: Entschuldigung /Ent'SUldIgUN/ (en-ȘUL-di-gung)

unde este baia?: Wo ist die Toilette? /'vo '?ist '?di: ?toi'lEt:@/ (vo ist di toi-LE-te?)

Greacă [modificare]

greacă: Ελληνική /e lI ni ki/ (e li ni chi)

Romania, București: Ρουμανία (Roumanía), Βουκουρέστι (Voukourésti), Βουκουρέστιον

(Voukouréstion)

hello: Γειά σας /Ja sas/ (IA sas)

please: παρακαλω /pa ra ka LO/ (pu ra ka lo)

mulțumesc: Ευχαριστώ /Ef xa ris to/ (ef ka ris TO)

român, româncă: Ρουμάνος, Ρουμανίς (Ρουμάνα)

românesc: ρουμανικός

română: ρουμανικά /'ro ma ni k@/ (ro ma ni kA); ρουμανιστι

acela, aceea: εκείνο (ekINo)

cât (costă)?: Πόσο κάνει; /pOs ka ni/ (POSo cah cni)

da: ναι /nE/ (ne) (acesta este un prieten fals pentru mulți din vorbitorii limbilor europene)

nu: οχι /O xi/ (au chi)

scuze: συγγνωμη /siG'nOmi/

nu înțeleg: Δεν καταλαβανω /'Den ka ta la 'vE no/ (den cat a la vE no)

τουαλεττες; /pu is tE i tu a lE tEs/ (pu i te tu a lE tes)

toast generic: Γειά μας /Ja mas/

vorbiți româna?: Μιλάτε pουμανικά /mi la tE 'ro ma ni k@/ (mi LA te ro ma ni kA)

unde este baia?: που εισται οι

Idiș (germanică) [modificare]

idiș: yidish יידיש /yidish/

Romania, București: רומעניע (rumenye, rumenie), בוקארעסט (bukarest)

bună, salut: שלום עליכם /șolem aleyHem/

adio, pa: שלום, אדיע /șolem, adyé/

la revedere: צום װידער זעען /țum vider zeen/

bun venit: זאיט וילכום /zayt vilkum/, זאיט באגריסת /zayt bagrist/

vă rog: ביטע /bite/

vă mulțumesc: א דאנק אייך /a dank ayH/

vă mulțumesc mult: איך דאנק אייך זייער /iH dank ayH zeyer/

cât costă?: ? װיפל קאסט דאס /vifl kost dos?/

da: יא /yo/

nu: ניין /neyn/

scuzați: אנטשולדיקט /antșuldikt/

cu plăcere: נישטא פאר װאס /nișto far vos/

nu înțeleg: איך פארשטיי נישט /iH ferștey nișt/

românesc: רומעניש (rumeniș)

vorbiți idiș, română, germană, engleză: ? רערט איר יידיש, רומעניש, רייטש, ענגליש /redt ir yiddiș, rumeniș,

daytș, engliș

unde este baia / toaleta?: ? ווו איז דאר באד צימער /vu iz der bod țimer?/

toast generic: לחײם /lăHaym/; מזל טוב /mazel tov/

Ido (plănuită, versiune reformată a Esperanto) [modificare]

ido: Ido

Romania, București: Rumania, Bucurest

bună: bona jorno

la revedere: adio

vă rog: bonvole

mulțumesc: danko

român: Rumaniano

acela, aceea: co

cât (costă)?: quanta

română: la Rumana

da: yes

nu: no

nu înțeleg: me ne komprenas

vorbiți ...?: ka vu parolas ... ?

româna, engleza, franceza, germana?: la Rumana, la Angla, la Franca, la Germana?

toast generic: Ye vua saneso!

scuzați: pardonez a me, exkuzez me

unde este toaleta?: ube esas la neceseyo?

Interlingua (plănuită, bazată pe limbile europene) [modificare]

interlingua: interlingua

Romania, București: Romania, Bucarest

bună: salute

bunvenit: benvenite

la revedere: adeo

vă rog: per favor

mulțumesc: gratias

scuze: pardona me

acesta, aceasta: isto

acela, aceea: cello

cât (costă)?: quante (costo)

vreau (să fac un lucru) io voler (facer un cosa)

română: romaniano

da: si

nu: no

nu înțeleg: io non comprende

vorbiți ...?: parla vos ...?

româna, engleza, franceza, germana?: romaniano, anglese, francese, germano?

unde este toaleta?: ubi es le w.c. (lavatorio)?

Irlandeză (celtică) [modificare]

irlandeză: Gaeilge /ge l@ gE/; Gaeilge na hÉireann

Romania, București: an Rómáin, Búcairist

bunvenit: fáilte /fa:l tj@/

la revedere: slán /sla:n/

vă rog: le do thoil /lE dO hil/

mulțumesc: go raibh maith agat /g@ rEv mah a g@t/

scuze:tá brón orm /ta: bro:n urm/

acela, aceea: e sin /Sin/

cât (costă)?: cé mhéad /ke: ved/

română: Rómáinis

da: 4'sea /Sa/

nu: 5ní hea /ni: ha

nu înțeleg:ní thuigim /ni:hig-im/

vorbiți ...?: an labharann tú...?

româna, engleza, franceza, germana: Rómáinis, Béarla, Fraincís, Gearmánais

unde este baia?:cá bhfuil an leithreas? /ka: vil un leh-ras/; cá bfhuil seomra na mban (f) / bfhear (m)?

toast generic: sláinte /sla:n tj@/

Islandeză (germanică) [modificare]

islandeză: íslenska /i:s len ska/

Romania, București: Rúmenía, Búkarest

bună: góðan dag /gou: Dan da:G/

la revedere: bless /blEs:/

vă rog: gjörðu svo vel /gj2r TY sO vE:l/; takk, vinsamlegast

mulțumesc mult: takk fyrir /tahk fI:rIr/

acela, aceea: þetta /Te t:a/

cât (costă)?: hversu mikið /xver sY mI:cID/

română: Rúmänska /ru me:N ska/

român, româncă: rumenari, rumeni

românesc, românești: rumenski, rumenskar, rúmenskur

da: já /jau:/

nu: nei /nej/

nu înțeleg: ég skil ekki

vorbești ...?: talar þú ...?

româna, engleza, franceza, germana: Rúmänsku, Ensku, Frönsku, Þýsku,

toast generic: skál! /skau:l/

unde este toaleta?: hvar er snyrtingin?

Italiană (romanică) [modificare]

italiană: italiano /ita'ljano/

Romania, București: Romania, Bucarest

bună: ciao /'tSao/

la revedere: arrivederci /ar:ive'dertSi/

vă rog: per favore /per fa'vore/

mulțumesc: grazie /'grAtsje/ gràție

acela, aceea: quello /'kwel:o/ (masculin); quella /'kwel:a/ (feminin)

cât (costă)? quanto /'kwanto/; quant'è?

română: (il) romeno /ro'mEno/; lingua romena

român, româncă: romeno, romena (oficial), rumeno, rumena (uzual)

sunt român, româncă: sono rumeno, rumena

da: sì /si/

nu: no /no/

scuze: scusa /'skuza/; scusi /'skuzi/

nu înțeleg: non capisco /noN ka'pisko/

vorbiți ...?: parla ...?

engleza, franceza, germana: inglese, francese, tedesco

unde este baia?: dov'è il bagno? /do'vE il 'baJo/

toast generic: salute /salute/; cincin /tSin'tSin/

Japoneză [modificare]

Accentul în limba japoneză nu se exprimă printr-o pronunție mai puternică a anumitor silabe ca în limba

română, ci prin schimbarea înălțimii sunetului. Deoarece acest accent nu este important pentru

transmiterea înțelesului cuvintelor, nu a fost marcat în lista de mai jos. Pronunția transcrisă în românește

este numai aproximativă; amănunte în Fonetica limbii japoneze.

Română Japoneză Rōmaji Transcriere fonetică românească

limba japoneză 日本語 nihongo nihongo

România ルーマニア rūmania ruumania

limba română ルーマニア語 rūmaniago ruumaniago

București ブカレスト bukaresuto bucaresto

Bună ziua! こんにちは。 konnichiwa. con-ni-ci-ua.

Alo? もしもし？ moshimoshi? mo-și-mo-și?

La revedere! さようなら。 sayōnara. sa-ioonara.

Vă rog sa... ...下さい。 ...kudasai. ...cudasai.

Vă rog frumos. お願いします。 onegai shimasu. onegai șimas.

Poftiți. どうぞ。 dōzo. doozo.

Mulțumesc ありがとう。 arigatō. arigatoo.

Iertați-mă. すみません。 sumimasen. sumimasen.

Vă rog să mă iertați. ごめんなさい。 gomennasai. gomen-nasai.

Iartă-mă. ごめん。 gomen. gomen.

Acela./Aceea. それ。 sore. sore.

Cît costă? いくらですか。 ikura desu ka? icura desca?

român / româncă ルーマニア人 rūmaniajin ruumania gin

(vin) românesc ルーマニアの(ワイン) rūmania no (wain) ruumania no (uain)

Da. はい。 hai. hai.

Nu. いいえ。 iie. iie.

Unde e toaleta?トイレはどこですか。 toire wa doko desu ka? toire ua doco desca?

Noroc! ( la ciocnitul paharelor) 乾杯！ kanpai! campai!

Vorbiți engleza? 英語が話せますか。 eigo ga hanasemasu ka? eego ga hanasemasca?

străin 外国人 gaikokujin gaicocu gin

Laponă (uralică) [modificare]

NOTĂ: Laponii sunt un popor care locuiește în patru țări, Norvegia, Suedia, Finlanda și Rusia. Fiind

răspândiți pe o arie atât de mare, este natuaral ca limba laponă, sámi, saami sau saame, să nu fie unitară

și să aibă multe dialecte. Fără să respecte strict frontierele, se consideră în Norvegia: lapona de nord

(sámegiella, davvisámegiella) (sme); în Suedia: lapona de sud (saemien giele, lullisámegiella) (sma),

lapona din Luleå, (julevsámegiella, sámegiella) (smj), lapona din Piteå (biđonsámegiella) (sje), lapona din

Umeå (ubmisámegiella) (sju); în Finlanda: lapona din zona lacului Inari, (säämegiella, anárašgiella) (smn),

lapona Skolt (sää´mǩiõll, nuortalašgiella) (sms), lapona Kemi (sjk); în Rusia: lapona Kildin (сāмь кӣлл -

sām’ kīll, gielddasámegiella) (sjd), lapona Akkala (áhkkilsámegiella) (sia) și lapona Ter (darjisámegiella)

(sjt).

Semnele grafice diferă de la dialect la dialect. Am sintetizat un alfabet care ușurează românilor o pronunție

cât mai apropiată. Scheletul alfabetului este următorul: A a, Á á, B b, C c, Č č, D d, Đ đ, E e, F f, G g, H h, I

i, J j, K k, L l, M m, N n, Ŋ ŋ, O o, P p, R r, S s, Š š, T t, Ŧ ŧ, U u, V v, Z z, Ž ž la care se adaugă, la nevoie,

semnele scandinave specifice Æ æ, Ä ä, Ø ø, Ö ö, Å å dar și alte semne specifice limbii cum ar fi: Ȧ ȧ, Â â,

Ʒ ʒ, Ǯ ǯ, Ǧ ǧ, Ǥ ǥ, Ï ï, J j, Ǩ ǩ, Ñ ñ, (Ń ń), Õ õ. În cuvinte de origine străină mai apar și: Q q, W w, X x, Y y.

Un semn special pentru vocala variabilă ð, omis aici. Lapona Kildin folosește alfabetul cirilic cu adausuri

precum: Ǟǟ, Ҋҋ, Ӆӆ, Ӎӎ, Ңң, Ӈӈ, Ҏҏ, Ҍҍ, Ӛӛ, Jj. Trei consoane sunt palatizate: dj = d’; lj = l’ (cf -ll- spaniol);

nj = n’ (cf -ñ- spaniol); în combinațiile hj, hl, hm, hn, hr sunetele j, l, m, n și r sunt surde. În poziție inițială, b

= p, d = t și g = k. În rest c = ț; č = ci, c’; š = ș; ž = dj; đ = th englez, sonor, din the; ŧ = th englez, surd,

din think; ŋ = ng, nk; Accentul cade, tradițional, pe prima silabă.

limba laponă: sámegiella, davvisámegiella (sme); saemien giele (sma); säämegiella (smn); sää´mǩiõll

(sms); самь кӣлл - sām’ kīll (sjd); saamen kieli (fi); samisk [språk] (no); samiska [språk] (se);

саамиский язык (ru).

Laponia: Sápmi, Sábme / sapmi, sabme /; Lappi (fi); Lappland (no, se); Лаппи, Лапландия (ru)

lapon, laponă, laponi, lapone: sápmelaš / sapmelaș /; lappalainen (fi); same (no, se); саам, саамка,

саамы (ru).

limba română: romániagillii / romaniagil’li /

România: Románia / romania /

bună ziua: buorre beaivi; buore beaivvi / puore peaivvii /;

bună ziua (răspuns): ipmel attii / ipmel at'tii / (să dea Dumnezeu)

bună, salut: bures / pures / (la datul mâinii); răspuns : bures, bures / pures, pures /

bună dimineața: buore iđit / puore iđit /

bună seara: buore eahket / puore eahkeht /

la revedere (spune cel care pleacă): báze dearvan / paatse tear’van / (te las sănătos)

la revedere (spune cel care rămâne): mana dearvan / mana tear’van / (mergi sănătos)

bun venit!: buresboahtin! / purespoahtin /

cum vă numiți?: mii du namma lea? / mii tu nama lea /

mă numesc: mu namma lea / mu nama lea /

cine ești tu?: gii don leat? / kii ton leat /

eu sunt Nils: mun lean Nils / mun lean Nils /

de unde sunteți ?: gos leat eret ? / kos leat eret /

mă bucur să te văd: lea suohtas deaivvadit / lea suohtas teaiv’vadit /

ce mai faci?: mii gul’lo / mii kùlllo /

mulțumesc, bine: giitu buorre / kiitu puore /

cum merge?: mo manná? / mo mana /; mot manná?

mulțumesc, merge bine: giitu bures manná / kiitu pures mana /; bures dat manná / pures tat mana /

te rog: leage buorre / leage puore /

mulțumesc: giitu / kiitu /

scuzați: ándagassii / andagas’sii /

nu face nimic: ii das mihkkege / ii tas mihk’kege /

acolo: do / too /

cât?: ollugo?, olugo? / olugo /

cât costă?: man ollu dat máksá? / man ollu tat maksa /

unde este ...?: gos lea? / kos lea /

nu știu: in dieđe / in tiethe /

ce înseamnă ...?: maid ... mearkkaša? / maid meark’kașa /

nu înțeleg: mun in ádde / mun in ad’de /

vorbiți mai rar: ale hála nu johtilit / ale hala nu iohtilit /

vreți să repetați?: dajamat nuppe geardde /daiamat nuppe keard’de /

vreți să scriți?: čáles dan dása? / ciales tan tasa /

mă puteți ajuta?: sáhtátgo veahkehit mu? / sahtatgo veahkehit mu /

am pierdut ...: mun lean láhppán / mun lean lahp’pan /

pot să folosesc telefonul dvs?: oaččungo riŋget du telefovnnas? / oaci'ciungo rinkget tu telefovnas /

vorbiți engleză; germană; franceză; italiană; spaniolă; rusă; română?: hálatgo eaŋgalsgiela;

duiskkagiela; fránskkagiela; itáliagiela; spánskkagiela; ruoššagiela; romániagiela / halatgo

eang’galsgiela; duisk’kagiela; fransk’kagiela; italiagiela; spansk’kagiela; ruoș'șagiela /

eu nu vorbesc ...: mun in hála / mun in hala /

chemați medicul: viežžet doaktára / viejjet doaktara /

cabinet medical: tuáhtár kanslia / tuahtar kanslia / (smn); doaktára kansliija / doaktara kanslia / (sms);

dåhttar kanslija (sme) / doht’tar kanslia /

unde este toaleta?: gos lea hivsset? / kos lea hivs’set /

noroc: dearvvasvuhtii! / dearv’vasvuhtii /

Latină (italică) [modificare]

Pronunțiile date sunt cele ecleziastice (bazate pe italiană, și sunt utilizate în unele ceremonii de către

Biserica Catolică)

latin: Latina /la'tina/

Romania, București: Dacia, Dacoromania, Bucarestum

bună: ave! /'ave/

la revedere: vale! /'vale/

vă rog: si placet /si 'plačet/

mulțumesc: gratias tibi ago /'grațias 'tibi 'ago/

acela, aceea: ille, illa, illud /'il:e, 'il:a, 'il:ud/

cât (costă)?: quot? /kvot/

da: certe /'čerte/

nu: non, nullo modo /'non, 'nul:o 'modo/

scuze: ignosce mihi /i'gno'șe 'mihi/

română: dacica, daco-romanica

vorbiți româna? loqueris dacicæ / daco-romanicæ? /lo'kveris dA'či'kæ / dako-ro'mA'nike/

român, români, româncă, românce: dacus, daci, daca, dacæ

românesc, românești: dacicus, dacica, dacicici, dacicice

nu înțeleg: non intellego /noN intel'lego/

toast generic: salutem! /sa'lutem/; salve

unde este baia? ubi sunt latrinæ /'ubi sunt la'trin{/

Letonă (baltică) [modificare]

letonă: latviešu

Romania, București: Rumānija, Bukareste

bună: sveicināts, sveiki, labdien

la revedere: uz redzēšanos, atā

vă rog, te rog: lūdzo, lūdzu

mulțumesc: paldies

mulțumesc foarte mult: liels paldies

acesta, aceasta: šis, ši

acela, aceea: tas, tā

cât?: cik?, cik daudz?

cât costă?: cik sitas maksā?

română: rumāņu valoda, rumēņu valoda

român, români; româncă, românce: rumānis, rumēnis, rumāņi (pl); rumāniete, rumēniete

românesc: rumāņu-, rumēņu-, Rumēnijas-

sunt român, româncă: esmu rumānis, rumāniete

vorbiți letona, româna, engleza, germana?: vai Jūs runājat latvieški, rumāniski, angliski, vāciski?

da: jā

nu: nē

nu înțeleg: es nesaprotu

scuze: atvainojos

unde este toaleta?: Kur atrodas vannas istaba?

toast generic: sveiku! visu labu! uz jūsu veselību!

și: un

dacă: ja

c = ț // č = ce // dz = ți // dž = j // ģ = gi // j = i // ķ = tce // ļ = ll // ņ = ñ // ŗ = r rulat // š = ș // ž = j // ā, ē, ī, ū =

vocale lungi // ē (între două vocale) = ă

Lituaniană (baltică) [modificare]

lituaniană: lietuvių kalba

Romania, București: Rumunija, Bukareštas

bună: labas!

salut: sveikas! (unui bărbat); sveika! (unei femei); sveiki! (grup bărbați); sveikos! (grup femei)

la revedere: viso gero! iki pasimatymo! iki!

vă rog, te rog: prašom, prašau

mulțumesc; vă mulțumesc: ačiū, dėkoju; ačiū Jums

acesta, aceasta (aproape de mine): šitas, šita / šis, ši

acela, aceea (aproape de tine): tas

acela, aceea (departe): anas

cât?: kiek?

cât costă?: kiek kainuoja?

română: rumunų, rumunų kalba

românește: rumuniškai

român, români; româncă, românce: rumunas, rumunijos, rumunai; rumunė, rumunasė

românesc, românească: rumuniškas, rumuniška, rumunų, Rumunijos

sunt român, româncă: aš esu rumunas, rumunė

vorbești lituaniana, româna, engleza, germana?: ar kalbate lietuviškai, rumuniškai, angliškai, vokiškai?

da: taip / între tăip și tâip

nu: ne

nu înțeleg: aš nesuprantu

scuze: atsiprašau

unde este toaleta?: kur yra tualetas?

toaleta pentru bărbați / femei: tualetas vyrų / moterų

pot să fumez?: galima rūkyti?

toast generic: į sveikatą!

Macedoneană (slavă) [modificare]

macedoneană: македонски / makedonski /

Macedonia: Македонија / Makedoniya /; Скопје / Skopje /

România: Романија / Romaniya /

București: Букурешт / bukureșt /

română: романски (јазик) / romanski (yazâk) /

Bună dimineața.: Добро утро. / dobro utro /

Bună ziua.: Добар ден. / dobar den /

Bună seara.: Добрa вечер. / dobra vecher /

Noapte bună.: Добра ноќ. / dobra nokj /

Salut.: Здраво. / zdravo /

Bun venit.: Добредојде. / dobredojde /

Salut la toți.: Здраво на сите. / zdravo na site /

Pa!: Чао. / chao /

La revedere.: Пријатно / Довидување. / prijatno / doviduvanje /

Adio.: Збогум. / zbogum /

Ce mai faceți?: Како си? Како сте? / kako si? / ;

Ce mai faci?: Што правиш? / shto pravish? /

Ce-ați mai făcut în ultima vreme?: Како си во последно време? / kako si vo posledno vreme? /

Cum vă merge?: Како ти оди? / kako ti odi? /

Ce mai face familia?: Како ти е семејството? / kako ti e semejstvoto /

Sunt bine.: Добро сум. / Добар сум. / dobro sum / dobar sum /

Sunt foarte bine.: Арно сум. / Арен сум. / arno sum / aren sum /

Foarte bine, mulțumesc.: Добро сум, благодарам. / dobro sum, blagodaram /

Mă bucur să vă văd.: Мило ми е што ве гледам. / milo mi e shto ve gledam /

Nu v-am văzut de mult.: Одамна не сме се виделе. / odamna ne sme se videle /

Vă mai amintiți de mine?: Се сеќаваш ли на мене? / se sekjavash li na mene? /

Doamnelor și domnilor.: Дами и господа. / dami i gospoda /

Ce se petrece aici?: Што правиш овде? / shto pravish ovde? /

De ce sunteți aici?: Зошто си овде? / zoshto si ovde? /

Ce se întâmplă?: Што се случува? / shto se sluchuva? /

Ce este nou?: Што има ново? / shto ima novo? /

Ce e?: Како е? / kako e? /

Cum vă numiți?: како се викате? / kakɔ̃ sɛ ˈvikatɛ /

Cât este ceasul?: колку е часот? / kɔ̃lku ɛ ˈʧasɔ̃t / "саатот"

Vă rog: молам / molam /

Scuză-mă: Извини / izvini /

Scuzați-mă.: / Извинете / izvinete /

Pentru nimic: Нема зошто. / nema zoshto /

mulțumesc: благодарам / blagodaram /

Nu înțeleg.: Не разбирам. / ne razbiram / / nɛˈrazbiram /

Unde este toaleta?: Каде е тоалетот / нужник / клозет? / kadɛ ɛ ˈtɔ̃alɛtɔ̃t / nujnik / klozɛt /

Noroc!: На здравје! / na zdravje /

Vorbiți engleză?: Зборувате ли англиски? / zbɔ̃ˈruvatɛ liˈaŋgliski /

engleză: англиски / angliski /

română: романски (јазик) / romanski

Nu știu.: hе знам / ˈnɛznam /

da: да / da /

nu: не / ne /

Ajutor: помош / pomosh /

doctor: dok-tor

poliție: полиция / politzia /

farmacie: аптека / apteka /

taxi: такси / taxi /

acesta: тоа / toa /

cât?: колку? / kolku /

da: да / da /

nu: не / ne /

Unde este toaleta?: каде е тоалетот? / kade e toaletot /

Noroc!: на здравје! / na zdravje! /

Mongolă (uralo-altaică) [modificare]

NOTĂ: Mongola actuală folosește alfabetul cirilic cu câteva semne adăugate: Өө /ö/ (în textul nostru înlocuit

cu /є/ și pronunțat aproape „o”), Үү /ü/ de fapt un /u/ ceva mai rotunjit, cam ca /u/ din suedeză, Ï ї /u/ care

uneori se mai scrie și V v deci ї = v și se pronunță /u/. A nu se confunda /є/ cu /э/ Pronunța mongolă este

dificilă iar transliterarea și transcrierea fonetică nu sunt încă standardizate. Writer Tim Severin said that

Mongolian language is like two cats coughing and spitting at each other. Am ales o pronunție simplă,

adaptată pentru români. Câteva precizări: х {kh} este în engleză /h/ din have, în spaniolă /j/ din hijo sau

olandeză /g/ din gaan sau câte ceva dintre toate astea; ч ceva între ț și č, га {ai} este uneori /ai/ din pain în

engleză, у {ng} la sfârșitul cuvântului este pronunțat /ng/ (~ŋ?). Când cuvântul se termină în /-уг/ se

pronunță doar ca simplu /-n/. Dificultatea cea mai mare o prezintă vocalele care se pronunță diferit în

funcție de poziția lor în cuvânt. Vocalele duble și diftongii se pronunță lung, altfel sensul cuvântului se

schimbă. Ca și la suratele europene ale mongolei, în pronunție se confundă literele k și g, b și p, t și d.

Mongolia: Монгол Улс / mongol uls /

Ulaan Baatar: Улаанбаатар / ulaanbaatar / (Cavalerul Roșu)

Limba mongolă: Монгол хэл / mongol khel /; Khalkha / halha /

Romania: Румын Улс / rumân uls /

București: Бухарест / bukhariest /

European: европ хїн / ievrop hun / (sb.); европын / ievropân / (adj.)

dicționar; ghid de conversație: толь бичиг; хэлц їгийн толь бичиг / tol' bițig; khelț ugiin toli bițig /

Salut!: Сайн yy! / sain uu /

Salut, ești bine?: Сайн байна уу! / sain-bâ-nuu /

Bine, dar tu? Ești bine?: Сайн, та сайн байна уу! / sain, ta sain bâ nuu! /

Bine / foarte bine / așa și așa / rău: Сайн / давгїй сайн / хэмээгч / муу / sain / davgoi sain / khemeegț /

muu

Ce e nou?: Сонин сайхан юу байна? / sonin saikhan iou bain /

Mai nimic: Юмгүй дээ. / iumgui dee /

Ce mai faci?: Та сайн сууж байна уу? / ta sain suuj bâ nuu /

Bun venit!: Тавтай морилогтун / tavtai morilogtun /

Bună dimineața!: Єглєєний мэнд!; Єглєє мэнд! / eg-lee-nii mend!; eg-lee mend /

Bună ziua!: Єдрийн мэнд! / ed-riin mend /

Bună seara!: Оройн мэнд! / o-roin mend /

La revedere!: Баяртай!; Сайн сууж байгаарай! / ba-iar-tai; sain suuj ba-iar-tai /

Drum bun: Сайн яваарай / Sain iavaarai /

Poftă bună!: Сайхан хооллоорой! / sai-khan kho'l-lo'-roi /

Mulțumesc!: Баярлалаа! / ba-iar-la-laa / bai-ir-laa /

Scuzați!: Уучлаарай!; єршєєгээрэй! / óci-la-raa; or-șoo-gee-rei /

Te rog, vă rog: Гуйлт; єргєдєл / guilt; orgodol /

Vă rog frumos: Гуйх айлтгал / guikh ailitgal /

Vă rog respectuos, vă implor: Мєргєл / morol /

Poftim: Єргєдєл гаргах; баярлуулах; таалагдах; таашаагдах / orgodol gargakh; baiarluulakh;

taalagdakh; taașaaagdakh /

Mulțumesc, mulțumiri: Талархал; баяр талархал / talarkhal; baiar talarkhal /

Multe mulțumiri: Маш их баярлалаа; тун их гялайлаа / maș ikh baiarlalaa; tun ikh gialailaa /

E delicios: Сайхан амттай байна шүү! / sai-khan amt-tai bain șuu /

Nu-i nimic, nici o problemă: Зүгээр / zugeer /

acesta, aceasta; acela, aceea; aceia, acelea: Энэ; тэр; тэд, тэдгээр / ene; ter; ted, tedgeer /

Taxi; bagaj: такси, хєлсний тэрэг; ачаа, тээш / taxi, khelsnii tereg; ațaa, teeș /

Bani; pașaport; viza: мєнгє; паспорт; виз / mongo; pasport; viz /

Cât costă?; cât?: Энэ ямар үнэтэй вэ?; хэд? хичнээн? / ene iamar-unte-ve; khed (cât!!), khițneen /

când?; unde?; încotro?: хэзээ?; хаана?; хаашаа? / hezee?; khaanaa?; khaașaa /

da, ok: тийм; үгүй; / tiim; u-gu-i /

nu: за за / za za /

eu / tu, Dvs: би; чи, Та нар / be; ți, Ta nar /

Nu știu: Мэдэхгүй / medekhgui /

Nu am: Байхгүй / baikhgui /

Nu înțeleg: Би ойлгохгүй байна. / be oilgohgui baina /

Înțeleg: Би ойлгой байна / Bi oilgoi baina /

bun, bine; rău: сайн; муу / sain; muu /

Ce este asta?: Энэ юу вэ? / ene iuu ve /

Ce este aia, aceea?: Тэр юу вэ? / ter iuu ve /

Ce înseamnă asta?: Энэ юу гэсэн үг вэ? / ene iu gesen ug ve /

Cum te numești?: Таны нэрийг хэн гэдэг вэ? / tanî neriig hen gedeg ve /

Cum vă numiți?: Хэн билээ дээ тэр чиний? / khen bilee dee ter ținii? /

Mă numesc / numele meu este ...: Миний нэрийг... гэдэг. / minii neriig ... gedeg /

Eu vin din România: Би Румын улсаас ирсэн. / be rumân ulsaas irsen /

Eu sunt român, româncă: Би румын хїн, румын эмэгтэй / be rumân hun, rumân emegtei /

Vorbești mongola?: Чи монгол хэл мэдэх үү? / ți mongol hel medeh uu /

Vorbiți mongola?: Та монгол хэл мэдэх үү? / ta mongol hel medeh uu /

Da, vorbesc puțin mongola: Тийм, би монгол хэл жаахан мэднэ / tiim, bi mongol hel jaahan meden

Nu vorbesc mongola: Би монгол хэл мэдэхгүй / bi mongol hel medehgui /

Ce limbi vorbiți?: Та ямар хэлээр ярьдаг вэ? / ta iamar heleer iar'dag ve /

Vorbiți ... ?: Та ... ярьдаг уу? / ta ... iaridag uu; ta … iair daguu /

română: румын хэл, румынаар / rumân hel, rumânaar /

engleză; germană; franceză: англиар; германаар; францаар / angliar; ghiermanaar; franțaar /

japoneză; rusă; coreană; chineză: японоор; оросоор; солонгосоор; хятадаар / iaponoor; orosoor;

solongosoor; khiatadaar /

Unde este toaleta?: Жорлон хаана байна?; Хаана байна вэ жорлон? / jorlon haana baina; haana

baina ve jorlon /

Hârtie de toaletă: Жорлонгийн цаас; Ариун цэврийн цаас / jorlonghiin țaas; ariun țevriin țaas /

Pot să vă fotografiez?: Би таны зургийг авч болох уу? / bi tanî zurghiig avț boloh uu /

La mulți ani!: Tєрсєн єдрийн баяр хїргэе / torson odriin baiar hurgeie /

Când un bărbat strănută se spune „să te binecuvânteze Dumnezeu și să-ți crească mustața deasă ca

pădurea”: бурхан оршоо бутын чинээ сахал урга / burkhan orșoo butân ținee sakhal urga /

Neerlandeză (germanică) [modificare]

olandeză: Nederlands /ne-d@r-lAns/

Romania, București: Roemenië, Boekarest

bună: hallo /hA-lo/

la revedere: tot ziens /tOt zins/

vă rog: alstublieft /Als-ty-blift/

mulțumesc: dankjewel /dANk-j@-wEl/

cu plăcere, pentru puțin: niets te danken, geen dank

scuzați: excuseert u mij, neemt u mij niet kwalijk

română: Roemeens /ru-me:nS/

român, româncă: Roemeen, Roemeense

românesc: Roemeens

acela, aceea: die /di/

cât (costă)?: hoeveel /hu:-vel/

da: ja /ja/ (ya)

nu: nee /ne/ (ney)

nu înțeleg: Ik begrijp u niet.

nu știu: Ik weet het niet.

vorbiți ...?: spreekt u ...?

româna, engleza, franceza, germana: Roemeens, Engels, Frans, Duits

toast generic: proost /prost/

unde este toaleta?: waar is het toilet?

Norvegiană (germanică) [modificare]

norvegiană: norsk /'norsk/

Romania, București: Romania, Bucuresti

bună: hallo /ha'lu:/

la revedere: farvel /far'wel/

vă rog: vær så snill /'wE:r so snil/

mulțumesc: takk /t_hak/

acela, aceea: den /dEn/

cât (costă)?: hvor mye /wur my:E/

română: rumensk /ru mensk/, det rumenske spraket

român; româncă: rumener, remenere; rumensk kvinne

românesc: rumensk

vorbești româna?: snakker du rumensk /snak ker du ru mensk/

vorbiți ...?: snakker de ...?

engleza, franceza, germana: engelsk, fransk, tysk

da: ja /ja/

nu: nei /nEj/

pot să fac o poză?: kan jeg ta bilde av deg?

unde este baia?: hvor er badet?

de unde veniți?: hvor kommer du fra?

toast generic: skål /sko:l/

te iubesc: jeg elsker deg

ai grija de tine: ha det bra

nu face nimic: det gjor ingenting

weekend placut: god helg

noroc (spor): lykke til

Poloneză (slavică) [modificare]

Polish: polski /pol-skih/

Romania, București: Rumunia, Bukareszt

bună: dzień dobry /jien dohb-rih/

salut: cześć /tshesth/

la revedere: do widzenia /doh vidzenya/

vă rog: proszę /proh-sheh/

mulțumesc: dziękuję /jien-koo-ye/

română: rumuński /ru-mun'-ski/

român, români, româncă: rumun, rumuni, rumunka

românesc, românească, românești: rumuński, rumuńska, rumuńskie

română: język rumuński, po rumuńsku

acela, aceea: ten /ten/ (m), ta /tuh/ (f), to /toh/ (n)

cât (costă)?: ile (kosztuje)? /ih-leh/

da: tak /tuhk/

nu: nie /nye/

Scuzați: przepraszam

nu înțeleg: nie rozumiem

vorbiți ...?: czy mowi pan ...? [unui bărbat]; czy mowi pani ...? [unei femei]

româna, engleza, franceza, germana: po rumuńsku, po angielsku, po francusku, po niemiecku

toast generic: na zdrowie /nah zdrovyie/

unde este toaleta?: gdzie jest toaleta?

Portugheză (romanică) [modificare]

portugheză: português /purtu'geS/

Romania, București: Roménia, Romênia (Br); Bucarest, Bucareste

bună: olá /u'l{/

la revedere: adeus /@'deuS/

vă rog: por favor /pur f@'vQr/

mulțumesc: obrigada (feminin) /ubri'gat/ sau obrigado /ubri'gat/(masculin)

scuze: perdoe /p@r'do/ sau desculpe /d@S'kulp/

acela, aceea: aquele (masculin) /@'kel/; aquela (feminin) /@'kEl/

cât (costă)?: quanto (custa)? /kwa~t/

română: rumeno/romeno /Ru mE No/

vorbiți româna?: Fala rumeno? /fal Ru mE No/

român, români, româncă, românce: romeno, romeni, romena, romene

românesc, românească, românești: romeno, romena, romeni, romene

da: sim /si~/

nu: não /nau~/

nu înțeleg: não comprendo /nau~ co~prE~t/

vorbiți ...?: Você fala ...?

engleza, franceza, germana: inglês, francês, alemão

unde este baia?: onde fica a casa-de-banho? /u~d fik @ kaz@d@baJ/

toast generic: à vossa! /{ vQs/

Romanșă (romanică) [modificare]

Salut: Allegra.; Tgau;

Bun venit!: Allegra.

Ce mai faceți?: Co vai?

Mă bucur să vă întâlnesc: Fa plaschair.

Bună ziua: Bun di.; Bien di.;

Bună seara: Buna saira.; Buna sera.

Noapte bună: Buna notg.

La revedere: A revair.; Sin seveser.

Ne vedem: A pli tard.

Mă scuzați: Perstgisai.

Regret, îmi pare rău: I ma displascha.

Mă scuzați: Perdunai.

Vă rog: Per plaschair.

Mulțumesc: Engraziel.

Vă mulțumesc, foarte mult: Grazia fitg.

Nu face nimic: Anzi.

Felicitări: Gratulazions.

Bun noroc: Bun cletg.

cât este ceasul?: Tgei uras eis ei ?

Ce dată este azi?: Ils quants è oz?

Cum vă numiți ?: Co haveis vus num ?

Mă numesc ...: Jeu hai num ...

Câți ani aveți?: Quants onns has ti?

Mi-e foame.: Jeu hai fom.

Mi-e sete.: Jeu hai seit.

Cât costă ?: Con cuosta (quei) ?

Ajutor!: Agid !

Am nevoie de un doctor, de un dentist.: Jeu hai basegns din miedi / dentist.

Vă rog să chemați ambulanța, pompierii, poliția.: Fagei schi bien e clamei l’ambulanza, ils pumpiers, la

polizia !

Noroc!: Viva!

Rromanes (indo-europeană) [modificare]

da: va

vorbești rromanes?: ʒanes rromanes?

noapte bună: Laćhi ti rǎt!

ban(i): bob

bere: lovìna

Rusă (slavică) [modificare]

rusă: Русский /russkij/

Romania, București: Румыния, Бухарест (Buẖarest)

bună: Здравствуйте /zdravstvujtje/

la revedere: До свидания /dO svidanja/

vă rog: Пожалуйста /pazhalsta/

mulțumesc: Спасибо /spa si b^/ (spahseebah)

acela, aceea: Это /E to/

cât (costă)?: Сколько /skol ko/

română: Румынский /ru mun's k'ij/, румынский язык

vorbiți româna?: Вы говорите по-румынски? vy gavareetye pa-rumunski

român, români, româncă: румын, румыны румынка

românesc: румынский

da: Да /da/

nu: Нет /nyet/

toast generic: За здоровье za zdorovyeh

unde este toaleta?: где здесь туалет? gde zdes tualet?

Expresii uzuale

Sardă (romanică) [modificare]

sardă: sardu /'sarDu/

Romania: Romania

la revedere: adiosu /a'Djosu/

pa-pa: a nos bidere /anos'biDere/

vă rog: pro piaghere /'pro pja'Gere/

mulțumesc: grassias /'grasias/

acela, aceea: cussu /'kusu/

cât (costă)?: cantu /'kantu/

română: rumeno /ru me no/, rumanu

da: eia /'eja/

nu: no /'no/

scuze: ' //

nu înțeleg: ' //

unde este baia?: ' //

bună, și toast generic: salude /sa'luDe/

Slovenă (slavică) [modificare]

slovenă: slovensko /slo-vEn-s-cO/

Romania, București: Romunija, Bukarešta

bună: zdravo /ZdrA-vO/ (z ca și în zebră)

la revedere: na svidenje /na swE-den-yE/

vă rog: prosim /prO-sim/

mulțumesc: hvala /hvA-la/

acela, aceea: tisti /tI-s-ti/

cât (costă)?: koliko? /co-lE-co/

română: romunščina /rO:-munS-tSi-na/, romunska

da: da /dA/, ja

nu: ne /nE/

scuză-mă, scuzați: oprosti, oprostite

nu înțeleg: ne razumem

vorbești, vorbiți ...?: ali govoriš, govorite ...?

engleza, franceza, germana: angleško, francosko, nemško

toast generic: na zdravje /nA z-drA-oU-yE/

unde este toaleta?: kje je kopalnica?, kje je stranišče?

Spaniolă (romanică) [modificare]

spaniolă: castellano /kaste'Lano/ (cas-te-lia-no); español /espa'Jol/ (es-pa-gniol)

Romania, București: Rumanía, Bucarest

bună: hola /'ola/

la revedere: adiós [a'Djos] (a-DIOS)

vă rog: por favor [por fa'Bor] (por fa-VOR)

mulțumesc: gracias /'graTjas/ (gras-sias)

scuze: perdón [per'Don]

acela, acesta: ese /'ese/ (E-se) (masculin); esa /'esa/ (E-sa) (feminin)

cât(costă)?: cuánto /'kwanto/ (cuan-to)

română: rumano /r:u'mano/ (ru-MANO)

vorbiți română?: ¿Habla usted rumano? /'aBla ws'teD r:umano/ (A-bla US-ted ru-MANO)

vorbiți engleză, franceză?: ¿Habla usted inglés, francés?

român, români, româncă, românce: rumano, rumanos, rumana, rumanas

românesc: rumano, rumana, rumanos, rumanas

da: sí /'si/ (si)

nu: no /'no/ (no)

nu înțeleg: No comprendo /no kom'prendo/; No entiendo /no en'tjendo/

unde este baia?: ¿Dónde está el baño? /'dond es'ta el'BaJo/ (DONde esTA el BA-gnio)

toast generic: salud /sa'luD/ (sa-LUD)

Suedeză (germanică) [modificare]

suedeză: svenska /sven skA/

Romania, București: Rumänien, Bukarest

bună: hej /hey/

la revedere: hejdå /hei dO/

bun venit: välkommen (unuia, uneia); välkomna (unora); stig på! (poftiți înăuntru)

vă rog: var så god

mulțumesc: tack

scuze: ursäkta /ur șEk ta/

pardon: förlåt /för lOt/

acesta, aceasta. den här

acela, aceea: den där

cât (costă)?: hur mycket /hyr mÜke/

română: rumänska

eu sunt român: jag är rumän /ia är rumän/

român rumän, româncă rumänska, români rumäner, românce rumänskor, românul rumänen,

românca rumänskan, românii rumänerna, româncele rumänskarna

ești suedez?: är du svensk?

vorbești română, engleză, germană?: talar du rumänska, engelska, tyska? /ta'lar dy ru MEN ska, EN

jelska, tÜs ka?/

nu înțeleg: jag förstår inte /ia fö'ștor in'tE/

da: ja /ja/

nu: nej /nEj/

unde este toaleta?: var ligger toaletten? /var li'jer to a let'ten/

toast generic: skål /skOl/

Turcă (uralo-altaică) [modificare]

turcă: türkçe /türk če/

România, București: Romanya; Bükreș

bună!: merhaba!; selam!

la revedere: güle güle, Allahaısmarladık, görüșürüz, görüșmek üzere

adio: hoșça kal[ın]!

drum bun: iyi yolculuklar

bun venit: hoș geldin[iz], bir șey değil!

poftim?: efendim?

poftim, te rog: buyur [al]

poftim, vă rog: buyurun

te rog să, vă rog să, fii amabil să: lütfen

mulțumesc: teșekkür ederim, șağ ol[un]

mulțumiri: teșekkürler

mulțumesc foarte mult: çok teșekkürler

pentru puțin: bir șey değil

scuze: özur dilerim, affedersiniz, pardon

nu face nimic: önemli değil

poftă bună: afiyet olsun

acesta, aceasta: bu

acela, aceea: șu, o

aceia: șunlar

cât?: ne kadar?

câte: kaç [tane]?

cât costă?: kaç para?, bu ne kadar?

română: Romence

român, româncă: Romen, Romanyalı

Eu sunt român: Romanyalıyım

vorbiți turca, româna, engleza?: Türkçe, Romence, İngilizce biliyor musunuz; Türkçe, Romence,

İngilizce konușuyormusunuz

da: evet

nu: hayır, yok, olmaz, hiç

nu înțeleg: anlamıyorum

nu am înțeles ce ați spus: dediğinizi anlamadım

unde este toaleta?: tuvalet nerede?

toast generic: merhaba!; șerefinize!, serefe!

ç = č (cf. ce, ci) (ex. çerçeve = cercevea); c = dj (cf. ge, gi) (ex. ceam = geam); ğ = g slab, aproape mut; i =

i; ı = î; j = j; y = i semivocalic, aprox. hi: (cf. aprox. moldovenescul “fie” (hi:e) dar în combinația “iyi” (bun) este

doar un i foarte lung.

Ungară (fino-ugrică) [modificare]

ungară: magyar /'mA gjAr/

Romania, București: Románia, Bukarest

bună: szervusz /'servus/

la revedere: viszontlátásra /vi sont la: ta:S ra/

vă rog: kérem szépen /'keeram seepan'/

mulțumesc: köszönöm /'k2s2n2m/

român, româncă: román, román nő

românesc, românești: román, romániai

română, românește: román nylev, románul

vorbiți româna?: Beszél románul? /be se:l ro ma: nul/

acela, aceea: az /'Az/

cât (costă)?: mennyi? /'me nj:i/

da: igen /'i gen/

nu: nem /'nEm/

scuze: bocsánat /bo tSa: nat/

nu înțeleg: nem értem /'nEm e:r'tem/

unde este baia?: Hol van a mosdó? /hol van a moS do:/

toast generic: egészségedre /E ge:S se: ged re/

Valonă (romanică) [modificare]

valon: walon

România, București: Roumaneye; Bucaresse

bună ziua!: Diè wåde!, Bondjoû!

la revedere: årvey, Ki ça vos våye bén!, Disk'a!

drum bun: Boune vôye!

bun venit: Bénvnowe!

poftim?: Cwè djhoz?

poftim, te/vă rog: dji vs preye

mulțumesc: gråces, merci

mulțumesc foarte mult: gråce bråmint des côps!

pentru puțin: gn a rén avou ça

scuze: escuzez-m, mande escuze, pårdon

nu face nimic: ça n' fwait rén

poftă bună: magnîz bén!, bon apè vos!

apropiați-vă: aprepyî-vs

așezați-vă: ashidoz-vs

acesta, aceasta: çoucial

acela, aceea: çoula

aceia: les cis

cât?: cobén?

cât costă?: cobén ça costêye?

română: roumin

român, româncă: roumin, rouminne

vorbiți valona, româna, franceza?: Vos djåzez walon, roumin, françwès?

da: oyi

nu: nenni

nu înțeleg: dji n' coprind nén

nu am auzit: dji n' a nén oyou

tăceți: taijhoz-vs

unde este toaleta?: