Frauda in ASIGURARIObiective:IntroducereTipurile de frauda Arealul de manifestare a FraudelorTipologia fraudelor in asigurriTehnici de identificare a fraudeiMasuri de combatere si prevenire a fraudei in asigurari

Introducere Intr-o economie n care exist ageni economici care caut n permanen portie legislative prin care s evite plata unor datorii pe care le-au contractat, cetateni care incearca cu disperare sa supradimensioneze paguba ca urmare a producerii unui risc asigurat cu sopul de a incasesa mai multe foloase si companile de brokeraj fiind intermediari incearca si ei sa nu ramina cu mana goala, cu alte cuvinte se intr n sfera fraudei.Noiunea de fraud - aciunea unui individ sau grup de indivizi, care acioneaz cu rea-credin pentru obinerea unor foloase necuvenite. Conform Dici. frauda reprezint svrirea cu rea-credin, pentru a obine foloase, a unor acte pgubitoare pentru alt persoan".

Tipurile de frauda

Arealul de manifestare a Fraudelor

Frauda in context moralAsiguraii se consider ndreptii s recupereze prin intermediul asigurrii sumele pltite ca prime de asigurare apreciind acestea drept o investiie. In acest sens, cu prilejul apariiei unui risc asigurat, generator de pagube, acetia declar pagube mai mari sau mresc cuantumul acestora cu bun tiin pentru a obine indemnizaii de despgubire ct mai nsemnate. Imoralitatea determin indivizii s-i produc cu intenie pagube sau s-i nsceneze producerea acestora n calitate de asigurai, sau prin prepuii acestora. Cinstea este invers proporional cu tentaia", scria Bernard Shaw. Studiile i sondajele de opinie din Marea Britanie arat c asiguraii consider c nu este imoral s se supraevalueze o cerere de despgubire i c este acceptabil s obii un profit dintr-o cerere de despgubire. Aproximativ 50% din intervievai nu au gsit nimic ru n a inventa o fraud pentru o despgubire din asigurare. In urma cercetrilor s-a stabilit ca 27% din preteniile pentru despgubire sunt false, iar 50% conin pretenii parial reale.

Frauda n context social Asigurtorii sunt afectai financiar prin sumele pltite necuvenit ca indemnizaii de despgubire pentru pagube nscenate sau pagube reale, dar izvorte din riscuri neasigurate. Pentru a nu afecta imaginea firmei de asigurri cazurile sunt trecute sub tcere. Efectul financiar determinat de fraud este preluat n anii urmtori prin majorarea primei de asigurare pe care o vor plti tot asiguraii coreci.

Asiguraii doresc s fie ndestulai pentru pierderea suferit, iar dac pot obine i un profit prin despgubire consider o chestiune normal astfel frauda apare ca ceva necesar si fires.

Frauda n context economic Frauda exist de la nfiinarea asigurrii. Fraudele atrag dup sine mari micri de fonduri. Structurile de combatere a crimei organizate i de splare a banilor au constatat o strns colaborare ntre organizaiile criminale i muli proprietari de autoturisme care i declar autoturismele furate, acestea fiind ulterior preluate de organizaii criminale, proprietarii ncasnd n final indemnizaiile de asigurare

Tipologia fraudelor in asigurri

Fraudele interne i externeFraudele interne se produc prin implicarea salariailor asigurtorului agenii de asigurare, manageri, inspectori, directori executivi mpotriva compa. sau a asigurailor. Fraudele interne sunt provocate de:a) agentul de asigurare care i nsuete primele ncasate, elibernd o poli fals sau neemind nici una b) agentul sau asigurtorul, care emite polie i certificate de asigurare falsec) agentul sau asigurtorul care ntocmesc declaraii de asigurare in falsd) inspectorul contabil, care confirm valabilitate pentru o poli reziliat e) inspectorul de daune, care constat i propune la plat pagube inexistente sau produse de un risc neasigurat Fraudele externe sunt cauzate de persoane fizice sau juridice din exteriorul societii de asigurare, (asigurai, pgubii, beneficiari ai polielor, ateliere de reparaii, ageni de asigurare, brokeri de asigurare, cabinete medicale) care prin actele i faptele lor conduc la plata nejustificat a unor sume de bani. Astfel, regsim: nscenri de accidente auto i provocate n mod voluntar; nscenri de accidente prin cdere sau alunecare; vandalism nscenat; incendiere intenionat; nscenri de furturi auto; nscenri de accidente casnice; supraevaluarea daunelor;

Fraudele dup gradul de dezvoltare: fraude uoare sau grave -Fraudele uoare. De exemplu, la un autoturism avariat pe 45% din suprafaa exterioar a caroseriei se vopsesc numai elementele avariate.Pentru a fi revopsiteste nevoie de 50% din suprafata, astfel ajentrul de asigurare mai introduce inca ceva zgiriituri survenite de alte accidente anterioare pentru a trece limita de 50% .

-Fraudele grave sunt fraudele n care ntregul caz este nscenat sau elementele sunt modificate n mod voit tocmai pentru a se ncadra n risc asigurat i a beneficia pe nedrept de protecia unei asigurri.Clasificarea fraudelor n funcie de procedura urmat de fptuitor; Pregtirea fraudei. Frauda este pregtit nc din faza de subscriere a poliei de asigurare. Clasificarea mprejurrilor. Frauda se produce: a) prin neefectuarea inspeciei de risc, la ncheierea asigurrii; b) dimensionarea nejustificat de mare a pagubelor la efectuarea constatrii; justificarea n mod intenionat a unor reparaii cu documente false sau supraevaluate. n cazul asigurrilor de persoane frauda se produce n special la acordarea unui grad de invaliditate mai mare i/sau prin plata sumei asigurate pentru o invaliditate avut anterior subscrierii primelor. Exploatarea cazului asigurat, Neluarea intenionat a msurilor de limitare a pagubelor. Mrirea pagubelor cu bun tiin.

Tehnici de identificare a fraudei

Identificarea fraudelor este un proces complex far o formul prestabilit, deoarece nu se cunosc date i informaii dect n mic msur. Identificarea fraudelor are drept cauze: a) ntmplarea; b) reclamatia; c) experiena investigatorului;) verificarea n detaliu a documentelor justificative. Organele de control i investigaii cu experien fac din identificarea fraudelor o adevrat tiin. Din pcate mecanismele de fraud depistate nu mai sunt uzitate de infractori, acetia fiind cu un pas naintea investigatorilor, care ta rndul lor se specializeaz pe parcurs.

Detectarea fraudelor

Fenomenul fraudei in asigurariFenomenul de frauda n asigurri prin pagubele create adaug 85 miliarde la costul asigurrilor. ntr-un sondaj de opinie arat c 66% din cei intervievai consider c asigurtorii au profituri nzecite i primele de asigurri cresc fr a fi corelate cu daunele, in consecin asiguraii consider c este logic o returnare a primelor de asigurare subscrise prin fraud. In SUA ponderea cea mai mare a fraudelor se regsete la daunele cuprinse ntre un milion i zece milioane dolari.

Distributia fraudelor pe segmente valorice de despagubire

Fenomenul fraudei in Romania Fraudele identificate la o societate de asigurri din Romnia se constat c ponderea este deinut de pagubele mici si mari. Pagubele mici trec neobservate i nu rein atenia organelor care efectueaz controlul concomitent Pagubele mari au o miz consistent, iar riscul asumat de infractori este diminuat in comparaie cu ctigul. Stfel in urma unei analiza n perioada 2002-2003 la o societate de asigurari constatam urmatoarele.

Masuri de combatere si prevenire a fraudei in asigurariNumrul mare de posibiliti prin care se pot obine sume necuvenite din despgubiri pltite pe baza asigurrilor sunt un semnal de alarm pentru stoparea fenomenului.O prim msur de prevenire consta in elaborare unei baze de date electronice referitoare la persoanele care ncearc sau au reuit frauda la care pot avea acces toate structurile cointeresate . Se impune crearea unui organism independent, specializat n probleme de prevenire i combatere a potenialilor infractori, a caror salarizare sa depinda proportional de nr. de fraude depistate. Dezvoltarea mecanismelor interne anti-frauda: a) cercetarea minutioasa a noilor angajati si cursuri de perfectionare pentru cei existenti b) auditarea regulata a fraudelor c) elaborarea politicilor anti-frauda

Implementarea mecanimselor de raportarea a fraudelor anonime, linii de incredere, 24/24- gratis. Dotarea cu tehnica specifica de investigatii si expertizare: aparate foto, camere video, reportofoane, rulete. Elaborarea unei politici interne de sanctiuni aplicate salariatilor care favorizeaza frauda. Crearea unei liste de incredere a intreprinderilor care sunt in nemijlocita interactiune cu companiile de asigurari (service auto, institutii medicale )