Franţa

2
Franţa – Modificarea Codului de procedură penală: noile drepturi ale apărării Articol publicat în Pandectele Române nr. 7 pe 2014, rubrica Meridiane juridice, îngrijită de prof. univ. dr. Mircea Duţu. Prin legea nr. 2014-535 din 27 mai 2014, de transpunere a Directivei europene nr. 2012/13/UE din 22 mai 2012, privind dreptul la informare în cadrul procesual penal, s-au introdus numeroase modificări în ceea ce priveşte drepturile apărării, în cadrul Codului de procedură penală din Franţa. Astfel, începând cu faza cercetării penale, drepturile persoanei anchetate de către organele de poliţie au fost modificate; astfel, sub vechea reglementare, drepturile persoanei bănuită că ar fi comis o infracţiune erau clar determinate în funcţie de regimul anchetei (cercetare în stare de libertate, persoană cercetată sub control judiciar, persoană reţinută). Începând cu 1 ianuarie 2015, în privinţa persoanelor cercetate în stare de libertate sau sub control judiciar, s-a introdus dreptul de a fi asistat de avocat chiar şi în faţa organelor de poliţie. Apoi, în eventualitatea începerii urmăririi penale şi până la trimiterea în judecată, învinuitul are dreptul de a fi asistat în permanenţă de un avocat, care are acces la dosarul de urmărire şi căruia trebuie să i se asigure posibilitatea de a comunica cu clientul (în cazul în care s-au luat măsuri preventive privative libertate). Regulile s-au schimbat şi în ceea ce priveşte interogatoriul; astfel, pentru început, procurorul are obligaţia de a informa învinuitul că i se garantează dreptul la tăcere, ascultă poziţia acestuia şi numai după aceea poate proceda la luarea declaraţiei. În cursul acesteia, învinuitul şi avocatul său pot formula observaţii relative la regularitatea procedurii, la încadrarea faptei, la caracterul insuficient al anchetei sau la necesitatea de a se lua alte măsuri. În fine, parchetul va decide dacă trimite cauza spre judecare către tribunalul corecţional, dacă deschide o nouă ancheta, dacă propune o soluţie alternativă de urmărire sau dacă clasează cauza. În eventualitatea trimiterii dosarului spre judecare, citaţia trebuie să conţină şi faptul că inculpatul are dreptul la a fi asistat de un avocat, are dreptul la ajutor public judiciar, cât şi posibilitatea de a fi consiliat gratuit prin intermediul structurilor specializate. Înainte de primul termen de judecată, avocaţilor trebuie să li se garanteze accesul la dosar la grefa instanţei, începând cu momentul comunicării citaţiei, dar cu cel puţin două luni înainte de începutul

description

law

Transcript of Franţa

Frana Modificarea Codului de procedur penal: noile drepturi ale aprriiArticol publicat nPandectele Romne nr. 7 pe 2014, rubrica Meridiane juridice, ngrijit de prof. univ. dr. Mircea Duu.Prin legea nr. 2014-535 din 27 mai 2014, de transpunere a Directivei europene nr. 2012/13/UE din 22 mai 2012, privind dreptul la informare n cadrul procesual penal, s-au introdus numeroase modificri n ceea ce privete drepturile aprrii, n cadrul Codului de procedur penal din Frana.Astfel, ncepnd cu faza cercetrii penale, drepturile persoanei anchetate de ctre organele de poliie au fost modificate; astfel, sub vechea reglementare, drepturile persoanei bnuit c ar fi comis o infraciune erau clar determinate n funcie de regimul anchetei (cercetare n stare de libertate, persoan cercetat sub control judiciar, persoan reinut). ncepnd cu 1 ianuarie 2015, n privina persoanelor cercetate n stare de libertate sau sub control judiciar, s-a introdus dreptul de a fi asistat de avocat chiar i n faa organelor de poliie. Apoi, n eventualitatea nceperii urmririi penale i pn la trimiterea n judecat, nvinuitul are dreptul de a fi asistat n permanen de un avocat, care are acces la dosarul de urmrire i cruia trebuie s i se asigure posibilitatea de a comunica cu clientul (n cazul n care s-au luat msuri preventive privative libertate).Regulile s-au schimbat i n ceea ce privete interogatoriul; astfel, pentru nceput, procurorul are obligaia de a informa nvinuitul c i se garanteaz dreptul la tcere, ascult poziia acestuia i numai dup aceea poate proceda la luarea declaraiei. n cursul acesteia, nvinuitul i avocatul su pot formula observaii relative la regularitatea procedurii, la ncadrarea faptei, la caracterul insuficient al anchetei sau la necesitatea de a se lua alte msuri.n fine, parchetul va decide dac trimite cauza spre judecare ctre tribunalul corecional, dac deschide o nou ancheta, dac propune o soluie alternativ de urmrire sau dac claseaz cauza. n eventualitatea trimiterii dosarului spre judecare, citaia trebuie s conin i faptul c inculpatul are dreptul la a fi asistat de un avocat, are dreptul la ajutor public judiciar, ct i posibilitatea de a fi consiliat gratuit prin intermediul structurilor specializate.nainte de primul termen de judecat, avocailor trebuie s li se garanteze accesul la dosar la grefa instanei, ncepnd cu momentul comunicrii citaiei, dar cu cel puin dou luni nainte de nceputul judecii. Prile sau avocaii au dreptul la a obine o copie a dosarului, chiar i n format electronic, la cel mult o lun de la formularea unei cereri n acest sens. Dac primul termen de judecat este stabilit la mai puin de dou luni, situaie n care furnizarea copiei dosarului nu mai este posibil, cauza se amn de drept.Prile sau aprtorii lor pot solicita instanei s procedeze la msuri de instrucie complementare. Pot solicita, n scris, orice act necesar aflrii adevrului, naintea termenelor de judecat (prin curierul instanei sau de la gref), sau depunerea de concluzii exclusiv n scris. Cererea n acest sens trebuie formulat cel trziu nainte de ncheierea dezbaterilor, dar dac este formulat nainte de nceperea judecii, procurorul general poate dispune realizarea acestor acte n cadrul anchetei preliminare. Dac, n timpul judecrii cauzei, se solicit realizarea unei anchete complementare, tribunalul este n msur s se pronune asupra acestei cereri, fr a fi necesar pronunarea unei soluii pe fond. Totui, atacarea cu apel a deciziei luate n acest sens nu se poate face dect odat cu apelarea hotrrii pe fondul cauzei.n cazul admiterii cererii pentru o anchet complementar, unul dintre magistraii din compunerea completului sau un judector de instrucie desemnat de tribunal se va ocupa de efectuarea acesteia. n cazul respingerii acestei cereri, tribunalul este obligat s motiveze cu celeritate o atare decizie. i n cazul unei proceduri de urgen, inculpatul poate solicita o msur de investigare complementar.nainte de nceperea judecrii cauzei, preedintele completului trebuie s-l informeze pe inculpat c are dreptul la a nu declara nimic n faa instanei, citete actul de sesizare i, dac este cazul, i pune n vedere inculpatului c are dreptul la un interpret. n ceea ce privete dreptul la tcere, nvinuitul i inculpatul este informat de existena acestuia de-a lungul tuturor procedurilor pregtitoare trimiterii n judecat.