7/23/2019 Franco Buffoni

1/2

Franco Bufoni

Pentru o stiinta a traducerii

Imi aduc aminte ca in 1988 (mille novecento ottantotto), in timpul seminaruluitraducerea textului poetic (din care se naste anul urmator cursul semestrial de

teorie si practica a traducerii literare ext in !ata), multi domni oaspeti inca

re!u"au luand in ras termenul de traductolo#ie, dar nu pentru ca este urat ,

sau cel putin nu numai pentru asta (imi aduc aminte ca cineva propusese

translactica ca inlocuitor)$ re!u"ul era mai #rav si radical, si avea in vedere

insusi !aptul ca ar putea exista o stiinta a traducerii% &i aceasta cu toate ca

termenul !usese de'a introdus in Italia de "ece ani ca matrita din !rantu"escul

traductolo#ie, la randul sau utili"at cel putin din 19 (ca sa nu mai spunem de

nemtescul u*erset"un#s+issensca!t), cand aparuse Les problmes toriques

de la traduction de la traduction de -eor#e .ounin%

extul lui .ounin a devenit !oarte curand o specie de manual european,

cu pretuirile sale ine#ala*ile, dar si cu conceptia sa ri#uros structuralistica a

literaturii% /in acest ansam*lu ii deriva lui .ounin certitudinea 0 exprimata de

mai multe ori in opera sa 0 ca inainte de acel moment nici o teoreti"are serioasa

nu mai !usese incercata niciodata in domeniul traducerii% ntoine Berman in

(Florentin$ notea"a !aptul ca aici este #resit, in loc de ne tre*uia sa 2e 3nel3)

Lepreuve de letranger(1) a demonstrat insa in continuare ca 0 de exemplu 0 in

am*itus4ul 5omanticismului #erman cestiunea traductolo#ica sa 2e in mod

constant si sistematic de"*atuta% &i cu ar#umentatii vii si actuale inca si asta"i%6u toate acestea -ian!ranco Folena, cel mai acreditat adversar italian a lui

.ounin, in premisa celei de4a doua tipariri (1991) (7) a ul#ari"are si traducere

(19) (), vor*este explicit despre o !rumoasa de"mintire a lui .ounin din

partea lui Berman%

/ar Berman nu ar 2 avut un asemenea impact si atatea posi*ilitate de

audienta daca in 19: 0 cuAfter Babel0 -eor#e &teiner nu ar 2 !ormali"at intaia

mare re*eliune internationala a do#matismelor lin#visticii teoretice% &i spun

internationale pentru ca nu se puteau de2ni de putin aducerea anumitor studii

0 si a anumitor ra"vratiri 0 ale lui -ian!ranco Folena, atunci ca si acum din pacate

care circula numai in Italia% ccidental retin si ca, numai in a doua editie a lui

Dupa Babel (1997) (;), &teiner il introduce pe Folena in *i*lio#ra2e< insa o !ace

aratand Vulgarizare si traducereca aparut pentru prima data in 1991, si deci

!alsand complet cronolo#ia prioritatilor, Folena tratand in acelasi mod multe din

temele din Dupa Babelcu doi ani inainte (19 versus =, verso, spre> 19:)% 6u

si#uranta &teiner nu il cunostea%

In 19: -eor#e &teiner vor*ise deci despre necesitatea 0 din partea

traducatorului literar 0 de a retrai actul creativ care a in!ormat scrierea

ori#inalului, adau#and ca traducerea, inainte de a 2 un exercitiu !ormal, este o

experienta esentiala% /incolo de provocarile steineriene, ne vom putea intre*a

7/23/2019 Franco Buffoni

2/2

cum, in mod operativ, traductolo#ia a incercat, si sa reuseasca in 2ne sa

contraste"e predominarea lin#vistico4teoretica in propriul am*itus de studii%

?!orturile s4au concentrat de la inceput in tentativa de a discredita locul

comun care tinde sa con2#ure"e traducerea ca pe un su*produs literar, insa

invitand sa 2e considerata (aici ii mai tre*uie continuare