franciza
-
Upload
carmen-vitan -
Category
Documents
-
view
173 -
download
0
description
Transcript of franciza
De-a lungul timpului, activitatea hoteliera s-a dezvoltat in concordanta cu
insasi evolutia vietii economico-sociale.
In domeniul activitatii hotelurilor, dupa al doilea razboi mondial si mai ales dupa
1970, fenomenul concentrarii, prin creearea de lanturi hoteliere integrate si voluntare
s-au manifestat cu putere[1].
Cele mai rapide extinderi ale capacitatilor hoteliere au loc in zonele cu activitatea
economica cea mai dinamica, beneficiarii acestor hoteluri fiind oameni de afaceri.
Pe plan mondial exista doua forme fundamentale de exploatare: hoteluri
independente si lanturi hoteliere integrate. Independenta consta in autonomia
juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere, ca entitate economica de
sine statatoare.
Un lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati operationale
(hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela determinat, sub o aceeasi
marca si in cadrul unei logistici comerciale comune[2].
1.1. Lanturile hoteliere voluntare
Fenomenul lanturilor hoteliere voluntare (asociatii de hoteluri independente)
a luat avant odata cu intrarea in deceniul 8, ca reactie de aparare la extinderea
lanturilor hoteliere integrate.
Un lant hotelier voluntar este o uniune benevola de hotelieri independenti,
care - oferind un produs hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului si
al serviciului, desi diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii -
promoveaza si dezvolta o marca unica, colectiva cu scopul de a fi diferentiat de
acelasi produs/serviciu oferit de concurenta sau de alta firma.
Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la inceput pentru a respecta anumite
norme.
De regula un lant voluntar se creeaza la initiativa unui grup de hotelieri, pe
care ii leaga apartenenta la o anumita regiune si care - propunandu-si sa ofere un
produs relativ tipizat - definesc un numar de criterii obligatorii, mai mult sau mai
putin restrictive.
Multe dintre lanturi reusesc sa defineasca un produs - tip suficient de
diferentiat prin tematica, ceea ce le confera o pozitionare comerciala distincta.
Fiecare aderent isi pastreaza independenta juridica si financiara. Din punct de vedere
juridic, la nivelul fiecarui lant hotelier se creeaza o societate comerciala sau asociatie
fara scop lucrativ, ca entitate juridica distincta de fondatori. Anual se inregistreaza
noi hoteluri care adera, tot asa cum se inregistreaza si retrageri sau sanctiuni, soldate
cu excluderea hotelurilor care nu se conformeaza exigentelor. Se apreciaza ca
succesul in realizarea obiectivelor specifice se bazeaza tocmai pe o politica
riguroasa, cu controale severe.
Costurile de aderare depind de serviciile oferite. In general, este vorba de o
taxa de intrare, la care se adauga o redeventa anuala de 0,5 - 1,0 % din cifra de
afaceri, in functie de lant. Astfel taxa de intrare variaza intre 4700 - Logis de France
si 50.000 (platiti in 2 ani) - Relais et Chateaux; redeventa anuala este in cazul Logis
de France 400 FRF / camera, pentru Chateus et Hotels Independans 14.000 FRF;
Hotusa Eurostar 17.600 FRF, iar pentru Relais et Chateaux 40.000 - 80.000 FRF[5].
Coerenta politicilor comerciale si serviciile propuse aderentilor difera de la
un lant la altul. Unele lanturi au mijloace restranse de actiune - urmare unui numar
insuficient de aderenti -, notorietate limitata credibilitate aproximativa. Altele insa
creeaza produse cu tema si desfasoara o activitate apropiata de cea a lanturilor
hoteliere integrate: impun norme, intreprind actiuni de marketing direct, intocmesc si
utilizeaza fisiere de clienti, efectueaza controale de calitate, dispun de agenti de
vanzari, pun la dispozitie produse de primire cu sigla.
Principalele avantaje - servicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un
lant voluntar sunt: campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate
hotelurile aderente, cu difuzare pe scara larga in hotelurile lantului, agentii de voiaj,
etc.; birou de rezervari informatizat; asocierea la lantul hotelier al unei societati
furnizoare de echipamente sau produse alimentare si, in general obtinerea de preturi
preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, constituirea unei liste a furnizorilor
agreati; acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre
responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului; posibilitati de finantare
preferentiala; spalarea lenjeriei[6].
In Romania hotelul Parliament Bucuresti a fost acceptat in anul 2002 ca
membru al lantului hotelier Boutique Lodging International, cu 188 de hoteluri.
1.2. Grupurile de societati hoteliere si lanturile hoteliere integrate
Lanturile hoteliere integrate constituie latura comerciala a concentrarii
orizontale a ofertei. Din punct de vedere financiar - juridic, acelasi fenomen ia forma
grupurilor de societati.
Concentarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub forma
lanturilor hoteliere integrate, al carui suport juridic este reprezentat de grupurile de
societati. Un mare grup de societati poate sa creeze chiar mai multe lanturi hoteliere,
fiecaruia corespunzandu-i utilizarea unei marci.
Spre deosebire de lanturile voluntare - care constituie "simple" intelegeri intre
exploatanti independenti, mai mult sau mai putin artizanali - lanturile hoteliere
integrate ofera un produs coerent si omogen, sub directia unui stat major unic.
Acest stat major de directie planifica extinderea lantului, politica de infiintare de noi
hoteluri, structura organizatorica, angajarea personalului, pregatirea profesionala si
asigura un sistem comun de gestiune.
In SUA, lanturile hoteliere integrate detin 75% din piata.
Grupul de societati este "un ansamblu de societati aparent autonome, dar supuse unei
directii economice unitare, asigurata prin una sau mai multe dintre ele" (Prof.
CHAMPAUD).
In general un grup de societati cuprinde:
a) o societate mama, anume o societate la care nici o alta societate nu
detine o participatie de peste 50% si care poseda partcipatii superioare limitei de
50% la una sau mai multe societati; societatea mama poate sa aiba caracterul unei
societati holding, pentru care activitatea de baza este gestiunea unui portofoliu de
titluri;
b) una sau mai multe societati filiale, al caror capital este in posesia
directa a societatii - mama in cota de peste 50%;
c) una sau mai multe societati subfiliale, controlate in proportie de 50% de
catre filiale si deci depinzand indirect de societatea - mama;
d) una sau mai multe societati la care, direct sau indirect, societatea mama
detine participatii inferioare plafonului de 50%; poate fi vorba de asocieri in
participatie, de intreprinderi asociate asupra carora se exercita o influenta
semnificativa (20 - 50% din actiunile cu drept de vot) sau de investitii strategice (o
participatie de 10 - 20%);
e) una sau mai multe societati "aliate" - care graviteaza in jurul societatii -
mama, legate fiind de aceasta prin relatii contractuale - la care nu exista o participatie
sau aceasta este sub 10%.
Grupul de societati nu poseda personalitate juridica distincta. Punerea in evidenta a
rezultatelor financiare la nivelul grupului se face prin intocmirea conturilor
consolidate, care cuprind bilantul si contul de profit si pierdere, excluzand fluxurile
financiare din sanul grupului.
In Romania pot fi identificate structuri de grup, un exemplu in acest sens
fiind Continental. Societatea - mama este Continental SA., nici unul dintre actionarii
sai nedetinand participatii de peste 50%. Continental SA nu este o societate holding,
ea controleaza direct cinci societati (filiale).
1.3.2. Franciza hoteliera
Privind in jur, zilnic suntem inconjurati de francize care se remarca printr-o
promovare sustinuta a marcii si a firmei. Asistam la o internationalizare a
serviciciilor, iar franciza este una dintre modalitatile de internationalizare a acestor
activitati. Exportul de franciza nu a fost decat o consecinta fireasca a succesului ei ca
afacere, iar astazi, daca este adevarat ca ne indreptam spre o lume fara frontiere,
franciza reprezinta o componenta a acestei tendinte.
Franciza, desemneaza un sistem prin care un intreprinzator, francizorul, transmite
propriul savoir - faire altor intreprinzatori, francizatii, controland corecta aplicare a
acestuia, in schimbul unei contributii financiare. O franciza, in forma,
corespunzatoare, trebuie sa se sprijine pe un concept comercial, care si-a dovedit
deja valabilitatea[20].
Franciza moderna este o redescoperire a unei tehnici mai vechi. In Evul
Mediu, clericii, acordau o "scrisoare de fransiza" oraselor, meseriilor sau
persoanelor, pentru a desfasura anumite activitati. Francizele in Europa au disparut la
mijlocul secolului al XIX - lea si au reaparut acum circa 50 de ani in SUA, ca o
metoda de evitare a efectelor legilor antitrust in vanzarea automobilelor.
Asociatia Britanica de Franchising defineste franciza ca o "licenta
contractuala cedata de o persoana numita fransizor (cedent) care permite sau cere
beneficiarului sa desfasoare, in perioada de valabilitate a licentei, o anumita afacere,
folosind un nume specificat apartinand furnizorului. Conform acestui contract,
fransizorul are dreptul de a exercita un control continuu asupra beneficiarului, dar are
si obligatia sa asigure asistenta tehnica, pregatirea cadrelor, merchandisingul etc."
Cumpararea unei francize nu inseamna doar o investitie cu un grad mai mic
de risc, prin castigarea dreptului de a utiliza o marca recunoscuta, impreuna cu
sistemul de operare verificat in practica, pregatirea de specialitate, publicitate si
asistenta. Afacerea reprezinta, inainte de toate, o potrivire perfecta intre francizor si
francizat. Incheierea unui contract de francizare este precedata de investigatii
serioase din partea ambelor parti. De aceea, pregatirea terenului pentru o astfel de
colaborare este adeseori un proces de lunga durata. Inainte de a se implica in afacere,
persoana interesata va trebui sa-si faca o serioasa analiza a potentialului personal si
profesional.
O alegere potrivita nu inseamna doar achitarea unei sume de bani in schimbul
achizitionarii unui sistem economic verificat si eficient. Administrarea unei astfel de
afaceri implica o serie intreaga de aptitudini speciale pe care, de regula, francizorii le
cerceteaza cu meticulozitate. In afara de bani, experienta in afaceri, timp disponibil si
foarte multa vointa, o conditie esentiala pentru succesul in aceasta activitate, este
interesul special pentru munca desfasurata. Nu este suficienta doar placerea de a
manca pizza, de a lucra in aer liber sau de a face gimnastica, de exemplu, pentru a
reusi.
Cu exceptia francizelor hoteliere, unde conducerea afacerii este incredintata, de cele
mai multe ori, unei echipe manageriale, in toate celelalte domenii cumparatorii
licentei se implica activ si isi dedica majoritatea timpului activitatii respective. Acest
aspect implica, pe de o parte, disponibilitatea de a invata, iar pe de alta, de a fi
receptivi la ordine si indicatii din partea francizorului. In plus, un potential investitor
in aceasta afacere trebuie sa aiba reale disponibilitati de a lucra cu oamenii, in
program prelungit si in conditii de stres continu (cel putin la debutul actiunii).
Contractul de franciza este o varianta relativ recenta a contractului de
concesiune, prin care o intreprindere producatoare sau prestatoare de servicii -
denumita cedent sau francizor - in schimbul unei remuneratii, concesioneaza unei
alte intreprinderi - denumita cesionar, francizat / francizer sau beneficiar - marca sa
de produs sau de serviciu, impreuna cu asistenta tehnica si ansamblul mijloacelor si
metodelor de comercializare, apte sa asigure gestiunea in cele mai bune conditii de
rentabilitate.
Contractul de franciza are caracteristicile unui contract de afiliere sau de
adeziune. Esenta sa consta in urmatoarele elemente: beneficiarul si francizorul sunt
autonomi din punct de vedere financiar - juridic; beneficiarul utilizeaza in interesul
sau marca apartinand francizorului, cu toate atributele (sigla, slogane etc);
beneficiarul isi desfasoara activitatea pe baza "savoire - faire" -ului conceput si
verificat de catre francizor; franciza, de regula, este insotita de o garantie de
neconcurenta (exclusivitate teritoriala a beneficiarului), ca si punerea la dispozitie a
serviciilor comune specifice la nivel de lant;
remuneratia francizorului consta intr-o taxa de afiliere, urmata de redevente de
exploatare a hotelului.
Hotelurile francizate beneficiaza de o autonomie superioara celei aferente
incheierii unui contract de management. Francizatul poate avea dreptul sa revanda
afacerea unor terti.
Francizorul va impune un caiet de sarcini cuprinzand norme (standarde) de
prestare a serviciilor. Cu cat ponderea hotelurilor francizate in totalul hotelurilor unui
lant este mai mare, cu atat incadrarea in prevederile normelor ridica mai multe
probleme si implica proceduri riguroase de control(prin inspectori sub acoperire,
"anonimi" - "vizite - mister"). In baza unui contract de franciza functioneaza si
hotelul Inter-Continental Bucuresti, de asemenea, Best Western (Balvanyos,
Bucuresti, Mamaia, Arad si Gura Humorului - in ordinea incheierii contractului),
care, de acum, la scara nationala, formeaza un lant hotelier distinct si Howard
Johnson.
Serviciile oferite de francizor inregistreaza situatii diferite de la un lant la altul.
Remuneratia se stabileste, in primul rand, in functie de complexitatea acestor
servicii. Taxa initiala de afiliere sau de cumparare a licentei este o suma forfetara sau
determinata de numarul de camere. In schimbul taxei de afiliere, francizorul
concesioneaza dreptul de utilizare a marcii pentru serviciile hoteliere prevazute in
contractul de franciza, dreptul neintinzandu-se si asupra altor servicii.
Ansamblul serviciilor asigurate hotelierului independent de catre francizor cuprinde:
servicii de baza, servicii ocazionale si servicii optionale.
Serviciile de baza includ punerea la dispozitie a "savoire - faire" - ului,
asistenta tehnica, consultanta, controalele periodice, exclusivitatea teritoriala,
actiunile promotionale. "Savoire - faire"-ul presupune obligatia de comunicare, prin
transmiterea verbala (stagii de formare) si in scris ("manuale de proceduri standard").
Remuneratia serviciilor de baza se face anual sau pe fractiuni dintr-un an. Ea se
calculeaza fie ca procent din cifra de afaceri totala, fie ca suma forfetara / camera /
an.
Serviciile ocazionale reprezinta asistenta pe care hotelul francizat o poate
solicita in mod expres (consultanta pentru publicitatea locala, experti in gestiune,
inginerie, relatii publice). Serviciile sunt facturate pe baza salariului orar al
consultantului, majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale.
Serviciile optionale cuprind prestatii a caror organizare la nivelul lantului este
facultativa. Dintre acestea unele servicii (publicitatea, rezervarile) se dovedesc tot
mai indispensabile. Remuneratia este stabilita pentru fiecare prestatie in parte:
serviciul rezervari - un procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare, la care, in
unele cazuri, se adauga o suma forfetara pentru fiecare camera sau pentru fiecare
rezervare in parte; publicitatea la nivelul lantului - 1% din cifra de afaceri totala sau
o suma forfetara pentru fiecare camera; avantajele procurate de societatatea de
aprovizionare - 5% din pretul marfurilor sau echipamentelor livrate; formarea
personalului (suplimentara formarii hotelierului, care este inclusa in randul
serviciilor de baza).
Contractul de franciza se incheie pe o perioada limitata, de exemplu 10 ani
(la Inter-Continental Bucuresti). De regula, valabilitatea sa este prelungita.
Avantajele francizei sunt: pastrarea independentei hotelului, includerea in
sistemul centralizat de rezervari, participarea comuna la targurile internationale,
cataloage de prezentare, strategii de marketing comune, furnizori comuni (si deci
costuri mai mici pentru hoteluri), taxe de afiliere mici.
Ca dezavantaje putem aminti: strategia de marketing si publicitate poate fi
uneori nepotrivita pentru piata romaneasca. Accesul la sistemul de rezervari global al
lantului poate fi suplinit prin inscrierea in sistemele de rezervari independente.
Contractele de franciza, mai putin costisitoare, vor fi mult mai cautate de
catre proprietari decat cele de management. Diferenta dintre cele doua, consta in
faptul ca la un contract de franciza proprietarul numeste singur conducerea hotelului,
in timp ce la un contract de management, operatorul hotelului aduce si personalul de
conducere, iar proprietarul nu poate interveni cu nimic in politica operatorului. Cea
mai importanta pentru proprietar este diferenta de costuri: un contract de
management este mult mai costisitor decat o franciza, intrucat taxele aferente se
raporteaza in primul caz la intreaga cifra de afaceri, iar in al doilea, doar la veniturile
obtinute din exploatarea camerelor. In timp ce contractul de franciza se semneaza pe
perioade scurte, cel de management leaga proprietarul de operatorul hotelier pentru
10 - 20 de ani, iar conditiile de reziliere prevad, de obicei, penalitati pentru
proprietar. Pe piata romaneasca o franciza este mult mai rentabila decat un contract
de management, cu conditia ca personalul de conducere sa fi lucrat deja intr-un lant
international. Daca acum exista mai multe contracte de management decat francize,
in viitorul apropiat raportul de forte se va inversa, pentru ca managerii romani au
ajuns la fel de performanti ca strainii.
Asumarea "spiritului de lant" implica un efort de promovare a marcii din
partea fiecarui hotel, in colaborare cu sediul lantului si cu centrala de rezervari. De
asemenea,
"spiritul de lant" este indispensabil, dar in nici un caz nu se urmareste ca hotelurile sa
fie transformate pana la a-si pierde identitatea. Dimpotriva, fiecare trebuie sa aiba
propria-i individualitate, integrandu-se in mediu. Filozofia este diversitatea in
calitate.
Asa cum am aratat si in primul capitol al lucrarii, contractele de franciza,
contracte mai putin costisitoare, vor fi mult mai cautate de catre proprietari decat
cele de management. Pentru a mari numarul clientilor si cifra incasarilor, din ce in ce
mai multe hoteluri opteaza pentru afilierea la un lant international. Aceasta se face in
doua moduri: franciza sau contractul de management. Prin amandoua, proprietarul
cumpara un nume (o marca) si o reteta de afacere (know-how). Diferenta consta in
faptul ca la un contract de franciza proprietarul numeste singur conducerea hotelului,
in timp ce la un contract de management, operatorul hotelului aduce si personalul de
conducere, iar proprietarul nu poate interveni cu nimic in politica operatorului. Cea
mai importanta pentru proprietar este diferenta de costuri: un contract de
management este mult mai costisitor decat o franciza, intrucat taxele aferente se
raporteaza in primul caz la intreaga cifra de afaceri, iar in al doilea, doar la veniturile
obtinute din exploatarea camerelor. In timp ce contractul de franciza se semneaza pe
perioade scurte, cel de management leaga proprietarul de operatorul hotelier pentru
10 - 20 de ani. Iar conditiile de reziliere prevad, de obicei, penalitati pentru
proprietar. Pe piata romaneasca o franciza este mult mai rentabila decat un contract
de management, cu conditia ca personalul de conducere sa fi lucrat deja intr-un lant
international. Daca acum exista mai multe contracte de management decat francize,
in viitorul apropiat raportul de forte se va inversa, pentru ca managerii romani au
ajuns la fel de performanti ca strainii.
3.1. Clasamentul mondial al celor mai mari concentrari hoteliere
Pentru intocmirea clasamentelor mondiale, se ia in considerare ansamblul hotelurilor
care utilizeaza marcile comerciale respective, inclusiv pe acelea cu care grupul are
incheiate contracte, in conformitate cu lista tipurilor de societati considerate
componente ale unui grup, care depaseste limitele perimetrului de consolidare.
Clasamentul mondial al grupurilor hoteliere
Cele mai multe dintre marile grupuri hoteliere isi au originea peste Ocean si
se afla sub control american. Se apreciaza ca peste 25% dintre camerele din hoteluri
si unitatile similare existente pe plan mondial - indiferent de forma de exploatare - se
afla in Statele Unite. Dintre cele 300 de grupuri si societati incluse in clasamentul
mondial al revistei "Hotels", care reprezinta peste 6 milioane de camere, mai mult de
jumatate isi au sediul in SUA, iar restul in alte peste 40 de tari: in Marea Britanie, in
Japonia etc. Primele zece grupuri detin peste 3,5 milioane camere. Pentru aceste zece
grupuri, cresterea din cursul anului 2003 fata de 2002 a fost de 81.710 camere. Fata
de 2002 singura modificare in primele zece pozitii este aparitia grupului
InterContinental Hotels pe locul 1, celalte noua grupuri nu si-au schimbat locul in
clasament (vezi. tabelul 3.1).
Franciza Best Western
Best Western International, un nume de referinta in industria hoteliera
mondiala, isi intampina oaspetii de peste jumatate de secol. Cele 4000 de hoteluri
raspandite in 80 de tari confera lantului Best Western un renume fara egal. La nivel
mondial, Best Western este cel mai mare lant hotelier care opereaza in franciza. De
asemnea, Best Western ocupa locul 1 si in clasamentul european. De fapt, Best
Western a fost considerat cel mai mare lant hotelier voluntar. Practic, reconsiderarea
in randul lanturilor hoteliere integrate a fost consecinta multiplicarii serviciilor
oferite hotelurilor "aliate".
In Romania, Best Western este o prezenta reala, puternica si dinamica cu un
prestigiu confirmat de succesul celor sapte hoteluri afiliate, operate independent si
aflate in proprietate privata. Cu eleganta si personalitate memorabila, hotelurile
subscriu acelorasi valori si se remarca prin atitudinea impecabila, performanta
serviciului si exigenta valorii asumate.
In Romania functioneaza sapte hoteluri sub marca Best Western: Balvanyos
(1999), Parc Bucuresti (1999) , Savoy Mamaia si Central Arad (2000), Bucovina -
Club de Munte (2002), Topaz Cluj Napoca, Ambasador Timisoara. Numarul
hotelurilor din Romania este mai mare decat in alte tari. Astfel, in Ungaria si Polonia
sunt cate sase, in Lituania, Slovacia, Rusia si Slovenia cate doua, iar in Bulgaria,
Iugoslavia si Letonia doar cate unul singur.
Drepturile de reprezentare in tara al lantului Best Western apartine societatii
Concept Consult & Prospect (development coordinator Malin Malineanu).
Nu exista conditii stricte de afiliere in lantul Best Western. Acceptul Best Western
depinde de orasul in care se afla hotelul, amplasamentul sau, numarul de camere,
clasificare, potential si posibilitatea de a face investitii. Hotelul trebuie sa aiba cel
putin 30 de camere, pentru ca taxele de franciza sa nu fie impovaratoare. In pofida
statutului actual de cel mai mare lant hotelier integrat din lume, la scara mondiala,
Best Western se afirma si prin selectivitate; astfel in urma cu cativa ani, se aprecia ca
peste 80% dintre cererire de aderare sunt respinse. Trebuie precizat ca nu pot intra in
lant hoteluri clasificate sub categoria trei stele.
Contractul de franciza se semneaza pe doi ani, iar dupa aceea poate fi
reinnoit. Cat despre taxele care se platesc, ele se impart in patru categorii:
- taxa de afiliere (se achita o singura data, la inceput) variaza intre 12.000 - 15.000
USD ;
- taxa pe camere, 12 - 15 USD/camera/luna ;
- taxa de marketing 3.500 USD/an si
- o taxa de 10% de rezervare prin sistemul centralizat al lantului;
Avantajele apartenentei la Best Western sunt pastrarea independentei
hotelului, includerea in sistemul centralizat de rezervari, participarea la targuri,
cataloage comune de prezentare. Un exemplu in acest sens este hotelul Parc, care
inainte de intrarea in lant avea un grad de ocupare de 35%, la un tarif mediu de 30
USD de camera pe noapte. In urma investitiilor facute, tariful camerei a crescut la 80
USD, iar gradul de ocupare s-a dublat[59].
Rapiditatea cu care s-au finalizat negocierile de aderare ale hotelurilor
Ambasador din Timisoara si Topaz din Cluj dovedeste ca franciza devine treptat
printre hotelierii romani o garantie a succesului in afaceri.
Best Western Bucovina - Club de Munte, "poarta de intrare in lumea
fantastica a obiceiurilor si traditiilor din tinutul de basm al Bucovinei" este situat in
imediata apropiere a faimoaselor manastiri pictate, inconjurat de obcinele
bucovinene. Hotelul are 130 de camere, restaurant, 5 sali de conferinte, SPA (fitness,
sauna, jacuzzi, hammam, masaj), salon de mic dejun, lobby - bar. Tariful este intre
51 - 63 pentru o camera single si 66 - 82 pentru o camera dubla, TVA -ul si micul
dejun fiind incluse. Best Western Bucovina Gura Humorului, in urma unei investitii
de cinci milioane de dolari a fost clasificat la patru stele.
Best Western Central ofera imaginea localizarii lui pe harta Aradului: in
inima orasului. Oportunitatile se dezvaluie: acces facil la mijloace de transport, la
institutii de cultura si arta, banci, organizatii importante, magazine de lux. Recent
modernizat, hotelul ofera oaspetilor 42 de camere confortabile si facilitati la nivelul
standardelor internationale ale celui mai mare lant hotelier mondial. Tarifele sunt 40
- 55 euro pentru o camera single, 55 - 70 euro pentru o camera dubla. In weekend
tarifele sunt: 35 euro pentru o camera single si 50 euro pentru o camera dubla, TVA
si micul dejun fiind incluse.
Best Western Topaz situat in imediata apropiere a centrului istoric si
comercial al Clujului, intr-o zona linistita rezidentiala, surprinde prin rafinament si
stil. Flexibilitatea spatiilor si atmosfera distincta confera un plus de vitalitate oricarui
eveniment, incepand cu seminarii si conferinte, pana la distinse intruniri mondene.
Afiliat in septembrie 2003, hotelul Topaz din Cluj, primul hotel privat din Cluj-
Napoca are 49 de camere si este clasificat la trei stele. In anul 2002 unitatea a avut o
cifra de afaceri de 8,5 miliarde de lei, iar in 2003 de 20 de miliarde de lei, crestere ce
a rezultat din afilierea la Best Western, dar si din centrul de conferinte ai restaurantul
romanesc. Unitatea functioneaza de 11 ani si a fost primul hotel particular din Cluj,
iar de-a lungul timpului proprietarii au investit peste
patru milioane de dolari. In cei 11 ani de functionare gradul mediu de ocupare a fost
de 70 - 75%, dar Sorin Radoiu - Les, directorul general al hotelului spera ca dupa
afiliere procentul sa creasca cu macar 10%. Aproape 90% din clientii hotelului sunt
oameni de afaceri, iar o camera dubla costa 55 de euro.
Best Western Savoy Mamaia - Constanta este sinonim cu plaja si marea.
Hotelul are 131 de camere si apartamente, ce ofera o panorama spectaculoasa, sali de
conferinta cu infrastructura moderna, acces la Wireless Internet. Amplasat direct pe
plaja, hotelul ofera piscine pentru adulti si copii. Best Western Savoy Mamaia
dispune de un centru de sanatate modern, cu proceduri pentru balneoterapie,
fizioterapie, electroterapie, hidroterapie, geriatrie - gerontologie, bazin cu apa de
mare, bai de plante, jacuzzi si, in premiera in statiunea Mamaia, tratamente si
impachetari cu namol si parafina. Hotelul Savoy din Mamaia, clasificat la patru stele,
se numara printre unitatile de c cazare preferate de turistii nemti, dar si pentru
extrasezon, de catre ofiterii americani stationati in zona, in timp ce Balvanyos a
devenit o locatie recunoscuta pentru gazduirea conferintelor si altor evenimente, cu
accent pe activitati de team-building.
Best Western Parc Hotel Bucuresti, situat la 15 minute de Aeroportul
International Otopeni si la cateva minute de centrul orasului. Are 13 etaje si 267 de
camere, un centru de conferinte cu o capacitate de pana la 300 de persoane.
Camerele dispun de aer conditionat reglabil, televizor color cu 30 de canale, telefon
international, minisafe individual, data port, minibar, uscator de par infocenter.
Pentru oaspetii hotelului se asigura transport gratuit aeroport - hotel - aeroport cu
microbuzul. Tariful pentru o camera single este de 128 euro, iar pentru o camera
dubla de 146 euro.
Departe de agitatia citadina, pierdut in padurile ce inconjoara Lacul Sf.
Ana, Best Western Balvanyos Conference Hotel &Spa se bucura de un cadru natural
care imbina linistea si aerul proaspat ale peisajului montan cu valoarea de exceptie a
resurselor terapeutice. Best Western Balvanyos a devenit, probabil, cea mai atractiva
destinatie pentru recreere si relaxare, dar, mai ales, pentru reusita intalnirilor de
afaceri, conferintelor si seminariilor. Recent renovat si constant modernizat la nivelul
standardelor ce au facut renumele lantului mondial Best Western, hotelul isi incanta
oaspetii cu 78 de camere confortabile, 5 sali de conferinta, terase insorite, un lobby
bar si un restaurant elegant care imbie cu preparate ale bucatariei traditionale si
internationale. Tariful unei camere single este de 35 euro in "low season" si 50 euro
in "season", iar o camera dubla costa 45 euro in "low season" si 60 euro in "season".
In perioada sarbatorilor de iarna tarifele cresc cu 30 euro/noapte fata de cele din
sezon.
Best Western Ambasador este o combinatie eleganta intre arta si
ospitalitate. Hotelul este deschis in anul 2002, este clasificat la 4 stele si este cea mai
valoroasa locatie a Timisoarei, constructia si amenajarea lui reprezentand o investitie
de peste 2,5 milioane de dolari.. Cele 35 de camere si 5 apartamente de lux fac din
Best Western Ambasador Hotel destinatia potrivita gusturilor rafinate.
'Peste 300.000 de turisti din toata lumea vad in fata ochilor sigla Best Western cand
se trezesc dimineata. Este unul dintre motivele pentru care am vrut ca hotelul meu sa
poarte aceasta marca, iar previziunile mele au fost confirmate prin faptul ca in
primele trei ore dupa afiliere am inceput sa primim rezervari din strainatate', spune
Dorel Prodan, directorul hotelului Ambasador din Timisoara, ultimul afiliat la lant.
Proprietarul hotelului Best Western Ambasador este societatea Tuya Invest
Corporation, care mai detine hotelurile Doria*** din Timisoara si Tibiscum** din
Caransebes. Negocierile cu Best Western au evoluat foarte rapid si afilierea a dus la
cresterea gradului de ocupare, de la 50% la 65%.
O camera dubla la Best Western Ambasador costa 94 de euro, iar aproximativ 80%
din clienti sunt straini, hotelul adresandu-se oamenilor de afaceri.
Tinta principala a Best Western Romania sunt hotelurile de business din
orasele importante, care au capacitatea de a atrage oameni de afaceri atat romani, cat
si straini, dar nu sunt excluse pe viitor hoteluri in zone precum Valea Prahovei.
Ca si celelalte lanturi hoteliere mari si Best Western a creat un program de fidelitate
intitulat Gold Crown Club. Pentru a deveni membru in programul Gold Crown Club
din cadrul lantului Best Western nu este necesara plata nici unei taxe. Cum
functioneaza sistemul de recompensare a clientilor fideli? Pentru fiecare dolar
cheltuit in hotelurile lantului se va primi un punct, iar punctele pot fi transformate in
diverse reduceri. 'Aproximativ 23% din totalul clientilor sositi prin intermediul
sistemului nostru centralizat de rezervari sunt posesori de card Gold Crown Club.
Acest procentaj situeaza Romania inaintea majoritatii tarilor din sud-estul Europei',
precizeaza Lorena Preda, director de marketing si vanzari la Best Western. Membri
inscrisi in Gold Crown Club, beneficiaza de reduceri la toate cele sapte hoteluri
din tara. Gradul de ocupare la nivelul intregului lant a crescut cu aproape 10%. Spre
deosebire de celelalte lanturi hoteliere, reducerile nu difera de la o tara la alta. Printre
beneficiile posesorilor de card Gold Crown Club se numara: punctele se obtin pe
baza numarului de nopti de cazare; toti membrii Club Capital beneficiaza de 15 -
20% reducere la cazare in hotelurile BW din Balvanyos si Gura Humorului; la 1.500
puncte se primeste o limuzina de la compania Avis gratuit pentru o zi; la 2.300 de
puncte se primeste o limuzina gratuit un week-end; la 800 de puncte (aproximativ
zece nopti de cazare) se primeste gratuit o noapte de cazare; pentru cazari la
hotelurile BW din SUA, Canada si Marea Britanie, se acumuleaza cate 250 de mile
pentru fiecare sedere, mile ce pot fi folosite pe liniile aeriene partenere: Air Canada,
Delta, United, American Airlines, US Airways. Cel mai tare punct al programului
este acela ca toti abonatii Orange beneficiaza de o reducere intre 10 si 50% in oricare
din hotelurile lantului.
Hotelurile intrate in lant au dovedit deja cat de profitabila este apartenenta la Best
Western, sustinuta de imbunatatirea produsului. Best Western isi va spori in
continuare numarul de hoteluri in Romania.
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA
INTERNATIONALIZAREA UNEI FIRME
FRANCIZA HOTELIERA
Bulgaru Simona
Moraru Iulian
MRAI,2013