IAnul XII Nr. 576 Duminic[ 16 februarie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 5

Metode adoptate de popoare pentru a se men\ine `n form[

Maria Antoaneta \inea un servitor numai pentru cele 500 perechide pantofi ale sale

PAGINA 8PAGINA 7

Mihai Eminescu şi-a petrecut mare parte din penultimul ande viaţă la Botoşani, în grija surorii sale Harieta Eminovici. Ră-mas fără bani, fără alte mijloce de trai, bolnav la pat, poetul ne-pereche trăia în anul 1887 într-o clădire cu două camere lângăBiserica "Sfântul Dumitru". Sora poetului abia se întreţinea, aşacă abia putea să plătească un om care să îl îngrijească şi să îiofere tratamentul necesar. Rămasă fără bani, Harieta nu îl maipoate plăti nici pe argat, tocmai în preajma incendiului din iunie1887, care a mistuit o mare parte din casele ;i dughenele Bo-toşaniului de sfârşit de secol XIX.

Boala şi sărăcia sunt cuvintele prin care poate fi descrisă, pescurt, a doua parte din viaţă a poetului buzoian Ion Nicolescu.A fost unul dintre textierii preferaţi de către marii folkişti aiţării, versurile sale regăsindu-se în numeroase melodii din co-lecţia Cenaclului „Flacăra”. Nicolescu a fost un poet excentric,„ciudat”, căruia o boală apăsătoare i-a alterat destinul încă dinanii tinereţii. Traiul mizer, dezordonat, şi-a pus din ce în ce maiadânc amprenta pe starea de sănătate a poetului, astfel că în fe-bruarie 2012 s-a prăbuşit pe caldarâm, chiar lângăzidul liceului pe care îl absolvise.

Adelin Petri;or ;i-a lansat carteala Satu Mare Cunoscutul corespondent de r[zboi, Adelin Petri;or, a sus\inut`n 13 ;i 14 februarie dou[ conferin\e publice intitulate “Coreea deNord, nimic de invidiat”, la invita\ia Centrului Cultural G. M

Zamfirescu. De asemenea, el ;i-a promovatcea mai recent[ carte publicat[ `n 2013,"|ara cu un singur gras". La conferin\e,participan\ii au putut viziona ;i filmuldocumentar realizat de Adelin Petri;or ;ioperatorul C[t[lin Popescu, cu prilejulvizitei f[cute `n 2012 `n cea mai `nchis[\ar[ de pe glob. Jurnalistul a fost prezent ;i`n studioul Informa\ia TV unde a vorbitdespre dictatura din Coreea de Nord,despre comunism ;i cultul personalit[\iiduse la paroxism.

Sintia Fanea< :coala britanic[ pune accentpe studiul individual ;i creativitate

PAGINA 10

Aurel Popp este, f[r[ `ndoial[,artistul cel mai complex care a tr[it ;ia muncit `n Satu Mare. Cunoscut maimult ca pictor, Aurel Popp a avutpreocup[ri din cele mai diverse. S-astr[duit s[ pun[ bazele unei ;coli dearte `n perioada interbelic[. Aorganizat expozi\ii `n principaleleora;e din Transilvania. ~ns[ unul dintre meritele sale,foarte pu\in recunoscute, este acela dea fi pus bazele Muzeului de Art[ dinSatu Mare. :i-a donat crea\iile, `ndepozitele Muzeului de Art[ se afl[ o

adev[rat[ avere, reprezentat[ deoperele sale. A l[sat ora;ului Satu Mareatelierul s[u. A f[cut foarte multpentru Satu Mare, dar recuno;tin\a selas[ a;teptat[. Atelierul s[u este `ntr-o stareavansat[ de degradare. ~ntr-o starejalnic[ era ;i casa `n care s-a n[scutpoetul Ady Endre, prieten al pictoruluirom]n. Public[m `n acest num[r unfragment de jurnal ̀ n care Aurel Poppdescrie `ntr-o manier[ aparte starea`n care a g[sit casa poetului Ady Endre,`nainte de a deveni cas[ memorial[.

A;a cum reiese ;i din acest scurtfragment, f[r[ efortul pictorului AurelPopp, nu ar fi existat casa memorial[Ady Endre. Gestul s[u merit[ toat[recuno;tin\a urma;ilor, a iubitorilorde poezie ;i art[. Anun\[m cu aceast[ ocazie c[, dinnefericire, casa ̀ n care a locuit pictorulnu are nici m[car o simpl[ plac[. Casaexist[ ;i este situat[ pe strada PetruMaior, num[rul 11/B. Asupra acestuisubiect vom reveni.

Continuare `n pagina 3

F[r[ Aurel Popp nu ar fi existat CasaMemorial[ Ady Endre

PAGINA 2

Cursurile de gimnastic[acvatic[ u;ureaz[na;terea

PAGINA 4

Cei mai celebri scriitori rom]niau avut adesea probleme cu banii

2 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

Timp de dou[ zile, jurnalistulAdelin Petri;or s-a aflat la SatuMare. Cunoscutul corespondentde r[zboi, a sus\inut `n 13 ;i 14februarie dou[ conferin\e publiceintitulate “Coreea de Nord, nimicde invidiat”, la invita\ia CentruluiCultural G. M Zamfirescu.

De asemenea, el ;i-a promovat ceamai recent[ carte publicat[ ̀ n 2013, "|aracu un singur gras". La conferin\e, parti-cipan\ii au putut viziona ;i filmul docu-mentar realizat de Adelin Petri;or ;i ope-ratorul C[t[lin Popescu, cu prilejul viziteif[cute `n 2012 `n cea mai `nchis[ \ar[ depe glob.

Jurnalistul a fost prezent ;i ̀ n studioulInforma\ia TV unde a vorbit despre dic-tatura din Coreea de Nord, despre co-munism ;i cultul personalit[\ii duse p]n[la paroxism.

Corespondent de r[zboi

Adelin Petri;or este `n prezent co-respondent special al televiziunii publice.De-a lungul carierei a fost prezent ̀ n nu-meroase zone de conflict din Afganistan,Irak, Liban, Israel, Algeria, Egipt, Alba-nia, Tunisia, Siria, etc. ~n 2003 a fost sin-gurul corespondent rom]n care a trans-mis din Bagdad, ̀ n 2006 a realizat un do-cumentar despre Guantanamo, cea maitemut[ `nchisoare american[ iar `nprim[vara lui 2012 a fost `n Japonia laFukushima, la un an de la triplul dezastrucare a lovit aceast[ \ar[.

A intervievat ̀ n cariera sa o mul\imede personalit[\i interna\ionale printrecare Yasser Arafat, Ehud Barak, Benja-min Netanyahu, Valentino Rossi, ayatol-lahul Mohammad Fadlallah, Jaap deHoop Scheffer.

A fost distins cu Marele PremiuAPTR în 2003, Premiul pentru cel maibun reportaj în 2007 şi Premiul pentrudocumentar politic în 2009. În 2012 aparticipat la International PhotographyAwards (Los Angeles) cu cinci fotografiirealizate în Coreea de Nord, fiind printrefinaliştii la Marele Premiu „Discovery ofthe year” şi adjudecîndu-şi premiul lasecţiunea „Editorial Non-Pro”. Docu-

mentarul Coreea de Nord, nimic de in-vidiat a rulat la TIFF în 2012. În 2013 afost ales în selecţia oficială la Astra FilmFestival Sibiu, unul dintre cele mai im-portante festivaluri de documentare dinEuropa de Est.

Sute de oameni au fost prezen\i `n cele dou[ zile de conferin\e

Un profesionist des[v]r;it, modest;i cu o mare dorin\[ de a cunoa;te oa-meni, Adelin Petri;or a reu;it s[ `i stâr-neasc[ pe s[tm[reni s[ participe interac-tiv la o lec\ie de istorie contemporan[.~n cele dou[ zile, sala Centrului Cultural

GM Zamfirescu a adunat peste 300 departicipan\i cu care ziaristul a avut undialog deschis, r[spunzând la toate`ntreb[rile care i-au fost puse. Nu depu\ine ori s-a aplaudat la scen[ deschis[lu[rile lui de pozi\ie. Mai ales tinerii ;ielevii au apreciat felul direct, f[r[ocoli;uri de a spune lucrurilor pe nume.

Adelin Petri;or le-a povestit celorprezen\i la evenimente, cum a a;teptattimp de ;ase ani s[ primeasc[ viza pentruCoreea de Nord, cum `ntr-un regim to-talitar al secolului XXI, m]ncarea se d[`nc[ pe cartel[, c]t de tri;ti ;i c]t tem[torisunt nord coreenii c]nd trebuie s[ vor-beasc[ cu str[inii.

Coreea de Nord - un lag[r

c]t o \ar[

Din 1948, Coreea de Nord este con-dus[ de Kim Ir Sen ;i descenden\ii aces-tuia cu o m]n[ forte, ajuta\i de un aparatde opresiune ;i propagand[. 45 de mi-lioane de oameni tr[iesc la limita sub-zisten\ei cu 5 kilograme de cartofi ;i 1, 5kilograme de carne de lun[, `n timp cecopiilor li se spune la ;coal[ c[ fondatorul\[rii, liderul absolut are puterea s[opreasc[ sau s[ aduc[ ploaia. ~ntre 1994-1998, aceast[ \ar[ a trecutprintr-o perioad[ de foamete `n care sepresupune c[ au murit `ntre 250 de miide oameni p]n[ la 1, 5 milioane. Oricumregimul nu vrea s[ recunoasc[ acest lu-cru, datele fiind doar estim[ri avansatede ONU sau de alte organiza\ii nongu-vernamentale interna\ionale. :i azi peste3 milioane de nord-coreeni tr[iesc dato-rit[ ajutoarelor de hran[ trimise de Chinasau Japonia.

~n 1971, Nicolae Ceau;escu face pri-ma vizit[ oficial[ `n aceast[ \ar[ comu-nist[. Impresionat de primirea fastuoas[,de miile de oameni care l-au `nt]mpinataplaud]nd zgomotos, preia modelul cul-tului personalit[\ii. "Dac[ nu ar fi fostevenimentele din 1989, Rom]nia ar fiavut mari ;anse s[ fie azi `n postura `ncare se afl[ Coreea de Nord", a mai spusAdelin Petri;or. De aceea nu trebuie s[uit[m iar t]n[ra genera\ie s[ afle despretoate derapajele care se petrec ̀ ntr-o dic-tatur[.

~ntrebat de participan\ii la cele dou[conferin\e ce l-a impresionat cel mai mult`n Coreea, Adelin Petri;or a r[spuns c[oamenii au fost cei care l-au impresionat,mai precis triste\ea lor, lipsa de reac\ie,frica ;i teama de a se uita `n ochii altora.

Cartea lui ap[rut[ la editura Poliroma fost cea mai v]ndut[ carte a unui autorrom]n la T]rgul de carte Gaudeamus,de la finele anului trecut ;i se men\ine ̀ nacest top. Volumul Ţara cu un singurgras, cu o prefaţă semnată de Emil Hu-rezeanu, este disponibil[ şi în ediţie di-gitală .

Adelin Petri;or nu este la primaapari\ie editorial[, `n 2010 a lansat laaceea;i editur[, "R[zboaiele mele" ;i al-bumul de fotografii Coreea de Nord, unlagăr c]t o ţară (2012).

V. Shibata

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

18 februarie 1916, este ziua în care ceadintâi regină a României Elisabeta s-a stinsdin viață, fiind înmormântată în bisericamănăstirii Curtea de Argeș, alături de celcare i-a fost soț. Elisabeth Pauline OttilieLuize zu Wied s-a născut la 29 decembrie1843 la Neuwied în Germania. A moștenitde la tată, principele Hermann de Wied,un filozof de seamă a vremii, dragosteapentru știință și literatură, iar de la cea carei-a dat viață, principesa Maria de Nassau,o femeie de o rară energie, puterea de asuporta toate greutățile ce i le-a rezervatsoarta. Un portret deosebit i-a fost conturatîn anul 1913 de gazetarii revistei “Lucea-fărul” în ediția specială care i-a fost dedi-cată la jubileul de 60 de ani. Mica princi-pesă a avut o tinerețe tristă.

Doi frați i-au murit în intervale scurte,de boli grele. Asemenea începu să cautemângâiere și să umple golul sufletului prinstudiu. Sub conducerea unui profesor îșiînsuși limbile principale ajungând cea maiinstruită principesă. În octombrie 1869 secăsătorește cu principele Carol de Hohen-zollern noul Domn al Țării Românești,naște o fetiță cu numele de Maria (1970-1974) cea dintâi și cea din urmă, care însămoare la numai 4 anișori. Tinerețea tristăa fetei și durerea mamei au influențat șiscrisul poetei Carmen Sylva. După războ-iul de Independență din 1877 și Tratatulde la Berlin semnat anul următor, în 1881România a fost recunoscută ca regat. Astfelprincipele Carol și principesa Elisabeta audevenit primii regi ai României.

~n timpul războiului din 1877, cea su-pranumită și “Mama răniților” a înființatservicii de ambulanță, spitale, a avut grijăca răniții să aibă medicamente și îngrijiremedicală. Regina Elisabeta s-a implicat în-deaproape în sprijinirea societăților filan-tropice sfătuind doamnele de înaltă socie-tate să strângă fonduri în scop caritabil.Cum la acea vreme nu exista un sistem decaritate “Societatea Regina Elisabeta” fon-dată în 1893, a tratat fără să perceapă vreotaxă mai bine de 17.000 de bolnavi anual,distribuind medicamente gratuite și mo-nitorizând starea familiilor nevoiașe. Pede altă parte, regina Elisabeta a sprijinitartele, încurajând tinerii talentați să-și des-ăvârșească studiile prin intermediul unorburse speciale. Între artiștii încurajați deregină să-și urmeze visul și talentul apartese află muzicianul George Enescu, poetaElena Văcărescu, pictorul Nicolae Grigo-rescu sau poetul Vasile Alecsandri (1821-1890) care a scris și Imnul Regal și maimulte poezii regale, dar comuniștii nu l-au iertat scoțându-l din manualele școlareconsiderându-l un poet mediocru și fiu demoșier.

SAR MihaiSecretar

Ag. Șef principal (R)Mureșan Traian

Carmen Sylva “ceamai duioas[ poet[ aiubirei ;i a durerei”

EVENIMENTIstoriografia locală sătmăreană poate prezenta un singur studiu pe această

temă, realizată de către profesorul Victor D. Dragoș. Prin acest studiu s-a descoperitcă în secolul al XVIII-lea erau circa 10-12 voievozi sătmăreni, identificați nominalsau doar semnalați cu dregători în fondurile arhiviste păstrate la Direcțiile JudețeneCluj și Bihor ale Arhivelor Naționale.

Jurnalistul a fost prezent ;i `n studioul Informa\ia TV unde a vorbit despre dic-tatura din Coreea de Nord, despre comunism ;i cultul personalit[\ii duse p]n[la paroxism

Este suficient a puncta biografiaartistică a unui oșan spre a-i di-mensiona personalitatea de excep-ție...Vasile Ionici s-a născut în co-muna Cămârzana în data de 29aprilie 1934...

A absolvit patru clase elementare însatul natal, a făcut armata , apoi a urmatcursurile Școlii populare de artă din SatuMare, secția pictură, clasa prof. Ion Pop-dan. A lucrat un timp la întreprinderea deprelucrare a lemnului din Satu Mare, lo-cuind într-o colibă din curtea acesteia. (Îmi povestea odată cum directorul văzân-du-l în costum oșenesc l-a întrebat de ceumblă așa. Văsâi știa că directorul îmbrăcat

în costum nemțesc era codrean. I-a răs-puns acestuia zâmbind< “Eu nu mi-am le-pădat portul!”...). După Școala populară,Văsâi a urcat treptele afirmării, prin așa-zisa “artă naivă”, participând la expozițiinaționale și internaționale dobândind va-loroase distincții (La București i s-a dat,alături de diplomă, niște sculuri de pân-ză!?!).

A expus în saloane din București, Si-biu, Arad, Budapeste, India și Egipt, SUA,Canada cât și în țări afro-asiatice. Are lu-crări în colecții și muzee de peste hotare...

L-am cunoscut pe acest oșan cu pleteși cușmă, în clasa prof. Ion Popdan. de laȘcoala populară de artă din Satu Mare.Văsâi mi-a povestit ( era foarte curios dinfire)< “Am ghinit după inundații la Satu

Mare să văd care e situația. Am văzut unafiș al Școlii populare de artă. M-am dusacolo. Am dat de dom’ profesor care erade serviciu. Dom’ profesor m-o-ntrebat<“Ce te mână...?”. I-am răspuns< “Dragosteași închipuirea!”... Apoi, de două ori pe săp-tămână, Văsâi venea la școală. Ca să facăeconomie de bani, uneori dormea pe o la-viță într-o clasă... Familia s-a sa scandalizat(soția și soacra)< Mă Văsâi< “Ai bolunzât?Ai dat în mintea pruncilor?! Umbli dupăpotcoave de cai morți?!” Văsâi își urma cutenaticate destinul... Odată l-am găsit înatelierul lui Ion Popdan. Răsfoia un album“Remrant”. L-am întrebat< “Ce faci, Văsâi?”Văsâi a oftat< “Ia, mă mir să-mpacă culo-rile!”...

De câteva zile Văsâi se odihnește în

cimitirul din Cămârzana. S-a retras subglia străbună, veghiat de prunii cei dătătoride pălincă. ( Cineva îmi povestise cândvafaptul că o bătrână într-o dimineață deprimăvară, deschizând ușa spre curte s-aluminat la față exclamând< “O-nflorit pă-linca-n pruni?”)...

Categoric pentru Văsâi există un locîn grădina Edenului, rezervat celor aleși...Văsâi ne-a lăsat o valoroasă moștenire ar-tistică de care trebuie să fim mândri...Subsemnatul i-a realizat un album în treiediții. În prefața acestuia, alături de inter-viul meu cu el, există aprecieri elogioase,ale unor specialiști în critica artei de sor-ginte naivă, precum Vasile Savonea, spe-cialistul numărul unu în domeniu...

Ovidiu Suciu

S-a stins steaua lui Vasile Ionici - cel ce d[ruialumin[ prin grafica sa

- In Memoriam -

Adelin Petri;or ;i-a lansatcartea la Satu Mare

16 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIECu această primă ocazie solicit tuturor celor, care-mi aprobă ideea dacă au

cunoștință de orice obiect sau scriere memorialistică legată de viața lui AdyEndre, să mă înștiințeze printr-o carte poștală, ca ea să poată fi cumpărată desecția de cultură. (Adresa< Satu Mare, str. Jdanov nr. 11)

(Urmare din pagina 1)

“Ne aflăm la primele case dinsatul lui Ady Endre. Pe dealul dinstânga, numit şi dealul Bence,stau casele construite de secui, ca-re au ajuns aici din Ciuc, mânaţide setea de pământ, şi pe care AdyLorinc i-a iniţiat în regulile culti-vării pământului din această zo-nă.

Numele satului Mecenţiu (Er - Min-dszent) (96) s-a născut după cum se spu-ne în felul următor< în perioada invaziei“hoardelor turceşti” , populaţia vechiuluisat s-a refugiat în pădurile apropiate, depe dealul Bence. Biserica catolică existadeja (azi este incendiată),iar lângă ea eraşcoala maghiară de astăzi,care se presu-pune că în acea vreme funcţiona ca şimânăstire de călugăriţe,din care doar câ-teva aveau grijă de biserică. Când popu-laţia refugiată ieşea din păduri, pentru amerge la biserică spunea “elmegyunk aminszentekhez”, adică “Mergem la toţisfinţii”. De aici ar fi denumirea de Er-mindszent (adică, toţi sfinţii Eriului).

Suntem în sat. După o scurtă odihnăne-am îndreptat spre casa natală incen-diată. Ne-a uluit tot ce am văzut... Ho-hotul de plâns îmi îneca vocea când l-am condus pe Gellert Sandor în casa arsă,în care s-a născut Ady Endre.

Cu capurile aplecate am ieşit din ca-meră... de parcă ne-ar fi căzut ceva pecap... Pe toate le simţeam ca pe o imensăgreutate. Parcă un pumn de fier îmistrângea sufletul, ochii mi se scăldau înlacrimi... Mă sufoca atmosfera apăsătoa-re.

“Trei case din chirpici au fostcauza incendiului, care aici aars amintirile multor ani”

Am ieşit toţi trei< Gellert Sandor, Ka-tica - tovarăşa fidelă a lui Mari neni (ma-ma poetului) şi eu. Stăteam în curtea aco-perită de funingine, în acea curte îngustă,unde am zburdat atâta, iar mai târziu ne-au năpădit amintirile.. împreună cuKuncz Aladar, Szombati, Szabo şi în celedin urmă cu Taberi Geza. Câţi morţi, câtde multe amintiri!...

Trei case din chirpici au fost cauzaincendiului, care aici a ars amintirile mul-tor ani. Amintirile casei natale, a graj-dului din dosul ei, precum şi a bucătărieide vară, ridicată în faţa grajdului. În pri-mele două au ars amintirile bătrânuluiAdy şi a celui tânăr, iar în ultima amin-tirile lui Mari neni... Între cele trei clădiriabia erau 5 - 6 metri distanţă. Clădirileerau micuţe, nici chiar casa natală nu eramai lungă de 12 metri. Celelalte douăarătau chiar mai scurte. Într-o curte mi-cuţă se gospodărea cel mai îndărătnicAdy Lorincz, încă de pe atunci de cândnu avea decât două văcuţe, cu care ara şimergea la pădure.

Multe ne-a mai povestit Katica, întimp ce ne întorceam din singura camerărămasă, din casa natală, îndreptându-nespre curte. Era dupămasă târziu, şi ne-am luat rămas bun cu promisiunea căduminică ne vom întoarce...

Am căutat preotul reformat, vechiulnostru însoţitor pentru a ne conduce lamormântul lui Ady Lorinc şi pentru ane relata şi el despre împrejurările in-cendiului. Doream să ne facă cunoştinţăşi cu oamenii care mai ştiau câte cevadespre viaţa lui Ady Lorinc. Căci, în cele

din urmă a ars cuibul lui Ady Lorinc şiMaria, casa fericirii lor de tinereţe... Dinvorbă-n vorbă şi din amintiri în amintiri,înaintam pe drumul ce ducea de la casaAdy spre cimitir.

Din casa nouă – Ady – curia, priveştespre noi fereastra camerei lui Endre.Oglindirea ei parcă ar fi un crâmpei alprivirii lui Ady, care ne însoţeşte mai de-parte...mai departe...

Preotul ne arată pe rând cimitireleaşa cum le descria Ady Endre. Şi suntemîn faţa mormântului lui Ady Lorinc…Lângă mormânt se ridică un stejar uriaş,ciuntit, la fel ca dudul de lângă casa na-tală… Crengile sale ciuntite şi negre,freamătă în vântul rece, asemenea lui Iovdin Biblie, de parcă cu braţele ridicatespre cer ar glăsui, cu o voce răsunătoareşi îndărătnică< “Dumnezeu să mă judececu balanţa adevărurilor sale, privind ca-pătul strădaniilor mele…” Adevărul uneivieţi nevinovate, cuvinte tari şi pline demândrie, dar astfel fusese Ady Lorinc!

Obosit de cele văzute şi auzite, bui-mac, încercam să adorm, dar multele de-cepţii îmi sfârâiau în minte, ca de altfelo serie de gânduri, asemenea fierului în-roşit scufundat în apă.

Mă tot gândeam, frământându-mă,ce era de făcut?

Ce anume trebuia de încercat pentruca această situaţie în care se aflau gospo-dăriile, fie cea veche, sau cea nouă, să în-ceteze? Căci au apărut dispoziţii legaleîncă înainte de incendiu, conform căroraastfel de monumente trebuiau declaratede consiliile locale, înaintate secţiilor decultură, pentru ca ele la rândul lor să deasocoteală despre buna întreţinere a unorastfel de clădiri şi obiective memoriale!Ce s-a întâmplat aici în această direcţie?Ceea ce am aflat era mult prea puţin..Astfel de dispoziţii au apărut în mai mul-te rânduri, încă din 1953, ele fiind vala-bile pănă şi astăzi!

Deci guvernul s-a îngrijit şi se îngri-jeşte de salvarea monumentelor. Şi con-ducătorii secţiilor de cultură au mai venitaici din când în când, raportând desigurcondiţiile încremenitoare de aici, cu atâtmai mult cu cât Ministerul culturii, dupăincendiu a repartizat 78.000 lei pentrureparaţiile caselor. Desigur au fost aici şispecialişti, deorece pentru un singur in-cendiu oarecare nu se repartizează o ast-fel de sumă!?

Ce s-a întâmplat aici? S-a întâmplatcă satul, fără nici o dragoste şi pietatefaţă de Ady Endre, contrar dispoziţiilor,nu s-a îngrijit de respectarea lor, doar apustiit şi a ruinat…

Vai, de o mie de ori vai! Cuvintele sale aspre se adeveresc în

casa natală arsă, în obiectele pierdute ce-i păstrează memoria...! Nimănui nu-i esteurgentă păstrarea amintirilor gospodă-riilor Ady, Ady Lorinc, Pasztor Maria,Ady Endre şi Lajos.„Mereu ajungem prea tîrziu,Ni-i pasul trist şi e pustiuMereu ajungem prea tîrziu”(Ady Endre „Cei ce ajung mereu tîrziu”,traducere de Paul Drumaru)

În cele din urmă, după atâta frămân-tare, în sfârşit mi-am găsit liniştea în ver-surile lui Ady Endre „Magyar jakobinusdala” (cântecul iacobinului maghiar)<“Când ne vom strînge laolaltă,Maghiarii şi nemaghiarii, dar fraţi!Când răsuna-va glasul nostru?Al celor frînţi şi împilaţi.”(Traducerea de Eugen Jebeleanu)

Da, aşa trebuie să procedez şi eu, ast-fel că situaţiile de azi se vor termina, gos-podăriile Ady vor avea o menire nouă,demnă de memoria lui Ady Endre…De mâine începând voi folosi fiecare mo-ment, să arăt o imagine clară despre toate,acelora cărora se adresează poezia luiAdy Endre.

Mă voi adresa celor mici şi celor mari,dar şi acelora care se încălzesc la flacăraAcestora, în primul rând celor care îm-preună cu Ady Endre vegheau focul, acărui căldură o simţim azi cu toţii!..

“De un mare ajutor mi-a fostKovacsne Szabo Katica, care cu atâta grijă veghea asupra obiectelor”

Șederea mea la Mecențiu de aceastădată am folosit-o numai pentru a faceinventarul obiectelor ce aveau un carac-ter memorial, și nu a obiectelor lipsă în-șirate de Katica, pentru a fi adunate peparcurs.

De un mare ajutor mi-a fost Kovac-sne Szabo Katica, care cu atâta grijă ve-ghea asupra obiectelor, încât a scos dincotlonul cel mai ascuns acea cutiuță, înce se păstra un pumn de pământ de pemormântul lui Ady Endre, trimisă pă-rinților îndurerați, care n-au putut fi pre-zenți la înmormântarea fiului lor, temutalor mândrie...

Katica păstrează și acea eșarfă de lo-godnă, de Călata, pe care Bonca Berta i-a dăruit-o lui Ady Endre de logodna lor,după tradiție... Cu multă dragoste, darcu intenția unui alt destin... Eșarfa erauzată de Timp, dar avea acea Putere enig-matică, care transformă obiectele în sim-bol, culorile și formele pălite cu timpul,frumos, în tăcere, parcă doreau să ade-verească realitatea... Era găurită de uzură,trandafirii cândva roșii de la bordură s-

au decolorat, a rămas aproape fără cu-loare. Oare ce semnifică aceste transfor-mări? Timpul ? Oare, semnifică doarTimpul și nimic altceva?

“~mi imaginez reamenajareagospodăriilor – ca un punct depelerinaj literar la Mecențiu”

Scopul meu final este acela de a salvade la pieire gospodăriile Ady, fie de cătreRepublica Populară Română, fie prin sa-crificii împreună cu Republica PopularăUngară, respectiv să se salveze ce maipoate fi salvat. Aceasta nu se poate realizaaltfel decât prin cumpărarea de către Re-publica Populară Română a celor douăcase, cea incendiată și cea nouă, împreu-nă cu holdele de pământ arabil ce-iaparțn, apoi să se renoveze casele< dupăcare să se înființeze aici un muzeu. Încasa nouă, o cameră poate fi destinatăunui intendent, care și-ar putea asiguratraiul din produsele pământului aparți-nător caselor.

Există încăperi corespunzătoare șipentru găzduirea unor grupuri mai micide scriitori sau elevi. Astfel îmi imaginezreamenajarea gospodăriilor – ca unpunct de pelerinaj literar la Mecențiu,locul natal al poetului, pe care l-aș numi„Loc de pietate culturală și muzeul AdyEndre.”

Cu timpul s-ar putea ridica o statuieîn curtea casei natale, iar în muzeu sepot aduna din sat, din țară și din regiune,scrierile, obiectele, corespondența. Măgândesc la scrisorile pe care le-a schimbatcu Emil Isac și Octavian Goga, în inte-resul poporului maghiar și român, apoila corespondența particulară și uneleobiective date în păstrarea colegiuluiWesselenyi din Zalău, precum la tot cear avea locul cel mai cuvenit în muzeulce ar urma să fie amenajat acolo unde s-a născut Ady Endre.

Cei 78.000 de lei virați deja, ar aco-peri aproape acele cheltuieli ce ar fi ne-cesare pentru realizarea acestui proiect. Ca intendent al viitorului muzeu aș an-gaja o persoană care este conștientă deînsemnătatea acestui loc de pelerinaj li-terar.

Anual – la o dată anume stabilită –ar trebui ținută aici o festivitate, ca o adu-cere aminte a personalității lui Ady En-dre, pentru a conștientiza în opinia pu-blică viața plină de sacrificii a poetului...În acest sens, voi prezenta un Memoran-dum celor două guverne, semnate descriitori și artiști, de către cei ce prețuiescpoezia lui Ady Endre.

Szabone Kovacs Katica a dat deja odeclarație prin care este dispusă să vândăcasa natală, primită în cadou (de la mamapoetului, n.t.) precum și obiectele aflateîn proprietatea sa – în afara pământuluiarabil necesar traiului ei și a familiei sale.De asemenea tot o astfel de declarațieam cerut – prin intermediul lui Dr. Fol-dessy Gyula - și de la văduva lui Ady La-jos (fratele poetului, n.t.), iar când le voiprimi și pe acestea, ambele declarații levoi anexa Memorandumului, pentru asusține și mai mult realizarea proiectului. Cu această primă ocazie solicit tuturorcelor, care-mi aprobă ideea dacă au cu-noștință de orice obiect sau scriere me-morialistică legată de viața lui Ady Endre,să mă înștiințeze printr-o carte poștală,ca ea să poată fi cumpărată de secția decultură. Nu este un lucru pripit, deoareceobiectele se uită repede, scrierile își pierddin însemnătate, mai ales în cazul acelo-ra, după cum am constatat și în satul na-tal, care nu cunosc valoarea lor literarăși memorial> Ei și astăzi au uitat totul cear putea reconstitui viața lui Ady Endrepentru generațiile viitoare. (Adresa< SatuMare, str. Jdanov nr. 11).

Sacrificiul ce-l cere memoria lui AdyEndre, nu este mare, dar, repet suntemîn ultimul ceas de a salva obiectele me-moriale, care deja au început să fie uitate.La Salonta, la muzeul Arany Janos, amvăzut cum s-a păstrat numai un zid alcasei natale, pentru că desigur restul nus-a putut salva. La Mecențiu, în satul na-tal a lui Ady Endre, au fost luate obiectedin camera Lui și a lui Ady Lorinc, chiarde către aceia care au fost păzitorii aces-tora... în casa nouă chiar în camera luiAdy Endre se preconizează amenajareaunor birouri, de parcă în tot satul ar existadoar această încăpere, destinată acestuiînalt scop... deși casele Ady se află la mar-ginea satului, deci departe de restul sa-tului!... Unde este aici buna intenție, undeeste evlavia, unde este dragostea de caresufletul poetului era atât de dornic...?

Memoria lui Ady Endre trebuie sal-vată chiar de noi, care trăim astăzi, careretrăim realitatea prezicerilor sale și sim-țim avantajele lor. Este îngropat în Re-publica Populară Ungară, unde există unloc de aducere aminte. Și noi cei din Re-publica Populară Română trebuie săcreăm un astfel de loc, chiar în satul săunatal, unde mergând ca într-un pelerinajsă ne putem odihni sufletele, dacă ni seface dor de spiritul Lui... Da, trebuie săcreăm locul de cinstire a memoriei Lui,pentru a ne putea dovedi în mod demnprețuirea, recunoștința noastră față deideile sale, dragostea noastră veșnică, pecare și le dorea atât de mult sufletul săuzbuciumat.”

Fragmente extrase din volumul Aurel Popp, La cap[tul unei vie\i,

ap[rut `n anul 1999 la Editura Muzeului Jude\ean Satu Mare

F[r[ Aurel Popp nu ar fi existat Casa Memorial[ Ady Endre

Aurel Popp< “Scopul meu final este acela de a salva de la pieire gospodăriile Ady”

4 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

Mihai Eminescu şi-a petrecut mare parte din penultimul an de viaţă la Botoşani,în grija surorii sale Harieta Eminovici. Rămas fără bani, fără alte mijloce de trai,bolnav la pat, poetul nepereche trăia în anul 1887 într-o clădire cu două camerelângă Biserica "Sfântul Dumitru". Sora poetului abia se întreţinea, aşa că abia puteasă plătească un om care să îl îngrijească şi să îi ofere tratamentul necesar.

Deşi imaginea artistului tor-turat de proprii demoni a devenitdestul de stereotipicã, aproape ar-hetipalã, ea are totuşi fundamen-te pe care le regãsim în numeroa-sele exemple de scriitori extremde talentaţi care au suferit de bolimintale ce au contribuit la dege-nerarea lor emoţionalã treptatã.O parte din dereglarea mintalãgenereazã capodopere, dar altãparte conduce la autodistrugere.Iatã c]\iva autori faimoşi care fieau comis suicid, fie cel puţin auîncercat.

Jack London. Autor al unor roma-ne precum ” The Call of the Wild” sau”White Fang”, Jack London era un per-sonaj bizar, energic, înţesat cu idei so-cialiste. Când mama sa era însãrcinatã,a încercat şa se sinucidã cu o supradozãde laudanum şi trãgându-şi un glonţîn cap, care însã a deviat. London ajun-

ge sã fie un pirat, un cãutãtor de comorişi un revoluţionar, nu rareori susţinândasasinatul politic sau genocidul, înfuncţie de moment. Se crede cã era bi-polar, iar deseori exagera cu alcoolul.Fire suicidalã şi el, este posibil sã se fiomorât cu o supradozã de morfinã.

Kurt Vonnegut. Poate cel mai binecunoscut pentru romanul ”Slaughter-house-Five”, o satirã despre propriileexperienţe din rãzboi, Kurt Vonneguts-a nãscut probabil cu o sãmânţã deboalã mintalã. Mama sa s-a sinucis în1944 cu somnifere. Vonnegut se con-sidera un spirit umanist şi neglija înbunã mãsurã preceptele religioase.Scrierile sale conţin ceva din seva umo-risticã şi întunecoasã a lui Mark Twain,pe care îl venera. Suferea de depresie şia încercat sã se sinucidã în 1984.

Sylvia Plath. Plath suferea de o de-presie teribilã, în timpul facultãţii a fostsupusã terapiei electroconvulsive şi cuinsulinã, încercând sã se sinucidã. Mul-te dintre aceste experienţe le-a trans-format în artã prin redactarea roma-

nului semi-autobiografic ”The Bell Jar”.Încearcã iar sã se sinucidã provocân-du-şi un accident de maşinã, pãrãsin-du-şi apoi şi bãrbatul dupã ce îl prindeînşelând-o. ~n cele din urmã reuşeştece îşi propune, inhalând dioxid de car-bon. Avea doar 30 de ani şi lasã în urmãdoi copii.

Edgar Allan Poe. Geniul torturatal macabrului trãieşte în viaţa sa dramãdupã dramã, incluzând moartea so\ieisale în floarea vârstei. Recurge la dro-guri şi alcool, iar melancolia sa intensã,precum şi obsesia morţii, se întrevãddestul de clar în opera sa de un roman-tism întunecat, în special în ”The Ra-ven”, o baladã a iubirii pierdute care îiaduce succes naţional. Încearcã sã sesinucidã în 1848, când este gãsit într-ostare de inconştienţã într-o tavernã dinBaltimore. Moare pe 7 octombrie 1849.Cauza morţii rãmâne şi astâzi un mis-ter, avansându-se teorii din cele maidiverse, cum ar fi de pildã rabia.

Virginia Woolf. Cea mai cunoscu-tã carte a Virginiei Woolf este desigur

”Mrs. Dalloway”, un roman complexcare se ocupã de teme precum instabi-litatea mintalã, homosexualitatea, exis-tenţa însãşi. Autoarea suferã mai multecãderi nervoase, fiind internatã pentruscurt timp în 1904, dupã moartea tatã-lui sãu. Mai târziu afirmã cã a fost abu-zatã de fraţii ei vitregi, ceea ce în modsigur a contribuit la agravarea stãrii salepsihologice. Cel de-al doilea rãzboimondial îi amplificã durerea – Londraei dragã este distrusã de germani. Pe28 martie 1941 se îneacã în râul Ouse,umplându-şi buzunarele cu pietre. Cor-pul ei este gãsit abia dupã o lunã.Soţului îi lasã o scrisoare de adioemoţionantã.

Raymond Chandler. Este pãrintelelui Philip Marlowe, detectivul perspi-cace şi dinamic interpretat de Hump-hrey Bogart în ”The Big Sleep”. Nu pu-blicã nimic pânã la vârsta de 50 de ani.Era un om dependent de alcool, destulde irascibil, cu tendinţe depresive ac-centuate. Când soţia sa, cu 18 ani maimare ca el, moare în 1954, intrã într-o

crizã serioasã, încercând sã se sinucidãîn 1955. Proza sa curajoasã, minima-listã, câştigã mult admiraţie postumã,adicã dupã 1959.

Ernest Hemingway. În spateleapariţiei rigide a autorului capodope-relor ”The Old Man and the Sea” şi”For Whom the Bell Tolls” se ascundsuferinţe psihologice acute. În retros-pectivã, psihologii sunt de pãrere cãavea o tulburare bipolarã, cu schimbãritemperamentale bruşte şi episoade ma-niacale. Se poate sã fi avut şi leziuni ce-rebrale, din cauza conflictelor violentela care a luat parte. Cert este cã sufereade hemocromatozã, o boalã geneticãgravã care implicã depunerea excesivãde fier în organism şi efectele devasta-toare ale acesteia. În anii ‘50 sãnãtateasa se degradeazã rapid, iar în 1960 îşipierde orice speranţã. Terapia electro-convulsivã eşueazã. Se împuşcã în 1961.Suicidul era destul de comun în familialui Hemingway – apelaser[ la el tatãlsãu, sora sa Ursula, fratele sãu Leicesterşi nepoata, Mariel.

Scriitorii români deveniţi cu-noscuţi peste graniţe sau doar înţara noastră au avut, de multe ori,vieţi la fel de fascinante precumcărţile pe care le-au scris. Dramelelor nu au fost doar de naturăemoţională. Şi acum o sută de ani,problemele cu banii îi loveau, înacelaşi timp, şi pe cei talentaţi, şipe cei mai puţin talentaţi.

Vă prezentăm în documentarul ceurmează câteva din poveștile fericitesau triste ale unor mari scriitori, uniidemult intrați în legendă.

Eminescu a trăit din chetă

Mihai Eminescu şi-a petrecut mareparte din penultimul an de viaţă la Bo-toşani, în grija surorii sale Harieta Emi-novici. Rămas fără bani, fără alte mij-loce de trai, bolnav la pat, poetul nepe-reche trăia în anul 1887 într-o clădirecu două camere lângă Biserica "SfântulDumitru". Sora poetului abia se în-treţinea, aşa că abia putea să plăteascăun om care să îl îngrijească şi să îi oferetratamentul necesar. Rămasă fără bani,Harieta nu îl mai poate plăti nici pe ar-gat, tocmai în preajma incendiului diniunie 1887, care a mistuit o mare partedin casele ;i dughenele Botoşaniului desfârşit de secol XIX.

Poet prăbuşit pe caldarâm

Boala şi sărăcia sunt cuvintele princare poate fi descrisă, pe scurt, a douaparte din viaţă a poetului buzoian IonNicolescu. A fost unul dintre textieriipreferaţi de către marii folkişti ai ţării,versurile sale regăsindu-se în nume-roase melodii din colecţia Cenaclului„Flacăra”. Nicolescu a fost un poet ex-centric, „ciudat”, căruia o boală apăsă-toare i-a alterat destinul încă din anii

tinereţii. Traiul mizer, dezordonat, şi-a pus din ce în ce mai adânc amprentape starea de sănătate a poetului, astfelcă în februarie 2012 s-a prăbuşit pe cal-darâm, chiar lângă zidul liceului pe careîl absolvise.

Duiliu Zamfirescu, un elegant

Scriitorul, fiu de arendaş, era unbărbat extrem de elegant, care se îm-brăca după ultimul răcnet în materiede modă. Mama sa, Sultana Mincu, erasora arhitectului Ion Mincu şi a fost ceacare şi-a pus amprenta asupra educaţieicelor opt copii pe care i-a crescut. Li-cenţiat în drept şi iniţiat în loja maso-nică, Duiliu Zamfirescu şi-a începutcariera ca magistrat, apoi a fost avocatşi redactor la ziarul „România liberă”.A fost la vremea sa unul dintre cei maiimportanţi cronicari ai vieţii mondenedin Bucureşti, postură care i-a atras şiun renume de curtezan.

Rebreanu aveapatru pogoane cu vie

Liviu Rebreanu, deşi s-a confruntatîn mai multe perioade ale vieţii cu di-ficultăţi financiare, a reuşit să lase fa-miliei o moşie care a şi determinat unrăzboi între soţia sa Fanny şi familia sadin Prislop. Întrebat într-un interviudacă e bogat, Liviu Rebreanu a răspuns<„Stau în casă cu chirie. Am patru po-goane cu vie la Valea Mare lângă Piteşti.Desigur că biblioteca pe care o vezi va-lorează ceva”. Atât cărţile, cât şi funcţiilepe care le-a ocupat, de la cea de directoral Teatrului Naţional până la şefia Di-recţiei Educaţiei Poporului i-au asiguratlui Liviu Rebreanu un trai liniştit în adoua parte a vieţii.

Ion Creangă vindea tutun

Neîntrecutul povestitor de la Hu-muleşti purta de grijă fraţilor săi mai

mici şi unicului său fiu, Constantin.Bojdeuca din Ţicău a fost trecută penumele Tincăi, femeia care i-a stat ală-turi, fără a fi cununaţi, aproape douădecenii. Aşa cum descrie în „Amintiridin copilărie”, s-a căznit să deprindă„vecernia", „ceaslovul”, „psaltirea” şi„glasurile”, apoi latina şi greaca veche,istoria universală şi a românilor, dog-matica mai mult de dragul mamei sale.Dup[ ce a renun\at la preo\ie, a deschisun mic nego\ cu tutun.

Risipitorul Nichita

Nichita Stănescu a cheltuit în tim-pul vieţii o mică avere la întâlnirile cuprietenii, stropite din belşug cu alcool,sau pe obiecte de artă, de multe ori fal-suri pe care le cumpăra din „delicateţe“pentru amicii săi. În ciuda unei per-cepţii, aproape universale, că poeţii suntsăraci, Nichita a fost un răsfăţat al sorţiişi al timpurilor în care a trăit. Adulat

din timpul vieţii şi perceput ca o marevaloare naţională, Nichita Stănescu afost o vedetă a perioadei şi a fost răs-plătit financiar pe măsură. Cărţile pu-blicate în timpul vieţii aveau tiraje deneconceput astăzi şi se epuizau în mâi-nile cititorilor, astfel că şi drepturile deautor erau plătite substanţial.

Ştefan Agopian, unul dintre apro-piaţii lui Nichita, a estimat că poetulcheltuia în jur de 10.000 de lei pe lună,o sumă uriaşă, în condiţiile în care unsalariu obişnuit era în jur de 1.000 delei. De asemenea, cifrele făcute publicerecent de televiziunea de stat şi radioulpublc, arată că, în ultimul an al vieţii,în 1983, Nichita Stănescu a obţinut dincolaborările cu cele două instituţii50.000 de lei, un salariu mediu fiind de2.600 de lei pe lună.

Caragiale s-a luptatpentru averea unei mătuşi

Unul dintre cele mai controversateprocese din istorie a avut loc după 1885.Marele dramaturg Ion Luca Caragiale,cunoscut drept un mare cheltuitor şimereu dator, a reuşit să pună mâna peo avere impresionantă. Mătuşa lui Ca-ragiale, Ecaterina Cardini (poreclită Mu-muloaia), era nepoata unui negustor dinŞcheii Braşovului. S-a căsătorit cu unitalian bogat zis Momolo. Rudele maiapropiate ale Mumuloaiei, dar şi soţulei, au murit până în 1859. Femeia a maitrăit 20 de ani timp în care a strâns averimari, aproape trei milioane de galbeni.Imediat după moartea femeii a începutrăzboiul pe avere. Au apărut fii şi fiiceilegitime, dar şi escroci care cereau oparte din avere. Până în 1908 au avutloc 15 procese. În cele din urmă, Cara-giale, apărat de Barbu Ştefănescu Dela-vrancea, a reuşit să obţină o şesime dinmarea avere. În 1905 a moştenit şi avereasurorii tatălui său şi s-a mutat la Berlin.

A consemnat V. A.

Mihai Eminescu

LITERATUR~

Ion Creang[ Nichita St[nescu

Scriitori faimo;i care au ales s[-;i pun[ cap[t zilelor

Cei mai celebri scriitori rom]niau avut adesea probleme cu banii

16 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATENu trebuie neap[rat s[ ;ti\i s[ ̀ nota\i pentru a v[ ̀ nscrie la cursurile de gimnastic[acvatic[ pentru gravide, deoarece apa din piscinele unde se \in acestea au o ad]ncimede 1,4-1,5 metri. Condi\ia de baz[ `ns[ este ca gravida s[ fi trecut de s[pt[m]na a 16-a de sarcin[ ;i s[ aib[ acordul medicului care o supervizeaz[.

Hipertensiunea arterial[, de-numit[ ;i “uciga;ul t[cut” este oboal[ care afecteaz[ o parte sem-nificativ[ a popula\iei adulte a lu-mii.

Statisticile arat[ c[ o persoan[ dintrei este hipertensiv[. Unii dintre bol-navi nici nu con;tientizeaz[ acest lucrudatorit[ lipsei simptomelor.

Solu\ia conven\ional[ este utiliza-rea medicamentelor care con\in sub-stan\e care sunt d[un[toare organis-mului ;i pot genera boli grave.

Alternativa este consumul de ali-mente ;i plante care scad `n mod na-tural hipertensiunea arterial[, f[r[ s[provoace efecte secundare nocive.

Remedii rapide

Migdalele crude sunt bogate `ngr[simi nesaturate benefice organis-mului. Scad nivelul colesterolului dins]nge ;i contribuie la sc[derea valorilorridicate ale tensiunii arteriale. Consu-mul zilnic a 25-30 grame de migdaledetermin[ sc[derea important[ a ten-siunii. Combinate cu nucile, migdaleledevin o arm[ redutabil[ pentru pro-

tec\ia inimii.Ardeiul iute este un vasodilatator

puternic care ̀ mbun[t[\e;te circula\iasanguin[. Scade `n mod natural ten-siunea arterial[ crescut[ prin accele-rarea vitezei circula\iei s]ngelui.

Boabele de cacao sunt bogate `nflavonoizi care favorizeaz[ circula\ias]ngelui. Conform ultimelor cercet[ri,ace;ti flavonoizi sunt responsabili desc[derea riscului apari\iei accidentuluivascular cerebral. De asemenea, boa-

bele de cacao con\in substan\e nutritiveantiinflamatoare care regleaz[ nivelulhormonului de stres ;i echilibreaz[ va-lorile tensiunii arteriale.

Turmericul(curcuma) este cunos-cut ca un antiinflamator general al or-ganismului. Prin reducerea inflama\iei,turmericul ajut[ la `mbun[t[\ireafunc\iei cardiovasculare ;i la men\ine-rea unui flux sanguin s[n[tos. Folosit`mpreun[ cu piperul negru ajut[ la re-laxarea vaselor de s]nge.

Usturoiul este un medicament na-tural puternic care contribuie la sc[de-rea colesterolului ;i a hipertensiuniiarteriale indiferent dac[ este consumat`n stare natural[ sau sub form[ de su-pliment alimentar.

Bananele sunt bogate `n potasiu,un element chimic important pentrus[n[tatea inimii ;i sc[derea risculuiapari\iei atacului vascular cerebral. Cuajutorul potasiului, rinichii filtreaz[mai mult sodiu, vasele de s]nge se re-laxeaz[, iar circula\ia sanguin[ devinenormal[.

Plante medicinale utile

Talpa g];tii este o plant[ cu efectcalmant ;i se recomand[ mai ales `n

cazul hipertensiunii care survine pe unfond de iritabilitate, m]nie, ̀ ncordare.Este util[ al[turi de p[ducel `n hiper-tensiunea instalat[ la menopauz[.

P[ducelul este cea mai cunoscut[plant[ pentru s[n[tatea inimii. Scadevalorile tensiunii arteriale crescute prindilatarea vaselor coronare ;i a vaselorde s]nge ;i de asemenea, `nt[re;temu;chiul inimii. Nu este toxic, nu d[efecte secundare nedorite chiar utilizatpe perioade lungi. ~n prezent, p[duce-lul este acceptat de medicii cardiologi`n tratarea hipertensiunii arteriale.

Valeriana este o plant[ cu efect se-dativ ;i se recomand[ persoanelor carefac hipertensiune pe fondul unor st[ride nervozitate ;i nelini;te ;i care auadesea palpita\ii, crize de sufocare saudureri abdominale. Roini\a este un buncalmant, antidepresiv ;i ajut[ la elimi-narea st[rilor de iritabilitate ;i frustrarecare `ntre\in sau pot declan;a puseelede hipertensiune.

Traista ciobanului este recoman-dat[ ̀ n hipertensiunea ̀ nso\it[ de epis-taxis ;i cea ap[rut[ la menopauză,această plant[ av]nd ;i calitatea de aopri hemoragiile.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Din luna martie 2014 `ncep`nscrierile pentru cursul de gim-nastic[ acvatic[ pentrugravide.Vestea c[ au r[mas`ns[rcinate e urmat[ de o mareteam[ pentru multe viitoarem[mici. Acestea se g]ndesc cugroaz[ la durerile na;terii, maiales dac[ au cuno;tin\e care le-ausperiat cu pove;ti despre un tra-valiu lung ;i greu de suportat.

De aceea, e bine de ;tiut c[ gim-nastica acvatic[ ajut[ foarte mult, maiales `n ultimul trimestru de sarcin[,c]nd mi;c[rile `ncep s[ devin[ din ce`n ce mai greoaie. ~n plus, femeile`ns[rcinate care fac gimnastic[ `n ap[vor avea o na;tere mai u;oar[.

Nu e obligatoriu s[ ;ti\is[ `nota\i

Nu trebuie neap[rat s[ ;ti\i s[ `no-ta\i pentru a v[ `nscrie la cursurile degimnastic[ acvatic[ pentru gravide, de-oarece apa din piscinele unde se \inacestea au o ad]ncime de 1,4-1,5 metri.Condi\ia de baz[ `ns[ este ca gravidas[ fi trecut de s[pt[m]na a 16-a de sar-cin[ ;i s[ aib[ acordul medicului careo supervizeaz[.

Detensioneaz[ ;i relaxeaz[

Cursurile de gimnastic[ acvatic[pentru femeile `ns[rcinate au foartemulte avantaje< `notul `mbun[t[\e;teat]t circula\ia sangvin[ ;i limfatic[, dar;i respira\ia, care conteaz[ foarte mult`n timpul na;terii. De asemenea,

exerci\iile ̀ n ap[ reduc edemele ;i ten-siunea articula\iilor ;i, ̀ n acela;i timp,regleaz[ digestia. Foarte important[este ;i relaxarea din timpul ;edin\elor,datorit[ atmosferei extrem de lini;ti-toare. Dincolo de beneficiile mi;c[rii`n ap[, trebuie men\ionat[ ;i «stareade bine» pe care gravidele o simt dup[practicarea programului de gimnastic[

acvatic[.Apa mic;oreaz[ durata travaliuluiDup[ cum se ;tie, ̀ n cazul unei na;teriactive, unul dintre cele mai importanteelemente de care e bine s[ se \in[ conteste for\a de gravita\ie. Atunci c]nd fe-meia gravid[ intr[ `n ap[ este redusefectul for\ei de gravita\ie, astfel `nc]tea poate pluti, mi;c]ndu-se,

schimb]ndu-;i pozi\ia sau relax]ndu-se extrem de u;or.

Beneficiile gimnasticiiacvatice pentru bebelu;i

:coala Mamei `n colaborare cuAqua-BB Gym&Spa v[ a;teapt[ tot dinluna martie la cursurile de gimnastic[

acvatic[ pentru bebelu;i. Cursurile seadreseaz[ copiilor cu v]rsta cuprins[`ntre 4 luni ;i 3 ani. Cursurile se vordesf[;ura la o piscin[ special amenajat[pentru bebelu;i, `ntr-un ambient mo-dern, pl[cut ;i intim. Dezinfec\ia apeise realizeaz[ cu oxigen activ ;i l[mpiUV de mare putere, f[r[ clor, deci nusunt afectate pielea, ochii ;i sistemulrespirator al bebelu;ilor.

Beneficiile gimnasticii acvaticepentru bebelu;i sunt<- o dezvoltare fizic[ armonioas[- `\i dezvolt[ `ncrederea `n sine- este un ajutor ̀ n procesul de hr[ni-re a bebelu;ului- regleaz[ programul de somn- `mbun[t[\e;te respira\ia- `mbun[t[\e;te circula\ia- contribuie la dezvoltarea mu;chi-lor ;i a oaselor- creeaz[ leg[turi afective.

Principiile de baz[ ale programului,care au ca obiectiv dezvoltarea ;i trans-formarea reflexelor naturale de nata\ieale bebelu;ului  `n mi;c[ri con;tientesunt urm[toarele<· Mimetismul< prin implicarea ;iparticiparea direct[ a unuia dintrep[rin\i `n timpul sesiunilor acvatice,bebelu;ul `;i dezvolt[ abilit[\ile kine-tice prelu]nd mimetic mi;c[ri de lap[rintele s[u.· Repeti\ia exerci\iilor de baz[ - se-siunile acvatice repetitive asigur[ prinprogramul de gimnastic[ `n ap[ dez-voltarea capacit[\ilor de plutire, `not;i scufundare ale bebelu;ului· Joaca spontan[ `n ap[· RelaxareaInformații la num[rul de telefon 0745021 266 sau scrieți un e-mail la adresacosmapaula@scoala-mamelor.ro

~notul `mbun[t[\e;te at]t circula\ia sangvin[ ;i limfatic[, dar ;i respira\ia, care conteaz[ foarte mult `n timpul na;terii

Ardeiul iute este un vasodilatator puternic care ̀ mbun[t[\e;te circula\ia sanguin[.Scade `n mod natural tensiunea arterial[ crescut[ prin accelerarea vitezeicircula\iei s]ngelui

Combate\i hipertensiunea arterial[ cu mijloace naturale

Cursurile de gimnastic[ acvatic[u;ureaz[ na;terea

6 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

RE}ETE

Tort de cl[tite cu nuci

Cartofi în coaj[ cu ca;caval ;i bacon

Mod de preparare< Din făină, ouă,250 ml lapte, 2 linguri de zahăr, 1 plicde zahăr vanilat, puțină sare și apă recese prepară un aluat mai gros de clătite.Într-o tigaie se prăjesc 8-12 bucăți declătite mai grosuțe. Nucile măcinatemărunt se amescecă cu zahărul rămasși se fierb în lapte. După ce se ia de pe

foc se adaugă biscuiții măcinați și 1-2pliculețe de zahăr vanilat, se lasă să serăcească amestecând, apoi se adaugăuntul bătut spumă în prealabil (la tem-peratura camerei) și se amestecă pânăla omogenizare completă. Prima clătităse unge subțire cu această cremă, seașează următoarea, și tot așa, până cândle consumați pe toate. Deasupra sa sepoate turna ciocolată, glazură, cioco-lată răzuită, zahăr pudră, gem de caise,sau se poate orna cu frișcă, jeleuri, bu-căți de nuci ori fructe proaspete.

Ave\i nevoie<

200 g făină albă, 2 ouă,500 ml lapte dulce, 400 g miez

de nucă măcinat fin, 200 gbiscuiți menajeri măcinați,

100 g unt, 6 liguri de zahăr, 2-3 plicuri de zahăr vanilat,

ciocolată răzuită, zahăr pudrăvanilat, frișcă sau alte

delicatese pentru ornat.

Mod de preparare< Cartofii se spalăbine, se șterg și se ung cu sare, apoi seașează pe o tavă căptușită cu hârtie decopt. Se acoperă, fie cu folie de alumi-niu, fie cu hârtie de copt și se dă la cup-tor, la circa 180 grade C. După o jumă-tate de oră se descoperă și se mai lasăsă se coacă, până când coaja începe săse rumenească. Între timp cașcavalul

se răzuiește, fiecare separat. Cel neafu-mat se amestecă bine cu oul și cu smân-tâna, apoi se condimentează după gustși se mai amestecă puțin, până la omo-genizare. Baconul se taie în fâșii de cir-ca 1 cm și se prăjește puțin în ulei fier-binte. Se scot cartofii de la cuptor, setaie în jumătăți, se mai pot și scobi pu-țin, iar pe fiecare jumătate se așeazăcâte o lingură din amestecul preparatanterior. Se dă din nou circa 5 minutela cuptor, apoi se presară cu cașcavalulafumat și cu baconul prăjit și se maicoace la cuptor până când suprafața serumenește.

Ave\i nevoie<

8 bucăți de cartofi de mă-rimi aproximativ egale, 150 gde cașcaval cu textură foarte ta-re, un ou, o lingură de smântâ-nă, 100 g de cașcaval afumat,cât mai uscat, 100 g de baconafumat feliat foarte subțire,

ulei, sare, piper alb măcinat.

:unc[ ;v[beasc[

Mod de preparare< Șunca se mode-lează cât mai aspectuos și se unge groscu sare, în special la capetele cu oase,acestea fiind foarte sensibile. La fel seprocedează și cu celelalte bucăți pe caredorim să le afumăm, dar se poate preparași o singură pulpă, sau chiar și o bucatăde carne. Dacă vreți să scoateți carneamai repede de 4 săptămâmi de la sare, vatrebui neapărat să dezosați. Timpul idealeste de 6 săptămâni. Carnea sărată se pu-

ne într-un vas nemetalic și se lasă într-un loc cât mai răcoros și aerisit, acoperitcu un prosop de bucătărie. O dată pe săp-tămână se întoarce, iar dacă mai e nevoie,se mai sărează. După trei săptămâni, dinusturoiul pisat și boia de ardei se face opastă, cu care se unge carnea și se puneînapoi în saramura ce s-a format, în careva mai sta încă 3 săptămâni, întoarsă totașa, săptămânal. Nu se folosește niciunconservant chimic! După 6 săptămâni sescoate din saramură, se lasă 2-3 zile atâr-nat, să se usuce puțin, apoi se pune laafumat, timp de 4-5 zile. Dacă șunca afost suficient de bine sărată, se poate păs-tra chiar și un an fără frigider.

Ave\i nevoie<

O pulpă de porc, sau chiartoate părțile porcului ce dorimsă punem la afumat (slănină,carne, costiță, oase, bucăți deșoric), sare dură, neiodată, o

căpățână de usturoi calculat la12-15 kg de carne, o lingură pli-nă de boia de ardei dulce calcu-lat la aceeași cantitate, rumeguș

de stejar sau fag pentru afumat.

Ciorb[ de peri;oare cu ciuperci

Mod de preparare< Ceapa mărun-țită sau răzuită se călește în ulei, seadaugă zarzavaturile feliate și se călescpuțin și acestea. Când toate s-au călitse adaugă o linguriță mică de boia deardei, apoi se stinge cu circa 2,5 - 3 l de

apă. Ciupercile tocate se amestecă cuorezul și cu ouăle, se condimenteazăcu sare și piper alb măcinat, apoi seformează ghemulețe. La modelareaacestora trebuie să se țină cont de faptulcă perișoarele aproape că își vor dublavolumul. Când supa dă bine în clocotse adaugă perișoarele, se condimen-tează și zeama și se fierbe circa 15-20minute, până când toare ingredientelese vor înmuia. Se servește caldă, pre-sărată cu pătrunjel verde, cu ardei iuteproaspăt sau murat, eventual cu adaosde smântână, sau dacă vreți să fie depost, cu smântână vegetală.

Ave\i nevoie<

500 g zarzavaturi (pătrun-jel, morcovi, gulie, țelină), oceapă, 3-400 g ciuperci pleuro-tus (se poate și altfel de ciu-perci, dar în acest caz perișoa-rele vor avea o culoare maro-nie), un pahar de orez cu boaberotunde, 3 ouă, circa 30-40 mlulei, sare, piper, boia de ardei,bază pentru mâncăruri (dacă

se poate, delicat de casă).

Fasolea boabe, este recomanda-tă pentru bogăţia de nutrienţiconţinuţi, fiind plină de fibre. Eaconţine cea mai mare cantitate defibre dintre toate legumele. Ajutăşi la reducerea nivelului colestero-lului şi a riscurilor de boli cardiace.

Fibrele din fasole promovează sănăta-tea tractului digestiv şi pot reduce uneletipuri de cancer. Prin mineralele conţinute,joacă un rol important în sănătatea oaselor.Fasolea este o legumă, dar conţine proteinevaloroase, adesea asociate cu cele din car-ne. Acest lucru face din ele o alternativă lacarne pentru vegetarieni sau pentru ceicare vor să limiteze aportul de produse deorigine animală.

Proprietăţi terapeutice

Proprietăţi terapeutice ale boabelor defasole< diuretic, puternic depurativ - ajutăla eliminarea unor substanţe toxice din or-ganism, adjuvant în tratamentul diabetu-lui, antiseptic renal, antiinflamator, emo-lient, remineralizant, antidiabetic datorităamino-acizilor şi argininei în special, fa-solea calmează mâncărimile de piele, toniccardiac, înlătură apa în exces din organism.Repară sistemul nervos, tonifică ficatul şipancreasul.

Fasolea uscată are efecte benefice înboli precum< edeme renale, acnee (coşuripe faţă, piept şi spate), diabet zaharat, cis-tite, reumatism.

Iată câteva recomandări< persoanelecare au acnee se vor folosi păstăile verzi>în afecţiunile oculare şi interne se vor con-suma păstăile uscate şi seminţele> pentruarsuri, eczeme, pecingine, erizipel se folo-sesc seminţele> mugurii de fasole sunt foar-te buni sub formă de tinctură deoarece areefecte foarte bune în cazul bolilor cardiace>fasolea este un bun adjuvant în tratamentuldiabetului.

Ceaiurile dietetice şi antireumatice auîn componenţă teci de fasole sub formă detinctură.

Decoctul de fasole se realizează din 3linguri de teci mărunţite care se pun în750 de ml de apă rece> acestea se vor fierbetimp de 20 de minute> acest decoct se beaîn 3 reprize în decursul unei zile. Dacăaveţi diabet se bea neîndulcit.

Alte leacuri din fasole şi teci

Boabele de fasole se foloseau ca leaccontra bubelor dulci şi pecinginei. Se luauboabe de fasole albă şi tot atâtea seminţede cânepă, se ardeau la foc, se pisau bine,se amestecau cu frunze de mentă uscate şisfărâmate, se puneau şi plămădeau cusmântână, apoi se ungeau bubele cu ea, demai multe ori.

Pe arsuri se puneau boabe de fasolepestriţă, pisate cu boabe de porumb, iarpe cele de la degerături, boabe de fasolealbă fierte şi frecate. Se mai făcea legăturipentru dureri de cap şi scurgeri de sânge.

Boabele de fasole albă, fierte cu 2-3rânduri de pătrunjel şi o mână de făină desecară, până se făcea aluat, se puneau pepântece, pentru calmarea durerilor dupănaştere. Se mai făcea ceai din tulpini flo-rifere când avea bolnavul friguri, în dureride rinichi.Text selectat şi prelucrat de Coriolan A.

Fasolea boabe, este recomandată pentru bogăţia de nutrienţi conţinuţi, fiind plină defibre. Ea conţine cea mai mare cantitate de fibre dintre toate legumele. Ajută şi la reducereanivelului colesterolului şi a riscurilor de boli cardiace. Fibrele din fasole promoveazăsănătatea tractului digestiv şi pot reduce unele tipuri de cancer.

Fasolea boabe ajut[la reducerea coleste-rolului ;i a riscurilorde boli cardiace (II)

16 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~Oamenii din preistorie utilizau încălțămintea pentru drumurile lungi pe care le

parcurgeau în căutare de hrană. Modul în care își confecționau pantofii era unulingenios. Utilizau pielea de la animale, pe care o tăbăceau cu ajutorul pietrelor. Modelulera unul simplu, se utiliza un oval din piele de dimensiunea tălpii, cu marginile ridicate,legate cu fâșii din piele, iar călcâiul era acoperit de legături împletite din fire de iarbă.

Deși astăzi piața ne oferă o ga-mă diversificată în materie depantofi, nu a fost mereu așa. In-diferent că ne dorim o perechemai sport, una elegantă, cu tocsau fără, magazinele sunt pline demodele pentru fiecare stil. Să ve-dem care a fost drumul pantofilorde-a lungul istoriei.

Din informațiile colectate de cătrecercetători, oamenii din preistorie utili-zau încălțămintea pentru drumurilelungi pe care le parcurgeau în căutare dehrană. Modul în care își confecționaupantofii era unul ingenios. Utilizau pieleade la animale, pe care o tăbăceau cu aju-torul pietrelor. Modelul era unul simplu,se utiliza un oval din piele de dimensiu-nea tălpii, cu marginile ridicate, legatecu fâșii din piele, iar călcâiul era acoperitde legături împletite din fire de iarbă. Însezonul rece, tălpii din piele i se atașa obucată de blană legată de picior cu acelașigen de împletitură.

Antichitate

În Grecia antică fiecare categorie so-cială avea semne distinctive a pantofilorcum ar înălțimea tălpii sau culoarea, fiindpurtate în funcție de specificul activită-ților zilnice. Grecii au fost cei care auadaptat pantoful pe forma piciorului. În-călțămintea femeilor era foarte acceso-rizată și deseori chiar elegantă. În Impe-riul Roman, consulii purtau încălțămintealbă, senatorii aveau pantofi de culoaremaro, iar soldații purtau ghete scurte cudegetele descoperite.

Asia

Încălțămintea tradițională japoneză

are diferite modele, dintre care cea maipopulară este “Geta”. Talpa pantofilor dinlemn este sprijinită de două șipci orizon-

tale din același material. Șipcile sunt dediferite înălțimi, pot avea între 4-5 cen-timetri, până la 10 centimetri folosiți pe

timp de ploaie. Șnurul pantofilor este deobicei negru la bărbați și roșu la femei.

Egiptul Antic

Poate nu știați, dar pantofii cu tocprovin din Egiptul Antic, fiind purtațiatât de către femei, cât și de către bărbați,însă doar la ceremonii. Sandalele impu-neau statutul social. Sclavii purtau san-dale din frunze de palmier, iar cetățeniiobișnuiți din papirus împletit.

Curiozități

Slăbiciunea femeilor făță de pantofidatează dintotdeauna. Maria Antoanetaavea aproape 500 de perechi de pantofiși chiar a angajat special un slujitor, caresă se ocupe de îngrijirea acestora.

Cel mai mare pantof din lume aremărimea 753 și a fost confecționat demeșteri filipinezi. Aceștia au lucrat 77 dezile pentru a-i finisa, iar dacă acest numărar exista, ar fi pentru un picior de 5,50m lungime și 2,25 m lungime.

Primul pantof din lemn provine dinOlanda, unde fiind multă apă, oameniiau căutat o pereche de pantofi care să nule umezească picioarele în timpul munciipe câmp. Aceștia au fost denumiți“Klompen” și sunt confecționați dintr-osingură bucată de lemn.Astăzi

În zilele noastre diversitatea face po-sibilă satisfacerea oricărei nevoi. Culoa-rea și forma nu mai sunt criterii de dife-rențiere a categoriilor sociale, acestea fi-ind înlocuite de brand-uri și de calitate.Pantofii spun multe despre personalita-tea purtătorului, păcat însă, că în creareaunei ținute, nu se acordă prea multă aten-ție acestui detaliu.

Denisa Terțan

Orice sacou ai achiziționa, fieelegant sau sport, toate au buzu-nare, însă un lucru este clar, mo-tivul pentru care sunt puse acoloeste unul decorativ. Este impor-tant să menționăm încă de la în-ceput, că nu trebuie să faceți con-fuzia între batista de buzunar șicea de suflat nasul, deoarece nueste vorba despre același lucru.

Materialele din care sunt confecțio-nate batistele sunt< mătase, bumbac,in șicașmir. În materie de modele cele maicunoscute sunt< cele simple, într-o sin-gură nuanță, cu buline, cu dungi, în ca-rouri, iar poate cele mai interesente suntcele cu forma rotundă, deoarece cândsunt așezate în buzunar arată ca o floare.

Istorie

În istorie batista făcea diferența întreclasele sociale, fiind făcute din fibre deaur și argint și având broderii de lux. Sespune că regele Richard al II-lea al An-gliei, care a domnit între 1377-1399 arfi inventat batista de buzunar. Totuși da-că mergem și mai mult în istorie, în Ro-ma Antică, actorii foloseau batistele

atunci când jucau în comedii sau satire,iar publicul flutura batistele în timpuljocurilor menite să distreze societatea.

Ponturi

Din punct de vedere al posibilății dearanjare îți recomandăm batistele careau dimensiuni între 25x25 sau 40x40cm. Pentru o ținută casual alege un mo-del cu o paletă de culori desprinsă dintr-un Picasso sau cu o textură cu adevăratdeosebită. La unele ocazii mai specialese pot asorta două batiste, însă nu estecazul, dacă ai un stil mai minimalist.Batista se asortează cu orice altceva, în-afară de cravată. Se poate asorta cu bră-țara ceasului sau cu orice altă culoareprezentă în ținută. Dacă sacoul estesport alege o batistă cu imprimeu, la felși în cazul jachetei din denim. La sacou-rile formale este bine să optezi pentru osingură nuanță.

Batista de buzunar este un mijlocuniversal de exprimare a stilului perso-nal. Chiar dacă nu porți cravată la că-mașă, nu renunța la batista de buzunar.Este acel deget de sare și piper, atât câttrebuie, mai ales că sunt multe soluțiide asortare a batistei.

Denisa TerțanSe spune că regele Richard al II-lea al Angliei, care a domnit între 1377-1399 arfi inventat batista de buzunar

Se spune c[ sl[biciunea Mariei Antoaneta pentru mod[ ar fi falimentat Fran\a

În istorie batista f[cea diferen\a între clasele sociale

Cu toţii ne lovim de momente în careţinuta noastră trebuie să fie impecabilă. Înalegerea hainelor mai primim câte un sfatdin partea prietenilor sau răsfoim paginilede modă. Mai greu este însă când vine vor-ba despre alegerea accesoriilor potrivite.Este important să alegi bijuteriile care teflatează şi care se potrivesc personalităţiitale.

Acest lucru se poate face foarte uşor,trebuie să ţii cont de trăsăturile feţei tale.Există o serie de repere de care să ţii contcând intri într-un magazin de bijuterii.

Dacă ai faţa rotundă

Cerceii lungi, subţiri îţi vor pune tră-săturile în evidenţă şi-ţi vor lungi faţa. Unalt model pentru care poţi opta sunt cerceiirectangulari, pătraţi, în general modelelecu unghiuri drepte. Important este săacorzi atenţie la lungimea cerceilor, nu lalăţimea lor. Dacă eşti mai corpolentă şi aigâtul scurt, atunci ţi se potrivesc de minunecerceii cu sistem de închidere direct pe lo-bul urechii, dar ai grijă ca modelul ales săfie neapărat lunguieţ, nu rotund sau lat.Persoanele cu faţa rotundă trebuie să evitecerceii mici cu şurub, modele mari şi ro-tunde.

Dacă ai faţa pătrată

Cel mai bine ţi se potrivesc cerceii culinii delicate sau curbate. Modelele rotun-de, în formă de lacrimă sau de floare cupetale rotunjite, funcţionează de minunedeoarece îţi îndulcesc liniile feţei. La fel seîntâmplă şi dacă porţi cercei în formă decerc, alungiţi sau ovali. Cerceii cu unghiuriascuţite sau cu formă de pătrat, vor accen-tua şi mai mult maxilarul şi sunt interzise.Nu te apropia nici de modele alungite, careatârnă spre baza gâtului, deoarece vor scoa-te în evidenţă defectele feţei.

Dacă ai faţa ovală

Persoanele cu această formă a feţei tre-buie să se simtă norocoase, căci ele potpurta aproape orice model. Celor cu faţaovală li se potrivesc cerceii rotunzi, lungi,cerceii în formă geometrică sau o perechefinuţă de cerceluşi cu şurub.

Dacă ai faţa în formă de inimă

Acest tip de figură este încadrată celmai bine de cercei în formă piramidală,mai laţi la bază, pentru a adăuga mai multvolum în partea de jos a feţei. Cerceii tipcandelabru, ovali, sau cei în formă de la-crimă îţi vor face fruntea să pară mai în-gustă, şi bărbia mai lată. Modele care nute vor flata sunt cerceii cu formă de inimăsau cei tip butoni.

Denisa Terţan

Maria Antoaneta \inea un servitor pentrucele 500 perechi de pantofi ale sale

În Grecia antică fiecare categorie socială avea semne distinctive ale pantofilorcum ar fi înălțimea tălpii sau culoarea

Cum ne alegemcorect cerceii?

8 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

DIET~

Trăim într-o societate grăbităiar timpul liber a devenit cel maiprețios lucru pentru noi. Am înce-put să uităm că avem familie, prie-teni, dar mai ales că trebuie să neodihnim. Mâncăm haotic, deșisuntem conștienți că sănătateanoastră și forma fizică depind de oalimentație corectă. Astfel nu estede mirare că apar problemele desănătate pe care le aduce masa cor-porală excesivă și obezitatea.

Este vorba despre o organizație non-profit internațională, înființată în Italia, în1986. Preocupările de bază sunt protecțiași susținerea micilor producători regionalide alimente. A apărut ca o opoziție la po-pularitatea localurilor care servesc mâncarerapid și fără noimă. Promovează un stil deviață ecologic, iar în acest sens încearcă sereaducă pe mesele noastre alimente tradi-ționale, mai bine zis gustul alimentelor dincopilărie. Simbolul este melcul, ființă lentă,care are menirea de a atrage atenția asupraefectelor nefaste pe care le aduce viața trăităîn viteză și pentru a demonstra că înceti-nind avem doar de câștigat.

Alimentația de tip Slow Food are ungrad de prelucrare foarte redus și încearcăsă evite tehnologiile avansate de producțiea alimentelor. Metodele de conservare aalimentelor sunt speciale, presupun nefo-losirea de adaosuri sintetice, astfel încătprodusele să aibe într-adevăr valori nutri-tive și un risc redus de alergie. Toate ma-teriile prime folosite la producție trebuiesă fie naturale, iar metodele de prelucareinclud< afumarea tradițională, înăbușirea,marinarea, coacerea sau stoarcerea.

Dieta sănătoasă

A trăi mai lent poate fi o calitate. Opregătire mai minuțioasă și un gust maibun se pierd când ne grăbim. Un exemplufoarte clar ar fi coacerea lentă a vinurilor,

astfel se îmbunătățesc valorile la nivel degust. Același lucru se întâmplă și în cazulalimentelor cum ar fi brânza sau unele ti-puri de carne. Produsele alimentare carecu un grad mare de prelucrare au un con-ținut foarte mare de acizi grași și de zahăr.Produsele fast-food mâncate pe fugă încombinație cu un stil de viață sedentar ga-rantează riscul de obezitate dar și de alteafecțiuni.

Dacă v-am atras atenția, trebuie să maiștiți și faptul că nu este de ajuns doar săcumpărați produse neprelucrate și fărăadaosuri. Dieta Slow Food mai include șimodul de preparare a alimentelor. Trebuiesă vă împrieteniți cu timpul, nu vă grăbițiîn pregătirea preparatelor și nici când leserviți. Pentru început puteți să adoptațiacest nou stil de viață în weekend, cândnu vă grăbiți, în timp veți descoperi plă-cerile ascunse ale gătitului.

Cum slăbim prin regimul Slow Food

Chiar dacă nu implică grabă sau preamult efort fizic, secretul acestui regim are

altă bază. Singurul dezavantaj reprezentatde acest regim este că trebuie să optămpentru porții mici. În loc să te grăbești lalucru, alege să mergi. Vei evita accelerărilebruște ale pulsului, iar inima va lucra uni-form. Nu încerca să faci prea multe lucruriîn același timp, când încerci să le faci petoate bine, intervine stresul, care duce la oalimentație haotică. Alege să mănânci lamasă, alte activități sunt obiceiuri distruc-tive, la care va trebui să renunți. Alege sămănânci în familie sau cu prietenii, astfelsigur nu te vei grăbi să te ridici repede dela masă. Delectează-te cu gustul și aromamâncării, astfel vei stimula secreția de su-curi grastrice la nivelul tractului digestiv,ceea ce va ajuta la procesul de digestie. În-locuiește produsele nesănătoase, în loc demelezuri alege carne fiartă, iar dacă ai im-presia că produsele semipreparate se gătescmai repede te înșeli. În principiu dureazăcam 15 minute să pui pe masă un astfel deprodus, dar dacă stăm să ne gândim la felde mult durează și să prepari un piept depui și să-ți faci o salată lângă. În final, poatecea mai mare satifacție va veni din parteacelor care îți vor lăuda preparatele.

Denisa Terțan

Fiecare zonă are anumite tradiții.Când vine vorba despre diete, situația nueste mai diferită. Dacă am face înconjorullumii, am descoperi diferite metodeadoptate de popoare pentru a se mențineîntr-o formă extraordinară.

Preparatele cu specific thailandezsunt printre cele mai iuți din lume.

Gustul picant este dat de ardeiul iute,cunoscut pentru faptul că grăbește me-tabolismul. Un alt beneficiu al iuțelii estecă te forțează să mănânci mai încet, astfelte saturi cu mai puțin. În Marea Britanie secretul stă în porțiilemici. Alimentele sunt aranjate pe toatăfarfuria, astfel încât ochiul să perceapămai multă mâncare. În realitate porțiaeste mică și implicit are mai puține calo-rii.

Celebrele dansatoare brazilience semențin în formă consumând foarte multorez și fasole roșie. În Polonia se mănâncăpuțin și des, mai exact din 4 în 4 ore. Pre-paratele lor nu conțin multe grăsimi șisunt bogate în legume. În plus poloneziievită să mănânce în oraș.

Micul dejun în Germania constă dincereale cu lapte, pâine, fructe și gem.

Nemții preferă alimentele care oferăenergie, în favoarea ouălor prăjite cu șun-că sau brânzeturi.

Africa de Sud este cunoscută pentruceaiul roiboos. Este puternic precum celverde, însă ceva mai dulce și nu necesităîndulcitor. Femeile din această zonă beaufoarte mult ceai pe zi, reducând astfel ca-loriile.

În Japonia dieta se bazează pe soia,legume și pește. Algele și peștele oceanicsunt bogate în minerale, mai ales iod șiflor. Soia este recunoscut pentru efecteleantioxidante. De asemenea evită prăjelile,gătind mai mult la aburi.

În Franța servirea mesei în familieeste importantă. Prin aceste mese lungi,consumul de prea multă mâncare esteredus, iar conversațiile de la masă înce-tinesc ritmul cu care te hrănești.Ungurii consumă multe alimente mura-te, care conțin puține calorii și care potface parte dintr-o dietă sănătoasă. S-ademonstrat că alimentele care conținoțet, ajută la menținerea greutății corpo-rale.

Pentru norvegieni cel mai importanteste sportul. Nu trece un weekend fărăca aceștia să facă mici excursii sau plim-bări.

În bucătărie vom găsi mereuun blender și un storcător de fruc-te. Ambele sunt ajutoare de nă-dejde când vine vorba despre di-ferite preparate fine. Însă v-ați în-trebat vreodată dacă există dife-rențe între aceste două aparate înceea ce privește caloriile?

Indiferent că preferi un smoothie(legume și fructe pasate cu un blenderși diluate puțin cu apă sau suc), un sucsau pireu de fructe, vei opta pentru unblender sau un storcător de fructe, însădiferența stă în conținut. Un smoothieconține fructe și legume întregi, darpulverizate.

Cu cât puterea storcătorului estemai mare, cu atât sucul va fi mai curatși mai limpede. Însă valoarea caloricăeste mai mare, iar calitatea nutritivămai mică. Un blender cu putere mare,face sucurile mai cremoase, dar păs-trează aproape în totalitate toate bene-ficiile.

O soluție pentru storcătoarele defructe este să adaugi pulpa în suc, pen-tru că aceasta conține o mare parte dinminerale și vitamine, dar și fibrele na-turale ale fructelor și legumelor.

Important de știut

Sucurile din fructe conțin mai mul-te calorii decât fructul în sine. Un mărare 50-60 de calorii, în timp ce un sucpoate ajunge la aproximativ 200 de ca-lorii.

Chiar dacă aceste băuturi nu auadaos de zahăr, conțin așa numitele ca-lorii lichide, care au o altă dinamică deabsorbție, în comparație cu alimentelesolide. În consecință chiar dacă suntfoarte sănătoase, numărul total de ca-lorii o să fie mai mare decât al alimen-telor solide din care au fost preparatesucurile.

Aceste băuturi sunt ideale pentrudietele de detoxifiere. În diete poți săînlocuiești o masă cu un suc sau unsmoothie. Alege mai multe legume de-cât fructe, deoarece fructele au un con-ținut mai mare de zahăr. În principalnu se combină fructele cu legumele,doar mărul este permis. Această com-binație poate să afecteze buna funcțio-nare a enzimelor digestive.Băuturile proaspăt făcute se consumăimediat. După 15 minute lumina și ae-rul vor distruge o mare parte a nutrien-ților.

Pentru a obține beneficii maxime,este bine să învestiți în aparate de ca-litate. Un aparat ieftin introduce oxigenși căldură în suc, distrugând o mareparte din proprietățile sale.

Blender sau storc[torde fructe - exist[vreo diferen\[?

Indiferent că preferi un smoothie (legume și fructe pasate cu un blender și diluate puțincu apă sau suc), un suc sau pireu de fructe, vei opta pentru un blender sau un storcător defructe, însă diferența stă în conținut. Un smoothie conține fructe și legume întregi, darpulverizate.

Regimul Slow Food -ap[rarea dreptului la gust

Se încearcă readucerea pe mesele noastre a alimentelor tradiționale

Metode adoptate de popoarepentru a se men\ine `n form[

16 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 9

Noaptea, când domneşte întunericul, ies duhurile rele. Ca atare, noaptea sau SfântaSâmbătă este stăpâna acestor duhuri. Drumul spre cei morţi va fi prin imperiul SfinteiSâmbete.

În ziua sâmbetei ne putem apropia mai mult de cei adormiţi. În această zi se dă pretu-tindeni de pomană pentru sufletele morţilor< mâncare, băutură, haine. Rugăciuni pentrumântuirea sufletelor de păcate se pot face şi în alte zile, dar pomana cea mai bine primităde Dumnezeu este cea făcută sâmbăta, spun bătrânii.

Se `mpr[;tie uneori furtunaprin sufletele noastre, boal[, ne-cazuri, dureri suflete;ti, dar avemo cas[ ce ne vindec[ aceste r[nidureroase. Este biserica. Biseri-ca-i o rug[ciune pentru noi to\iun col\ de cer e desenat pe altar,Mama noastr[ Preacurat[ ;i Ma-ma lui Iisus, aceste splendori nedau alinare.

Pe Mama noastr[ ~mp[r[teasa Ce-rului ;i a p[m]ntului, o vener[m ;i orug[m fierbinte la orice necaz.

G]ndul `n ziua de 11 ianuarie ne-aalunecat ̀ nspre Lourdes unde Sf]nta Fe-cioar[ s-a ar[tat feti\ei Bernadete, s-aurugat `mpreun[ apoi, Sf]nta Marie i-acerut s[ se roage pentru cei p[c[to;i ;is[-i ̀ ndemne ;i pe cei credincio;i s[ fac[poc[in\[.

Cu adev[rat mare este taina credin\ei,ea este aceea ce ne conduce c[tre Dum-nezeu Atotputernic, El ne trimite haruri;i chiar mesaje cum de altfel ;i MaicaPreacurat[ ne-a trimis prin feti\a Berna-dete care a scormonit p[m]ntul de undea \];nit apa miraculoas[, vindec[toare.~n amurgul serii ̀ n Biserica Sf]ntul Fran-

cisc `mpreun[ cu preacucernicii no;tripreo\i B]rle Ovidiu, Mircea D]ng[ c[ro-ra li s-au mai al[turat ;i preacucerniciiPap Adrian ;i Huz[u Nicolae, am `nge-nuncheat ;i ne-am rugat Tat[lui Ceresc;i Fecioarei Maria s[ aline at]ta durere,at]tea suflete r[nite ;i chinuite. Necazu-rile, sufletele r[nite, ne-au sensibilizatat]t pe preacuvio;ii preo\i c]t ;i pe noicredincio;ii.

Credin\a - u;a care se deschide spre taine

Credin\a este u;a care se deschidespre taine, ea este un sim\ spiritual, maieste ;i o u;[ deschis[ a iubirii fa\[ deaproapele. A fost o chemare la rug[ciunepentru cei bolnavi. O rug[ciune ̀ n[l\at[cu evlavie, am `mbr[cat haina credin\ei,am sim\it c[ am primit mesajul lui Cris-tos ;i a Sfintei Fecioare Maria. Ne-amrugat ca misterul iubirii divine s[ pun[st[p]nire pe sufletele bolnavilor. Cre-din\a `i va ajuta s[ treac[ peste durerile;i necazurile bolilor.

~mp[ca\i suflete;te cu ei se vor mailini;ti pentru c[ ei ;tiu c[ Iisus ;i MaicaPreacurat[ `i vor r[spl[ti `ntr-o zi.

M]ntuitorul nostru Iisus Cristos a

f[cut multe minuni cu to\i bunii credin-cio;i care au alergat la El cu dreapt[ ;icredin\[ fierbinte. A ne dovedi credin\[`n Dumnezeu ̀ nseamn[ a avea de parteanoastr[ binele, a-l d[rui, a face fapte bu-ne, a m]ng]ia sufletele r[nite, a ajuta pecei bolnavi, a-l p[stra ̀ n suflet pe M]ntui-torul nostru Iisus Cristos. S[ o rug[m peMaica noastr[ Preacurat[ s[ ne ajute s[ne p[str[m credin\a, s[ avem r[bdare cusemenii no;tri cei bolnavi ;i nec[ji\i.

Iisus celor r[bd[tori le va da multeharuri, le va u;ura suferin\a. O rug[mpe Sf]nta noastr[ Mam[ ca ̀ n sup[r[rilenoastre s[ vin[ l]ng[ noi, c]nd suntemprea slabi s[ ne `nt[reasc[. Din nop\ile`ntunecate ale bolnavilor ;i chiar a celors[n[to;i s[ fac[ lumin[. Lumineaz[-neDoamne sufletele noastre ̀ n fiecare clip[a vie\ii. Te rug[m fierbinte Doamner[m]i cu fra\ii no;tri cei bolnavi, d[-lesmerenia ;i r[bdarea ta. Te rug[m s[ odai ;i celor s[n[to;i. Iisus a fost acela careprin `ns[;i via\a sa ne-a `nv[\at ce-ir[bdarea. S[ ne amintim de suferin\eleLui atunci ;i via\a noastr[ va fi mai pur[,mai u;or de dus durerea iar drumul spre~mp[r[\ia Cereasc[ va fi mai sigur.

Pe tainica poart[ a lumii am venitto\i, dar mamele `n mod cu totul special

au venit cu un parfum de ilustrat[ ce-reasc[. Iat[ emblema acestor f[uritoarede suflete, mamele micu\ilor ce aduc cuei venind `n lume miresmele ticnite aledimine\ilor de var[, arome de s[rb[toare,bucurii ;i speran\e. S[ ne rug[m ;i pentruei fiindc[ `n \ar[ se produc fel de fel denenorociri, boli, s[r[cie, abandonuri. S[avem grij[ de ei copiii, `nchizi ochii ;i aiimpresia c[, ̀ ntregul p[m]nt e un r]s decopil, sim\i acel r]s, sim\i un fior, cum s-ar scutura roua cerului pe fruntea ta. Eisunt ca picurii de ploaie maestuo;i, fru-mo;i precum odinioar[, zei\ele Olimpu-lui, ca un c]ntec de leb[d[ ce vine pet]mpla amiezilor, pe urma aurorilor, pefruntea dimine\ilor, ̀ mpletite cu de;tep-tarea zorilor.

T]mpla timpului se apleac[ pe frun-tea fiec[rui copil, misterul se afl[ ̀ n che-marea de c[tre mame al Luceaf[rului ;ia lui Iisus Cristos care le lumineaz[ min-tea ;i le d[ credin\[ mamelor, imbold ;iputere s[-;i poat[ educa odraslele, s[-ifereasc[ de necazuri ;i s[ le fac[cuno;tin\[ cu minunile lumii, daruri ce-re;ti sub fruntea c[rora se g[se;te nemu-rirea.

C]nd cu rug[ciune ;i credin\[ copilulbolnav s-a ̀ ns[n[to;it, lacrima mamei s-

a stins, a fost o lacrim[ ce s-a prelins peun obraz nins de multe necazuri ;i dureri,de bun[ seam[ a fost ;tears[ cu un ;ervetpe care a fost scris ;i a;ezat pe portativun c]ntec dumnezeiesc lin, ca un suspin;i o rug[ciune venit[ ;i de la bisericaSf]ntul Francisc care ne `nva\[ taineledumnezeie;ti.

Rug[ciune pentru alinareadurerii

~nchei prin a spune `nc[ o dat[ c[-lrug[m pe Dumnezeu s[ aline at]ta du-rere pentru c[ El ;tie c[ lacrima doare,cu credin\[ ne-am apropiat ;i de Iisus ;ide Preacurata Fecioar[ Maria,bucur]ndu-ne ;i lini;tindu-ne sufletelecu Sf]ntul Maslu intonat cu at]ta evlavie;i credin\[ de preo\ii no;tri Ovidiu B]rle,Mircea D]ng[, Pap Adrian ;i Huz[u Ni-colae.

Ne-am rugat `mpreun[ ca Dumne-zeu pe o arip[ de `nger s[ trimit[ o raz[de soare, s[ bucure suflete ce au fost r[ni-te ;i chinuite de at]ta durere. O calm[mireasm[ s[-i ̀ nconjoare dar ;i pe sf]ntalor vatr[ ce via\a toat[ au `ngrijit-o ;iocrotit-o.

Ana Vacarciuc

Potrivit religiei creştine, ziuade sâmbătă este închinatămorţilor, întrucât Mântuitorul Ii-sus Hristos, răstignit vineri pecruce, a stat toată sâmbăta cu tru-pul în mormânt, înviind dumini-ca. Din această tradiţie, afirmăTudor Pamfile (Sărbătorile la ro-mâni, Ed. Saeculum I.O., Bucu-rești, 1997, p. 17), s-a născut cre-dinţa că morţii sunt duşi în im-periul Sfintei Sâmbete de cătreSfânta Vineri, după cum amurgul(reprezentat prin Sfânta Vineri)conduce în noapte (personificatăprin Sfânta Sâmbătă).

Noaptea, când domneşte întunericul,ies duhurile rele. Ca atare, noaptea sauSfânta Sâmbătă este stăpâna acestor du-huri. Drumul spre cei morţi va fi prinimperiul Sfintei Sâmbete.

În ziua sâmbetei ne putem apropiamai mult de cei adormiţi. În această zi sedă pretutindeni de pomană pentru su-fletele morţilor< mâncare, băutură, haine.Rugăciuni pentru mântuirea sufletelorde păcate se pot face şi în alte zile, darpomana cea mai bine primită de Dum-mezeu este cea făcută sâmbăta, spun bă-trânii. Când nu se poate da cuiva de po-mană, se aruncă acel lucru pe apă („apasâmbetei”), care-l va duce şi-l va aşeza,după credinţa poporului, în locul cuve-nit. De aici exprimarea< „Duce-te-ai peapa sâmbetei!” Urmaşii au datoria să-şiamintească de înaintaşii lor morţi şi sănu uite că şi cei de pe lumea cealaltă aunevoie de rugăciune, întocmai ca şi ceicare încă mai trăiesc. Omul, cât timp tră-ieşte pe pământ, trebuie să se gândească

şi la sufletul său, făcând milostenie dinceea ce are, iar atunci când dăruieşte cevasă zică< „Pe lumea asta ţie, pe cealaltămie!” Îngrijirea pentru suflet, în perspec-tiva vieţii viitoare, constituie una dintrepreocupările de bază ale creştinului.

Prin urmare, sâmbătă, 22 februarie,Biserica a rânduit să fie pomeniţi ceimorţi, zi care poartă numele de “Moşiide iarnă”, fiind aşezată înaintea duminicii“lăsatului sec de carne” sau a “înfri-

coşătoarei judecăţi”. Credincioşii aprindlumânări, ridică parastase, făcând po-meniri şi milostenii pentru sufletele celorplecaţi pe calea veşniciei. Acum, în ziua“moşilor de iarnă”, spune părintele EneBranişte, Biserica înalţă rugăciuni spreDumnezeu “pentru toţi cei adormiţi şi,mai ales, pentru cei care în timpul vieţiinu s-au putut pregăti precum se cuvinepentru obştescul sfârşit. Tot acum se roa-gă pentru cei surprinşi de moarte nă-

praznică (neaşteptată), pentru cei mân-caţi de fiare sălbatice, otrăviţi, înecaţi,arşi de foc, îngheţaţi de ger sau morţi dincauza unor boli grave. Întrucât în dumi-nica lăsatului sec de carne Biserica neaminteşte de înfricoşătoarea judecată, seface în ajun pomenirea morţilor, mijlo-cind ca şi ei să se poată înfăţişa cu în-drăzneală înaintea Dreptului Judecător”.„Moşii de iarnă” cad, aşa cum scria Si-mion Florea Marian (Sărbătorile la ro-mâni, Ed. Fundației Culturale Române,București, 1994, pp. 199-201), în unelepărţi sâmbătă înainte de săptămâna albă,adică înaintea duminicii lăsatului sec decarne (a înfricoşătoarei Judecăţi), iar înalte regiuni ale ţării, sâmbăta de dinainteaînceputului Postului Mare. În această zise dau pomeni pentru sufletele morţilorfiecărei familii. Aceste pomeni constauîn diferite mâncăruri şi băuturi, precumşi din obiecte de îmbrăcăminte şi în-călţăminte care au aparţinut oarecândcelor plecaţi pe calea veşniciei şi nu nu-mai.

Daruri ;i dovezi de milostenie

Este şi o dovadă de milostenie, în-trucât aceste daruri se îndreaptă în spe-cial spre cei mai nevoiaşi şi mai sărmanisau spre familiile cu mulţi copii. Se daude pomană, printre altele< grâu fiert pre-gătit cu unt sau unsoare, carne de porc,piftii, coptături, pupi, brânză, lapte dulce,plăcinte umplute cu brânză etc.

Toate aceste bucate sunt trimise deobicei în străchini sau ulcele, care rămân,de asemenea, pentru sufletele morţilor.Cei care le duc îndătinează să se adresezecelor care le înmânează cu următoarelecuvinte< „Primeşte aceste bucate de su-

fletul tatei sau al mamei sau al frateluisau al surorii sau al copilului meu!” Celcare le primeşte răspunde astfel< „Dum-nezeu să primească!” Este vorba de ojertfă pe care familia o face de dorul şispre binele celor dragi care nu mai suntcu ei.

În Transilvania se trimit, de regulă,plăcinte calde îndată ce au fost scoasedin cuptor de gospodine, acestea fiindîmpărţite vecinilor de pomană, „ca ceice au dat şi cei pentru care s-au dat săaibă ce mânca în cealaltă lume, prea bineştiind că cine face, lui îşi face şi cine dă,lui îşi dă”. În sâmbăta de dinaintea Pos-tului Mare, fetele din unele părţi ale Tran-silvaniei aduc câte un ulcior cu apă de laizvorul cel mai rece şi-l dau de pomană,ca să aibă izvor în cealaltă lume.

Pomenile şi parastasele care se facsunt un semn de respect pentru ceiadormiţi întru Domnul, un semn că n-au fost uitaţi, ;i că amintirea lor rămânemereu vie în sufletele celor vii. A ne adu-ce aminte de cei morţi reprezintă unadintre datoriile noastre ca oameni şicreştini, iar rugăciunile înălţate pentrusufletele lor au menirea de a-L înduplecape Dumnezeu, ca El să-Şi manifeste faţăde ei iubirea, iertarea şi bunătatea la Ju-decata de Apoi.

Chiar dacă acum unii suferă în iad,s-ar putea ca prin stăruinţa noastră înrugăciune, Bunul Dumnezeu să îi ierteşi să-i facă părtaşi la fericirea cea veşnică.Aşadar, să nu-i uităm niciodată pe ceiplecaţi dintre noi. Soarta lor în veşnicieatârnă de noi, aşa după cum veşnicianoastră depinde şi de urmaşii noştri şicare vor proceda exact cum ne manifes-tăm noi acum. Viitorul stă în atitudinilepe care le adoptăm şi în exemplul nostrupersonal.

Preot dr. Cristian Boloş

Sear[ de Rug[ciune de Ziua Mondial[ a Bolnavilor, la Biserica greco-catolic[ Sf]ntul Francisc

Icoan[ reprezent]nd `nvierea fiului v[duvei din Nain

RELIGIE

Sâmb[ta mor\ilor- Mo;ii de iarn[ -

10 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

INTERVIU

Sunt cu siguran\[ foarte mul\itineri care aleg s[ ia drumulstr[in[t[\ii `n momentul `n caretermin[ un liceu sau o facultate.Unii merg peste hotare pentru amunci, al\ii pentru a-;i continuastudiile. Sintia Fanea este o t]n[r[s[tm[reanc[ `n v]rst[ de 19 anicare a ales s[ fac[ facultatea `nMarea Britanie.

Ne-a contactat pe Facebook, pe pa-gina Informa\ia Zilei, ;i prin interme-diul acestei re\ele de socializare am cu-noscut-o mai bine ;i i-am propus s[ne r[spund[ la c]teva ̀ ntreb[ri pentrua afla ce ̀ nseamn[ s[ studiezi ̀ n MareaBritanie, s[ tr[ie;ti ̀ n Londra, cum e;tiprivit ca student rom]n ;i c]t e de greus[ te descurci departe de cas[.

- Pentru început, te-am ruga să teprezin\i cititorilor suplimentului In-formația de Duminică.

- Numele meu este Sintia Fanea,am 19 ani. Am absolvit Colegiul Na\io-nal “Mihai Eminescu”, profil filologiebilingv-engleză în vara anului trecut,iar în prezent locuiesc în Marea Brita-nie, mai exact în Londra, unde, înce-pând din septembrie sunt studentă laUniversitatea Westminster.

- Ai pornit pe un drum lung, odatăcu absolvirea liceului. De ce ai ales săstudiezi peste hotare?

- Am considerat că în sistemul deînvă\ământ universitar românesc sepune un accent prea mare pe parteateoretică a oricărei discipline, iar astapoate afecta grav ;ansele tinerilor ab-solven\i de a profesa în industriile do-rite de ei. În Marea Britanie însă, lu-crurile stau diferit.

- Ce cursuri universitare urmezi?

- Am ales s[ studiez Rela\ii Publice;i Publicitate. Trebuie să recunosc cănu ;tiam cu ce se mănâncă domeniileastea până în primul an de liceu când,la ora de limba română, doamna pro-fesoară ne-a pus să organizăm o cam-panie de promovare pentru anumitebrand-uri folosind diferite tehnici,printre care ;i Rela\iile Publice ;i Pu-blicitatea.

Atunci am realizat două lucruri< că;tiu ce vreau să fiu “când voi fi mare”-campaign manager, ;i că pregătireamea nu va fi `n \ar[. Imagina\i-vă câtde fericită am fost să aflu că am ;ansasă urmez acest curs la UniversitateaWestminster, al cărei Departament deComunicare ;i Jurnalism a fost clasatîn 2013 pe locul întâi în Marea Britanie,locul al doilea în Europa ;i locul 19 peplan mondial.

Lucrul care îmi place cel mai multla cursul meu este faptul că avem cur-suri predate de invita\i din industrie,care ne pot spune concret despre ex-perien\a lor în domeniile în care pro-fesează.

Până în momentul de fa\ă am avuto persoană care a lucrat în campaniaelectorală a lui Obama, în 2008, di-rectorul de comunicare al guvernuluienglez, directorii unora dintre cele mai

mari firme de PR .

- De ce Londra?

- În primul rând, am iubit dintot-deauna Londra pentru diversitatea deculturi pe care o oferă - e un fascinantamalgam de limbi ;i na\ionalităţi, ofe-rindu-\i ;ansa de a învă\a zilnic cevanou despre oamenii de lângă tine, fieei colegi, vecini sau prieteni de-ai prie-tenilor. În al doilea rând, Londra esteunul dintre cele mai puternice centrepentru Publicitate ;i Rela\ii Publice peplan mondial, a;adar oriunde a; fi stu-diat, aici a; fi ajuns să profesez. De cesă nu fi ales “the big city life” de la în-ceput?

- Ești o româncă între britanici.E;ti privită cu al\i ochi, date fiind celespuse de mulți englezi despre români?Te-ai sim\it vreodată discriminată?

- În calitate de studentă nu m-amsim\it niciodată discriminată, ba dim-potrivă. Ca student interna\ional teapreciază foarte mult pentru simplulfapt că te-ai obosit să le înve\i limba,să treci prin tot procesul de aplicaredoar ca să fii aici, ca pe urmă să telove;ti de diferen\ele enorme dintresistemele de învă\ământ. Pe de altă par-te, nu a; putea spune că în via\a de zicu zi lucrurile stau diferit.

- Cum e via\a de zi cu zi în Londra?

- Ca orice metropolă, Londra poatefi un ora; periculos pentru oricine, maiales pentru o fată, dacă iei în calculstrăzile aglomerate sau autobuzele denoapte pe care e;ti nevoit să le iei după

ce liniile de metrou sunt închise. Darcred că asta m-a întărit cel mai multde când sunt aici< necesitatea de a aveasingură grijă de mine. Este ;i un ora;deosebit de scump, chiar nu mă a;tep-tam la o diferen\ă atât de mare în ceeace prive;te costurile lunare. Chiria ;itransportul sunt pe departe cele maiscumpe lucruri aici, dar cu restul tedescurci, mai ales ca student, deoareceai parte de multe reduceri.

- Te sim\i integrată perfect în pei-sajul londonez?

- Absolut. Primul gând pe care l-am avut în ziua în care am ajuns aici a

fost< ar fi trebuit s[ locuiesc aici din-totdeauna! Sim\eam, ;i simt în conti-nuare, că sunt acasă. Bineîn\eles, oricâtde frumoasă ar fi noua mea via\ă aici,nu am cum să nu îmi fie dor de familie;i de prietenii de acasă, pe care nu i-a;înlocui pentru nimic în lume. Simt căLondra m-a schimbat, dar într-un sensbun.

- Ce î\i lipse;te cel mai mult acolo?

- Oricât de cli;eic ar suna, îmi estefoarte dor de familie ;i prieteni, ;i nupot să nu mă gândesc cum ar fi fostdacă nu am fi fost “ajuta\i” de tehno-logie. Povestesc cu ai mei în fiecare zi

;i asta parcă mai alină dorul de casă.:i, vorbind de casă, mă gândesc la mân-carea de acolo! Credeam că lumea exa-gerează când auzeam că via\a de stu-dent e grea.. dar pare-se că nu. Oricâtam încercat să folosesc telepatia, sar-malele ;i ciorba nu se fac singure, a;acă apelez la clasicele paste, sandwichurisau cereale.

- Revenind la ;coală, cât de multse simte diferen\a dintre sistemul edu-ca\ional românesc ;i cel englezesc?

- Foarte mult. Studiul individualeste caracteristica cea mai importantăa sistemului educa\ional britanic. Ni-meni nu are mai mult de 15 ore pe săp-tămână, dar profesorii se a;teaptă catu să studiezi singur cel pu\in încă peatât. De aceea, dacă vrei într-adevăr săie;i din anonimat î\i petreci cea maimare parte a zilei în bibliotecă. De ase-menea, ei vor ca tu să te dezvol\i înprimul rând ca persoană, punând ac-centul pe creativitate, teamwork, ;i fair-play. Transdisciplinaritatea, un elementce lipse;te în ;coala românească, aiciocupă un loc de frunte. :i, după cumspuneam mai devreme, practică multă.Semestrul acesta voi avea 12 examene,dintre care niciunul nu va fi scris. Voiavea interviuri, prezentări, comunicatede presă ;i chiar o campanie de publi-citate de organizat, dar niciunul dintreaceste examene nu va presupune săstau două ore în fa\a unei foi, să scriutot ce ;tiu.

O altă mare diferen\ă o reprezintărela\ia pe care o avem cu profesorii.Cursurile sunt mult mai mici, de ma-xim 50 persoane, în compara\ie cu am-fiteatrele de 200-300 persoane din Ro-mânia. Nu în ultimul rând, se pune ac-centul foarte mult pe activităţile extra-curiculare. Tocmai datorită faptului căai mai mult timp liber, e;ti încurajat săte implici în cât mai multe proiecte caresă aibă o relevan\ă pentru pregătireata profesională, ori în România nu aiavea timp fizic să faci toate astea.

În ceea ce mă priveşte pe mine, eufac parte din Uniunea Studen\ilor uni-versită\ii mele, din echipa de PR pentruSmoke Media (revista, postul de radio;i de televiziune a universită\ii) ;i to-todată fac parte dintr-o asocia\ie careorganizează evenimente la o scală ma-re, pentru studen\ii din Londra.

- Ce vei face după absolvirea fa-cultă\ii? Vrei să te întorci în \ară saute gânde;ti la un viitor profesional ;ipersonal în Anglia?

- Vreau să lucrez în PR-ul politicsau financiar. Din păcate, nu cred cămă voi mai `ntoarce în România, nudupă ce voi fi investit atât de mult îneduca\ia mea, existând posibilitatea dea nu putea profesa în domeniul dorit.Sunt con;tientă de faptul că cei maimul\i studen\i care pleacă în străinătatela studii nu se mai întorc ;i îmi parerău că mă număr printre ei, însă în mo-mentul de fa\ă România nu ne oferădestule motive pentru a o face, celpu\in nu din punct de vedere econo-mic. A;adar mă gândesc să rămân înLondra, sau, dacă mă voi concentra pePR-ul politic, să plec în State.

A consemnat Ioana Vladimirescu

Studiul individual este caracteristica cea mai importantă a sistemului educa\ionalbritanic. Nimeni nu are mai mult de 15 ore pe săptămână, dar profesorii se a;teaptăca tu să studiezi singur cel pu\in încă pe atât. De aceea, dacă vrei într-adevăr să ie;idin anonimat î\i petreci cea mai mare parte a zilei în bibliotecă.

“Am iubit dintotdeauna Londra pentru diversitatea de culturi pe care o oferă - e un fascinant amalgam de limbi ;i na\io-nalităţi, oferindu-\i ;ansa de a învă\a zilnic ceva nou despre oamenii de lângă tine”.

Sintia Fanea< :coala britanic[ pune accentpe studiul individual ;i creativitate

MAGAZINDoctorii au identificat câteva dintre afecţiunile care pot duce la experienţe

extracorporale, printre acestea numărându-se epilepsia şi atacul cerebral.Experienţele extracorporale se pot manifesta şi în urma unor evenimentetraumatice ca accidentele rutiere sau supradozele de droguri, precum şi întimpul practicării sporturilor extreme sau meditaţiei.

Agrointeligența a combinat celedouă priorități ale zilelor noastre și văprezintă șapte alimente ale căror res-turi din bucătărie pot fi readuse la via-ță.

1. Ceapa este printre cel mai ușorde ”reciclat” alimente. Când pregăteștio salată, spre exemplu, ai grijă să taipartea cu firișioare de rădăcină, păs-trând și două degete lățime din ceapă.Apoi, în grădină sau într-un ghiveci,oricum, într-o zonă însorită, acoperărestul de ceapă cu pământ și ai grijăsă aibă mereu solul umed.

2. Ghimbirul este foarte ușor deînmulțit. Doar separă o bucată de ri-zom din rădăcină și pune-o într-unghiveci cu pământ, având grijă săorientezi mugurii noi în sus.

Ghimbirul are nevoie de luminăfiltrată, nu directă, și de un mediuumed pentru a da repede noi rădăcini.Când este destul de dezvoltată, scoatetoată rădăcina, păstrând un rizompentru a repeta ”reciclarea”.

3. Usturoiul răsare din nou dintr-un cățel sănătos, plantat cu rizomii înjos, într-un mediu cald, cu multă lu-mină.

Dacă vrei să te bucuri de un ustu-roi cu gust puternic și care se dezvoltărepede, pe măsură ce apar frunzele, aigrijă să le tai, ca vigoarea plantei sărămână sub nivelul stratului de pă-mânt. La fel ca și la ghimbir, ”recicla-rea” poate fi repetată.

4. Ananasul este destul de scump,așa că dacă ai găsi o soluție să creștețiun fruct nou din resturi, ai economisidestul de mult.

Ca să faci acest lucru, când tai unananas, ai grijă să separi partea de sus,adică cea cu frunzele verzi, având grijăsă nu rămână deloc fruct în bucata se-parată. Cu grijă, feliază orizontal dela baza bucății tăiate, până dai de nișterădăcini mici (cercuri mici la bazafrunzelor).

Apoi ”plantează” secțiunea într-unmediu cald și bine umezit. Udă plantazilnic la început, reducând treptat iri-garea odată ce planta ”a prins”. Vei ob-serva că se va dezvolta încă din pri-mele luni, însă va dura cam 2-3 anipână să mâncați ananas din recoltăproprie.

5. Cartofii pot fi și ei înmulțiti,mai ales cei care deja au început să”dea” rădăcini în sacoșa din cămară.

6. Ciupercile pot fi înmulțite prinbucăți tăiate, dar acest procedeu esteunul destul de dificil. Totuși, nu esteimposibil.

Ca să înmulțești o ciupercă, păs-trează piciorul, pe care să îl îngropi înacel sol fertil, lăsând vârful la supra-față. În condiții bune, acesta va da onouă ”pălărie”.

7. Varza este este cunoscută ca pu-tând să renască din codița ei puterni-că, de culoare albă.

Curăț-o așa cum faci de obicei,apoi pune ”cotorul” într-un bol cu apă,destul cât să acopere micile rădăcini,dar nu și capătul tăiat. Pune vasul în-tr-un loc cu soare, la fereastră, avândgrijă ca, din când în când, să punețiapă și pe partea de sus, ca să se men-țină o umezeală.

După câteva zile ar trebui să sepoată observa noi rădăcini și frunzu-lițe noi.

După o săptămână, ”plăntuța” sepune în pământ, lăsând frunzele afară.În o lună sau două, vei avea o nouăvarză tânără. Similar se poate procedași cu salata.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Experienţele extracorporaleau reprezentat de multă vreme osursă de fascinaţie pentru oa-meni, dat fiind că există relatăridespre aceste „aventuri” în afaracorpului încă de acum câteva miide ani.

Senzaţia de plutire şi capacitatea dea observa propriul corp din exterior suntcaracteristicile tipice ale acestor expe-rienţe ce au intrigat de-a lungul timpuluidoctorii, filozofii şi teologii. Dacă timpde milenii oamenii au atribuit aceste fe-nomene unor forţe paranormale, astăzi,mulţumită cercetărilor efectuate în ulti-mii ani de specialiştii în neuroştiinţe,aceste experienţe ciudate au fost expli-cate.

Prima experienţă extracorporală reuşită în laborator

Doctorii au identificat câteva dintreafecţiunile care pot duce la experienţeextracorporale, printre acestea numă-rându-se epilepsia şi atacul cerebral. Ex-perienţele extracorporale se pot mani-festa şi în urma unor evenimente trau-matice ca accidentele rutiere sau supra-dozele de droguri, precum şi în timpulpracticării sporturilor extreme sau me-ditaţiei. Statisticile arată că una din 10persoane are parte de o astfel de expe-rienţă de-a lungul vieţii. Recent,mai mulţi oameni de ştiinţă au reuşit săinducă experienţe extracorporale unorvoluntari sănătoşi, în condiţii de labo-rator, făcând astfel câţiva paşi importanţispre demistificarea acestui fenomen.

Un experiment ce a dus la obţinereaunei experienţe extracorporale încondiţii de laborator a avut loc în 2007,fiind efectuat de profesorul Ehrsson.Acesta a cerut voluntarilor să se aşezepe un scaun şi să poarte nişte ochelarispeciali, conectaţi la două camere videoaflate la 2 metri în spatele lor. Voluntariirecepţionau în lentila stângă imaginilefilmate de camera din partea stângă, iarîn lentila dreaptă cele captate de cameradin partea dreaptă, astfel că îşi vedeaupropriul spate din perspectiva unei per-soane virtuale, situate la 2 metri în spa-tele corpului lor.

Apoi, profesorul Ehrsson a folositdouă beţe de plastic, cu unul dintre ele

împungând uşor voluntarii în piept, fărăca aceştia să observe, iar cu celălalt re-petând acţiunea în zona aflată sub ca-merele video, atingând pieptul inexistental „persoanei virtuale”. Atunci când celedouă gesturi erau sincronizate, voluntariiau relatat că aveau parte de experienţeextracorporale, simţind că se află în loculunde se găseau „ochii” lor, de unde îşipriveau propriul corp.

Aşadar, chiar dacă voluntarii puteausă îşi observe corpul, înţelegând că seaflă în acelaşi loc ca la începutul experi-mentului, creierul a recalculat poziţia„sinelui” în cameră, ceea ce a dus laapariţia experienţei extracorporale.

Pentru a confirma că voluntarii sepercep cu adevărat a fi în zona unde seaflă camerele video, profesorul Ehrssona folosit un ciocan în următoarea fază aexperimentului, prefăcându-se că loveştecu forţă sub camerele video, unde se gă-sea corpul virtual. Senzorii aflaţi pe pie-lea voluntarilor au identificat imediat oaccelerare a pulsului şi a nivelului trans-piraţiei, simptome ale fricii, reacţie tipicăa corpului uman în cazul unor ame-ninţări.

Studiile medicale arată că oameniiajung să perceapă propriul corp ca fiindparte a sinelui graţie simţului numit

„propriocepţie”. Astfel, creierul constru-ieşte senzaţia de „sine” combinând sem-nalele recepţionate de la piele, muşchi şiarticulaţii cu datele percepute de ochi.În mod normal, aceste fluxuri senzorialedistincte se combină perfect, rezultatulfiind senzaţia de „sine”.

Experimentul a arătat că în cazul încare informaţiile din aceste fluxuri sen-zoriale nu se potrivesc, senzaţia de „sine”dispare. În aceste cazuri, creierul forţeazăluarea unei decizii, ceea ce poate duce lasenzaţia că „sinele” se află în alt corp.Acesta a fost rezultatul pe care l-a ob-servat dr. Ehrsson.

Există sau nu, sufletul?

Toate experimentele ce dezvăluiemodul în care creierul construieşte im-aginea de sine a unei persoane i-a făcutpe unii cercetători să susţină că rezulta-tele au impact şi asupra filozofiei, din-colo de potenţialul folosirii acestor des-coperiri pentru dezvoltarea unor tehno-logii noi.

Thomas Metzinger, directorul Gru-pului de Filozofie Teoretică din cadrulUniversităţii Johannes Gutenberg dinMainz, Germania, explică de ce experi-mentele efectuate de specialişti în ne-

uroştiinţe, precum Henrik Ehrsson, suntextrem de importante. „Sunt anumitelucruri, precum conceptul de sine, des-pre care oamenii credeau că nu pot fiînţelese cu ajutorul ştiinţelor. Acum,acest lucru este demonstrat ca fals, sinelefiind uşor de manipulat de oamenii deştiinţă. Cred că cercetările efectuate deHenrik subliniază faptul că nu există un«suflet» sau un sine care să fie indepen-dent de creier”, susţine Metzinger.

Întrebat dacă este de părere că ştiinţapoate explica absolut tot, dr. Ehrsson aoferit un răspuns ferm< „Absolut! Poatecă va dura câteva sute de ani, dar suntconvins că ştiinţa va oferi explicaţii com-plete şi pentru subiecte complexe, aşacum este mintea umană. Poate că filo-zofilor nu o să le placă acest lucru şi vorcontinua să susţină că încă există între-bări fără răspuns în ceea ce priveşte min-tea umană, însă vom înţelege toate ele-mentele componente”.

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă aureuşit să descifreze numeroase mistereale creierului uman. Astăzi, neuroşti-inţele se află într-o continuă dezvoltare,promiţând să ofere în următorii ani noiexplicaţii referitoare la modul în carecreierul construieşte efectul cunoscutsub denumirea de „sine”.

Senzaţia de plutire şi capacitatea de a observa propriul corp din exterior sunt caracteristicile tipice ale acestor experienţece au intrigat de-a lungul timpului doctorii, filozofii şi teologii

16 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 11

Cusutul de mână este o formăde artă care datează de peste 20000 de ani. Primele ace de cusutau fost făcute din oase sau dincoarne de animale. Acele din fierau fost inventate abia în secolulal XIV-lea.

Primul brevet acordat pentru unobiect ce putea avea legătură cu mașinade cusut i-a aparţinut germanului Char-les Weisenthal și datează din 1755. Wei-senthal a primit brevetul pentru un accare avea să fie folosit la o mașină de cu-sut. Cu toate acestea, brevetul nu pre-zenta descrierea mașinii, în cazul în careaceasta exista.

Ma;ina unui francez a fost folosită prima dată în 1830

În 1818 a fost inventată prima mașinăde cusut de către americanii John AdamsDoge și John Knowles, dar, din păcate,nici aceasta nu a funcţionat.

Prima mașină de cusut funcţionalăa fost realizată de către croitorul francezBarthelemy Thimonnier, în 1830. Mașinalui Thimonnier folosea doar un fir de aţăși un ac încovoiat care reproducea aceeașiţesătură ca cea folosită la broderii. Fa-brica de confecţii a inventatorului a fostarsă de către un grup de croitori, de tea-mă că această invenţie va duce la șomaj.

În 1834, Walter Hunt a construit pri-ma mașină de cusut funcţională dinAmerica. În 1846, primul brevet ameri-can i-a revenit lui Elias Howe. Mașinalui Howe era prevăzută cu un ac. Acul

era trecut prin material, creând un nodpe partea cealaltă. Prin nod era trecutun alt fir de aţă, cu ajutorul unei suveici.

Mașinile de cusut nu au fost produsela scară largă până în anii 1850, cândIsaac Singer a construit prima mașină decusut comercială. Singer a construit untip de mașină de cusut în care, acul nu semai mișca dintr-o parte în alta, ci de susîn jos. Întregul mecanism era pus înfuncţiune prin mișcarea unei pedale afla-te în partea inferioară a mașinii. Mașinalui Isaac Singer folosea același tip de cu-sătură, ca și cel pe care-l inventase Howe.Elias Howe l-a dat în judecată pe IsaacSinger și a câștigat în 1854. Isaac Singera trebuit să-i plătească lui Elias Howedaune.

Resturi de legume ;i fructe readuse

la via\[

Prima ma;in[ de cusut inventat[ în 1818 nu a func\ionat

Explica\ii ;tiin\ifice pentruexperien\ele extracorporale

12 Informa\ia de Duminic[/16 februarie 2014

De la sfaturi pentru a cultivalegume la ustensile de buc[t[rie,de la cursuri de g[tit la campaniipublicitare, pe l]ng[ c[r\ile cure\ete culinare, aplica\ii smar-tphone ;i lan\urile de restaurante,brandul Jamie Oliver acoper[aproape toate segmentele legatede m]ncare. Averea lui dep[;e;te150 milioane de lire sterline, elde\in]nd 80 % din compania Ja-mie Oliver Holdings.

A fost criticat de politicieni, copii;i p[rin\i, deranja\i de campaniilebuc[tarului britanic care promoveaz[alimenta\ia s[n[toas[ acas[ ;i `n ;coli,precum ;i combaterea obezit[\ii. De;itrei dintre restaurantele Union Jack aufost `nchise dup[ o perioad[ `n carev]nz[rile nu au crescut, cele 35 de res-taurante italiene ale lui Jamie continu[s[ aib[ succes, lan\ul urm]nd s[ fie ex-tins cu noi restaurante `n Brazilia, In-dia, China, Rusia ;i Suedia. Cea de-acincisprezecea carte – “Save with Ja-mie” – a fost `n v]rful topurilor dev]nz[ri `n perioada s[rb[torilor deiarn[, iar `n noua emisiune – „JamieAnd Jimmy’s Friday Night Feast” – faceechip[ cu fostul lui coleg de ;coal[ ;ifermier, Jimmy Doherty.

Pe h]rtie, britanicul ̀ n v]rst[ de 38

de ani nu p[rea s[ fie sortit succesului.La ;coala unde a studiat a fost consi-derat un copil cu nevoi speciale dincauza dislexiei de care sufer[. Anul tre-cut a citit primul s[u roman, “CatchingFire” din trilogia “The Hunger Games”de Suzanne Collins. „L-am citit pentruc[ v[zusem filmul ;i fiica mea Poppycitise deja probabil 2000 de c[r\i. Nusunt un cititor bun. Am ̀ ncercat ̀ ntot-deauna s[ citesc c[r\i, dar dup[ primapagin[ am renun\at. Dar am cititaceast[ carte ;i am `n\eles, pentru pri-ma dat[, c[ cititul poate fi o pl[cere.”

~ntrebat fiind despre secretul dinspatele succesului s[u, Jamierecunoa;te c[ ̀ n timpul ;colii a fost unelev mediocru, dar i-a pl[cut `ntot-deauna s[ se manifeste fizic. “Despreasta este vorba. Ridic[-te ;i f[ ceva.Du-te ;i f[ un stand la care s[ preparicel mai bun cappuccino, dac[ asta eceea ce-\i dore;ti s[ faci.” Inspira\iapentru ideile lui de afaceri ̀ i vine de laprietenul ;i mentorul s[u, Sir RichardBranson.

Nu este sigur c[ ar vrea s[-;i vad[copiii urm]nd o universitate. “Dac[ seva `nt]mpla a;a, voi fi ;ocat. Nu ;tiudac[ acesta este neap[rat drumul caretrebuie urmat. ~n Coreea ;i Japonia,copiii petrec 14 - 16 ore la ;coal[. Poatenu sunt cel mai bun p[rinte. Fiica meamai mare ̀ ;i face temele ̀ n fiecare sear[cam 2 ore. Dup[ o or[ `i spun s[ ter-

mine ;i s[ ne juc[m sau s[ facem al-tceva.”

“Oamenii vor vrea `ntotdeauna s[ m[n]nce”

O echip[ de la BBC l-a remarcat pet]n[rul de 23 de ani ̀ n timpul unui do-cumentar despre restaurantul `n caremuncea la vremea aceea. ~n c]teva luniavea s[ semneze contractul pentru pri-ma lui emisiune culinar[, “The NakedChef ” ;i prima carte de re\ete.

~n emisiunile “Jamie’s Kitchen” ac[utat concuren\i printre tineri veni\idin clasa de jos, pe care i-a determinats[ respecte regulile pe care le-a instituit.~n afaceri, cu toate c[ este mai`nc[p[\]nat, echipa cu care lucreaz[ ar[mas aproape neschimbat[. Recesiu-nea nu l-a speriat ;i a refuzat s-o ia maiu;or, lans]nd mai multe restaurante.“Oamenii vor vrea `ntotdeauna s[m[n]nce. Ofer[-le ceva bun, d[-le al-ternative. Ai `ncredere s[ investe;ti ;isprijin[-i pe cei care ̀ ncearc[ s[ aduc[produse de calitate pe pia\[. Trebuies[ avem `ncredere `n propriile noastreproduse.”

C]nd vine vorba de timpul petrecutal[turi de cei patru copii ai s[i – Poppyde 11 ani, Daisy de 10, Petal de 4 ani ;ifiul s[u, Buddy, de 3 ani – insist[ s[ fieal[turi de ei c]t mai mult, dar f[r[ s[

exagereze. Fiica lui cea mare este sin-gura feti\[ din clasa ei care nu are untelefon mobil. “Sunt copii care au ne-voie de ele fiindc[ iau autobuzul, darla ea nu e cazul. Sunt con;tient de par-tea negativ[ a calculatoarelor ;i tele-foanelor ;i vreau s[-i lipsesc de acestedispozitive c]t de mult pot.”

~n iunie 2013, Jamie a fost ;i el vic-tima abuzului online din partea unuiutilizator de pe Twitter. “De obicei nu`i bag `n seam[, dar acest tip chiar m-a scos din s[rite. Am reu;it s[ aflu cineera, unde locuia ;i cine erau p[rin\iilui. Pe deasupra, s-a dovedit c[ eram ;ibun prieten cu ;eful lui. :i-a oprit me-sajele ur]cioase imediat ce i-am postatdetaliile personale. Am primit ;i ni;tescuze. Cred c[ mi-am `nv[\at lec\ia ;inu doresc s[ li se ̀ nt]mple acela;i lucru;i copiilor mei.”

Jamie nu renun\[ la ideile sale

Dezgustat de calitatea slab[ am]nc[rii oferit[ copiilor `n ;colile destat britanice, Jamie a ini\iat, `n 2005,campania “Feed Me Better/ Hr[ne;te-m[ mai bine” pentru a-i ̀ nv[\a pe copiidespre m]ncarea s[n[toas[ ;irenun\area la cea nes[n[toas[. Succe-sul campaniei a determinat Guvernulbritanic s[ aloce mai mul\i bani pentru

hrana elevilor, primul ministru TonyBlair recunosc]nd c[ aceast[ hot[r]rea fost rezultatul muncii lui Jamie.

Dorin\a lui arz[toare de a g[tis[n[tos a dus la mai multe emisiuni,iar pentru cea din 2010-2011 (JamieOliver’s Food Revolution) a c[l[torit`n Statele Unite, unde le-a vorbit ame-ricanilor despre dependen\a de fastfood, lipsa educa\iei culinare `n ;coli,`n acela;i timp oferindu-le inspira\iefamiliilor pentru a renun\a la m]ncareacomandat[ ;i a g[ti din nou acas[ `npropriile buc[t[rii. Organiza\ia non-profit TED, dedicat[ transmiterii idei-lor inovative, i-a acordat britaniculuipremiul pe 2010, ocazie cu care asus\inut o prezentare `n fa\a unei s[lipline.

~n prezent, buc[tarul care `ncopil[rie a sp[lat vase la restaurantultat[lui s[u pentru a c];tiga bani de bu-zunar, declar[ c[ nu va vota `n niciocampanie electoral[ p]n[ c]nd unuldintre partidele din Anglia va includesubiectul alimenta\iei ̀ n platforma lorpolitic[. „M]ncarea este o chestiuneesen\ial[. Are leg[tur[ cu s[n[tatea ;idirec\ia `n care se `ndreapt[ aceast[\ar[. Acum, mai mult ca oric]nd,m]ncarea este legat[ de politic[. Nu-mi doresc s[ fac parte din nici un partiddeoarece cred c[ sunt mai folositor `nafara scenei politice, dar voi continuas[ colaborez cu ei.”

Jamie Oliver `;i continu[ revolu\ia culinar[