Sistemul resurselor financiare publice

Întrebări de autocontrol:

1. Definiţi noţiunea de resurse financiare.

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective economice, sociale sau de altă natură.

2. Clasificaţi resursele şi descrieţi-le.

Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Din ele fac parte resurse materiale, umane, informaţionale şi financiare.

3. Numiţi factorii de care depinde volumul resurselor financiare ale societăţii.

Volumul resurselor financiare ale societăţii depinde, în principiu, de doi factori:1. de mărimea produsului intern brut (PIB);2. de posibilitatea procurării unor resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donaţii etc.).

4. Clasificaţi resursele financiare ale societăţii.

Distingem următoarele resurse financiare ale societăţii sau naţiunii: resursele financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice; resursele întreprinderilor publice şi private; resursele organismelor fără scop lucrativ; resursele populaţiei.

5. Determinaţi legătura între resursele financiare ale societăţii şi resurse financiare publice.

6. Determinaţi structura resurselor financiare publice.

Resursele financiare publice includ:resurse financiare ale administraţiei de stat centrale;resursele administraţiei de stat locale;resursele întreprinderii publice;resursele asigurărilor sociale de stat

7. Numiţi sursele ce formează resursele asigurărilor sociale de stat.

Resursele asigurărilor sociale de stat provin din cotizaţiile pentru asigurările sociale şi din alocaţiile de

la bugetul de stat.

8. Numiţi factorii care determină creşterea resurselor financiare publice.

Nivelul resurselor financiare publice depind în primul rând de mărimea cheltuielilor publice, precum şi de condiţiile conjuncturale.

9. Descrieţi conţinutul economic al resurselor financiare.

Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:1. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o

constituie veniturile cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat şi după volum de cele mai multe ori este insuficientă.

2. Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil,

deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.

3. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5 ani) şi lung (peste 5ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.

4. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.

10. Ce reprezintă structura sistemului resurselor financiare publice?

11. Definiţi noţiunile de resurse ordinare şi extraordinare.

Resursele ordinare (curente) la care statul apelează în mod obişnuit în condiţii considerate normale şi care se

încasează la buget cu o anumită regularitate.

Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale când, practic, resursele curente nu acoperă cheltuielile.

12. Descrieţi noţiunea de resurse de trezorerie.

Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.

Test

1. Alegeţi varianta corectă, resursele, ca element al bogăţiei unei ţări, se pot clasifica:

a) Resurse administrative de stat centraleb) Resurse materialec) Resursele întreprinderilor publiced) Resursele umanee) Resursele financiaref) Resursele asigurărilor sociale de stat

Varianta de răspuns: 1. a, c, f 3. d, e, f2. b, d, e 4 a, b, c

2. ?? Alegeţi varianta corectă, cheltuielile administraţiei de stat locale sunt acoperite prin intermediul următoarelor resurse:

a. Impozite şi taxe localeb. Transferuri primite de la administraţia de stat centralăc. Venituri nefiscaled. Împrumuturi

Variante de răspuns: a. 1, 2, 3 c. 1, 2, 4 b. 2, 3, 4 d. 1,3,4

3. Numiţi şi caracterizaţi principalele categorii financiare publice (cel puţin trei).

Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:1. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie

veniturile cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat şi după volum de cele mai multe ori este insuficientă.

2. Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.

3. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5 ani) şi lung (peste 5ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.

4. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.

4. Alegeţi varianta corectă, resursele extraordinare sunt resursele:

1.Ce pot fi folosite numai cu aprobarea Preşedinţiei 2. La care statul apelează în situaţii excepţionale 3. Ce apar în urma desfiinţării unor fonduri 4.Pe care statul le transferă la bugetele fondurilor speciale

5. Alegeţi varianta corectă, în grupa resurselor extraordinare se cuprind:

a. împrumuturi de stat interne şi externeb. venituri fiscalec. venituri nefiscaled. emisiunea banilor de hîrtiee. ajutoare şi alte transferuri din străinătatef. valorificarea peste hotare a bunurilor statului

Variante de răspuns: 1. a,b,d,e 3. d,e,f,b 2. a,d,e,f 4. a,b,c,d

6. Clasificaţi veniturile propuse în baza tabelului de mai jos:

Venituri fiscale Venituri nefiscale

1. impozit pe venit2. impozite interne pe mărfuri şi servicii3. defalcări pentru asigurarea socială de

stat.

1. venitul din activitatea de antreprenoriat 2. taxe şi plăţi administrative3. amenzi şi sancţiuni4. încasări neidentificate

7. În categoria resurselor financiare publice nu se includ:

1. impozite2. taxe3. donaţii interne4. salariu personalului în instituţiile publice5. emisia banilor de hîrtie

8. Clasificaţi resursele, în baza tabelului de mai jos:

1. veniturile fiscale2. emisiunea banilor de hîrtie peste necesităţi3. contribuţii pentru asigurări sociale4. ajutoare transferuri din străinătate5. sume primite din participaţii de capital în străinătate6. venituri nefiscale

Resurse ordinare Resurse extraordinare

1. veniturile fiscale2. contribuţii pentru asigurări

sociale3. venituri nefiscale

1. emisiunea banilor de hîrtie peste necesităţi2. ajutoare transferuri din străinătate3. sume primite din participaţii de capital în

străinătate4. sume primite din participaţii de capital în

străinătate5.

Tema 9. Impozitele – forma principală a resurselor financiare publiceÎntrebări de autocontrol:

1. Ce reprezintă impozitele în aspect social-economic?

Impozitul reprezintă o contribuţie băneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege.

2. Care sunt trăsăturile principale ale impozitelor?

Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.

Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.

3. Care sunt funcţiile impozitului?

a) Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică)

4. Prin ce se caracterizează funcţia fiscală a impozitelor.

Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este o obligaţie a

tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt

utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, folosind întregii colectivităţi

ca: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter

economic şi social.

5. Explicaţi funcţia economică a impozitelor.

La unităţile economice, prin impozite şi taxe se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de

lucrări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La persoanele fizice, prin

impozite şi taxe se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care

le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate, etc.

6. Prin ce se caracterizează funcţia socială?

Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor.

Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfâptuindu-se pe mai multe planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţii. Datorită faptului că redistribuirea exagerată şi nerealistă are consecinţe grave asupra cointeresării şi responsabilităţii, practicarea acestuia prin metode administrative şi gratuite justificată va fi înlocuită cu redistribuirea prin metode economice sau restituibile. În cazurile când redistribuirea se realizează pe baza principiului mutualităţii, aceasta este nu numai inerentă dar şi echitabilă.

7. Care sunt elementele impozitelor?

1. Obiectul

2. Baza de calcul

3. Subiectul impozitului

4. Suportatorul

5. Sursa impozitului

6. Unitatea de impunere

7. Cota impozitului

8. Asieta

9. Termenul de plată

10. Înlesnirile fiscale

11. Sancţiunile

8. Ce reprezintă obiectul şi subiectul impunerii?

Obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi diferit în

funcţie de provenienţa impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului.(venitul, averea, cheltuielile,

actele si faptele)

Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică deţinătoare sau realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata acestuia.

9. Ce reprezintă unitatea de impunere?

Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă, adică leul (u.m.) în cazul veniturilor; m.p. sau ha la impozitul funciar; capacitatea cilindrică la mijloacele de transport etc.

10. Ce înseamnă facilităţi fiscale?

Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale (financiare) şi se referă la reduceri, scutiri, bonificaţii, amânări şi eşalonări ale plăţii la buget.

11. Ce se subînţelege prin elementul „suportatorul impozitului”?

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima instanţă impozitul (căruia i

se adresează).

12. Cum se tratează elementul „sursa impozitului”?

Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul (venit ori, excepţional, averea). Venitul ca

sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend etc. Averea poate apărea sub

formă de capital (în cazul acţiunilor emise) sau sub formă de bunuri (mobile sau imobile). În cazul

impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide cu obiectul impunerii, pe când la impozitele

pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii, deoarece impozitul se plăteşte din venitul obţinut în

urma exploatării (utilizării) averii respective

13. Ce reprezintă principiile impunerii?

Instituirea impunerii generale, adică să cuprindă toate categoriile sociale, respectiv toate persoanele care realizează venituri sau care posedă un anumit gen de avere, cu excepţia persoanelor ale căror venituri se situează sub un anumit nivel (minimul neimpozabil).

Test1) Alegeţi variantele care reprezintă trăsăturile principale ale impozitelor:

a) rambursarea impozitelor;

b) legalitatea impozitelor;

c) obligativitatea impozitelor;

d) nerestituirea impozitelor;

e) nonechivalenţa impozitelor;

f) toate variantele sunt corecte.

2) Alegeţi variantele care reprezintă elementele constitutive ale sistemului fiscal al Republicii Moldova:

a) administrarea centrală;

b) legislaţia fiscală;

c) sistemul de impunere;

d) administrarea fiscală şi organele fiscale;

e) toate variantele sunt corecte.

3) Indicaţi, după caracteristica indicată, rolul impozitului considerat mai mai jos. Notaţi, în spaţiul rezervat,

cu: a) rolul financiar; b) rolul economic; c) rolul social.

Impozitul este un instrument de intervenţie economică a statului. __b__

Impozitul este un instrument de redistribuire a veniturilor. __c__

Impozitul este un instrument de acoperire a cheltuielilor publice. __a__

4) Cum se realizează impunerea în cote fixe?

Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură.

5) Descrieţi principiul echităţii fiscale.

Echitatea fiscală înseamnă dreptate şi justeţe în materie de impozite. Ea presupune impozitarea diferenţiată a veniturilor şi a averii în funcţie de puterea contributivă a subiectului impozitului şi scutirea de plata impozitului a persoanelor cu venituri mici.

6) Cum se clasifică impozitele după fond şi formă?

După forma plăţii impozitele sunt:- impozite în bani;- impozite în natură;

În functie de trasaturile de fond impozitele se grupează în două categorii:- impozite directe;- impozite indirecte.

7) Stabiliţi dacă sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a) Impozitul reprezintă o contribuţie bănească cu titlul nerambursabil; da / nu

b) Rolul impozitelor se manifestă numai pe plan social; da / nu

c) Sistemul fiscal reprezintă o componentă de bază a sistemului financiar al Republicii Moldova; da / nu

d) Impozitele sunt venituri cu caracter fiscal. da / nu