FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica...

2
FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica (RA) este o afectiune inflamatorie IgE mediata, secundara expunerii incidentale (sezoniere) sau persistente la un alergen. O astfel de expunere determina inflamarea mucoasei nazale. RA se caracterizeaza in primul rand prin rinoree, stranut si obstructie nazala. Dupa expunerea la alergen apare raspunsul imun prin activarea mecanismelor efectoare. Eozinofilele, mastocitele, bazofilele sunt considerate celule efectoare majore in RA. Ele elibereaza mediatori ai inflamatiei cum ar fi: histamina, citokinele si proteinele cationice ale eozinofilelor, acestea fiind responsabile de procesele patologice care au loc in mucoasa nazala. Simptomele RA devin mai discrete odata cu inaintarea in varsta. RA se clasifica in sezoniera si perena. RA sezoniera se mai numeste “febra fanului” si se datoreaza alergenilor din polenul copacilor, ierbii, etc. RA afecteaza 10-20% din populatia globului si este o problema respiratorie majora mai ales in tarile dezvoltate. Mai mult, prevalenta RA continua sa creasca in cele mai multe tari. In afara de simptomele clinice ca stranut si rinoree, RA afecteaza calitatea vietii, somnului, performantele la munca si la scoala in special pentru pacientii cu simptome severe. Pacientii cu RA au un risc crescut de astm si alte afectiuni. In tratamentul simptomatic al RA se folosesc diferite medicatii si remedii precum corticosteroizii intranazali si antihistaminicele, insa utilizarea lor trebuie limitata datorita efectelor secundare, care nu le recomanda anumitor categorii de persoane. De exemplu: efectele secundare ale antihistaminicelor - gust amar, dureri de cap sau efecte anticolinergice precum gura uscata, tahicardie, vedere incetosata - determina limitarea utilizarii lor mai ales in cazul pacientilor varstnici. Efectele negative ale corticosteroizilor topici nazali sunt: uscaciunea mucoasei nazale, senzatie de arsura, sangerari nazale. De asemenea, utilizarea frecventa poate avea efecte sistemice sau instalarea unei rinite medicamentoase. Aceasta medicatie nu vindeca RA, ci doar reduce severitatea simptomelor si imbunatateste calitatea vietii pacientilor. Fototerapia este introdusa ca o noua optiune terapeutica in tratamentul RA. Siguranta si eficacitatea fototerapiei in tratamentul RA au fost dovedite stiintific prin studii clinice publicate. Neuman si Finkelstein au analizat o versiune anterioara a dispozitivului Bionette (care emitea lumina cu lungimea de unda de 660 nm) in privinta eficacitatii lui in tratamentul pacientilor cu RA si polipoza nazala si au concluzionat ca in cazuri necomplicate de RA (fara polipi sau deformari anatomice severe ale structurilor nazale) iradierea cu lumina rosie a condus la reducerea semnificativa a simptomelor. Intr-un studiu dublu-orb, randomizat, prospectiv, au fost introdusi 50 pacienti cu RA si polipoza nazala. Toti pacientii aveau simptome zilnice cu toate ca erau in tratament cu antihistaminice si corticosteroizi locali. S-a tinut un scor in ceea ce priveste severitatea simptomelor. De asemenea pacientii au notat intr-un jurnal evolutia

Transcript of FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica...

Page 1: FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica (RA)bioexpert.ro/bionette_fototerapia_in_rinita_alergica.pdf · FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica (RA) este o afectiune

FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA

Rinita Alergica (RA) este o afectiune inflamatorie IgE mediata, secundara expunerii incidentale (sezoniere) sau persistente la un alergen. O astfel de expunere determina inflamarea mucoasei nazale. RA se caracterizeaza in primul rand prin rinoree, stranut si obstructie nazala. Dupa expunerea la alergen apare raspunsul imun prin activarea mecanismelor efectoare. Eozinofilele, mastocitele, bazofilele sunt considerate celule efectoare majore in RA. Ele elibereaza mediatori ai inflamatiei cum ar fi: histamina, citokinele si proteinele cationice ale eozinofilelor, acestea fiind responsabile de procesele patologice care au loc in mucoasa nazala. Simptomele RA devin mai discrete odata cu inaintarea in varsta.

RA se clasifica in sezoniera si perena. RA sezoniera se mai numeste “febra fanului” si se datoreaza alergenilor din polenul copacilor, ierbii, etc.

RA afecteaza 10-20% din populatia globului si este o problema respiratorie majora mai ales in tarile dezvoltate. Mai mult, prevalenta RA continua sa creasca in cele mai multe tari. In afara de simptomele clinice ca stranut si rinoree, RA afecteaza calitatea vietii, somnului, performantele la munca si la scoala in special pentru pacientii cu simptome severe. Pacientii cu RA au un risc crescut de astm si alte afectiuni.

In tratamentul simptomatic al RA se folosesc diferite medicatii si remedii precum corticosteroizii intranazali si antihistaminicele, insa utilizarea lor trebuie limitata datorita efectelor secundare, care nu le recomanda anumitor categorii de persoane. De exemplu: efectele secundare ale antihistaminicelor - gust amar, dureri de cap sau efecte anticolinergice precum gura uscata, tahicardie, vedere incetosata - determina limitarea utilizarii lor mai ales in cazul pacientilor varstnici.

Efectele negative ale corticosteroizilor topici nazali sunt: uscaciunea mucoasei nazale, senzatie de arsura, sangerari nazale. De asemenea, utilizarea frecventa poate avea efecte sistemice sau instalarea unei rinite medicamentoase.

Aceasta medicatie nu vindeca RA, ci doar reduce severitatea simptomelor si imbunatateste calitatea vietii pacientilor.

Fototerapia este introdusa ca o noua optiune terapeutica in tratamentul RA. Siguranta si eficacitatea fototerapiei in tratamentul RA au fost dovedite stiintific prin studii clinice publicate.

Neuman si Finkelstein au analizat o versiune anterioara a dispozitivului Bionette (care emitealumina cu lungimea de unda de 660 nm) in privinta eficacitatii lui in tratamentul pacientilor cu RA si polipoza nazala si au concluzionat ca in cazuri necomplicate de RA (fara polipi sau deformari anatomice severe ale structurilor nazale) iradierea cu lumina rosie a condus la reducerea semnificativa a simptomelor. Intr-un studiu dublu-orb, randomizat, prospectiv, au fost introdusi 50 pacienti cu RA si polipoza nazala. Toti pacientii aveau simptome zilnice cu toate ca erau in tratament cu antihistaminice si corticosteroizi locali. S-a tinut un scor in ceeace priveste severitatea simptomelor. De asemenea pacientii au notat intr-un jurnal evolutia

Page 2: FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica (RA)bioexpert.ro/bionette_fototerapia_in_rinita_alergica.pdf · FOTOTERAPIA IN RINITA ALERGICA Rinita Alergica (RA) este o afectiune

simptomelor pe perioada studiului, care a fost de 14 zile. La un grup de control de 29 pacienti s-a folosit un dispozitiv de iluminare fals = grupul placebo. Pentru grupul aflat in tratament activ s-a mentionat o imbunatatire a starii de sanatate (in special in ceea ce priveste rinoreea si obstructia nazala), medie la 44% din pacienti si marcata la 29% din pacienti. 24% dintre pacientii din grupul de control au raportat de asemenea imbunatatiri medii sau marcate. Pacientii din studiu au fost ulterior urmariti timp de 1 an si niciunul nu a prezentat efecte secundare sau reactii adverse ale fototerapiei.

Moustafa si colaboratorii au comparat eficacitatea fototerapiei utilizand Bionette si acupunctura cu laser in tratamentul RA la copii. 40 pacienti cu RA avand varste cuprinse intre7-18 ani au fost introdusi in studiu. Pacientii au fost repartizati aleatoriu fie pentru fototerapie fie in grupul de acupunctura. Pacientii din grupul de fototerapie au primit tratament de 2 ori pe saptamana timp de 6 saptamani, la fel grupul de acupunctura au primit sedinte de acupunctura de 2 ori pe saptamana timp de 6 saptamani. Simptomele studiate au fost cele mai severe: rinoreea si obstructia nazala. Ambele grupuri au prezentat oameliorarea a scorului de severitate al simptomelor. Grupul de fototerapie a prezentat imbunatatiri semnificative la o luna de la inceperea tratamentului comparativ cu grupul de acupunctura care a prezentat imbunatatiri dupa 3 luni. De asemenea nivelul IgE a fost considerabil redus la o luna in grupul de tratament prin fototerapie.

Exista cateva mecanisme propuse de catre cercetatori pentru a explica efectele terapeutice ale fototerapiei cu lumina rosie de banda ingusta. Unii cercetatori sustin ca lumina rosie are un efect “antihistaminic like” asupra celulelor care elibereaza histamina reducand astfel inflamatia.

Pe langa reducerea radicalilor liberi de oxigen, lumina rosie de banda ingusta afecteaza mobilitatea ionilor de Ca prin actiunea asupra enzimei CAMKK2 = kinaza proteica 2 dependenta de calciu/calmodulina. Deoarece simptomele alergice sunt puternic legate de formarea radicalilor liberi de oxigen si de Ca2+, atunci se explica actiunea antialergica a luminii rosii de banda ingusta in tratamentul RA.

BIONETTE este primul dispozitiv pentru tratamentul RA prin radiatie luminoasa (fototerapie) care utilizeaza lumina LED. Bionette este un dispozitiv de buzunar care emite lumina rosie vizibila avand lungimeade unda de 630 nm. Aparatul este alcatuit dintr-un modul de control si 2 sonde diodice emitatoare de lumina rosie pentru utilizare intranazala. Tratamentul este autoadministrat de catre pacient de 3 ori pe zi in sedinte cu durata de 4,5 minute, timp de 2 saptamani.

BIBLIOGRAFIE

1. Gujar, N. & Ladin, Z. (2013). Phototherapy for Allergic Rhinitis. Boston Medtech Advisors, pp. 1-25.

2. Neuman, I. & Finkelstein, Y. (1997). Narrow-band red light phototherapy in perennial allergic rhinitis and nasal polyposis. Annals of Allergy, Asthma and Immunology, vol 78, pp. 399-406.

3. Cingi, K. et al (2009). The effects of phototherapy on quality of life in allergic rhinitis cases. Eur Arch Otorhinolaryngol 266: 1903-1908.

4. Koreck, A.I. et al (2005). Rhinophototherapy: a new therapeutic tool for the treatment of allergic rhinitis. J. Allergy Clin. Immunol., pp. 541-547.

5. Moustafa, Y. et al (2013). Comparative study in the management of allergic rhinitis in children using LED phototherapy and laser acupuncture. International Journal of Pediatric Otorhinolaryngology, vol. 77, issue 5, pp. 658-665.