Fotosinteza şi respiraţia plantelor - · PDF fileGrant Agreement number: 226646 -CP- 1-...

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Fotosinteza şi respiraţia plantelor

Disciplina: BiologieNivel: Învăţământ secundar superior (liceu)Durata estimată: 9 ore (lecţii şi activităţi în aer liber)Conceptori: L. Brancaleoni, O. De Curtis, U. Thun Hohenstein, M.C. Turrini

Abstract

Scopul principal al acestui modul îl reprezintă studiul fotosintezei şi al respiraţiei plantelor în relaţie cu factorii de mediu. Abordarea de faţă implică măsurători directe ale schimbului de gaze în structura internă a frunzei cu ajutorul unui dispozitiv data logger, care vizualizează procesul prin utilizarea graficelor.Colectarea datelor, efectuată în aer liber este menită să-i ajute pe elevi să-şi dezvolte abilităţile de a observa natura iar folosirea dispozitivelor electronice de buzunar le va permite să măsoare variabilele într-o manieră ştiinţifică.Activităţile modulului s-au desfăşurat în pădurile din Santa Giustina, un loc pitoresc din Parcul Regional Po Delta (Regiunea Æmilia-Romagna din nord-estul Italiei).

Instituţia: Departamentul de Biologie şi Evoluţie, Universitatea din FerraraŢara: Italia


IDEEA CENTRALĂ ŞI ÎNTREBAREA DE BAZĂ

Poate fi problema încălzirii globale rezolvată cu ajutorul plantelor?

Există vreo modificare pe parcursul zilei şi pe parcursul nopţii în ceea ce priveşte fotosinteza şi

respiraţia plantelor?

Cum se modifică fotosinteza şi respiraţia plantelor în funcţie de diferitele nivele de temperatură

şi umiditate?

DURATA: 9 ore

• 3 ore pentru lecţia pregătitoare din clasă

• 3 ore pentru activităţile în aer liber

• 3 ore pentru consolidarea în clasă

NIVEL – Învăţământ secundar superior (liceu)

CADRUL PEDAGOGIC

Marea majoritate a profesorilor consideră fotosinteza ca fiind unul dintre cele mai problematice

concepte din biologie (Çapa, 2000; Eisen & Stavy, 1992). La fel cum se întâmplă în cazul

majorităţii proceselor ştiinţifice, în special atunci când acestea sunt dificile şi complexe, elevii îşi

formează idei şi concepţii greşite înainte de a asimila informaţii ştiinţifice. (Amir & Tamir,

1994).

Datorită naturii sale abstracte, atât predarea cât şi învăţarea fotosintezei sunt dificile la toate

nivelurile şcolare (Storey, 1989; Bahar, Johnstone &Hansell, 1999). Totuşi acest proces, alături

de respiraţia plantelor, este o condiţie vitală şi fundamentală a studiilor de ecologie. Într-adevăr,

fotosinteza şi respiraţia plantelor au un rol central pentru organismele vii. Prin fotosinteză,

energia solară susţine procesele metabolice ale tuturor fiinţelor vii. (Anderson, Sheldon &

DuBay, 1990). Profesorii trebuie să găsească metode alternative de predare a acestor subiecte,

dată fiind atât importanţa argumentării, cât şi dificultatea lor. Calculatoarele şi dispozitivele

tehnologice pot şi trebuie să fie utilizate pentru a atinge acest scop educaţional.

Acest modul implică studiul fotosintezei şi al respiraţiei plantelor luate ca procese concrete

realizate de plante în relaţie cu factorii de mediu. Abordarea noastră presupune înregistrări

directe ale transferului de gaze din interiorul structurii interne a frunzelor, permiţând efectuarea

unei comparaţii între cursul dioxidului de carbon (CO2) şi oxigenului (O2) pentru plantele mici şi

mari, şi/sau pentru diferite organe sau diferite stadii fenologice (muguri, frunze mature).

2


Experimentul evidenţiază de asemenea, efectele variabilelor de mediu, în special ale temperaturii

şi umidităţii aerului asupra schimbului de gaze, ajutând elevii să înţeleagă influenţa pe care o are

mediul asupra organismelor vii şi asupra proceselor biologice.

CONDIŢII ESENŢIALE – Acest modul se adresează elevilor care au cunoştinţe de bază despre

morfologia plantelor şi frunzelor, despre variabilele de mediu (temperatură şi umiditate), precum

şi cunoştinţe elementare de chimie.

CUNOŞTINŢE DE BAZĂ

Atât plantele mici cât şi plantele înalte absorb lumină de la soare pe care, în prezenţa apei şi a

dioxidului de carbon, o transformă în energie chimică, în glucide şi oxigen. Prin fotosinteză deci,

CO2 absorbit din atmosferă este transformat în compuşi organici ai carbonului (în special

zaharide), iar apa eliberază oxigenul. De vreme ce organismele aerobe consumă oxigen în timpul

respiraţiei şi eliberează dioxid de carbon în timpul fotosintezei, procesul de fotosinteză

echilibrează respiraţia plantelor prin eliberarea continuă a oxigenului în atmosferă. Plantele verzi

terestre absorb CO2 din atmosferă prin deschiderile (stomatele) situate pe suprafaţa frunzelor, în

timp ce plantele acvatice (în mod special algele) absorb CO2 dizolvat în apă. Prin aceste stomate,

dioxidul de carbon penetrează frunzele şi în prezenţa umidităţii (i.e. apa absorbită de rădăcini),

este dizolvat şi intră în celule. Acest proces de fixare a CO2 este ilustrat de următoarea ecuaţie-

nCO2 + 2nH2O + fotoni → (CH2O)n + nH2O + O2↑

dioxid de carbon + apă + energie luminoasă → carbohidraţi + apă + oxigen liber

unde (CH2O)n este formula generică pentru un carbohidrat.

Este vorba despre un proces de reducţie în care produsele C (carbon), H (hidrogen) şi O (oxigen)

au procentele din glucoză, iar oxigenul liber vine de la una dintre cele două molecule de apă.

Fotosinteza apare în două stadii, determinând diferite tipuri de reacţii.

În primul stadiu, reacţiile constau în faptul că lumina soarelui produce molecule depozitare de

energie (ATP-adenozin trifosfat şi NADPH-nicotinamid adenin dinucleotid fosfat redus); în al

doilea stadiu, reacţia (numită ciclul Calvin-Benson-Bassham) are loc oriunde o cantitate de

lumină este prezentă şi foloseşte produşii din primul stadiu pentru a reduce dioxidul de carbon la

molecule organice (glucide).

Într-adevăr, lumina produce o serie de reacţii în care energia disponibilă (sub forma unor lanţuri

fosforice în ATP) este produsă prin eliberarea de oxigen, protoni şi electroni din apă, ceea ce

determină reducerea dioxidului de carbon şi producerea de glucoză.

3


În interiorul celulelor, fotosinteza apare în cloroplaste, unde clorofila şi pigmenţii activi

transportă energia produsă de lumină de la locul de reacţie către lanţurile reacţiilor chimice.

Reacţiile din faza de lumină care necesită lumină, se produc în tilacoidele cloroplastelor şi

produc ATP (energie) şi NADPH (transportatori de electroni).

Reacţiile din faza de întuneric a ciclului Calvin, fără intervenţia directă a luminii, au loc în

stroma cloroplastelor şi utilizează ATP şi NADPH pentru fixarea dioxidului de carbon,

transformându-l în glucide. Ciclul Calvin-Benson-Bassham fixează câte o moleculă de CO2 şi

este necesar ca acest proces să se realizeze de 6 ori pentru a produce 6 monozaharide carbon,

cum ar fi glucoza.

6CO2 + 12H2O → (C6H12O6) + 6O2 + 6H2O

Mai mult decât atât, respiraţia este oxidarea moleculelor de către enzime prin eliberarea

dioxidului de carbon. Respiraţia este un process vital pentru plante. Este necesar pentru sinteza

carbohidraţilor, aminoacizilor şi acizilor graşi precum şi pentru transportul mineralelor şi a altor

substanţe dizolvate între celule. Consumă între 25% şi 75% din carbohidraţii produşi în timpul

fotosintezei la o rată de creştere obişnuită (Lambers&Ribas-Carbo, 2005).

MATERIALE

- LabQuest

- LoggerPro 3.6 Software

- Sensor de gaz CO2 cu cameră portabilă

- Un material negru pentru crearea unei camere obscure în scopul măsurării respiraţiei

- Termohigrometru

- Pungi pentru colectarea plantelor sau frunzelor folosite în experimente

- GPS

- Cameră digitală

CONTEXT

Studiul fotosintezei poate fi realizat în grădina şcolii sau în parcurile publice, oriunde există

plante. Acesta este un aspect foarte important ce face ca modulul să fie o unealtă flexibilă pentru

profesori. Se poate aplica în diverse locaţii, în funcţie de cerinţele lecţiei şi de locul unde este

amplasată şcoala. Totuşi, sugerăm realizarea acestui experiment într-o pădure, pentru că în acest

mediu se găsesc pomi, tufişuri şi iarbă, fiind astfel posibilă experimentarea şi compararea

diferitelor tipuri de plante.

4


Modulul a fost testat în pădurile Santa Giustina, o locaţie pitorească aparţinând Parcului

Regional Po Delta (Italia). Parcul ocupă o suprafaţă întinsă în Regiunea Æmilia-Romagna.

Porneşte de la râul Po di Goro, ramura sudică a Po Delta şi se întinde spre sud, incluzând

întreaga deltă istorică a râului Po, precum şi gurile câtorva râuri din Apenini. Este o zonă bogată

în mlaştini sălcii situate de-a lungul Coastei Adriatice, mlaştini interioare şi păduri de foioase şi

conifere. Întâlnim de asemenea şi multe clădiri istorice precum mănăstiri, lacuri artificiale şi

oraşe vechi.

Pădurea în care modulul a fost testat este situată în zona de Sud a Po Delta, în provincia Ferrara,

între râurile Po di Goro şi Po di Volano.

Regiunea împădurită Santa Giustina (cunoscută şi sub numele Pădurea Fasanara) este situată pe

dune străvechi şi se întinde pe o suprafaţă de peste 200 ha. Este ceea ce a mai rămas dintr-un

ţinut împădurit mai complex ce data din din anul 1000. Vegetaţia este caracterizată de speciile

mediteraneene avându-l pe Quercus Ilex (stejarul veşnic verde) ca arbore dominant în zona

arboricolă, la care se adaugă pini, carpenul alb şi stejarul pedunculat. Categoria arbuştilor este în

principal compusă din ienuperi, ghimpi/angelică (ruscus aculeatus), sparanghel sălbatic şi arbuşti

phyllirea. Pădurea e populată de numeroşi piţigoi, sturzi şi guguştiuci. Clasa păsărilor care nu

migrează este reprezentată mai ales de fazani şi mierle. Mamiferele sunt reprezentate de iepuri de

câmp, bursuci şi nevăstuici.

5


ACTIVITĂŢI INSTRUCTIVE

Lecţia 1 – În clasă

Durata - 3 ore

Scopul - Însuşirea unor cunoştinţe elementare despre fotosinteză şi respiraţia la plante, mânuirea

unei aparaturi portabile şi familiarizarea cu unele locaţii de patrimoniu.

În primul rând, profesorul trebuie să depisteze cele mai frecvente neînţelegeri şi informaţii

eronate pe care studenţii le pot avea în ceea ce priveşte fotosinteza şi respiraţia la plante. Apoi,

el/ea trebuie să prezinte principalele reacţii care au loc în timpul fotosintezei şi mecanismele care

stau la baza acestui proces, ajutându-se de un DVD sau de filme cu caracter ştiinţific.

Li se prezintă elevilor o introducere privind folosirea dispozitivului LabQuest cu senzori pentru

detectarea CO2. Profesorul explică apoi caracteristicile mediului natural ce urmează să fie

vizitat. Acestea sunt: poziţia geografică, trăsăturile naturale, particularităţi ale rezervaţiei

naturale pe lângă o vizită a locului, dacă este posibil.

Este necesar să sublinieze importanţa disciplinei în timpul lucrului pe teren pentru a se evita

eventualele probleme şi să se amintească măsurile de precauţie în caz de potenţial pericol (de

exemplu, întâlnirea unor plante otrăvitoare sau a unor insecte periculoase).

Lecţia 2 - pe teren

Durata - 3 ore

Obiective - Cunoştinţele cerute privind fotosinteza şi respiraţia la plante vor dezvolta abilităţile

elevilor de a observa natura şi de a măsura parametrii cu exactitate şi ştiinţific.

Munca în grup va ajuta la dezvoltarea spiritului de cooperare .

Elevii disciplinaţi îşi vor dezvolta spiritual civic.

Dacă activităţile se vor desfăşura într-o zonă protejată, profesorul trebuie să îndeplinească toate

formalităţile pentru a li se permite să viziteze şi /sau să preia mostre.

O dată ajunşi la destinaţie, profesorul aminteşte regulile de comportament într-o zona protejată.

Apoi, lucrând în grup elevii culeg informaţii despre fotosinteză şi respiraţia la plante.

Mai întâi, punctul de colectare a probelor trebuie localizat prin GPS iar temperatura şi umiditatea

aerului vor fi înregistrate folosind termo-higrometrul. Apoi sunt alese 3 plante diferite din

diverse categorii de vegetaţie. Acestea sunt: un pom, un arbust, iarbă şi se colectează câteva

frunze de la fiecare plantă pentru a se face un experiment utilizându-se dispozitivul Lab Quest şi

senzori de gaz. Fiecare grupă ia notiţe privind înregistrarea schimbului de gaz la diferitele plante

alese.

Elevii trebuie să folosească senzorul numit "camera luminoasă" pentru a înregistra valorile

fotosintezei iar apoi “camera întunecată” pentru a efectua măsurarea respiraţiei.

6


Diferitele particularităţi ale schimbului de gaze sunt utile pentru a înţelege sănătatea plantelor în

relaţie cu temperatura şi umiditatea aerului.

Figura 1 - Camera luminoasă şi folosirea

7


dispozitivului datalogger

Între timp, ceilalţi elevi pot fotografia mediul unde se efectuează experimentul şi planta aleasă.

Asemenea fotografii pot ajuta în timpul consolidării în clasă, la prezentarea muncii făcute pe

teren.

Lecţia 3 – În clasă (Follow-up)

Durata – 3 ore

Obiective – Înţelegerea ideii centrale a modulului şi răspunsul la întrebările bazate pe

interpretarea datelor colectate.

Li se cere elevilor să compare informaţiile colectate despre comportamentul (fotosinteză şi

respiraţie) diferitelor plante, cum ar fi arbori, arbuşti şi iarbă, pentru a reface cursul fotosintezei

şi respiraţiei, într-o parte a pădurii, pentru plantele alese şi în condiţiile de temperatură şi

umiditate ale aerului la momentul efectuării măsurătorilor.

Elevii pot face o prezentare în PowerPoint, ilustrând toţi paşii experimentului şi graficele

realizate în mod direct cu ajutorul dispozitivului LabQuest în timpul muncii pe teren.

Profesorul îi încurajează să discute şi să analizeze datele obţnute. Plantele diferite reacţionează în

acelaşi fel? Cum diferă procesul de fotosinteză şi respiraţie?

Afectează temperatura şi/sau umiditatea aerului fotosinteza şi respiraţia plantelor?

Obiective:

La sfârşitul modulului elevii vor înţelege -

- procesul de fotosinteză la diferite organisme vegetale în diferite condiţii de

mediu;

- cum să înţeleagă procesele de fotosinteză şi respiraţie prin intermediul graficelor

de măsurători reale;

- cum să interpreteze datele obţinute;

- influenţa directă a mediului asupra schimbului de gaze;

- folosirea tehnologiei (dispozitiv de înregistrare a datelor şi senzor de mediu)

pentru a înregistra date pe teren;

- cum să compare şi să discute datele pe care le-au obţinut pentru fiecare plantă sau

parte a unei plante.

Mai mult, îşi vor dezvolta abilităţile:

- de a observa natura;

- de a măsura parametrii în mod ştiinţific;

8


- de a lucra în grup.

POSIBILE EXTINDERI

Pădurea Santa Giustina are un caracter diversificat prin existenţa diferitelor categorii arboricole,

de tufăriş, de iarbă şi muşchi. Din acest motiv, măsurarea schimburilor de gaze poate fi observată

la mai multe tipuri de plante:

- plante înalte (copaci, arbuşti, ierburi) şi plante mici (muşchi şi licheni);

- plante cu diferite stadii fenologice;

- frunzele de iederă ce cresc la umbră (sciaphilous) şi cele aflate la soare

(eliophilous);

- frunzele de stejar tânăr (mai rar) şi matur (cel mai adesea).

- Schimbul de gaze poate fi măsurat, de asemenea, pentru ciuperci pentru a vedea că ele nu au

fotosinteză ci doar respiraţie (nu sunt plante).

- Măsurătorile pot fi făcute în diferite momente ale zilei (de exemplu: dimineaţa sau după-

amiaza); în timpul zilelor cu vreme diferită sau în anotimpuri diferite pentru a evidenţia

influenţele variabilelor de climă asupra schimburilor de gaze.

- Aceste măsurători pot fi de asemenea făcute doar cu ajutorul senzorului de gaz O2 sau

folosindu-ne de ambii senzori CO2 şi O2, pentru a înţelege mai bine şi pentru a simplifica

măsurătorile.

Profesorul poate colabora cu alţi profesori de ştiinţe cum ar fi -

- geografi, pentru construirea hărţilor folosind coordonate GPS;

- fizicieni, pentru studierea rezistenţelor în interiorul/exteriorul frunzelor care blochează

pătrunderea CO2-ului şi O2-ului;

- matematicieni, pentru construirea diferitelor modele de grafice.

EVALUARE

Pentru elevi -

În grupuri mici elevii îşi vor prezenta lucrările în faţa clasei, dacă este nevoie, prin prezentarea

de slide-uri, pentru a evidenţia următoarele:

- nivelul de înţelegere a interacţiunilor complexe dintre o plantă, procesele biologice şi mediu;

- abilităţi în măsurarea cu acurateţe a parametrilor ştiinţifici;

- abilităţile lor de a observa natura;

- abilităţi în ceea ce priveşte folosirea un dispozitiv de înregistrare a datelor sau pe senzori.

Calitatea prezentării poate fi un bun indicator în ceea ce priveşte capacitatea elevilor de a lucra

într-un grup.

Pentru a verifica pregătirea individuală, profesorul poate:

9


- să ceară interpretarea graficelor pe care studentul le-a trasat pe baza datelor obţinute pe teren;

- să încurajeze formularea de ipoteze privind posibila orientare a graficelor în condiţii de stres al

plantelor, exemplu: temperaturi crescute pe timpul verii sau concentraţia ridicată de gaz poluant

în aer (SO2);

- să încurajeze formularea de ipoteze privind factorii ce pot limita schimbul de gaze şi adaptarea

plantelor;

- să ceară repetarea experimentului în clasă, folosindu-se frunze adunate în acel moment din

grădina şcolii;

- să dea un test final.

Pentru profesori şi studenţi viitori profesori :

În ceea ce priveşte acest modul, ce credeţi despre:

- gradul de interes al elevilor?

- importanţa pentru programă?

- legătura cu alte materii de studiu?

- gradul de adaptabilitate la propriile dumneavoastră metode de predare?

Aveţi comentarii sau sugestii?

Ce aţi schimba?

Aţi schimba ordinea activităţilor? Dacă da, cum?

Vi s-a părut uşor să predaţi acest modul în şcoala dumneavoastră? Dacă da, (de) ce?

Vi s-a părut că activităţile propuse i-au ajutat pe elevii dumneavoastră să asimileze concepte

ştiinţifice importante? Dacă da, care? Dacă e aşa, în ce mod?

Vi s-a părut că elevii dumneavoastră au întâmpinat anumite dificultăţi legate de unele activitaţi

propuse? Dacă da, care anume?

Cum veţi proceda în viitor?

10


BIBLIOGRAFIE

Referinţe în textul modulului –

Anderson, C.W., Sheldon, T.H. & DuBay, J. (1990). The Effect of Instruction on CollegeNonmajors’ Conceptions of Photosynthesis and respiration. Journal of Research in ScienceTeaching, 27(8), 761–776.

Amir, R., & Tamir, P. (1994). In-depth Analysis of Misconceptions as a Basis for DevelopingResearch-based Remedial Instruction: the Case of Photosynthesis. The American Biology Teacher,56(2), 94–100.

Bahar, M., Johnstone, A.H., & Hansell, M.H. (1999). Revisiting Learning Difficulties in Biology, Journal of Biological Education, 33(2), 84-86.

Çapa, Y. (2000). An Analysis of 9th Grade Student’s Misconceptions Concerning Photosynthesisand Respiration in Plants. Unpublished Master Dissertation, Middle East Technical University,Turkey.

Eisen, Y., & Stavy, R. (1992). Material Cycles in Nature, a New Approach to TeachingPhotosynthesis in Junior High School. The American Biology Teacher, 54(6), 339–342.

Lambers, H., & Ribas-Carbó, M. (Eds.). (2005). Plant Respiration: From Cell to Ecosystem(Advances in Photosynthesis & Respiration). Dordrecht: Kluwer Academic Publishers.

Storey, R.D. (1989). Textbook Errors & Misconceptions in Biology: Photosynthesis. AmericanBiology Teacher, eric.ed.gov EJ392816, ERIC Home.

11


Referinţe pentru fotosinteză (după http://en.wikipedia.org/wiki/Photosynthesis, modificat) –

Bryant, D.A., & Frigaard, N.U. (2006). Prokaryotic Photosynthesis and Phototrophy Illuminated.Trends Microbiol 14(11), 488-496.

Buick, R. (2008). When did oxygenic photosynthesis evolve?. Philos. Trans. R. Soc. Lond., B, Biol. Sci. 363(1504), 2731–2743.

Douglas, S.E. (1998). Plastid Evolution: Origins, Diversity, Trends. Curr. Opin. Genet. Dev., 8(6), 655–661.

Field, C.B., Behrenfeld, M.J., Randerson, J.T., & Falkowski P. (1998). Primary Production of theBiosphere: Integrating Terrestrial and Oceanic Components. Science, 281(5374), 237–240.

Gould, S.B., Waller, R.F., & McFadden, G.I. (2008). Plastid Evolution. Annu. Rev. Plant Biol., 59, 491–517.Herrero, A., Flores, E., (Eds.). (2008). The Cyanobacteria: Molecular Biology, Genomics andEvolution (1st Ed.). Caister: Academic Press.

Mullineaux, C.W. (1999). The thylakoid Membranes of Cyanobacteria: Structure, Dynamics andFunction. Australian Journal of Plant Physiology, 26(7), 671–677.

Muscatine, L., & Greene, R.W. (1973). Chloroplasts and Algae as Symbionts in Mollusks. Int. Rev.Cytol., 36, 137–69.Nealson, K.H., & Conrad, P.G. (1999). Life: Past, Present and Future. Philos. Trans. R. Soc. Lond.,B, Biol. Sci. 354(1392), 1923–39.

Olson, J.M. (2006). Photosynthesis in the Archean Era. Photosyn. Res. 88(2), 109–117.

Pushkar, Y., Yano, J., Sauer, K., Boussac, A., & Yachandra, V.K. (2008). Structural Changes in the Mn4Ca Cluster and the Mechanism of Photosynthetic Water Splitting. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A.105(6), 1879–1884.

Raven, J.A., & Allen, J.F. (2003). Genomics and Chloroplast Evolution: What Did Cyanobacteria Do for Plants? Genome Biol., 4(3), 209.

Raven, P.H., Evert, R.F., & Eichhorn, S.E. (2005). Biology of Plants, (7th Ed.). New York: W.H.Freeman and Company Publishers.

Reyes-Prieto, A., Weber, A.P., & Bhattacharya, D. (2007). The Origin and Establishment of thePlastid in Algae and Plants. Annu. Rev. Genet., 41, 147–168.

Rumpho, M.E., Summer, E.J., & Manhart, J.R. (2000). Solar-Powered Sea Slugs. Mollusc/AlgalChloroplast Symbiosis. Plant Physiol., 123(1), 29–38.

Rumpho, M.E., Worful, J.M., Lee, J., Kannan, K., Tyler, M.S., Bhattacharya, D., et al. (2008).

Horizontal Gene Transfer of the Algal Nuclear Gene psbO to the Photosynthetic Sea Slug ElysiaChlorotica. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A., 105(46), 17867–17871.

Sener, M.K., Olsen, J.D., Hunter, C.N., & Schulten, K. (2007). Atomic-level Structural and

12


Functional Model of a Bacterial Photosynthetic Membrane Vesicle. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A.104(40), 15723–15728.

Smith, A.L. (1997). Oxford Dictionary of Biochemistry and Molecular Biology. Oxford: OxfordUniversity Press.Taiz, L., & Zeiger, E. (2006). Plant Physiology (4th ed.). Sunderland, Massachusetts: SinauerAssociates.

Tavano, C.L., & Donohue, T.J. (2006). Development of the Bacterial Photosynthetic Apparatus.Curr. Opin. Microbiol., 9(6), 625–631.

Venn, A.A., Loram, J.E., & Douglas, A.E. (2008). Photosynthetic Symbioses in Animals. J. Exp.Bot., 59(5), 1069–1080

Alte titluri (după http://en.wikipedia.org/wiki/ Photosynthesis, modificat) –

Bidlack, J.E.; Stern, K.R., & Jansky, S. (2003). Introductory Plant Biology. New York: McGraw-Hill.

Blankenship, R.E. (2008). Molecular Mechanisms of Photosynthesis (2nd ed.). New York: JohnWiley & Sons Inc.

Govindjee, R. (1975). Bioenergetics of Photosynthesis. Boston: Academic Press.Govindjee, S., Beatty, J.T., Gest, H., & Allen, J.F. (2006). Discoveries in Photosynthesis. Vol. 20, Advances in Photosynthesis and Respiration. Berlin: Springer.

Gregory, R.L. (1971). Biochemistry of Photosynthesis. New York: Wiley-Interscience.

Rabinowitch, E., & Govindjee (1969). Photosynthesis. London: John Wiley & Sons.

Reece, J., & Campbell, N. (2005). Biology. San Francisco: Pearson, Benjamin Cummings.

Referinţe în italiană –

Solomon, E.P., Berg, R.B., & Martin, D.W. (2006). La Cellula (4a Ed.). Napoli: EdiSes Edizioni.

Stern, K.R., Bidlack, J.E., & Jansky, S.H. (2009). Introduzione alla Biologia Vegetale. McGraw-Hilll (in uscita).

13

Fotosinteza şi respiraţia plantelor - · PDF fileGrant Agreement number: 226646 -CP- 1-...

Documents

Transcript of Fotosinteza şi respiraţia plantelor - · PDF fileGrant Agreement number: 226646 -CP- 1-...