FOTOGRAFIA ACEASTA NU ÎNFĂŢIŞEAZĂ UN TRIB BARBAR DIN AUSTRALIACI LOCUITORI DELA MARGINEA BUCUREŞTILOR _ „___

PLO ILE D IN A B IS IN IA

In A b is in ia a începu t sezonul p lo ilo r. Fo to g ra f ia no astră în fă ţişează m grop de abisÎR Îeni c a re se s trăd a iesc să sco a tă din apă o m a­şină înpo tm o lită pe şosea.

Hj ■

C U FU R T U N ELE ... ÎM P O T R IV A P O L IŢ IE I

T u rb u rările studenţeşti din C a iro sunt d ep a rte de a se fi p o to lit . F o to g ra f ia noastră în fă ţişează un grup de studenţi îna in tând în f a ţa p o liţ iş t ilo r , cu a ju to ru l pom p ierilo r.

DIN STRĂINĂTATE

PROCESUL OE LA M ARSILIA S 'A ÎN CHEIATDupă desbateri îndelungate, procesul dela M ar­silio al asasinilor Regelui Alexandru al Iugos­laviei s'a încheiat săptămâna trecută. Cei trei acuzaţi: Rospidil, Kraji şi Rajtitch pe care-i ve­dem în boxă dela stânga spre dreapta, au fost condamnaţi la muncă siinică pe viaţă.

Sen a to ru l C a r te r E lass din W ash ing ton a în treb u in ţa t o energ ie a tâ t de ex tra o rd i­n ară cu p rile ju l ro s t ir ii unui d iscurs, în c â t lovind cu pum­nul in pup itru l tribunei, s'a ră n it destul de serios. In fo to ­g ra f ia no astră îl vedem pe senato r a ră tând s-ş i m âna r ă ­n ită .

R E G E L E B O R IS S 'A ÎN A P O ­IA T IN PA T R IE

R egele So ris al Bu lgarie i, c a re a a s is ta t la fun e ra riile rege lu i G eo rg e V al A ng lie i s 'a în ap o ia t în p a tr ie Fo to ­g ra f ia no astră îl în fă ţişează pe suveran pe peronul g ă r ii V ic to r ia la p le ca re a din Lon­d ra .

No. 474 _— Kag. 2

P L E C A R E A N O U E I E X P E D IŢ II B R IT A ­

N IC EAvant-postu l nonei exped iţii b r itan ice M ount-Everest a l­c ă tu it d in 3 b ă rb a ţi şi o fem ee a p ă ră ­s it Londra la 1 Fe ­b ru arie pentru a p reg ăti mai d e p a r­te exped iţia in In­d ia . In fo to g ra fi a noas tră d e la s tân ­g a spre d re a p ta : loco tenen tu l J . M. I_ G a v in ; M rs. N o ­ël H um pkreys : dr. Noei Hum phreys şi M r. Hugh R u ttled g e conducă toru l expe­d iţ ie i.

S O R T II PEN T RU C U P A D A V IS

Pen tru p rim a o a ră tn is to r ia Cupei D av is , t ra g e re a la sorţi a p a rtid e lo r a avu t loc In Man- sion House, reşe­d in ţa p rim aru lu i Londrei. In fo to g ra ­f ia noastră dela stânga spre d re a p ­ta : Ropper B a rre t căp itan u l ech ipe i engleze tn cupa D a ­vis ; S i r P e rc y Vin- c en t p rim aru l Lon­d re i şi s o ţ ia lui şi lo rdu l Desborough, în tim pu l t ra g e re i vo rţilo r.

I L M

PR IETEN IE INTRE C A M P IO A N ECampioana mondială Sonja Henje ţi mica japoneză campioana Etsuko inda au legat o frumoasă prietenie. In fo tog ra fia noastră mica japoneză o fotografiază pe m area campioană cu prile ju i unei plim bări pe care-au făcut-o împreună.

PEN T R U A T R E IA O A R Ă C A M P IO N DE V IT EZĂ

N o rveg ian u l J . Ba llang rnnd a lu a t cu p r ile ­jul cam p io n ate lo r de p a tin a j de la Oavos, pen tru a t r e ia o a ră prem iul I ia v iteză . El a dobând it cu a ce s t p r ile j şi t it lu l european.

KID K LE IN C A M P IO A N Ă LA P A T IN A JLa S tockho lm au a v u t loc re cen t cam p io n ate le in te rn a ţio n a le fem in ine de p a tina j. Au p a r t ic ip a t 15 concuren te reprezen tând u rm ă to are le t ă r i : S ta te le- U n ite . C an ad a . Ja p o n ia . N o rveg ia . F in lan d a . Su ed ia şi E lv e ţ ia . C u rsa de v iteză a fo s t c a ş t ig a ta de K id K le in rep rezen tan ta S ta te lo r- U n ite c a re a pa rcu rs 500 m etri in 53.3 secunde, dobândind t it lu l de cam p ioană m ondiala la v iteza .

No. 474 -____________ _

P IS IC A ^Săpunul „ P IS IC A " LE C H A T , veritabil de Marsilia, e neîntrecut şi nelipsit din casa bunei gospodine.

h s iM 'C « F E R R I E R r M A R S E I L L E

REPREZENTANŢA G-RALĂ: STUDERUS&Co. BUCUREŞTI. STR. Sft. GHEO RGH E No. 29

— Pag. 3

condiţiile lor mizere de traiu, nu s'a schimbat nimic. Au rămas la aceiaşi formă de viafă, primitivă animalizată, simple coropişniţe...Nu departe însă, la marginile Bucureştilor chiar, în aşa zisele gropi ale lui Calimachi, stau ascunse prin bordee, câteva sute de „suflete ţigăneşti".Deavalma, copiii, femei mai mult goale decât îmbrăcate, bărbaţi de toate vârstele, trăesc ■ într'o groaznică promis­cuitate. Mintea noastră nu-şi poate imagina cum vieţuesc aceste epave ale societăţii. Pe un ger atât de grozav, ei stau zile şi nopţi în nişte corturi prin care flueră vân­tul şî pătrunde zăpada.Totuşi trăesc...Viaţa lor însă nu se deosebeşte cu nimic de a câinilor lor credincioşi, sau a vitelor, care-i însoţesc pretutindeni. Şi când te gândeşti ce străine sunt aceste suflete, de toată poezia pe care scriitorii romantici, muzicanţii cele­bri, au creat-o pe socoteala lor. Se mai vorbeşte şi astăzi de superba viaţă de cort, pribegirile fără de sfâr- şit, dragostea pătimaşe de ţigan, apoi muzica, celebra muzică I...Ţiganii însă vor continua să ducă mereu aceiaşi viaţă nemernică, pentrucă nimeni din dregătorii statelor nu se gândeşte să intervină. într'o măsură cât de măruntă, pentru salvarea lor.Credem că este o datorie, o datorie de pură umanitate, ca aceste suflete trudnice, să fie integrate colectivităţii şi înalţate la rang omenesc.

Fo to g ra fiile noastre în fă ţişează c â te v a a sp ec te sugestive din v ia ţa şi o b ice iu rile e ro ilo r repo rta ju lu i de fa ţă .

e zi pe care o trecem, faţa lumii se schimbă.Civilizaţia pătrunde adânc, schimbând

pâ>. .a nerecunoaştere. Astfel, condiţiile de viaţă ale omului de pretutindeni se îmbunătăţesc. Pro­gresul tehnic a revoluţionat totul, creiind fiinţei umane nesfârşite avantagii.C e sunt oare marile blok-hausuri, jocul feeric al luminilor electrice, caloriferul, frumuseţea mobilei

moderne şi atâtea altele, dacă nu trepte ale civilizaţiei, peste care noi, supraveţuitorii acestei epoci, călcăm stăpâni, utilizându-le din abundenţă. A rămas însă cineva străin, alături de aceste realizări, pe care nu poate nici măcar să le atingă, dar să se mai folosească de ele. Şi nu este vorba de un singur om, ci de o rasă în­treagă: rassa romilor, a ţiganilor lăeţi.După atâtea sute de ani, de plină civiizaţie, în

EEMEE DE AFACERI Silii SPIOANĂ?Dela strania si misterioasa Nelly Gardner, la faimosul domn Rickett.

IN SLU JBA LUI „INTELLIGENCE SERVICE” .

peteniilor marocane. Aceasta a fost prima sa afa­cere importantă.

AFACERILE FRIZEAZĂ SPIONAJUL...Atât N e I i y cât şi bărbatul ei au fost de mai multe ori bănuiţi de spionaj; acuzare desigur exagerată : ceeace e sigur e că tratează afaceri internaţionale; dar ceeace-i interesează este numai importanţa afacerei, nicidecum consecinţele în relaţiile naţiunilorîntre ele. . .E adevărat c'au fost expulzaţi din Roma, ca spioni, acum un an. Datorită inteligenţei şi farmecului ei. N e l l y îşi procurase importante secrete de Stat, atât economice cât şi militare. _Tocmai atunci au fost puşi în legătură cu faimosul R i c k e t t : au primit însărcinarea de-a pregăti negociaţiunile cu Negus-ul, în chestia petrolului abi-

Aţi auzit vorbindu-se vreodată de celebrul S y d n e y R e l l y ? A fost, alături de colonelul Lawrence, omul cel mai destoinic, din acea faimoasă falangă de agenţi secreţi. Aproape nimeni nu-i cunoaşte ade­vărata personalitate : lui Intelligence Service nu-i place ca agenţii săi să fie cunoscuţi, identitatea lor se spulberă, dé îndată ce încep să activeze. Totuşi viaţa lui S y d n e y R e l l y , a fost atat de intere­santă, încât cu toate precauţiunile luate, s au aflat tot felul de amănunte.Se povesteşte că pe când era tânăr, la Londra, R e l l y ar fi încercat să-şi curme viaţa, din pricina unei iubiri nefericite.— Bine, îi spuse tatăl său, vre i să te sinucizi : ai fi însă folositor patrie i, punăndu-te In ser­viciu l Angliei. Această v ia ţă , care te apasă consacr'o lui Intelligence-Service.

EXISTENŢA PRIM EJD IOASĂ A AGENTULUI SECRET

M r. R ick e tt omul c a re a r id ic a t în treg globul în p ic io a re prin t r a ta t iv e le secre te conduse în tre îm p ăra tu l Abisi- niei şi un consorţiu anglo-am erican.

Dânsul primi şi deveni unul din nenumăraţii agenţi, pe cari bătrânul Albion îi împrăştie în toată lumea. Fiind trimis la Cairo, el face cunoştiinţă cu N e l l y , care pe atunci era înconjurată de un roîu întreg de adoratori. Iar această fată, care până atunci nu încercase decât simpatie camaraderească, pentru tinerii ei prieteni, se îndrăgosti cu pasiune de Englezul nou venit. Atracţiunea necunoscutului în care trăia S y d n e y o influenţă pe tânăra N e l l y : părăsind calea unei vieţi liniştite, cum fu­sese aceea pe care o petrecuse tatăl său, la Cairo, dânsa fără şovăire se hotărî să împărtăşească pri­mejdiile existenţei agentului secret.

O CĂSĂTORIE POLITICĂ. — O DRAGOSTE JERTFITĂ

Ea-I întovărăşi pe Sydney în cele mai grele misiuni, timp de doi ani. Atât dură şi fericirea lor. Adeseori el îi spunea : — Ce păcat, că nu mo pot căsăto ri cu tine, dar Nelly, serviciul nu-mi permite. Vezi tu. eu nu am o identi­ta te fixă şi nu pot decât cu riscul de-a fi descoperit, să că lă to resc cu o femee, care-ar purta numele meu, pe paşaportul e i ; dac ai fi m ărita tă a r fi mult mai uşor ; numele meu n 'ar mai fi însemnat nicăeri.Şi frumoasa Nelly, ascultătoare, îşi jertfi iubirea, cerinţelor Serviciului Secret. Numai dintr un admi­rabil sentiment de abnegaţie, ea se căsători cu W i l l i a m G a r d n e r , un englez simpatic, veşnic surâzător, tipul englezului care face mereu ocolul pământului.Ce noroc pe capul acestui G a r d n e r ! Să aibe cea mai frumoasă femee din Cairo şi putinţa s o plimbe radios, dela o extremitate la cealaltă a Mediteranei ! Căci acest G a r d n e r era un alt agent al lui Intelligence Service, sub ordinele lui S y d n e y R e l l y .

CELE 5.000 DE PUŞTI ALE LUI ABD-EL-KR1MA b d - e l - K r i m încerca atunci primejdioasa sa aventură, împotriva Franţei. Fără a voi să ne ames­tecăm în politica tradiţională a Angliei, putem to­tuşi reaminti că oridecâteori se petrece ceva în lume, Anglia îşi are acolo un observator, ce! puţin. Astfel şi în ţinutul Marocului Intelligence Service, dăduse delegaţie unui anume G . V. H a r r î s, un om înterprinzător şi inteligent; avea însă nevoe de un agent capabil să trateze cu A b d - e l - K r i m o importantă afacere despre furnituri de armament. Trimise deci în Maroc pe fericitul Gardner şi pe frumoasa lui soţie N e l l y : era vorba să livreze 5.000 de puşti. Afacere de trafic clandestin de arme, sau simplă afacere comercială ? Şi una şi alta, cred. In orice caz, G a r d n e r nu consimţi să predea puş­tile, fără să primească banii; iar A b d - e l - K r i m nu voia să plătească o marfă pe care n a primit-o. In astfel de condiţiuni cum se putea oare tranşa această afacere ?

GARANŢIA...Gardner avu o idee straşnică :__ P lă tiţi înainte şi eu vă depun o cauţiune.— Ce fel de cauţiune ?— Pe soţia mea.— S 'a f ă c u t !Emirul se emoţionă la vederea frumoasei femei, ca­re avea, în ochii lui de Marocan, o valoare bă­nească foarte rrare, şi nu mai stătu la gânduri să-i predea lui G a r d n e r banii. Acesta pleca să adu­că armele, în timp ce frumoasa N e l l y turbura suf­letele focoşilor cădii.Gardner lipsi două luni: se prea poate ca Ba s il Zaharoff să fi aşteptat ca aventura lui Abd-el-Krim să ia o întorsătură mai serioasă ? In cazul ^acesta s'ar fi înşelaţi Insfârşit agentul se înapoiază şi - şi reia soţia... spre marea satisfacţie a nevestelor că-

Frum oasa N e lly în to v ă ră ş ia unui în a lt fu n c ţio n a r ab is in ia r

sinian şi numai cârid totul a fost pus la cale de ei, R i c k e t t a tratat această afacere, care-a avut răsunet, în lumea întreagă.In momentul de faţă N e l l y se află la New-York ; se spune că tratează posibilitatea rupturei contrac­tului R i c k e t t-N e g u s, deoarece guvernul ameri­can refuză să-i dea putere executorie.

J . T. Higgins(C o p yrig h t by R ea lita tsa Ilustrată

şi Elysees Presse)

D a c ă va a b o n a f i la „REALITATEA ILUSTRATA" ■facefi 'o economie' de 120 lei anual şi primifi la prefu! normal toate numerele speciale.

Zeul Soartei, creatorul celor mai uimitoare destinuri, poate, după

jylac^să nărue im perii. Bineînţeles că zeului îi trebuesc ajutoare. Influenţa internaţională a miste­rioasei Nelly Gardner a făcut pe cât se pare, din această fem ee o vestală a acelui zeu.

C oloniştii engleji din Egipt mai pomenesc încă pe unul dintr ai lor, care acum câţiva ani era un mic slujbaş fără personalitate

iar după moartea tinerei sale soţii, se consacră edu­caţiei fetiţei sale N e l l y .Este încă vie amintirea acestei fetiţe, aci: atât prin iru m useţea ei de copil, apoi de domnişoară, cât şi prin suferinţele ei. Se bucura de simpatia tuturor, dar nimic nu lăsa să se bănuiască, nici pe departe, care va fi soarta uimitoare a fiicei umilului func­ţionar.

Ducesa de York la desch iderea nou sp ita l la Londra.

O DATA cu suirea pe tron a regelui Eduard al Vlll-lea, fostul principe de Wales, moştenitor al tronului Angliei devine ducele de York. In cazul când regele

Eduard va rămânea necăsătorit, sau chiar căsătorindu-se dacă nu va avea copii, actualul duce de York îi va urma la tron. Şi regele Eduard al Vlll-lea a fost duce de York şi abia după moartea regelui Eduard al VII4ea şi urcarea pe tron a lui George V, conform regulelor curţii engleze, a devenit prinţ de Wales. Titlul de principe de Wales se cuvine numai acelor moştenitori ai tronului cari sunt fiii suveranului. Actualul moşte­nitor al tronului nu va căpăta deci titlul de principe de Wales. Ducele de York este un om serios, foarte elegant şi rezervat. Bine făcut, cu un zâmbet fin în colţul buzelor, a fost totdea­una un preferat al societăţii engleze. Serviciul militar l-a făcut mult timp — ca şi regele Eduard VIII, dealtfel — la marină. El s'a consacrat mai târziu studiilor serioase sociale. Un însemnat număr de instituţii britanice sociale şi politice, îi datoresc lui înfiinţarea şi desvottarea. Ducele de York este un om căruia îi place viaţa de familie, semănând în aceasta perfect cu tatăl său. Căminul său trece în înalta societate engleză drept exemplu de fericire.Ducele de York este căsătorit cu lady Elisabeth Bowes-Lyon.

No. 474 — Pag. 6

In jurul acestei căsătorii pe cât de fericită pe atât de romantică s'au ţesut o serie întreagă de iegende popularizate în sânul poporului englez.Când, înainte de războiul mondial, prinţul de Wales a atins vârsta la care trebuia să se căsăto­rească, în cercurile Curţii engleze se căuta o prinţesă europeană pentru actualul monarh. Intre timp a isbucnit răsboiul mondial. Posibilităţile de a se căsători prinţul de Wales cu o prinţesă europeană, s’au limitat, căci pentru aceasta nu puteau fi luate în consideraţie decât curţile protestante, nor­dice. Curţile germane, care prin credinţă şi gradul de rudenie ar fi fost potrivite pentru planurile de căsătorie ale Curţii engleze, fuseseră excluse în urma războiului mondial. Astfel interesul cercii-

Duceso de Yorfc îm preuna ca f iic a e i. p rinc ipesa E lisobeta . as istând la an sp ec ta co l de bi- a e fa ce re a l aaai c ir c d ia Londra.

D acesa de Yorfc la ia a a g a ra re a unui pod BOB ÎB Ang lia .

Dacesa de Yorfc la o se rb a re câm penească .

rilor Curţii britanice, se îndreaptă mai mult asupra înaltei aristocraţii şi astfel şi asupra contesei de Stratmore, tânăra Elisabeth Bowes - Lyon. Tânăra contesă fusese introdusă în societatea londoneză, chiar înainte de isbucnirea răsboiului. Un weekend, pe care ducele de York avea de gând să-l petreacă numai două zile la celebrul castel „G lam is “ al lui E a r l o f S t r a t m o r e , care a fost teatrul a nenumărate evenimente mari din istoria britanică, el l-a prelungit mult mai mult, decât îşi propusese. Poporului englez îi era deja cunoscut faptul că actualul stăpân al Angliei, pe atunci prinţ de Wales, îşi exprimase dorinţa de a nu încheea, deocamdată, vreo căsătorie. Deci fratele prinţului de Wales fusese musafirul acelei familii aristocrate, a că­rei apropiere de casa regală engleză, a fost totdeauna ţinută în seamă, când era vorba ca un prinţ englez să-şi a- leagă o soţie din cercul aristocraţiei britanice. Aceasta se întâmplase de două ori în timpul reginei Victoria. Regele George III trecuse prin parlament o lege, prin care interzicea membrilor ca­sei regale britanice, să închee căsătorii cu alte case decât cu cele de sânge regal. Totuşi regina Victoria, cu ideile ei puţin autocrate, a fost prima care a în-

Ducesa de York părăsind o c li ­n ică din Londra, după ce pa-tronaiE iicci neui

lăturat acest act parlamentar. Regina avea o familie nume­roasă. Ea ştia bine că nu se pot obţine totdeauna căsătorii feri­cite, între oameni de acelaşi rang. Căsătoria fiicei ei, p r i n ­ţ e s a Lui sa , cu m a r c h i z u l d e L o r n e, se arătă foarte reuşită, mai ales că era foarte agreeată de poporul engiez. Re­gina era chiar convinsă că vechile obiceiuri ale curţii engleze nu mai erau pe placul poporului. Astfel, părerea reginei Victoria, a fost urmată şi de regele G e o r g e V, şi când în gră­dina micei reşedinţe de vară a familiei S t ra t m o r e, Alteţa sa regală, căpitanul A l b e r t F r e d e r î c A r t h u r G e o r g desvălui frumoasei I a d y E I i- s a b e t h A n g e l a M ă r g ă ­r i t ă B o w e s-Lyon sentimentele sale, avea cu el şi aprobarea tatălui său. Chiar a doua zi a- păru vestea oficială în ziarele britanice :„Rege le şi Regina aduc cu cea mai mare p lăcere la cunoştinţă logodna iubitului lor fiu, ducele de York cu lady Elisabeth Bowes-Lyon, fiica lui Earl şi a contesei de Stratm ore, la care regele şi-a dat cu p lăcere consim­ţăm ântu l".La 26 Aprilie 1923, s'a celebrat cu mare fast, la Westmînster Abbey căsătoria înaltei perechi, iar dintre cele şase domnişoare de onoare, numai trei erau de sânge regal,Ducele de York desfăşoară o serioasă activitate ştiinţifică, dar se ocupă şi cu sportul, mai ales cu vânătoarea. In Scoţia s'a per­fecţionat ca ochitor, iar mai târ­ziu în Africa, a repurtat succese însemnate ca vânător de lei. La aceste vânători lua parte şi du­cesa, de care se ştîe că dintr'o singură înpuşcătură a reuşit să doboare un rinocer furios care o atacase. Dar am comite o mare greşeală dacă nu am pomeni de calităţile ducesei de gospodină şi mamă. Cea mai mare fiică a perechei ducale, F r i n ţ e s a E l i - s a b e t h, este favorita poporu­lui englez şi aproape că nu exista solemnitate la care răposatul r e g e G e o r g e V să nu do­rească să-şi aibe alături pe ne­poata iubită. Ducesa, ajutată de

regina Mary, şi-a instalat singură tot apartamentul până la bucă­tărie, după propiile ei regu.i de higienă. Se ştie, de exemplu, la Londra, că ducesa a reclădit după propriile-i planuri odaia prinţesei Elisabeth. Toate colţu­rile camerei au fost îndepărtate, transformând astfel camera în- tr'un cerc, şi toate astea numai pentruca în odaie să nu se poată forma focare de praf. Sticla pentru ferestre a fost fabricată după indicaţiile ducesei, numai spre a asigura micuţei principese toată lumina şi căldura soarelui. Aceste amănunte sunt cu plă­cere povestite la Londra. Pe continentul nostru nu se poate concepe câtă plăcere fac aceste amănunte poporului englez.Prin faptul că perechea de York este acum moştenitoarea tronului Angliei, desigur că îndatoririle reprezentative cresc ca şi grija pentru educaţia micei prinţese Elisabeth, care — urmând calea destinului — va fi chemată poate într'o zi pe tronul Angliei. Marea tradiţie a epoci victoriene va fi un exemplu pentru această educaţie. Ea se va desvolta sub următoarea egidă: inimă, da­torie şi demnitate.

Ducele de Yo rk tre cân d tn re ­v is tă m embrii leg iun ii b r ita n ice cu p rile ju l unei să rb ă to r i a a ce s to ra .

^ ia w u L jb v . în oaLincia cia u ex ie^ te

I n ^ u i n j U L IVEAO piele îngrijită cu Nivea, rămâne frumoasa si catife­lata cu toate acupatiile in gospodărie. Afara de aceasta, fara îndoiala, masajul regulat cu Nivea va apara tenul contra influentelor neplăcute, produse de umezeala si raceala vremii. Nivea menţine pielea fina si frageda si evita asprirea sau craparea ei. - Numai Nivea conţine "Eucerita"substanta aderenta pielei si pe aceasta se bazeaza neîntrecutul ei efect, deaceia ea nu poate fi înlocuita

P r î h u l pom um LCARE A CĂLĂTORIT CU VAPORULMarele Logofăt Diniou Golescu a plâns ca un copil in călătoria sa pe mare, dela Trieste la Veneţia

— ,,Dinicu Golescu", strigă taxatorul dela S. T. B. Prima stradă ce o cunoaşte provincialul, care vine la Bucureşti e frumosul bulevard Dinicu Golescu, care începe dela peronul de ieşire al Gării de Nord şi duce până în str. Berzei.Pe acest bulevard sunt doar câteva case, restul e ocupat, pe — o parte de un zid fără sfârşit, iar pe cealaltă de un vast loc viran, unde au fost odată atelierele C. F. R. şi se va construi, poate până în doi ani, cea mai uriaşe clădire din ţară, un sgârie- nori de 80 metri înălţime, cu 18 etaje, destinat Direcţiunei generale C. F. R.Trecând într'o zi pe acest bulevard şi văzând impu­nătoarea statue a lui Dinicu Golescu, mi-am amintit de o călătorie ce am făcut pe Marea Adriatică, cam 100 de ani după călătoria lui Dinicu Golescu, tot pe Marea Adriatică şi tot cu vaporul, dar în condiţiuni specifice bieţilor noştri străbunici, atât de ertuziasmaţi de minunile technicei de atunci.Dela Fiume până la Ancona am călătorit pe un vapor mic, cum sunt vasele noastre de curse, dela Galaţi la Vâlcov. Călătoria a ţinut câteva ore, deşi vaporul era vechiu şi nu făcea prea multe noduri. Pornit din portul Fiume la miezul nopţii, am ajuns la Ancona înainte de răsăritul soarelui.Cu 100 de ani în urmă, însă, o călătorie dela Tri­este la Veneţia (deci un drum cam pe jumătate ca dela Fiume la Ancona) ţinea 40 de ore cu corabia şî 20 ore cu vaporul.Maşina cu aburi de acum un veac zguduia pasagerii atât de tare, încât până şi Marele Logofăt Dinicu Golescu, prim-ministru al Tării Româneşti, care a avut curiozitatea să plece cu „vaporul", a trecut prin mari emoţii.Nu de mult un hidroavion american a străbătut dis­tanţa dela San Francisco la Manila (insulele Filipine) în 55 de ore, traversând întreaga lărgime a Oceanului Pacific, deci un drum de două ori ca dela New- York la Bucureşti. Ziarele au menţionat, abia în câteva rânduri acest record, ce pare de altfel obişnuit generaţiei dela 1936.Acum un secol, distanţa de 110 Km. dela Triest la Veneţia (aproape exact ca drumul pe mare dela Constanţa până la Balcic) deabia putea fi străbătută in două zile şi în două nopţi. Şi o astfel de călă­torie era considerată drept o... performanţă!

„CO RABIA CU ABURI"Să dăm timpul înapoi cu I I I ani. Suntem în anul

Monum entul lui D inicu Golescu

C â tă deoseb ire in tre „ v a ­p o ru l" a lă tu r a t cu ca re a c ă lă to r it erou l a rtico lu lu i nostru şi Norm andie, t ra n ­sa tlan ticu l de u ltim a p er­fecţiune a l francez ilo r.

1825. Marele Logofăt al Valahiei îşi „petrece" conce­diul, făcând o călotărie de agrement, cu vaporul, dela Trieşti (Trieste) până la Veneţia.lată cum descrie corabia cu aburi şi pânză acest ilustru precursor al popularizării ştiinţei în România:

„Vaporul este o corabie, care m erge pe mare, un meşteşug de foc, ce este în cămara co­

răbii, iar afară se vede numai un coş de fer, lung ca de 4 stânjini, prin care iesă fumul, şi două roate mari de fe r , întocmai ca roatele dela mori, ce umblă pe apă, una de o parte, afară din corabie şi alta de cealaltă parte, într’o osie de fer, care este mai înaltă decât faţa apii de şase palme. Roatele intră în apă o parte şi trei părţi rămân afară.Această osie cu roatele întorcându-se foarte iute, goneşte corab ia a tâ t de ta re ( ? ! 110 Km. în 20 de o re ! N. R,) încât simte trupul omului cum corab ia sparge m area şi roate le lasă în urmă două coade de spumă lungi11.

** *Ne oprim aci cu citatul.Acum un secol şi mai bine limba română nu avea cu­vinte tehnice şi nici boem nu se prea pricepeau în fizică, de altfel caşi boerii de azi.

In consecinţă, teoria vaporului, ,,o corab ie care merge cu meşte­şug de foc în căm ară", ne pare admirabilă prin simplicitatea eî. Tare impresionat trebue să fi fost Golescu văzând nişte coşuri, de4 stânjeni, şi mai ales osia cu roate, care „goneşte" corabia, de simte omul cum sparge marea; deşi înainta cu o viteză de 5 Km. pe oră, viteza unei bărci pe lacul Cişmigiu.Corabia aceasta nemţească, de acum I I I ani, care-ar încăpea toată într'un singur coş al vaporului „N orm and ie". avea probabil o ma­şină primitivă de aburi, sistem N e w c o m e n , de câţiva cai putere, dar căpitanul „vaporului" nu permitea nimănui, nici chiar unui prim- ministru al Valahiei, să viziteze „căm ara cu m aşină", sau sala maşinilor, cum s'ar spune azi.Drept combustibil se întrebuinţau lemne, lată ce detalii tehnice ne mai dă Dinicu Golescu:

....Ş' cum ar pune ¡n cuptor un lemn mai mult se duduetoa tă corabia.Înăuntru, unde este acel meşteşug nu lasă pe nimeni să bage de seamă, dar după oareşce băgare de seamă, ce-am putut face, este un cuptor zidit, în cămara corăbii, care are un coş de fer, care este scos din cuptor înspre meha- nica ce au, prin care iese căldură cu abureală, întocmai ca Ia cazanul care scoate rachiul, la care la fund îl arde focul şi capacul strânge lacrima de abureală. Aşa acel abur al coşului mişcă cea dintâi roată, unde sunt roate întreite, ca la un ceasornic şi cea din urmă roată, prin dinţii ei şi prin dinţii ce sunt pe osia de fer, suceşte osia dimpreună cu roatele. Şi că aburul este care face cea dintâi mişcare a roţii, de aceea, când dau foc mai mult, prisosindu-se aburul, sileşte toate roatele şi se cutrem ură toată corabia“.

No¿ 4 7 ^ —

(AUT/IŢI SUPERIOARE GARANTATEIA VULTURUL DE MARE

EU PESTELE IM KiHI/URE

LACRIM A DE ABUREALĂ

E surprinzător cum Solescu şi-a putut da seama ce e maşina cu vapori, fără s'o vadă, decât prin crăpătura uşii, când probabil căpitanul dormia.Ne descrie dar mai mult lucrurile externe, coşurile, osia, roţile dinţate. Cât priveşte de modul cum lucrează aburii, ne dă indicaţiuni. prea vagi, roatele le compară cu roata morii şi toate detaliile tehnice le concentrează într'un singurcuvânt : „mehanico ce au".Forţa de expansiune a vaporilor e numită „că ld u ră cu abu­rea lă ". Drept condensator de aburi, marele logofăt explică simplu : „ la fund îl arde focul şi capacul strânge lacrim a de aburea lă".Funcţionarea nu e complicată : „aburu l coşului suceşte osia cu roate le şi corab ia se cu trem ură".O maşină atât de trepidantă se putea deranja, în largul mării. De aceea vaporul avea şi... pânze.

INTRE VAPOR Şl CORABIE

Vaporul putea să consume prea multe lemne, de aceea căpi­tanul, neamţ econom, mai întrebuinţa şi pânzele, când bătea vântul.„ Ş i bez acest meşteşug, are şi ca targuri cu pânze, ca când este vântul spre locul unde va să meagră, întinde pânzele şi mai slăbeşte iu ţea la roatelor, împu­ţinând focul. Dela Trieşti şi până la Veneţia sunt 80 mi- iuri, pe care le ia în 4 miluri, ad ică în 20 de ceasuri". Oricât am cri+icâ acast vapor preistoric, cu o viteză de 4 mile pe oră, era totuşi superior unei corăbii, ce făcea abia 2 mile pe oră. »lată dovada făcută de Golescu :,tCănd am mers dela Trieşti la Veneţia , călătorind cu vaporul, am m ers în 20 de ore, iar când m'am întors, vrând să aflu şi drumul ce fac celelalte corăbii, am intrat în corabie, dar mi-am blestemat ceasul, intru care am hotărît să am acea băgare de seamă,

căci am că lă to r it până la Trieşti 40 de ceasuri şi în tr ’această vreme, nici am mâncat, nici am dormit, ci numai am vă rsa t şi am plâns ca un copil m ic".

** *Acum un veac o corabie făcea 40 ore dela Veneţia la Triest şi vaporul 20 ore.O barcă cu motor, tip american, poate străbate azi această distanţă într'o singură oră.Progresul dela un secol la altul e prea mare şi e păcat că omul nu poate trăi mai multe veacuri spre a-şi da seama cum se schîmbă lucrurile în decursul vremurilor.

** *

Dinicu Golescu, cu toată descrierea stângace a maşineî cu aburi (azi ar fi fost lăsat corigent la Fizică, în clasa lll-a gimnazială, pentru o descriere atât de superficială], a fost totuşi unul din cei mai mari cărturari ai ţării noastre El a fost numit, şi cu drept cuvânt, „prim ul român modern".A călătorit mult, vizitând Italia, Elveţia, Bavaria, Wiirtenberg, Baden şi alte ţări, din vremea lui. Cunoştea o mulţimea de limbi, între altele: franceza, italiana, germana, greaca şi latina. Dornic de-a răspândi cultura şi în judeţul său (era muscelean), în mod desinteresat, din dragoste sinceră pentru ţară, în al cărei viitor de aur credea, a fondat un liceu de băeţi, la moşia sa Goleşti (54 km. de Câmpulung), unde a chemat ca profesor pe vestitul savant ardelean A a r o n F l o ­ri an, care a rămas uimit de erudiţia boerului valah.La altă moşie a înfiinţat un pension pentru fete-. Impresiile de călătorie în Europa le-a tipărit în anul 1826, într'o carte înti­tulată : „însem narea că lă to r ie i mele Constantin Radovici din G o leş ti".A fost prieten cu Ion H e l i a d e R ă d u l e s c u , înfiinţând împreună o societate literară. Dinicu Golescu însă trebue să fie numit: „primul Român care-a călătorit cu vaporul".

L. FLO R IN

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBU LEV A R D U L C A R O L , 3V T ELEFO N 3.52-73

D-NA Dr. M . R A B IN O V IC I derm atolog specializată la Paris şi Viena, trateaw i : negi. pistrui, coşuri, etc. îngrijirea fefei cu hormoni fi masage pneumatice. D istrugerea de fin it iva şi fâ râ c ic a tr ic e a pârulu i de prisos. S lâb ire a lo ca la a corpului prin m asaje e lec trice , c u r s d e g i m n a s t i c a .

Consult. 10— 12 şi 3— 7 p. m. Consult, gratuite M iercuri M — 12 a. m.

O domnişoară din lumea mare distribue daruri ce lor 36 de copii basarabeni întreţinuţi de o fiţerii de pompieri din C ap ita lă .

In curând, orb ii vor putea c it i cu urechile...

P OATE e cazul să ne întrebăm unde vom ajunge cu progresul material, dacă inven- ţiunile vor continua să se producă ţi de

acum încolo, cu regularitatea de astăzi. Sigur este că multe industrii sunt pe cale de-a ti re­voluţionate : de pildă, aceea a sticlăriei. De curând s*au pus în comerţ trei calităţi noui de sticlă: una are aceeaşi elasticitate ca şî o minge de gumă; alta, poate să fie străpunsă de un glonţ, fără ca prin aceasta să se prefacă în ţăndări; iar a treia, se lasă tăiată de foarfeci şi înfăşurată sul, ca ţesătura aceea impermeabilă, căreia u spunem linoleum. Şi mai există de ase­menea o sticlă economică pentru geamuri care, ca culme, contrariu aceleia aflată actual­mente în uz. permite trecerea a -40% din bine­făcătoarele raze solare ultraviolete, pe când până astăzi cine-ar fi voit să profite de ele, era nevoit să pue la ferestre o calitate foarte cos­tisitoare de geam, fabricat din cuarţ topit.

O BURUIANĂ MAI DULCE DECÂT ZAHĂRUL

O altă industrie va trece în curând prin pre­faceri adânci: e vorba de industria zahărului. Se ştie că zahărul din trestie are de multă vreme un concurent temut în zahărul de sfeclă. Dar peste catva timp vom avea zahăr din porumb şi din», anghinară. Acesta din urmă, în mai puţin de 4 sau 5 ani, va năpădi piaţa, cu preţuri atât de scăzute, încât să... zahari­sească omenirea, pană la îmbuibare. E locul să atragem luarea aminte că anghinarele, sortite să ne dea zahăr, nu sunt acelea comune, pe cari le cunoaştem toţi, ci un erbaceu din familia compositelor, adică „ste ln iţa-vînâtâ“ , cum îi spun botaniştii. Câteva specii din această plantă Crf* f 'n tara noastră, iar multe altele, de origină exotică, din grupul aşa ziselor aster chinensis, se cultivă in ţările mediteraniene, ca o podoabă rară şi preţioasă. Se crede că zahărul fabricat din acestă plantă va fi mult mai dulce decât cel aflat astăzi în consumaţie. Şi fiindcă stelniţa-vînătă e insensibilă la intemperii, rafineriile de zahăr, cari ar utiliza-o ca ma-

No 474 —— Paq. 10

la numeroase lo­catari se poate tre ce (■ aceiaşi sală, ta răstimp de câ te v a ore de la patiaejai pe ghiaţă la d a a - sal pe parchet.

face minuni o maşină, care usucă paiele în două ceasuri, pe când soarelui i-ar trebui nu mai puţin de două zile încheeate.

Atunci când apa e prea rece, vacile beau foarte puţin: de unde şi calitatea redusă de lapte zilnic. De aceea unui ţăran bavarez i-â venit în gând să încălzească, prin electricitate apa adăpătoarelor: cele 17 vaci ale sale i-au dat, din ziua 150 litri de lapte în plus.

terie primă, vor putea tot anul...

sa lucreze aproape

Cine nu ştie că astăzi în numeroase lo­caluri de distracţie se poate trece în aceeaşi sală, în răstimp de numai câteva ore, dela patinajul pe gheaţă la cele mai îndrăcite tururi de dans pe un par­chet lucios ca oglinda ?

Insă cele mai mari progrese au fost realizate în domeniul plantelor. Sunt hor­ticultori atât de dibaci, încât obţin ca o plantă să aibă, în acelaşi timp tomate pe ramuri şi cartofi pe rădăcină : unul din aceşti horticultori prodigioşi este profesorul Lucien Daniel, din Rennes, în Franţa.

Precum se ştie, condiţiunile atmosferice au o importanţă esenţială în produc­

ţia textilă. In primul rând, dacă fibrele plantelor sunt uscate, se întăresc şi se rup cu uşurinţă, pe câtă vreme aflându-se într'o atmosferă de umiditate potrivită, pot fi mânuite după plac şi trebuinţă. Ei bine, oamenii de ştiinţă au reuşit astăzi să producă, între pereţii unei camere, orice fel de climă dorită : ceeace, în Statele Unite, a dus la desvoltarea fabuloasă a uneia din industriile textile locale.

C E A Ţ Ă A R T I F I C I A L Ă

Ceaţa artificială e folosită actualmente în Norvegia, ca să- apere mugurii de îngheţ. Şi tot acolo

M t ,

coV kV.o^

- w °

Í P " " ' p O < » '

^ se

o9W Í ° ' y W eVe ' :

o^°-

ceo. 0oO °^° ~ »et"1'0'

< ^ ° T o ^ et;'. o ^ o iV ^ ose\e°

¿e > °rlTéc'eOXa a\o/ír '‘p ° '" . cO^P - ^efs° ° " " ^ostfe % be' . A i â " 0'0 9 ^,««>\ i~” ¿ y ó ° “ " v , ,e ¥ 5 " " . . . J o t 781

°*s\«rtw ' 1 c°'e° <, 'e

* c « wo9<« -d ** C it i t i :\ n » < .

äV *$ >

Succesul ne înt recut alpreparatului „Gastro D.11

Din cauza nespuselor greutăţi materiale, oamenii îş i negli- jeau sănătatea şi se expuneau astfel la consecinţe dintre cele mai grave.Astăzi datorită preparatului „Gastro D.“ — un produs eftin şi la îndemâna oricui — zeci de m ii de bolnavi, care se credeau condamnaţi să sufere până la moarte, au fost tămă­duiţi şi salvaţi dela chinuri insuportabile. U lceri stomacali şi intestinali, gastrite, colite, crampe hepatice, balonări, gre­ţuri, au fost pe deplin în lătu­rate, deoarece „Gastro D.“ luptă nu numai local, ci şi contra cauzelor iniţiale, exercitând un efect calmant asupra siste­mului nervos central.

In repetate rânduri am publi­cat scrisori de mulţumire şi recunoştiinţă din partea ace­lora care au suferit de bolile mai sus arătate, timp de 10-15 ani, şi cari în urma tratamentu­lui cu „Gastro D.“ s’au declarat vindecaţi sau în afară de orice primejdie.Azi înregistrăm cu satisfacţie succesele realizate de acest preparat şi rugăm pe cei su­ferinzi să ne acorde încrede­rea lor ca şi până acum. „Gastro D.“ se găseşte de vân­zare la Repr. G-rală Farm acia , T h o i s s“ , Bucureşti, Calea V ictorie i 121 şi la farmacii. In provincie expediem contra ramburs de Le i 130.

„ M A G A Z I N U L "revista publicului select

Sunt oare vindecabile bolile de plămâni?La astmă, bronşite, tuse învechite, mucozitâţi, râguşeli de lunga durata, fiecare trebue sa citea* a broşura cu titlul de mai sus. Autorul, dl. Dr. med. Guttman, fost medic-şef al Sanatoriu Iu. F.nsen, arata in aceasta bro, şură, în termeni populari, căile naturale pentru înlăturarea acestor boli greie. F ecare bolnav primeşte broşura la cerere

î n m o d g r a t u i t ş i f r a n c oScrie ţi o carte poştele (franca tă cu lei 6 ) cu adresa exactă la :

PUHLMANN & Co., BERLIN 836M U G G E L S T R A S S E 25 - 25 a

OPERAŢIUNI de CORECTURĂ Şj PLASTICĂ( fără cicatrice }

a nasului şi u rech ilo r, a fe fe i, guşei şi p iep tu lu i.

în d ep ărtarea operativă a ridurilorDr. RUD O LPF H O FFM AN N•fost asistent la clin ica uni», din Berlin

R ucu reşti. B-dul Domniţei 30 bis e Tel. 4.19.50 — In form aţiun i gratu ite

Doctorul Vo untas

Aţi crede apoi că un ciubăr cu lapte proaspăt şi căldicel poate să fie trans­format, aproape cât ai clipi din ochi, în şase perechi de ciorapi, sau în două flanele de lână? Şi totuşi e realitatea a- cestor două săptămâni din urmă, reali­s te datorită geniului spaniol.Vlonzo Ferrera , din acel compus al jptelui care se numeşte caseină, scoate ână mai trainică decât aceea pe care0 dau oile, întrucât nu mai e nevoie să1 se extragă grăsimea şi alte murdării, înainte de-a trece la tors.

CITITUL CU URECHILE

In curând vom putea citi cu... urechile.

Doctorul Tournier d 'A lbo ainventat, iar profesorul Ba rr a perfecţionat un aparat care citeşte orice carte şi pre­schimbă în sunete, cuvintele pe care le vede.

După care, cine ştie la ce alte minuni ne va face să asistăm ştiinţa şi industria, în anii ce vor veni i Oricum, cu fiecare zi trecută cuvântul „ im p osib il" va dispare treptat-treptat din vocabularul omenesc.

Prin în că lz irea a d ă ­p ă to a re lo r la v a c i se p o ate ob ţine o c a s t ita te mult n a i m are de lap te .

D iu tr'ua c iu b ă r de la p te că ld ic e l se pot sco a te ţa se pe­rech i de c io ra p i s a i două f l a n e l e de lână. Aşa-i c ă nu v i v iae să c re d e ţ i?

-r—----

G n u â d k

într ’un oraş mare trebue să fie o circulaţie

disciplinatăZâpâceala în circulaţie. Erori care

trebuesc îndreptateLăm p ile sem naliza­

to a re c a re au fo st in ­troduse, nu sunt din cele mai p o tr iv ite . In m etropolele din strâi-

■ n â ta te se în trebu in ­ţează pretu tinden i tre i cu lo ri. Roşu înseamnă „s to p " , a lb sau galben pentru in te rv a l, i a r ve rde „ l ib e r " .

!• S ta ţ io n a re a de taxi-uri pe p a rte a ne- reg lem en tară . E le trebue să staţioneze to td eau na în d ire c ţ ia in ca re se c ircu lă , a ltm in te ri se produc s tân jen iri. In fo to ­g ra f ie se vede c la r cum un autom obil este s i li t să t re a c ă pe p a rte a stângă, de team ă ca nu cum va un tax i să pornească.

1 * 0 . Un tax i v re a să p lece , d a r e o p rit de veh icu le le ca re v ia d i* d ire c ţ ie con ­t ra r ie .

T umărul to t mai m are de veh icu le, numărul to t mai / % / m are de acc id e n te de c irc u la ţ ie sunt în strânsă le ­

g ă tu ră . Bucu reştii au d even it un o raş m are şi trebue să luăm seam a ca a cest t it lu să nu-i re v ie numai d a to r ită je r t fe lo r num eroase a le c ircu la ţ ie i.Se rv ic iu l de c ir c u la ţ ie a l p o liţie i în ce a rc ă în momentul de fa ţăo acţiune în stil m are, spre a a lc ă tu i în Bucureşti o c ircu la ţ ie de o raş. Dorind să aducem o con tribu ţie în a ce a s tă acţiune, vom sem nala unele e ro r i. Haosu l veh icu le lo r trebue să ia s fâ r ­şit. N eş tiin ţa publicu lu i trebue să f ie în mod s is tem atic în lă ­tu ra tă . Nu e su fic ien t să se ap lice pedepse co n d u că to r ilo r de veh icu le şi p ie ton ilo r. Trebuesc in s titu ite şcoale de c ircu la ţ ie . A u to r ită ţ ile să organizeze săptăm ân i a le c ircu la ţ ie i. în care tin e r i şi b ă trân i so 'n veţe c a re sunt regu le le . S ă se ţ ie con­fe r in ţe in şcoale şi în a te lie re despre „ c ir c u la ţ ia în s ig u ra n ţă ". S ă se îm p a rtă broşuri şi să se fa c ă a fişe , in c a re să se dea to a te lăm urir ile . Bucu reştii au deven it în u ltim ii ani un o raş m ondial, c ir c u la ţ ia a c rescu t aşa în c â t oam enii n ic i nu mai ştiu unde le e capu l şi d in ce în ce haosul va deven i mai mare. P ie ton i, şofeuri, ţ in e ţi to td eau na seam a de re g u lile c ircu la ţ ie i, d a că vă este d rag ă v ia ţa . G ând iţi-vă la cop iii vo ş tri, c a r i sunt nevo iţi să umble prin aces t iad a l c ircu la ţ ie i. Daţi-le to td eau na lăm urir ile necesare , in vă ţa ţi- i să umble pe s trad ă I G ând iţi-vâ la je rtfe le pe ca re le pu te ţi produce ! D acă astăzi e s a c r if ic a t a ce la , mâine ve i fi tu ! F ie ca re trebue să f ie p ro ­priul său agen t de c ircu la ţ ie , numai aşa putem stăpân i acest demon c a re se numeşte c ircu la ţ ie .In p ag in ile a ce s tea prezentăm c â te v a cazuri c a ra c te r is t ic e ps ca re le-am putut p rinde în fo to g ra fie , lăm urind to to d a tă în ce constă e ro a re a de c ircu la ţ ie .O r ic a re din c it ito r ii noştri poate c o la b o ra cu noi la a cţiunea pe c a re o începem , pentru o reg lem entare a c ircu la ţ ie i. E su fic ien t să ne prezinte pe scu rt cazul pe care-l socoate o c ă lc a re a re g u lilo r c ircu la ţ ie i, şi noi vom fixa pe fo to g ra fie a ces t caz, îm preună cu com en tariile necesare.'P o f t iţ i deci la lucru ! To ţi agenţii am ato ri de c ircu la ţ ie să-şi spună cuvân tu l ! In fe lu l a ces ta publicu l v a vegh ia singur la s igu ran ţa c irc u la ţ ie i.

¡•bdat'i semnale fă r ă rost. Nu fa c alt- tndecât să producă ţi mai m are ză- iaită in e ircu la fie . D aţi semnal scu rt iri la încrucişăriie de străzi, ia r noap- Miitrebuinţaţi sem nale lum inoase, şi lin, aprindeţi şi s tingeţi fa ru r ile m ari.

la tă o s itu a ţie c a re poate produce fo a r te uşor o z ăp ăcea lă . In fo to g ra f ia n oastră , la s tânga : două tră su ri, una lângă a lta , c a re t re c s trad a pe por- te a stângă (d e c i g re ş it ). V is - ă - v is un autom obil c a re merge cum trebue, pe p a r te a d reap tă , d a r e ţinu t pe loc de tră su rile c a re c ircu lă greş it. La d rea p ta , pe fo to g ra fie , o m a ş i n ă tra ve rse a z ă în mod g reş it, pe stânga. A ră tă m prin săge ţi cum a r f i t re b u it să se fa c ă t ra v e rs a re a justă .

8 . Nu v ă o p riţ i pe p a rte a stângă şi nu vă o p riţ i pe s trăzi fnguste. S 'a o p r it tram va iu l, sunt autom obile op rite pe p a r te a stângă , deci t o a t ă c ir c u la ţ ia e o p rită .

3 « Nu v ă cob o rîţ i n ic io d a tă pe p a rte a din stânga din maşină! Sun te ţi în p e rico l să f iţ i c ă lc a ţ i de vreun veh icu l c a re t re c e pe aco lo .

6 . C h ia r pe b u le va r­de le la rg i, d isc ip lin a c irc u la ţ ie i trebue res-

c ircu lă m ijlocul s t r ă z i i , d a r prin a ce a s ta e le o- presc o r ice p o s ib ili­t a te de a fi d e v as ta te . T o to d a tă stau şi în c a ­lea tram va iu lu i. Deci p a ro la trebue să fie : ţ in e ţi d re a p ta !

7 . M ax im aliza ţi v i te .za I Autom ob ile le c a re gonesc sunt un p erico l de m oarte în o ra şe le m ari. In s tră in ă ta te , c ir c u la ţ ia cea mai r a ­p idă pe şosele e de 40— 50 klm., pe ce le ­la lte străz i e de maxi­mum 15— 20 k ilom etri.

de tra m va i, re fug ii, auto- v e h i c u l e l e

a ş tep te a tâ ta tram va iu l,

a r lua-o cn nepu­

şi co b o rlre a la acci-

I

I 0 . V eh icu le le nu trebue să se op rească în m ijlocul străz ii. Autobuzele a r trebu i să s tea numai in anum ite ha lte . Autom o­b ile le c a re se op resc lângă tro to a r nu mai perm it autobaze lo r să stea la m ar­gine. Veh icu le c a re se op resc brusc în m ijlocul străz ii, ■■ numai că stingheresc c irc u la ţ ia , d a r s iu t ţ i p ericu loase .

I I • Autom ob ile le sta ţionează p a r c ă d inad ins la In c ru c iţă r i de străzi. A ce a s ta $ste o anom alie c a re trebue n e a p ă ra tr^ m ed iq lU i.Tr€C âb orif |3dfc numai cu m are dreutcifce şd SQ fn is tP ^ ih itiau to m o b ile . In cN Jc işâ lite d e StrSCie b-efcue să răm ânătcsbofeaunci îib <?«■«,

1 2 . In m ijlocul străz ii nu trebue să se fa c ă n ici un fe l de m anevră ri pentru s ta ­ţio n a re . Deasemeneo nu trebue să fie în ­g ăd u ită în to a rce re a d e câ t la în cruc işă ri de s trad ă . A b a te r i d e la a ce s te regule p o t produce p e rtu rb ă ri g ra ve a le c ir ­cu la ţie i.

13. C o p iii de ţco a lă , ţ i p ie ton ii sa t re a c ă s tra d a numai la în c ru c işă r i, unde

— Pag. 14

c irc u la f ia este su p raveg h ia tă . F o to g ra ­f ia noastră a ra tă autom obile o p rite , care înch id vederea, în m ijlocul s t r ă z i au to ­mobile ca re gonesc ţi a s lfe l cop ii şi t re c ă to r i sunt în tr'un perm anent p erico l.

14. Pie ton ii tra ve rseaz ă s trad a g reşit, în d ir e c ţ ia co n tra ră a c irc u la ţ ie i. In fa ţa veh icu le lo r c a re se ap rop ie , el e neho- tă r ît . To tdeauna p ietonul trebue să aibe o ţ inu tă h o tă r îtă : sau stă pe loc, sau se g răb eşte îna in te (n ic io d a tă în d ă ră t, pen trucă in cazul a ce s ta ex istă p erico lu l de a f i c ă lc a t de a lt v e h ic u l). Numai în acest fe l şofeurul va şti în co tro o apucă p ietonu l şi deci ce a re el de f ă ­cut. D acă c in eva a re cura ju l să t r a v e r ­seze aco lo unde nu e u~ punct de în c ru ­c işa re , atunci el trebue să t re a c ă fie d rep t, f ie ob lic cu sensul c ircu la ţ ie i (t r a v e rs a re o lan d ez ă ). S ă g e ţ ile a ra tă d ir e c ţ ia bună.

16. Z ă p ă c e a la c irc u la ţ ie i în C a le a V ic ­to r ie i poate fi so lu ţion a tă prin c irc u la ţ ia p ie to n ilo r în sens unic. Ţ ine ţi d reap ta ! A utom ob ile le cu v .teza maximă de 15— 20 klm.

17. In străz ile înguste au tom ob ile le nu trebue să staţioneze d ecâ t nu­mai pe o p a rte , şi mai bine, deloc. S ta ţ io n a re a pe am bele p ă rţi îm p ie­d ecă c irc u la ţ ja .

18* în to a rce re a la stânga a veh icu le lo r, in tr'un mod nereg lem entar, produce m ari p e rtu rb ă ri la punc­te le de în c ru c işă r i. în ­to a rc e re a la stânga tre- bue tă c u tă numai conform cu sch iţa a lă tu ra tă . La lum ina ve rd e , veh icu lu l va in tra în ş iru l -tuturor c e lo r la lte veh icu le ca re c ircu lă în d ire c ţ ia p e r­pend icu lară , şi vo r aş­te p ta până când se va produce lum ina ve rd e in a ce a s tă d ire c ţie . în to a r ­ce re a la d re a p ta se poate fa ce în to tdeauna.

L u m i n i l e aprinse, când s tra d a e lum inată ! A utom obile le c a re c ircu lă fă ră lumini, sunt un pe­r ico l de m oarte la o c ir ­cu la ţie mai rap id ă .

2 5 . B ir ja r i i încetinesc c ir c u la ţ ia I Ei trebue cu a tâ t mai mult să ţin ă seam a de p re sc r ip ţ iile c irc u la ţ ie i şi să m eargă c â t p o t mai la d reap ta . Fo to g ra f ia noastră ne a- r a t ă un ş ir în treg de au­tom obile ţinu t pe loc de un b irja r.'

2 3 . în treb u in ţa ţi ind ica ­to a re le de d ire c ţ ie ! Şo- feu rii c a r i nu în trebu in ­ţează aces te in d ica to a re , treb n e să f ie pedepsiţi. T o t a s tfe l şi a ce i c a r i după ce le-au fo lo s it u ită să le lase jos.

2 4 . Mai întâi cei dind r e a p t a ! Automobilul c a re se află pe p artea d reaptă, are dreptul să devanseze. Automobilul c a re vine din stânga tre ­bue să aştep te. (Iu fo to­g ra fia noastră situaţia este inversată, deci cum ■ u tre b a e să se p e tre a că ). Automobilul ia tr'o a r te ră principală de circulaţie (s tra d ă cu tram vai} a r* totdeauna p rioritatea .

2 0 . B ir ja r con- m erge la d ir e c ţ ie g re ş ită . A lto - m obile i» şl t ră s u r ile , când ■

laltă parte, irvebae~~sî

treacă strada namai la

MicrucişăriV Vn caz de ne-

?• d irecţia arătată

S49«a*&. s» aici «a

Şak i * «x e :«e oprit în

dîrwââa eenireră clrea-

'

a r *P ie to n ii să ţ in ă sea­

ma de p re s c r ip ţ iile c i r ­cu la ţie i ! S ă au t r a v e r ­seze s trad a când e sem­nul stop, şi in tr ’un chip g reş it. In fe iu l a ţe s ta , îşi pane v ia ţa sa n ilo r săi in

2 1 . cam ioanele şi căru ţe le cu tra c ţ iu n e an im ală t re ­bue să d ispa ră din s t ră ­z ile cu c irc u la ţ ie rap id ă .

— Pag. 15

' V

Eduard I Eduard II Eduard III Eduard IV Eduard V Eduard VI

1 7 DUARD al Vill-lea. prin mila Domnului M arei B rita ­nii, Irlandei şi a Dominica­

nelor Britan ice de peste Mări, Rege, A pără to r al Credinţei, îm părat al In d iilo r . . .Astfel a fost proclamat noul monarh, în oraşele regatului.Niciunul dintre cei şapte Eduarzi, cari l-au precedat, n'au inspirat atâta în­credere, din prima clipă a urcării pe tron, niciunul n'a avut înainte-i o misiune atât de măreaţă şi un loc atât de sigur, în inimile supuşilor săi.

In ziua de 18 August 1274, a fost în­coronat, la Westminster, ca rege al Angliei, primul E d u a r d , în vârstă de 35 de ani. Aceasta era un rezultat al politicei sale de până atunci, graţie căreia se instituise Constituţia parla­mentară a Angliei. El convoacă, în 1295, un parlament reprezentativ. „C a re să se ocupe de to a te " scria E d u a r d , în mesagiile către supuşii săi „trebue să aibe aprobarea tuturor, şi se înţelege că primejdiile comune tre- buesc întâm pinate de măsuri, a- supra căro ra ne-cm înţeles cu to ţii" . Acest monarh îşi dăduse seama că cel mai bun mijloc de-a consolida puterea coroanei, consta într'o strânsă alianţă cu poporul său. El era mândru de marea-i dragoste pentru dreptate şi făcu tot ce-i sta în putinţă pentru a elimina feudalismul, din viaţa politică. Cucerirea Wales-ului şi victoria repur­tată asupra bisericii şi asupra lorzilor, ne indică, într'o oarecare măsură, pu­terea sa. N'a reuşit însă a realiza ceeace constituia marea ambiţie a vieţii lui: Cucerirea Scoţiei. Era în anul 1307 când se hotărî să-şi conducă personal armata împotriva scoţienilor rebeli. Efortul acesta îi slei ultimele puteri şi în ziua de 7 Iulie muri, la Burgh-on-Sands, lângă Carlisle. Fu înmormântat la Westminster. Când va fi încoronat la Westminster, E d u a r d al V I I i-lea va sta pe piatra pe care predecesorul său, E d u a r d I, a adus-o dela Scone — piatra pe care se încoronau regii scoţiei.

** *E d u a r d al I i-lea — primul prinţ de W ales,—- s'a născut în costelul Carnar- von, la 25 Aprilie 1284.Timpuri întunecate şi pline de frământare urmară urcăreî sale pe tron. A fost un rege slab şi desechîlibrat, mereu în mâinile câte unui favorit. Duşmănii feu­dale desmembrară ţara şi puterea scăpă din mâinile monarhului.

lislo. 474 — _______________________

Propria sa soţie, I s a b e 11 a, a fost âceea care, împreună cu amantul ei, R o g e r M o r t i m e r , l-a închis într'o ceiuia si după o lungă serie de umiliri şi suferinţi, regele fu asasinat, în Cas­telul Berkeley, din Gloucestershire, în ziua de 21 Septembrie 1327. A fost înmormântat în Mănăstirea St. Peter (actualmente catedrală), ia Gloucester.

** *Succesorul, E d u a r d al 11 l-l e a s'a născut la 13 Noembrie 1312. N'a purtat niciodată titlul do Prinţ de Wales. A fost recunoscut rege de către parla­ment, în ziua de 12 Ianuarie 1327; dar domnia sa nu începu cu adevărat, de cât în 1330, când R o g e r Mo r t i - m e r fu spânzurat. E dua rd al II l-l ea era în primul rând soldat şi presistenţa cu care, atât el cât şi regii următori căutară să-şi concretizeze drepturile a- supra tronului Franţei, a determinat războiul de o sută de ani. Până'n zilele lui G e o r g e al I I l-lea, fiecare mo­narh englez se întitula şi rege al Franţei.E d u a r d al I I l-lea vedea în Anglia mai mult o sursă de oameni şi bani. Ambiţia sa cea mai de seamă era gloria militară. Dar aspiraţiile sale îi întreceau cu mult resursele şi penţru a obţine banii necesari, fu nevoit să facă importante concesiuni constitu­ţionale.In cursul domniei sale, a luat fiinţă O r d i n u l J a r t i e r e i , iar prinţul de Wales a adoptat deviza : „Se rve sc ". In anii 1349, 1361 şi 1369, Anglia fu pustiită de ciumă. Dezastrul acesta cauză o revoluţie economică. Braţele se îm­puţinaseră şi salariila se urcară, în ciuda iegei care interzicea cetăţenilor să plă­tească, sau să ia, salarii mai mari decât acelea plătite în 1347.

** *Mai înainte ca un al patrulea Eduard să devie rege, Anglia a avut ani grei. O guvernare nedibace, combinată cu un spirit de extravaganţă, nemulţumi poporul. Ţărănimea se răsculă. W a t T y I e r ieşi în capul cetăţenilor din Kentish şi-l scoase din carcera dela Maidstone, pe preotul socialist J o h n Bal l , autorul următorului distih ; „W hen Adam delved and Eve span W ho was then a gentleman ? " Care s'ar traduce astfel:„C in e era oare ciocoi pe vremea când Adam muncia pământul, ia r Eva to rcea ?Se deslănţui un războiu civil, apoi acela al rozelor şi din frământările anar­

hiei E d ua rd , conte de M a r c h , fiu al lui R i c h a r d , Duce de York, în uralele cetăţenilor, fu proclamat rege la Clerkenwell, 4 Martie 1461. Acest monarh se născuse la Rouen, în 28 Aprilie, 1442.La ceremonia încoronării nu se gândia încă nimeni, pentrucă nu se ştia cât timp va rămânea rege. Războiul civil continuă şi abia în 1471— după o pe­rioadă petrecută în exil — se simţi E d u a r d sigur pe tronul său.Acestui rege îi revine meritul de a-l fi protejat pe C a x t o n , omul care a introdus tiparul în Anglia, de-a fi în­curajat arteie şi de-a fi ajutat — adesea în propriul său interes — pe comer­cianţii Londrei.A murit la Westminster, în ziua de 9 Aprilie 1482 şi a fost înmormântat la Windsor.

* **E d u a r d al V - lea, s'a născut în cursul unui temporar exil al tatălui său, în sanctuarul Mănăstire! Westminster, la 2 Noembrie 1470. In Iunie 1471, a devenit Prinţ de Wales şi avea 13 ani când s'a urcat pe tron. Ascensiunea sa inspiră mai mult temere, decât spe­ranţe, căci poporul era obsedat de proverbul: „V a i de ţa ra aceea al căre i rege este un cop il". Domnia sa luă sfârşit la 25 Iunie, în anul ur­cării sale pe tron, căci în ziua urmă­toare se alegea rege, R i c h a r d , Duce de Gloucester.E d u a r d al V-lea şi fratele său, dis­părură din ochii poporului, închişi fiind într'un turn. Aceşti doi copii au fost asasinaţi şi constituesc unul dintre si­nistrele mistere ale istoriei.

E d u a r d al V l-lea a fost unicul fiu al lui H e n r i c a l V I I l-lea şi s'a născut la Greenwich, în ziua de 12 Octombrie 1537. A fost duce de Corn­wall, încă de la naştere, dar niciodată Prinţ de Wales. Avea abia nouă ani, când a urmat la tron tatălui său, de­venind rege al Angliei şi al. Irlandei, precum şi cap suprem al bisericii.Ţara era sfâşiată de lupte religioase, şi numeroşi cetăţeni cădeau pradă ru­gurilor : politicienii făcură atunci, pentru prima dată, cunoştinţă cu problema şomajului şi tot atunci se înfiinţă prima „ lege a să rac ilo r". Nobilii hrăpăreţi, jefuiau pe capete şi multele din marile latifundii de mai târziu îşi au începu­turile în perioada acestei domnii.

** *E d u a r d al V l-lea a murit la vârsta

de 16 ani, la Greenwich, în ziua de 6 Iulie 1553 şi a fost înmormântat în capela lui Henric al VIl-lea.

** *

Peste 347 de ani trec, mai înainte ca un nou Eduard să devie rege al Angiiei. Le 22 Ianuarie 1901, E d u a r d alV I l-lea urma la tron mamei sale, Regina Victoria. El s'a născut la Buckin­gham Palace, în ziua de 9 Noembrie 1841 şî a fost proclamat prinţ de W a ­les, la 4 Decembrie.Când E d u a r d al V I l-lea s'a înco­ronat, a luat titlul de rege al Marei Britanii şi Irlandei, al Dominioanelor Britanice de peste Mări şi împărat al Indiei. Domnia mamei sale instituise monarhia constituţională, dar E d u a r d al V I l-lea a umanizat concepţia de monarh, punându-se în contact cu fiecare strat social şi fiecare colţ al Statului său. El a ştiut să inspire poporului său o afecţiune sinceră. A avut o puternică influenţă asupra politicei externe şi, în primii doi ani de domnie, îşi dobândise numeie de E d u a r d î m p ă c i u i t o r u l . A murit la Buckingham Palace, în ziua de 6 Mai 1910.In scurta-i domnie de 9 ani, el a fost unul dintre cei mai iubiţi şi mai capa­bili regi englezi.

Continuarea în pag. 23

Eduard VII

- Pag. 16

Cineaştii ruşi cunosc secretul de a fi mereu noui, mereu intere­sanţi. Aproape fiecare nouă operă a cinematografului sovietic eo surpriză, într'un fel sau în altul. Spre deosebire de majoritatea colegilor lor europeni şi americani, regisorii ruşi simt o deosebită voluptate să-şi creeze dificultăţi. Un Eisenstein, un Pudovkin, un Ptuşko, un Ziga-Vertoff, nu se va mulţumi niciodată să regizeze un film in care să n'aibă de rezolvat o nouă problemă technică sau artistică.In cinematograful rusesc, chiar când un film obţine un succes ne­obişnuit, nu se creează prin aceasta o vogă. Nici un cineast, ori­cât de neînsemnat, nu s'ar mulţumi să copieze pe altul — ceeace în cinematograful american, german şi francez, se practică pe o scară foarte întinsă.Graţie acestui spirit — de inovaţie şi originalitate — producţia rusească a putut da lumii, de curând, o operă ca „Gulliver în ţara piticilor", a cărei prezentare a constituit la Paris, Londra şi New-York, unul din evenimentele senzaţionale ale stagiunii.Filmul, realizat de A. Ptuşko, este o transpunere modernizată a cărţii lui lonathan Swift. Problema pe care şi-a pus-o Ptuşko este foarte complicată : să creeze păpuşi care să exprime emoţii di­verse. Şi, în adevăr, liliputanii din „Gulliver" vorbescTrâd, cântă; ei exprimă oroarea, teroarea, furia, cu atâta fineţe, încât specta­torului nici nu-i vine să creadă că sunt păpuşi.E o tentativă fără precedent în istoria cinematografului mondial, Ptuşko a utilizat 2000 păpuşi. Au fost organizate ateliere speciale, a fost format un personal de colaboratori speciali. Scheletele metalice ale păpuşilor au fost îmbrăcate cu muşchi de stofă şi cauciuc. Pe urmă, veni rândul capetelor. Au fost creeate cele mai variate tipuri. Pentru a da păpuşilor o mimică expresivă, s'au creeat personagiilor câte 250 capete de schimb, cu jocuri de fiziongmie de o varietate considerabilă. Bineînţeles că mişcările păpuşilor au fost turnate „au ralenti".Partea sonoră a filmului a prezentat deasemeni dificultăţi enorme. Liliputanii vorbesc, natural, foarte subţire, în timp ce vocea lui Gulliver e normală. După o serie de experienţe, regisorul Ptuşko a găsit soluţia. El a deformat în mod intenţionat înregistrarea sunetelor, obţinând voci cu totul diferite şi o rezonanţă nouă a orchestrelor, deşi muzica era executată de instrumente normale. Cântecele şi dialogurile sunt interpretate de artişti ai teatrului „Kamerny". Pe Gulliver îl întruchipează un tânăr actor de mare talent: Volodia Constantinoff.„Gulliver în ţara piticilor" reprezintă, indiscutabil, un miracol al technicei cinematografice. Nu e de mirare că specialiştii din Hollywood au primit filmul acesta cu un entuziasm absolut neo­bişnuit. Este cert că nu s'a văzut încă pe ecran un spectacol ca „Gulliver în ţara piticilor". Să nu uităm că perfecţiei technice a realizării, i se adaugă perfecţia artistică a scenariului.Aşteptăm premiera bucureşteană cu o nerăbdare pe care o cre­dem pe deplin justificată.

Trei scene sugestive din m arele film sovietic „G u live r în ţa ra p it ic ilo r".

y i k r r é ( Â M e i X F f i ^

ŞTIINŢIFICE FÀCUTE ACCIDENTAL

D

Pasteur îţi dădu seama că desvoltând o uşoară formă a boalei, găina dobândise puterea de a rezista atacurilor de mai târziu ¿¡!s unei culturi proaspete de baccili. El numi această putere „im un ita te “ după cuvântul latin „im-unis“ , care înşeamnă a nu fi sclav,Continuându-şi experienţele, acest mare savant constată că atunci când unii dintre aceşti germeni pătrund în sânge, natura îi combate producând un reactiv adică o otravă neuralizantă, căreia noi îi dăm numele de „a n t i­co rp i", Când aceşti anticorpi sunt extraşi din sângele unui animal bolnav şi injectaţi într'altul sănătos, acesta din urmă nu va mai contracta boala respectivă, cu alte euvinţe e Imun, Această descoperire este una dintre

Pasteur a dat în tâm plător peste «na din cele mai im portante cuceriri a ie medi- cinel moderne, ia r radium-ul, vitam inele, tratam entul prin feb ră al paraliziei pro­gresive au fost deslegate numai g raţie unei întâm plări.

eşi mii de savanţi lucrează necontenit în labora­toarele lumii, ducând intense cercetări, în dife­rite domenii, se observă ciudatul fapt că multe

dintre cele mai mari descoperiri ale ştiinţei au fost făcut absolut accidental. Aceste descoperiri nu erau ceeace căutau savanţii şi nici ceeace prevăzuseră prin experienţele anterioare, ci constituiau o ma­re surpriză pentru cercetători.O descoperire formidabilă, poate cea mai de preţ din întreaga istorie a medicinei, a fost făcută de către Louis Pasteur. Savantul acesta me­rită un monument, în fiecare din facultăţile de medicină şi poate, în fiecare grădină publică, dar puţini sunt acei cari au măcar o vagă idee despre cel mai preţios dar pe care l-a făcut el omenirei, privindu-l doar ca pe un in­ventator al metodei de „paste- urizare'1 a laptelui.Pasteur era francez, fiul unui tăbăcar.Angajat în nişte cercetări co­merciale, el trebuia să gă­sească elementul care deter­mina fermentaţia zahărului de sfeclă şi tot cam pe atunci, o altă firmă îi ceruse să caute a pune capăt marilor pagube pe care le suferea o parte din industria textilă a Franţei, prin boala ce extermina viermii de mătase. Până atunci nimeni nu auzise ceva despre microbi şi nu bănuise că aceste infime creeaturi vii existau, sau că aveau vreo legătură cu boa- lele omenirei.Dar studiind zahărul şi viermii de mătase la micros­cop, Pasteur începu a vedea nişte fiinţe mici, mişcându-se atât în ţesuturile şi în sângele viermilor de mătase, cât şi în zahărul de sfeclă fermentat — fiinţe mici, care, nu în­căpea îndoială, că erau vii, dar nu puteau fi văzute cu ochiul atunci.Dorind să afle mai mult despre aceste minuscule creeaturi, Pasteur începu să examineze la microscop tot felul de substanţe. In zer, el găsi nişte germeni, cari nu se aflau laptele proaspăt, şi separând aceşti germeni, îi introduse într'o cană cu lapte proaspăt, care se acri mai repede decât deobiceiu.Aceasta îl convinse că fermentaţia se datoria unei anumite specii de bacterii, şi îl făcu să se întrebe dacă şi boalele nu erau cumva cauzate de alţi germeni. Dar de unde veniau aceştî microbi ? Cum pătrundeau în lapte, vin, bere, sau într'un amestec de apă cu zahăr? Cum se introduceau în trupurile viermilor de mătase şi ale altor fiinţe ? Presupunerea că s'ar fi desvoltat acolo unde-i găsia, i se părea inacceptabilă.P a s t e u r s'a gândit atunci că erau poate purtaţi de mişcările aerului, dintr'un loc într'altul şi pentru a vedea dacă presupunerea sa era justă îşi alese un punct de mare altitudine în Alpî pentru continuarea experienţelor. Când constată că lichidele fermentau lent, ba chiar de loc într'o atmosferă pură de munte, înţelese că germenii plutiau în aer. Era ceva interesant de ştiut, dar întrucât putea avea această constatare o valoare practică în prevenirea şi vindecarea bolilor ? Răspunsul la această întrebare îi fu dat de o altă descoperire accidentală. Izolase, sau dacă vreţi, extrăsese din sângele unor găini bolnave germenele care cauzează holera. Injectând o cultură din aceşti germeni în găini sănătoase, le infecta dându-le boala de care muriau în scurtă vreme.într'o zi, vrând să facă o nouă experienţă cu o cultură proaspătă de germeni de holeră, el luă din greşeală o eprubetă în care microbii, lăsaţi mai multă vreme, îmbătrâniseră pierzându-şi în mare parte virulenţa. Inocula unei găini sănătoase această cultură, dar în loc să moară, pasărea desvoltă o holeră uşoară şi curând se făcu bine. Savantul lăsă să treacă câteva săptămâni şi injecta o nouă cultură de baccili holerici, de astă dată proas­pătă, în aceeaşi găină, intervenţia rămase însă fără niciun efect. Cu această experienţă,

— Pag. 18

M are le savan t, D-rul Louis Pasteu r în La b o ra to ru l său.

cele mai importante aporturi ce s'au adus până acum medicinei, şi constitue baza actualelor metode de combatere a diverselor boale, cu antitoxine şi vaccinuri.P i e r r e C u r i e şi soţia sa, M-m e C u r i e sunt aceia cărora li se atribue descoperirea radiului, acest misterios şi puternic element care prezintă astăzi o valoare atât de mare în medicină. Drept e că lor le revine meritul de a-l fi izolat în cele din urmă, după îndelungi şi obositoare experienţe. Valoarea contri­buţiei lor la capitalul ştiinţific al omenirei este inestimabilă. Dar aceşti doi savanţi ştiau ce căutau şi nu şi-ar fi început cercetările dacă n'ar fi fost accidentala descoperire a altcuiva. Nu ne desparte prea mult de anul când H e n r y A n t o i n e B e c q u e r e l , tot un savant francez, căuta să vadă care era efecful razelor X de curând descoperite, asupra diferitelor substanţe. într'o zi, ţinea în mână o bucată de minereu de uraniu şi când îl lăsă jos, îl puse întâmplător, pe o placă foto­grafică nedevelopată, care se afla ca deobiceiu într'o cutie închisă, spre a fi ferită de lumina. Câteva zile mai târziu, când developa placa, găsi o regiune înceţoşată exact în punctul unde stătuse minereul de uraniu. încercând să descopere ce anume se întâmplase, el luă o altă placă nedevelopată, puse o medalie de aluminium pe cutie şi peste aceasta, minereul de uraniu. Când developă placa, descoperi o vagă imagine a medaliei pe ea. Era evident că minereul de uraniu avea iradiaţii invizibile

C h arle s O aw ion , un a v o c a t englez, a d a t a cc id en ta l la P iltdow n peste fo s ile le unui om p re is to ric .

libe r, şi niciun alt savant nu le mai observase până

Mme C u rie a d even it ce leb ră prin d esco p erire a rad ium ulul. C âm ­pul i-a fo s t deschis fnsâ de fn tâ m p lâ to a re a d esco p erire a unui a l t c e rc e tă to r .

Şl efortul de a afla, anume cărui element din naştere unor pui la care boala nu întârzie a se uraniu se datoreau acele iradiaţi!, au descoperit declara, renunţă la cercetările sale psichologice mijlocul de izolare a radîului din .acel minereu. concentrându-se asupra afecţiune! fizice. Din prima Un alt savant care cercetând într'o anumită pereche de şoricei, ea crescu câteva mii şi pentru direcţie a ¡făcut o descoperire la care nu se a-i hrăni, i se întâmpla adesea să fie nevoită a aştepta, a fost J o h n J a cob A b e I. Chirurgii flămânzi. Notându-şi genealogiile fiecăruia dintre dela Johns Hopkîns erau în căutarea unui purga- aceşti şoricei, ea isbuti să convingă pe ceilalţi tiv hipodermic care să poată fi utilizat în urma oameni de ştiinţă că tendinţa de a desvolta un unei grele operaţii abdominale, şi Abel începu cancer poate fi moştenită. Leacul cancerului nu să studieze diferite tincturi, despre care se ştia sa găsit încă, dar acela care-l va descoperi, că aveau un efect^ purgativ. Una din substanţele dacă ziua aceea va veni vreodată, va datori pe care le încercă fu o tinctură roşie netoxică mult D-rei Slye. ce purta un nume destul de greu de pronunţat:„phenolsulphonephtaleină". El constată că in­jectată cu un ac hipodermic în piele, această tinctură era curând după aceea eliminată prin rinichi. Reacţiunea aceasta, nu era ceeace căuta el, dar se dovedi de o considerabilă valoare pentru medici. Pentru a trata un pacient care

SlyeMedicii au făcut în cursul războiului mondial, un mare număr de descoperiri interesante, dintre care, cea mai ciudată vă va părea desigur, efectul salutar al muşiţei (o musculiţă) asupra ră­nilor infectate. Zeci de soldaţi cari zăcuseră cu zilele pe câmpuri, au fost aduşi la ambulanţe cu

_ , rănile pline de musculiţe care se ospătau dinsuferă de o afecţiune renală, doctorii trebue să ţesuturile cangrenate. In loc să moară, aceşti stie dacă ambii rinichi sunt atara+i <■ in ra un*. oameni se însănătoşeau într'un scurt răstimp pe

când ceilalţi soldaţi ale căror răni nu fuseseră

să-şi cunoască şi să-şi înţeleagă primii strămoşi, au fost în mare parte accidentale. Ciudate au fost mai cu seamă, împre­jurările în care s'au găsit fosilele „omului dela P iltdow n". A v o c a t u l D a w s o n venise în această localitate să pledeze un proces. Pe stradă, văzu nişte muncitori reparând drumul cu un fel de cremene cafenie, de o aparenţă foarte curioosă. Intrigat, vru să afle de unde fusese adusă această cremene şi văzu că muncitorii căutau să spargă cu un bolovan ceeace ei credeau a fi o nucă de cocos pietrificată. Dar când exa­mina de aproape „nuca de cocos", Dawson observă că era un craniu preistoric şi astfel se adaogă o nouă piesă la marele şirag al evoluţiei umane.

ştie dacă ambii rinichi sunt atacaţi şi în ce mă sură funcţionează. Acestea se pot determina astăzi foarte uşor printr'o testă ce se bazează pe accidentala descoperire a D r u l u i A b e l . Mai toată lumea ştie astăzi că vitaminele, acele misterioase elemente care se află în anumite a- limente, sunt esenţiale desvoltării şi vigoarei la toate vârstele şi că unul din cele mai bune mij­loace pentru păstrarea sănătăţii constă în a avea un regim alimentar care să le cuprindă din abun­denţă. Dar puţini sunt aceia care ştiu că primele indicii care au dus la descoperirea lor au fost găsite de către un om care nu le căuta şi care n'avea cea mai mică idee de existenţa lor.In 1897, populaţia Indiilor Olandeze suferea crunt de pe urma scorbutnlui (o boală grea şi ade­sea fatală, datorită lipsei de legume) D-rul C r is ­t i a n E i j k m a n fu trimis la faţa locului pentru a combate răul. Medicii credeau pe atunci că scorbutul era determinat de un germene, „c a re însă nu fusese încă izolat ţ i n ici găsit“ , iar savanţii l-ar mai căuta încă şi astăzi dacă D-rul Eijkman n’ar fi urmat calea deschisă de o obser­vaţie întâmplătoare. El văzu că un mare număr de găini ţinute — într'un coteţ se îmbolnăviseră de scorbut în vreme ce altele care erau lăsate libere să-şi caute singure mâncare prin curte, ră­măseseră sănătoase.Găinile ţinute în coteţ erau hrănite cu orezul

din cauza in-atinse de muşiţă, muriau adesea fecţiei.Care erau cauzele acestui fenomen ? Cercetările au dovedit că muşiţa mânca atent tesuturile bolnave cât şi germenii, împiedicând astfel în­tinderea infecţiei şi în afară de aceasta, ea se­creta o substanţă chimică lecuitoare, numită „a llan to in ". După războiu, întrebuinţarea mu­şiţei a devenit generală în tratarea cangrenei, a tuberculozei osoase şi a altor infecţii. Tratamentul unei boale printr'o altă boală, con­stitue una din treceie mai recente şi mai surprin­zătoare descoperiri ale medicinei moderne. A- ceastă metodă se numeşte „tra tam entu l fe ­b re i1’ şi a fost descoperită de către J u I i u s W a g n e r - J a u r e g g , un medic vienez. Sub îngrijirea sa se aflau mai mulţi pacienţi suferind de paresis” o boală mintală foarte grea, ca­uzată de un germene în formă de spirală care . vă deobiceiu mai mulţi ani în creer, înaainte să devie activ producând nebunie şi moarte. Câţiva dintre aceşti bolnavi ai săi se îmbolnăviră de malarie şi când frigurile îi părăsiră, doctorul ob­servă cu uimire că starea lor mintală se îmbună­tăţise. Oare, febra ucisese germenii boalei ner­voase?El se hotărî să verifice aceasta prirrtr'o primej-

decorticat ce se arunca dela o închisoare a pro- dioasă experienţă asupra unuia din pacienţii mai piaţă, în care deţinuţii erau cu toţii bolnavi de grav atins, de paresis. Boala acestuia ajunsese scorbut. Continuându-şi cercetările, medicul cons- într'o fază atât de înaintată, încât pacientul era

în orice caz condamnat la moarte. Luă deci sânge dela un bolnav de malaria şi-l Injectă în vinele pacientului său, care căpătă o febră ce părea că-l va distruge. Dar când se vindecă de mala­ria, memoria îi revenise şi simptomele paresis- ului nu mai reapărură. Astfel s'a stabilit că în cazurile când boala n'a ajuns într'o fază, prea înaintată, ea poate fi vindecată prin tratamentul febrei.Sa găsit însă recent şi tot întâmplător o metodă de producere a febrei, cu mult mai bună şi mai puţin primejdioasă. Nişte tineri electricieni căutau un mijloc de a ucide insectele cu ajutorul unde­lor. Lucrând cu un transmiţător special, consta­tară că dacă stăteau aproape de aparat, tempe-

frumoasa atenţie,Cel mai delicat cadou, un flacon cu renumitulPARFUM LA N V W .

Pentru a produce bucurie fiinţei Dv. dragi, pentru a o turbura, pentru a o mişca«, puţine cadouri au acest dar. — $i din aceste puţine, nu exisfă altul care să farmece mai mult, care sa egaleze esenţele incomparabile cu ale parfumului LANVlN.La noi ca şi pretutindeni L A N V l N este parfumul visat, darul preferat de toate femeile. Acest miracol al parfumeriei franceze se află de vânzare numai la principalele parfumerii şi la

tată că la o altă închisoare unde deţinuţii mân­cau orezul nedecorticat, nu exista niciun cea de scorbut.Convins că trebuia să existe o legătură între a- ceastă boală şi regimul alimentar, D-rul Eijkman hrăni un grup de găini sănătoase cu orez alb. In scurt timp, păsările muriră de scorbut. Apoi dă­du unor găini bolnave, tărâţe de orez şi toate se însănătoşiră în scurt timp. Cu aceasta, găsise mijlocul de a pune capăt epidemiei de scorbut, dar n'ar fi putut spune, ce anume conţineau tâ­râtele de orez care preveneau şi vindecau ma­ladia. Descoperirea aceasta fu făcută mai~tarziu de către Casimir Funk, un tânăr savant din Var­şovia, care lucra ia Londra şi auzise de desco­perirea medicului olandez.

RUMEURe A RPÈGEe SCANDAL e MY S Y N e

DOCTOR

IONEL HAIMOVICI(colţ Bulevardul Carol)

Telefon 382.71

consume

ratura li se urca. Această descoperire a dat na- F u n k făcu o serie de experienţe cu tărâţe de şt ere maşinei producătoare de febră, orez până când obţinu o mică cantitate de praf Dar aceste neaşteptate descoperiri care au con- alb dintr o mare grămadă de tărâţe. Apoi dădu stituît salturi uriaşe pentru ştiinţă nu s'au făcut din acest, praf alb unor porumbiei cari sufereau numai în domeniul medicinei. de scorbut şi observă o rapidă însănătoşire. Din H u g o de V r i e s u n biolog olandez, a ‘văzut moment ce această substanţă care vindecase pă- într'o zi pe când se plimba afară din oraş la sărelele era esenţială vieţei, el îi dădu numele câmp, o formă cu totul deosebită de brânduşe. S T R A D A I T A L I A N A Nr. 5 de vitamină. A lţi savanţi cari au continuat cer- Dacă era cu adevărat o . specie nouă, cum se /roit Bulevardul Carollcotările în această direcţie, au găsit că există părea, atunci aspectele aveau să se reproducă."U o singură vitamină ci mai multe şi că pentru El luă cincizeci de mii de seminţe şi le sădi.

Florile care apărură după un timp oarecare, a- veau toate caracteristicele plantei din care se extrăseseră seminţele. Dar de Vries nu se mulţumi cu aceasta. An după an, el continuă să cultive brânduşele şi din când în când observa că din vechile răsaduri, apărea brusc câte un tip cu totul nou, din care pornia o linîe diferită de spe­ciile precedente. Graţie acestei accidentale des­coperiri, De Vries putu demonstra că evoluţia nu este un lent şi continuu proces, cum crede D a r- w î n, ci că face câteodată salturi producând într'o singură generaţie noui specii.Importante descoperiri cari au permis omului

Raionul de Parfumerie

GAIBMESLAFAYETE

REPREZENTANŢA GENERALA PENTRU ROMANIA

a fi sănătoasă, o persoană trebue să alimente care le conţine pe toate.Acum câţiva ani M a u d e S l y e care se specia­lizase în psichologîe şi n'o interesa nici un alt domeniu, a cumpărat o perechie de şoareci ja­ponezi, o specie care dansează. Ţinea să studieze ereditatea tendinţei psichologice şi să vadă dacă mişcarea de vals a acestor ciudate animale nu se datoria unui desechîlibru nervos ereditar.Se întâmplă însă ca unul dintre şoarecii născuţi din această pereche să desvolte o tumoare can­ceroasă. Până atunci, savanta nu se prea ocu­pase de cancer, dar când şoarecele bolnav dădu

ANTICQR PARFAIT

D 6 A M N E L O R !Vopsitul p ir i lr i , in cele mai fru­moase culori naturale precum ţi on- dulotiuni permanente, execută ire­proşabil C oaforii Franţois, Strada Edgard Quinet, 7.

Un stomac bolnavAcrelile, râgâielile, gazele, arsu­rile, greţurile şi indigestiile sunt de cele mai multe ori rezultatul unui stomac îmbolnăvit de un exces de aciditate. Pentru a pune stomacul dv. pe drumul bun de a îndeplini funcţiunile sale di­gestive fără a resimţi vre-o indis­poziţie, luaţi Magnesia Bisurata. Acest antiacid, care a făcut do­vezi timp de ani îndelungaţi, neutralizează aproape instanta­neu excesul de aciditate vătă­mător, linişteşte mucoasele iri­tate ale stomacului şi asigură o digestie regulată şi fără durere, ea vă permite de a mânca bu­catele ce vă plac fără frică de du­reri de stomac Magnesia Bisu­rata se găseşte la toate farmaciile. şi drogueriite cu preţul da lei 75 flaconul mic sau în format mare economic lei 110.

I No. 474 — r ^ P a ^ ! 9

DOUĂ NOUI INDUSTRII ROMÂNEŞTIFabrica de unelte şi maşini agricole din Topleţ-Banat. — Valţuri pentru mâcinat si

râzboaie de tesut fabricate in tara.■ ■

CAMPIONATELE DE PATINAJ DE LA PAVOSLa Davos au avu t loc săp tăm âna tre cu tă m ari cam p ionate in te rn a ţio n a le de p a tina j.F o to g ra f ii le noastre în fă ţişează :S . Kiu ţi M assern ( Ja p o n ia ) c a re au p arcu rs 5000 de m etri in 9.03.6 Sh iep l (A u s t r ia ) b iru ito r la 5000 m. în 1934.Lam l (S ta te le — U n ite ) precum şi W asem ins, Ballongund, H ara ld sen , Schroeder, reprezentând a lte sta te .

A te lie ru l de montat maşini a- gricole.

O vedere p arţia lă a uzinelor Schramm, Hüttl & Schmidt S. P. A. [Topleţ Banat).

Printre bogăţiile industriale aflătoare în Banat trebueşte să men­ţionăm, atunci când ne ocupăm de mişcarea economică, şi fa­brica de maşini şi unelte agricole Schramm, H iittl & Schmidt din Topleţ judeţul Severin. Fabrică înfiinţată la 1880 de către marelesi vrednicul industrias J . N. Schramm, tatăl actualului director i i ■general d. Ferdinand Schramm. Principalele produse ale acestei fabrici sunt: pluguri şi rariţe pentru tracţiune animală, boroane, grape, tăvălugi, batoze de bătut, porumb, cormane, sape, lopeţi, târnă­coape, fiare de plug, sobe, maşini de gătit, ceaune, cratiţe, roţi dinţate, diferite maşini şi piese mecanice, etc. Numărul actual al lucrătorilor 700. Capitalul circa 50 milioane lei. Producţia 80 va­goane anual. Anul curent s'a înfiinţat un atelier nou prevăzut cu

maşini moderne pentru fabricarea de securi şi topoare. Separat de atelierele în funcţiune a mai luat fiinţă fabrica de valţuri pentru măcinat grâu şi porumb precum şi fabrica războaielor mecanice de ţesut şi a maşinilor auxiliare. Industria morăritului care a luat o mare desvoltare a permis construirea în ţară a unor asemenea fabricate cu capital şi mână de lucru românesc, puse pe preţ eftin la înde­mâna oricui. Nu..iărul valţurilor vândute până acum trece de 100. Acelaşi succes s'a obţinut în ce priveşte fabricarea tăvălugilor de rezervă. Licenţa obţinută dela uzinele din Jăgerndorf (Cehoslovacia) au permis fabricarea războaielor mecanice de ţesut. Faţă de des- voltarea luată se impune ca Statul să acorde avantagii şi legi de proteguire cu care industria naţională să poată concura străinătatea.

1— Pag. 20

Turneul teatrului Alhambra cu „Dunărea Albastră"

După o ca r ie ră trium fală la Bucureşti, grandioasa operetă revistă a d-lor Constantinescu şi Vlădoianu „Dunărea A lb a s tră “ , a părăs it săptă­mâna trecu tă C ap ita la , pornind în turneu în principalele oraşe ale ţâ r ii. In primele oraşe, la Ploeşti, B ră ila şi G a la ţ i „Dunărea A lb as tră ", a fost intâm pinatâ cu un entuziasm indescriptibil. Este în tr 'ad evăr un spectacol de stră lucită t.nereţe, de melodii superbe, de costume şi

decoruri feerice, care nu poate să întâmpine peste to t decât cel mai categoric triumf. M ai ales, că de data aceasta d-nii Constantinescu şi Vlădoianu au p lecat cu ansamblul complet din care nu lipseşte nici una din „s te le le " trupei. Fotografiile noastre înfăţişează o parte din trupa v ictorioasă a Alham brei având în mijloc pe unul dintre sârbăto* r iţii ei d irectori, d. N. Vlădoianu, In ziua p lecării din Bucureşti.

UN LEACcare a l i nă dure­rile reumatice si»v i n d e c ă boala:

T O C A LIn domeniul medicinei s'au făcut şi se fa c mereu progrese.De astă dată este vorba de un progres, pe care î! face m edicina pentru com baterea simptomului pe care toţi doresc să-l evite: durerea. Multe antinevţalgice a izbutit in ­dustria farm aceutică să descopere până astăzi. D ar TO G A L-ul pe care îl aduce industria farm aceutică T o - galwerk din Elveţia pe piaţa fa r­m aceutică mondială, atinge perfec­ţiunea in com baterea durerilor şi în scăderea tem peraturii (la reum a­tici şi gripaţi) şi în vindecarea nu numai a simptomului durere, ci şi in tămăduirea radicală a boalei, care este izvorul durerei (un reu­matism, o gripă, o gută).Ş i acestea i oate le realizează acest m inunat m edicam ent graţie unei fericite com binaţii a acidului ace- tyl-salicilic, a chininei şi a litiului. F iecare din aceste medicamente, de altfel cunoscute prin e ficacita­tea lor, aduce contribuţia preţioasă in alungarea durerii şi în vinde­carea boalei.Conform unei celebre legi farm a­ceutice, aceste 3 subsţanţe chimice işi măresc puterea lor tămăduitoare, atunci, c â ;. J lucrează in asociaţie. Acidul acety l-salicilic vindecă baza reum atică a boalei, ch in ina atenu­ează şi înlătură de pe mucoasa ston w u lu i efectele salicilicului, re­confortând in acelaş timp inima, iar litiul topeşte form aţiunile urice din organism uşurând ¡şi elim inarea lor. Ia tă ce minune terapeutică realizează tabletele TOGAL.

Institut medical cosmetic

Str Brezoianri 3, Bucureşti III Telefon 4.59-22. Consult 11-1, 5-8 sub conducerea unui medic der­matolog şi utVei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi ş i în grijiri date de că­tre specialişti îrt toate tărimu- rile cosm eticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin .diatermie, în­g rijirea frumuseţei şi a trupu­lui, etc.

Fo tografiile cam pionatelor de patinaj din Davos, apă­rute la pag. 20 ne-au fost trim ise de d. J . P. G aspar din Davos.

Sâm b ătă 29 Feb ru a rie la o re le f se a ra ce leb ru l co r polonez „ 0 a n a " va d a un con cert, în sa la A teneu lu i.A ce s t co r c a re a fo st com p ara t cu am erican ii „ R e v e I I e r s“ , a re p u rta t p retu tinden i un succes ex trao rd in a r. Eî c ân tă tango-uri, cân tece popu lare poloneze, muzică de jazz, ţ i au un mod de in te rp re ­ta re , unic.In fo to g ra f iile noastre coru l „D a n a " , singur şi îm preună cu M a rth a Eggertb ţ i J a n K iepura.

Cu prilejul îm plinirii a 5 ani de apariţie a ziarului „O rd in ea " d. Virgil Kerciu, d irectoru l ziarului a fost sărbăto rit p rin tr’un banchet. Fo tografia noastră îl în fă ­ţişează pe d. M ihai Popovici rostindu-şi discursul cu acest prilej. La masă (x ) d. V irg il Kerciu.

V I A Ţ A INTR'O E P R U B E T ĂA|i auzit de experienţa aceea care a făcut vâlvă acum câteva luni atât în lumea ştiinţifică cât şl în marele pbulic ? Pe masa de operaţii, un profesor rus întinde un iepuraş căruia îi deschide vâna cavă toracică. In câteva secunde tot sângele din trupul animalului s’a scurs în câteva eprubete, iar asisten­ţa de savanţi constată moartea epuraşului. Un sfert de oră după aceea, se procedează la repomparea sângelui din epru­bete în arterele cadavrului. Pe măsură ce lichidul regenerator revine în organism, cadavrul se însufleţeşte şi iată iepuraşul revenit la viaţă.

Dacă mai era nevoe de dove­dit însemnătatea covârşitoare a lichidului sanguin pentru viaţa trupului, apoi nici-o ex­perienţă nu e mai isbitoare decât aceasta.Dar dacă sângele e seva care produce şi întreţine viaţa el trebue păstrat pur şi sănătos. Contra sângelui viciat, Tono- globine, sub formă de vin sau sirop, e singurul remediu, ra­pid şi e f i c a c e . Cura de Tonoglobine se impune deci pentru anemici, limfatici debi­litaţi nervoşi, precum şi pentru acei cu predispoziţiuni la afecţiuni pulmonare.

Nu e nn s e c r e t JMNŢII URÂŢI POT DEVENI FRUMOŞIMii de oameni au renunţat la me­todele ineficace, adoptând metoda Kolynos pentru antisptica dentară.Un cm. de cremă pe o periuţă us­cată face să dispară gălbeneala şi petele, microbii primejdioşi sunt distruşi, iar dinţii Dv. sunt transfor­maţi într’un şirag de perje. Aplicând dinţilor Dv. tratamentul de înfrumu­seţare Kolynos, le redaţi luciul şi albeaţa naturală ceeace dă zâmbe­tului Dv. un nou farmec. Cumpăraţi tubul mare — e mai convenabil.

KOLYNOSC R EM A D EN T A RĂ

Concertul corului »Dana“ la Bucureşti

Cele două vieţi ale domnişoarei Zdena KoubkovaAventura neobicinuitâ a unui ziarist care s'a omorît din pricina ca sportiva

cehoslovaca sî-a schimbat sexul

cântat de publicitatea pe care şî-a făcut-o, fără să vrea.Lucru curios: nimeni nu văzuse vreodată râzând pe domnişoara Koubkova, şi umbla o zicătoare printre camarade: „Rar ca un zâmbet al domnişoarei Koubkova",Iar acum? Acest tânăr ,,nou născut" râde mereu. Câtă schimbare, cu înfăţişarea vecinic serioasă, une­ori chiar întunecată, de care-şî amintesc toţi cei câţi au cunoscut-o pe domnişoara Zdena Koubkova; s'ar fi spus c'ascundea o taină prea grea pentru sufletul ei tânăr.Care putea fi acea taină atât de mare ? Astăzi o ştim: schimbarea i-a luat o piatră depe suflet. Cri­salida s'a deschis şi insecta a devenit fluture!Dar în bucuria acestei foste tinere fete este şi o parte tragică. Numai Praga şi Viena o cunosc ca un eveniment ale cărui amănunte nu se pot publica. Cunoaşteţi pe ziaristul sportiv George Zipser? E un fost atlet, care a trecut în ziaristică; toţi obicinuiţii sportului din Praga l-au văzut de nenumărate ori în tovărăşia domnişoarei Koubkova.Bineînţeles c'a fost şî el întrebat ce crede despre schimbarea aceasta, şi în gara unde îl întâlnise unul din confraţii săi, a dat următorul răspuns:— Eu ? Oh, nimic! Prietenia mea cu Zdena va fi şi mai strânsă, delatminteri e o prietenie veche, prietenia pe care o au doi camarazi buni... lartă- mă, dar sunt pe punctul de plecare, într'o călătorie lungă...Iar a doua zi, dacă aţi fi citit ziarele vieneze sau alte ziare occidentale, aţi fi putut găsi următorul scurt fapt divers:„Un necunoscut s'a sinucis la hotelul Elserhof. N'a- iăsat nîci o scrisoare şi nu avea asupra sa nici un fel de acte."Un fapt divers banal, analog acelora care apar atât de des în toate ziarele.Dar corespundea tocmai cu data la care dispăruse ziaristul. Cum nu dăduse nici o ştire de mai multe zile, unul dintre prietenii săi a plecat imediat la Viena, s'a dus la Morgă şi a recunoscut pe cama­radul domnişoarei Zdena, care şi-a luat cu dânsul în moarte taina sa: îndrăgostit la nebunie de tânăra fată, el nu-şi mai putea da curs dragostei I Tânăra fată nu mai exista, pentruce ar mai fi trăit dânsul ? Bineînţeles că ziariştii, după această ştire tragică, au voit să intervieweze pe domnul Koubek (fosta domnişoară Koubkova), dar nimeni n'a răspuns acasă la acesta.Poate că amintirea pe care a lăsat-o personalitatea feminină a fostei Zdena Koubkova făcea să verse lacrimi duioase ochii domnului Koubek, ochii aceia cari au fost odată atât de iubiţi.

Karl Hacek(Copyright by „Realitate* Ilustrată"

fi Eiysees Presse)

Zdeno Koubkova b ă rb a t

Uniunea federală sportivă a fost neliniştită de cum s'a anunţat această schimbare neobicinuită. Zdena Koubkova a fost sau nu femee ? Chemată la sediul uniune!, ea a declarat că-i trebuesc patru săptămâni ca să poată da un răspuns definitiv. Dupăce s'a scurs răgazul de timp, tânărul sportiv, care răspundea la numele de domnişoara Zdena, a venit să declare :— Sunt bărbat.Câteva zile în urmă i se făcu o mică operaţie chi­rurgicală, şi nimic nu mai trăda în înfăţişarea ei că aparţinuse vreodată acelui sex care se mândrise cu victoriile ei sportive.

PĂRERILE UNUI G IN EC O LO G

Adresându-ne unui eminent ginecolog din Praga, d. Hermann Mricka, la care apelase ţi federaţia spor­tivă spre a lămuri schimbarea aceasta de sex a domnişoarei Koubkova :— Nu — ne spuse dânsul — texul nu se poate

schimba ; persoana aceasta n'a fost niciodată femee; o conformaţie particulară a făcut să se creadă că ea era de sex feminin, dar încă demult o uşoară operaţie chirurgicală ar fi desvăluit acest mister, dacă s'ar fi gândit să se lase examinată de un doctor. Avem de a face cu un bărbat normal, care n'a avut decât aparenţa unei femei.— Dar ce vor deveni recordurile sale ? am întrebat.— Asta — ne răspunse medicul — nu e de re­sortul meu. Tot ce pot să fac este să arăt părerea mea asupra sexului acestui sportiv.Federaţia sportivă nu şi-a dat încă avizul, dacă toate recordurile stabilite de domnişoara Koubkova vor fi anulate sau nu. Intr'adevăr, regulamentul spune clar: orice record stabilit sub controlul rigu­ros al federaţiei, nu poate fi anulat decât dacă se poate constata ulterior o greşeală de technîcă, de pildă, în ceeace priveşte distanţa, timpul... Numai atunci discuţia se poate redeschide.

Zdena Koubkova fa tă *

Dacă se admite ca posibilă schimbarea de sex, re­cordurile stabilite de o femee rămân bune, din punct de vedere al competiţiei. Dar dacă nu se admite schimbarea de sex ce valoare se poate atri­bui unor performanţe feminine, stabilite de un bărbat ?

SECRETUL LUI ZDENA KOUBKOVA

Pe pistele acoperite de cenuşe, se poate vedea acum un tânăr blond, mereu surâzător, foarte în­

O femee şi-a schimbat sexul. Şi ce femee ? O sportivă cunoscută în lumea întreagă, deţinătoare de recorduri uimitoare I

Unele tovarăşe de sport ale ei nu s'au mirat decât prea puţin, din totdeauna femeea aceasta a arătat o oarecare ciudăţenie în gusturile şi felul ei de a se purta: nu-i plăcea să se desbrace în boxa re­zervată sportivelor, la marginea terenurilor de sport, de pildă.

Mărţişoare!

ELITEI

Cea mai frumoasă însuşire a femeiiO rice b ă rb at îţi va spune care e :

să fie b lând ă şi în ţelegătoare , să ai­bă un c a ra cte r egal P rin nim ic nu-şi în stră in ează mai mult fem eia, tan­d reţa soţului d ecâ t n r in tr ’un tem ­p eram ent capricios.

D ar nu în to td eau na fem eia poate fi stăpână pe nervii ei. Ind isp oziţiile lunare în special care-i răsco lesc în ­trea g a fiin ţă îi răp esc de m ulte ori acest auto-control. Dacă în tr ’o astfel de îm p re ju ra re , doam nă, îţi sim ţi nervii obosiţi, în loc să-ţi cicăleşt« soţul şi apoi să-ţi p ară rău , mai bine ia un ca şe t două de Kalm os.D u rerile îţi v o r fi im ediat alinate şi-ţi vei recăpăta acea egalitate de ca ra c te r pe care soţid d-tale o ap re ­ciază a tâ t de mult.

K A L M O SPag. 22

Citiţi „M AGAZIN U L“publicaţie lunara, tipărită în întregime la heliogravurâ în culori şi cu d iferite planşe.

160 de pagini 25 Lei

CE! 8 E D U A R Z I1 (Continuarea artico lulu i din

pagina 16)

J Eduard al V 11 l-iea s'a năs­cut la 23 Iunie 1894, la White Lodge, Richmond Park. El se urcă pe tron înir'un moment de mari dificultăţi şi primejdii, atât înăuntrul ţării sale cât şi peste hotare. Cunoaşte însă viaţa sub loate aspectele ei. Ştie ce în­seamnă războiul, dezastrul şi mi- leria. E un democrat convins şi ţine să facă totul pentru a asi­gura liniştea şi prosperitatea ţării saleltCoroana“ , a spus el odată „s tă deasupra tuturor deosebirilor de ţinut, rasă şi partid şi serveşte la c rea ­rea unei unităţi care să şteargă toate aceste d ife­rente.* v %„Daca mi se va cere intr'o zi să-mi asum această înaltă responsabilitate, sper că mă voiu dovedi vrednic de ea “ . Ziua aceea a venit, şi premierul britanic a declarat solemn : P r i­vim cu încredere noua dom­nie şi sperăm că, prin voia

, Domnului, ea va face ca tronul să stea mai tare decât oricând, pe singura-i şi cea mai solidă bază a sa — inima poporului.

Comitetul asociaţie i româncelor sătmărene la Balul Românesc dela 1 Februarie 1936, în frunte cu d-na preşedintă Lucreţia Dr. Eugen Barbut. (Fo tografie t r i­misă de d-na M aria Demion).

A s tă z i z ă p a d ă f r u n to a s ă . . . S fâ in e b in e r ă c i t ă

C O N T R A R Ă C E L I L O R , TUSE I . B R O N Ş I T E I

PASTILE V AL DAVeritabile sunt cele vândute în cutii originale, singurele eficace

P re ţ pentru public cu tia Lei 3 3La farmacii şî droguerii

Ar trebui s’o deşteptăm din somn . . .

pentruca să-i spunem, cât este de periculos să se culce cu resturile de mâncare printre dinţi. Aceste resturi constituesc un teren ideal pentru răspândirea microbilor, al căror efect distrugător e promovat şi mai mult, dacă seara ne culcăm cu dinţii nespălaţi. De aceea îngrijirea dinţilor înainte de culcare este o poruncă categorică a sănătăţii. între­buinţează deci în acest scop o pastă de dinţi, care ca şi Chlorodont poate să îndepărteze toate impurităţile din gură, cu deosebire resturile de mâncare şi sedimentul neplăcut de pe dinţi, fără ca să atace smalţul dinţilor atât de preţios. Gândeşte-te la aceasta ori de câte ori îţi cumpe-i pastă de dinţi. Chlorodont, tubul mare Lei 30.—, tubul mic Lei 19.—.

C Ă P IT A N U L IOV din Piteştî, o figură populară, cunoscut nu numai la noi, ci şi peste hotare, pentru multele sale invenţiuni brevetate în ţară şi străinătate, între care şi un aparat pentru curăţit armele, adoptat şi regle­mentat în armata noastră din anul 1910.Oar ceea ce i-a creeat faima, e miraculosul brâu ce-i poartă numele şi care graţie unei in­genioase combinaţiuni vindecă lumea suferindă de diferite boli. Brauî acesta e foarte răspândit, fiind purtat de ambele sexe şi din toate straturile societate!.

Nervoşiimor curând!

A |i o b se rva t la D vs. d in când In când unul d in tre u rm ăto are le sem ne a l unei a p ro p ia te isto v iri a n e rv ilo r î

Irascibilitate, rea dispoziţie.. tremurători, neliniştet, bătăi de inimă, ameţeală, Irică, insomnie, vise orîte, amorţirea membrelor, sperieturi, prea mare irascibilitate provocată de contraziceri, zgomote, mirosuri, dorinţă după stupe­fiante, de tntan, alcool, ceai, cafea, bătaia pleoapelor, nă daturi, toane, lipsă de memorie sau a graiului, dorinţi sau lobii ciudate. Când unul sau mai multe din aceste semne de nervozitate se ivesc la d-vs., atunci nervii d-vs, sunt serios slăbiţi şi an nev oie de întărire. Xu iăsaţi ca această stare să dăinuiască, căci s’ar putea

produce deranjări serioase ale activităţii mintale, ca aiu­reli sau acte necontrolate, iar o îmbătrânire prematură şi moartea sunt consecinţele.Indiferent de unde provine slăbirea nervilor u-vs., eu vă invit să-mi scrieţi. Sunt cu plăcere dispus dispus să văexplic g ra tis şi f ă r ă che ltue li de porto o m etodă fa a r te simplă,care vă va provoca o surpriză plăcută. Aţi cheltuit poate deja mulţi bani şi multă răbdare pentru diferite remedii şi în cel mai bun caz aţi obţîhut numai o uşurare trecă­toare. Eu vă pot asigura, că cunosc o metodă excelentă, pentru a lupta împotriva slăbirii nervilor d-vs.Această metodă provoacă în acelaş timp o îmbunătăţire a dispoziţiei, a plăcerei de viaţă, a energiei .şi a puterii de muncă ba unii mi-au scris chiar că se sim t ca nou născuţi după întrebuinţarea ei. Aceasta este atestat şi de către certificate medicale. Vă costă numai o carte poştală. Vă trimit o carte foarte instructivă complect gratis.

Dacă nit putefi sc r ie im ed iat, păstraţi acest anunf.P o stsam m elste lle : ERNST PASTERNACK

B e rlin S - O M ichaelk irchplatz 13 Abt. 187.

Prima fo tog ra fie a ins ignelo r nou­ţii rege al Angliei Eduard V III.

M-me A X E L R A DSfr. N ico lae Filipescu 27

S O L D E A Z ĂR o c h i - M o n t o u r i primeşte C o m e n z i

No 474Pag. 23

NOU! PUDRASunt unele femei care cumpdrâ orice pudra în credinţa câ sunt toate la fel. Din fericire majoritatea femeilor îşi dâ seama de efectele de- zastroase pe care le poate avea o pudra de calitate inferioara şi în dorinţa de a-şi menţine tenul fraged şi tineresc, aleqe cu o deo­sebita grijă pudra pe care o întrebuinţează.C A S A Pu °lre ° k ' ce‘ul de a lansa „noutăţi“ doar pentru a pune

în vânzare la intervale regulate ceva „nou“. Produsele L A D Y ,/LADY“ sunt roadele unei munci intense de laborator,

sunt rezultatele unor experimentări îndelungate, minu-

• tioase şi când casa „LADY“ creiază un nou produs, o face numai pentru a satisface cererile mereu crescânde ale unei clientele exigente.

N O U A a CQsei „LADY *, numită „JAZZ“ fiindcă este parfumatăP 11 n d X CU apa de Co,onîa cu acelaş nume — o altă creaţie reu- r U V K A şită a casei „LADY“ — este o pudră de calitate neîn­

trecută, fină, aderentă şi lipsită de orice urme de ami­don. Pudra „JAZZ 1 se găseşte în zece nuanţe moderne şi merită a fi încercată de orice femeie care este în căutarea unei pudre care să armonizeze în chip ideal cu tenul şi trăsăturile ei.

„cSa pCacă, să încânte p ri­v in ţe tuturor ....aceasta este dorinţa oricărei fem ei. 9tpa de GoConia " J A Z Z ” vă dă posi6ifitatea de a vă reaCiza a c e a s t ă d o rin ţă . G um părafi cfyiar azi un fCacon.

■PlLdblCuóx u , d&s CuCcravo^