R

www.inforegio.ro

Investim în v

Instrumente Structurale2007-2013 T

Vestigii istorice şi monumente religioase în judeţul Bistriţa-Năsăud

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Asociaţia de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural „ARD”August 2013

www.istorie-religie-bistritanasaud.ro

Natura este casa noastră!

Material gratuit

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalStr. Apolodor nr. 17, sector 5, BucureştiTel.: 0372 111 409, E-mail: info@mdrap.rowww.inforegio.ro Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismAutoritatea Naţională pentru TurismOrganismul Intermediar pentru TurismBd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, BucureştiTel.: 0372 144 000, Fax: 0372 144 001 Asociaţia de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural „ARD”Sediu: Sat Predeşti, Com. Tinosu, Jud. PrahovaSucursala: Str. Ceahlăul nr. 12, bl. 32, sc. 1, et. 4, ap. 17, sector 6, BucureştiE-mail: dezvoltareard@gmail.com

Vestigii istorice simonumente religioaseîn judetul Bistrita-nasaud

,

, ,

) )

Ghid turistic

Copyright © 2013 ARDFoto copertă: Biserica Evanghelică - Herina

• DN17/ E58 Dej - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldove-nesc - Gura Humorului - Suceava

• DN17C Bistrița - Năsăud - Moisei

• DN17D Beclean - Năsăud - Sângeorz-Băi - Cârlibaba

Căi de acces:

Istorie, culturăşi religie în

judeţul Bistriţa-Năsăud

1

1234567889

10

11

12

1613

19

Cuprins

Rutier:

Magistrala 400 Brașov - Siculeni - Deda - Dej - Baia Mare - Satu Mare

Feroviar:

Aeroporturile din Baia Mare, Suceava, Târgu Mureş sau Cluj-Napoca şi apoi prin mijloace rutiere sau feroviare

Aerian:

Istorie, cultură şi religie în judeţul Bistriţa-Năsăud

Bitriţa

- Biserica Evanghelică

- Biserica Ortodoxă

- Turnul Dogarilor

- Ansamblul Sugălete

- Casa Argintarului

- Statuia lui Andrei Mureşanu

- Statuia lui George Coşbuc

- Muzeul Judeţean

Livezile

- Muzeul de sub Poartă

Orheiu Bistriţei

- Ruinele Castrului Roman

Herina

- Biserica Evanghelică

Trasee turistice

- Traseul 1: Bistriţa - Beclean - Ilişua - Reteag - Ciceu-Giurgeşti

- Traseul 2: Bistriţa - Dumitra - Năsăud - Coşbuc

- Traseul 3: Bistriţa - Pasul Tihuţa - Rodna

Situat în partea de nord a României, în Podişul Transilvaniei, judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural în trepte către Câmpia Transil-vaniei.

Judeţul dispune de un bogat potenţial turistic care se remarcă atât prin atracţii naturale reprezentate îndeosebi de parcurile şi rezervaţiile existente pe teritoriul judeţului, precum Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Munţii Călimani sau Parcul Dendrologic Arcalia, cât şi prin monumentele sale istorice în număr de 530, la care se adaugă tradiţiile specifice zonei.

Numeroasele obiective istorice şi religioase, multe dintre ele cu valoare de unicat şi cu o încărcătură culturală deosebită, precum bisericile Evanghelică şi Ortodoxă din Bistriţa, Turnul Dogarilor, Muzeul de sub Poartă, Casa Memorială „George Coşbuc”, Muzeul Grăniceresc sau ruine ale unor construcţii ce stau mărturie aşezămintelor pe suprafaţa judeţului din cele mai vechi timpuri, te invită să descoperi o parte din istoria, cultura şi viaţa religioasă a locuitorilor acestei zone.

Biserica Evanghelică - Herina

Situat în nord-estul Depresiunii Bistriţei şi străbătut de râul Bistriţa, municipiul Bistriţa este încon-jurat de dealuri ce au culmi domoale şi care alcătuiesc un peisaj pitoresc.

Bistriţa DN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, DN17C Bistrița - Năsăud - Moisei Biserica Evanghelică Piaţa Centrală,

municipiul Bistriţa

Situată în centrul municipiului Bistriţa, Biserica Evanghelică reprezintă cel mai important monument al oraşului, arhitec-tura sa fiind o combinaţie de elemente a diferitelor stiluri arhitecturale: romantic, gotic şi renascentist.

Construită în perioada 1332 - 1333 în stil gotic, biserica a fost refăcută mai târziu, între anii 1470 - 1564, în stil renascentist, căpătând de-a lungul anilor şi influenţe romantice.

Turnul de 76 m îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania şi a fost construit cu scopuri multiple: pază, supraveghere, observare, dar şi alarmare în caz de incendiu.

Biserica păstrează strane sculpate în anul 1519, o orgă cu 28 de registre, 23 de steaguri ale breslelor bistriţene, precum şi alte obiecte din viaţa spirituală a oame-nilor din acele timpuri.

Cea mai veche piesă sculptată în piatră datează, conform inscripţiei, din anul 1327 şi este amplasată la o înălţime de 8 m pe latura de sud a turnului. Pe această lespede, cunoscută sub denumirea de „Cavalerul Gotic”, este reprezentat un cavaler cu spadă şi scut.

De-a lungul anilor, Biserica a trecut prin două incendii, în anii 1857 şi 2008, în urma cărora a fost necesară refacerea acoperişu-lui, a turlelor, înlocuirea clopotelor şi a orologiului, căpătând astfel şi o nouă înfăţişare.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1241, când oraşul este menţionat printre aşezările distruse de mongoli.

Principal centru economic şi cultural al judeţului, municipiul Bistriţa reprezintă punctul central al atracţiilor turistice, precum şi punctul de plecare către traseele propuse.

Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă, Turnul Dogarilor, Ansamblul Sugălete, Casa Argintarului, Muzeul Judeţean, statuile lui Andrei Mureşanu şi George Coşbuc, sunt numai câteva dintre numeroasele obiective culturale, istorice şi religioase ce pot fi vizitate în oraş.

32

Vedere din turnul Bisericii EvangheliceBistriţa

Biserica Evanghelică

Construită în jurul

anilor 1270 - 1280, în stil

gotic timpuriu, con-

strucţia reprezintă unul

dintre cele mai vechi

monumente din oraş,

iniţial, funcţionând ca

biserică a fostei comu-

nităţi minorite.

Biserica Ortodoxă Piaţa Unirii nr. 8, municipiul Bistriţa Turnul Dogarilor Str. Dogarilor nr. 18, municipiul Bistriţa

Turnul Dogarilor are o înălţime de 25 m, ziduri groase de un metru şi jumătate şi este construit în stil gotic, militar, pe patru nivele, cele superioare incluzând şi încăperi cu ferestre. Turnul reprezintă o mărturie vie a istoriei zbuciumate a municipiului Bistriţa, făcând parte alături de alte clădiri cu o valoare culturală şi istorică deosebite, din patri-moniul cultural al oraşului.

Astăzi, primele două etaje ale turnului adăpostesc o impresionantă galerie de păpuşi şi măşti, având un număr de aproximativ 700 de exponate, în celelalte două nivele putân-du-se admira o galerie de artă plastică.

De-a lungul anilor, biserica a suferit numeroase transformări, cea mai importantă având loc între anii 1518 - 1520 când monumentul a fost modificat în stil gotic, iar mai târziu a căpătat şi accente baroce. În anul 1541, după ce minoriţii au părăsit oraşul, clădirea a avut alte întrebuinţări, servind ca hambar şi pivniţă de vinuri. După anul 1895, clădirea a fost cumpărată de români şi adaptată pentru ortodoxism, pereţii fiind acoperiţi cu pictură murală în stil neobizantin.

Din construcţia iniţială din secolul al XIII-lea se mai păstrează doar corul fostei Mănăstiri Minorite, astăzi edificiul făcând parte din ansamblul bisericii ortodoxe ce poartă hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”.

Construită în secolul al XIII-lea şi reclădită între secolele XV-XVI, Cetatea Bistriţei avea 18 turnuri şi bastioane, fiecare breaslă având în grijă şi apărare câte un turn. Din cetate au mai rămas doar câteva fragmente din zidurile de apărare, valul şi şanţul care o înconjurau, situate în Piaţa Unirii şi pe strada Dogarilor, cel mai important fragment fiind reprezentat de Turnul Dogarilor.

54

Biserica Ortodoxă Turnul Dogarilor

Construit în secolul al XIV-lea şi reconsolidat între secolele XV-XVI, în urma unui incendiu devastator, complexul este format din 13 clădiri, etajate, legate între ele prin intrări spaţioase ce alcătuiesc o galerie cu 20 de bolţi ce se sprijină pe 21 de pilaştri

Ansamblul Sugălete latura de nord a Pieţei Centrale, municipiul Bistriţa Casa Argintarului Str. Dornei nr. 5, municipiul Bistriţa

Edificiul respectă tiparul construcţiilor din acea perioadă, fiind construit cu parter pentru ateliere şi etaj pentru locuit. Ferestrele de pe faţada principală prezintă profile de piatră, iar cele din partea estică a faţadei se termină în arc circular, pe exteriorul căreia se află sculptate două potire, simbol al breslei. Portalul este încadrat de pilaştri situaţi pe piedestaluri înalte, conform arhitecturii florentine din secolul al XV-lea.

Băncile de piatră, unde negustorii îşi expuneau mărfurile în trecut sunt încă fixate în piatra stâlpilor care susţin bolţile. Construcţia reprezintă cel mai lung şir de case medievale cu arcade la parter din România.

Construit iniţial în stil gotic, de-a lungul anilor, ansamblul a primit şi influenţe ale renaşterii, ale stilului baroc sau neoclasic, însă aspectul general a rămas acelaşi, reprezentând astăzi unul dintre cele importante exemple de ansambluri arhitecturale urbane din Transilvania.

Construită între anii 1560 - 1563, de către pietrarii italianului Petrus Itlaus, Casa Argintarului păstrează una dintre cea mai frumoase arhitecturi renascentiste a unei locuinţe de patrician în Transilvania.

76

Ansamblul Sugălete Casa Argintarului

Înfiinţat în anul 1950, ca Muzeul de Istorie Bistriţa, nucleul actua-lului muzeu avea sediul în fosta clădire a Bisericii Minoriţilor.

Statuia lui Andrei Mureşanu

Statuia luiGeorge Coşbuc

în faţa Primăriei din Piaţa Centrală nr. 6,municipiul Bistriţa

în faţa Casei de Cultură „George Coşbuc”, la intrarea înParcul Municipal, din Str. Parcului, municipiul Bistriţa

Muzeul Judeţean Str. Gen. Grigore Bălan nr. 19,municipiul Bistriţa

Mai târziu, în anul 1978, în urma adăugării colecţiilor de artă populară, ştiinţele natu-rii şi arte plastice, secţia iniţială a muzeului de arheologie şi istorie este mutată în Casa Argintarului. Acelaşi lucru se întâmplă 4 ani mai târziu, când secţia de artă populară este mutată în clădirea Primăriei vechi.

Peste alţi 4 ani, toate secţiile se reunesc în actualul sediu, şi anume fosta cazarmă a Regimentului 63 infanterie, clădire ce datează din anul 1868, unde piesele muze-ului sunt reorganizate în patru secţii: istorie şi arheologie, etnografie şi artă populară, artă plastică, ştiinţele naturii.

Înălţată în amintirea lui George Coşbuc şi realizată de sculptorul Gavril Covalschi, statuia este amplasată la intrarea din Parcul Municipal. Ridicată pe un soclu turnat în beton şi placată cu plăci de granit, statuia lucrată în bronz (300 x 100 x 80 cm) a fost dezvelită la data de 7 mai 1978.

Născut în satul Hordou (actuala locali-tate Coşbuc), din judeţul Bistriţa-Năsăud, George Coşbuc (1866 - 1918) este unul dintre cei mai importanţi scriitori români, operele lui regăsindu-se şi astăzi în manualele şcolare.

Ridicat în memoria lui Andrei Mureşanu şi realizat de sculptorul Cornel Medrea în anul 1932, monumentul este amplasat în faţa Primăriei, în Piaţa Centrală.

Născut la Bistriţa, poetul, publicistul şi omul de cultură Andrei Mureşanu (1816 - 1863) este autorul poeziei „Un răsunet” care, cântată pe o melodie de Anton Pann, a devenit imnul revoluţionar din 1848, intitulat „Deşteaptă-te române” şi care ulterior, după Revoluţia din anul 1989, a devenit imn al României.

98

Statuia lui Andrei Mureşanu

Statuia luiGeorge Coşbuc

Exponate, Muzeul Judeţean

Muzeul de sub Poartă a fost construit având la bază, colecţia de obiecte săseşti a lui Ion Rusu din locali-tatea Livezile.

Ruinele Castrului Roman din Orheiu Bistriţei sunt o fostă aşezare romană ce datează din secolele II-III d.Hr., Epoca Romană.

Ruinele Castrului Romandin Bistriţa DJ173 până în satul Orheiu Bistriţei, comuna Cetate, la ieşireadin sud-est a municipiului Bistriţa

Muzeul de sub Poartă sau Muzeul Săsesc, după cum mai este numit, este format dintr-o gospodărie săsească completă cu casă, grajd şi şură, clădirea fiind construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către familia Engler.

Specificul săsesc este prezent atât în arhitectura casei, cât şi în celelalte componente ale gospodăriei, inclusiv în curtea pavată cu pietre de râu.

În interiorul casei se află mobilier săsesc, o sobă din cahle, textile, obiecte de uz casnic, într-un spaţiu împărţit tradiţion-al. În şură şi grajd pot fi găsite unelte agricole şi instalaţii de tehnică populară.

Castrul roman de la Orheiu Bistriţei impresionează prin ruinele sale de mari dimensiuni. Pe teritoriul castrului s-au descoperit monede din bronz din timpul împăraţilor Traian, Septimus Severus, Antonius Pius, Alexandru Sever, Lucius Verus şi Caracalla, aici aflân-du-se în trecut garnizoana cohortei I Hispanorum milliaria. Declarat monument istoric, Castrul roman de la Orheiu Bistriţei a fost înscris în Patrimo-niul Cultural Naţional al României. Săpăturile arheologice realizate între anii 1957-1960, în cele 13 secţiuni ale castrului au adus rezultatele spectaculoase obţinute în parcelele „Pretoria”, „Principia”, „Porta princi-palis sinistra”, descoperirile din cele 16 încăperi, clădirea comandamentului (8 încăperi), unde s-au găsit un volum însemnat de cărămizi şi ţigle romane, terme pentru transpor-tul căldurii sau monede de bronz din timpul marilor împăraţi romani. Odată cu realizarea acestor săpături au fost identificate suprafaţa castrului şi traseul zidului de incintă, fiind descoperite şi cuptorul de ars cărămizi şi o serie de inscripţii, fibule, ştampile tegulare, ceramică dacică (15 obiecte), ceramică romană, unelte, arme, diverse obiecte.

Livezile Orheiu Bistriţei

Muzeul de sub PoartăDN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Livezile - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc -

Gura Humorului - Suceava, la ieşirea din nord-est a municipiului Bistriţa,satul Livezile nr. 154, comuna Livezile

1110

Intrare, Muzeulde sub Poartă

Biserica Evanghelică din Herina este Unul dintre cele mai bine păstrate monumente istorice din Transilvania, cu o com-poziţie spaţială originală păstrată nealterată de-a lungul anilor.

Herina

Biserica EvanghelicăDN15A Reghin - Herina - Sărăţel, la ieşirea din sud-vest a municipiuluiBistriţa prin localitatea Sărăţel, satul Herina,comuna Galaţii Bistriţei

Biserica Evanghelică din Herina apare menţionată pentru prima dată în documente în testamentul lui János Farkas în anul 1449, prin care face donaţii şi Bisericii din Herina, chiar daca se crede că biserica a fost construită undeva la jumătatea secolului al XIII-lea.

Biserica este văruită în alb şi este situată în vârful dealului din sat, atrăgând privirile trecătorilor de la distanţă. Construită în stil romanic, de tip bazilical, având 2 turnuri pe faţada de vest, 3 nave şi o absidă semicircu-lară în prelungirea navei centrale, biserica este construită integral din cărămidă, excepţie făcând doar câteva detalii cioplite în piatră, precum ancadramentul portalului vestic, ancadramentul portalului sudic şi montantul central al ferestrelor îngemănate, sub forma unor coloane cu soclu şi capitel.

Construită la finalul secolului al XV-lea, în stil gotic, Biserica Reformată este situată în centrul oraşului Beclean. Biserica adăposteşte mormintele familiilor nobiliare Bethlen și Bánffy, cei care au fost în trecut stăpânii acestor meleaguri.

Important edificiu al Transilvaniei, Biserica Reformată a fost declarată monument istoric şi se află înscrisă în Patrimoniul Cultural Naţional al României.

Traseul 1:Bistriţa - Beclean - Ilişua - Reteag - Ciceu-Giurgeşti

De-a lungul traseului Bistriţa - Beclean - Ilişua - Reteag - Ciceu-Giurgeşti, pe lângă numeroasele obiective turistice din municipiul Bistriţa şi localităţile limitrofe, pe traseu mai puteţi vizita:

Beclean

Biserica ReformatăDN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc -Gura Humorului - Suceava, Piaţa Libertăţii nr. 4, oraşul Beclean

Biserica Reformată

1312

Biserica Evanghelică

Biserica Reformată

RuineleCastrului Roman

Construit în secolele II-III d.Hr., Castrul Roman de la Ilişua a avut mai multe faze de constru-ire: două de pământ şi una de piatră.

Castrul mic de pământ din faza I are formă pătrată, având dimensiunile 140 x 135 m şi este orientat pe direcţia nord-est - sud-vest. Închis cu două şanţuri de apărare, perimetrul acestuia a fost mai târziu cuprins în interiorul castrului mare de pământ, aferent fazei a doua de construire şi a celui de piatră aferent cele de-a treia faze.

Având o formă de patrulater de dimensiuni 182,20 x 181,50 m, Castrul mare de pământ este orientat către nord - est şi are trei şanţuri de apărare.

Castrul de piatră, de dimensiuni 182,20 x 181,50 m, este suprapus castrului mare de pământ. Zidul de incintă avea o temelie cu o grosime de 1,30 - 1,50 m şi o înălţime de 0,80 - 0,90 m. Dintre elementele identificate se remarcă trei turnuri de piatră din colţurile de nord, est şi vest, agger-ul (valul castrului anterior), cele patru porţi şi turnurile de curtină.

Construită în anul 1866 de către părinţii lui Ion Pop Reteganul, casa reprezintă locul în care scriitorul şi folcloristul şi-a petrecut copilăria, dar şi perioada de după pensionare, până la moartea acestuia, în anul 1905.

Casa este alcătuită din trei camere şi tindă. În tindă se găsesc două vitrine ce conţin lucrări, documente şi fotografii de familie ale lui Ion Pop Reteganul.

Prima cameră reprezintă biroul de lucru şi conţine biblioteca, masa de lucru şi scaunul, precum şi o masă pe care stă deschisă „Revista Ilustrată”, a cărui redactor a fost folcloristul.

În celelalte două camere se găsesc piese de mobilier şi uz casnic, colecţionate de-a lungul timpului.

DN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, iar din Beclean DJ171 până în satul Ilişua, comuna Uriu, pe malul stâng al râului Ilişua, platoul Măgura, la sud-est de sat în punctul Orăşel

Casa Memorială „Ion Pop Reteganul”

DN 17/E 58 Dej - Reteag - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, satul Reteag nr. 41, comuna Petru Rareş

Ridicată la finalul secolului al XIII-lea, într-un punct strategic, Cetatea Ciceu a fost o adevărată fortăreaţă medievală, chiar dacă astăzi doar nişte ruine aflate într-o stare avansată de deteriorare mai amintesc de aceasta.

În partea de sud a cetăţii se mai păstrează două bucăţi de zid, iar în nord-est se pot vedea urmele şanţului de apărare şi a valului de pământ ridicat în faţa acestuia. Situată într-un punct strategic, cetatea a fost construită astfel încât să nu poată fi cucerită, însă în anul 1544, în urma deciziei lui Gheor-ghe Martinuzzi, cetatea a fost demantelată, reprezentând la acel moment un risc pentru Ardeal în condiţiile unei reorientări a politicii moldovene.

Chiar dacă nu se află pe traseul propus nu putem să nu amintim, când vorbim de Cetatea Ciceu, de Mănăstirea de la Vad care are o strânsă legătură cu istoria ţinutului Ciceului, fiind construită de Ştefan cel Mare, stăpân peste ţinutul Ciceului, al Cetăţii şi al satelor din jur.

Construită de Ştefan cel Mare, Mănăstirea de la Vad a reprezentat timp de mulţi ani sediul Episcopiei Ortodoxe a Vadului şi a Feleacului care aparţinea de Mitropolia Moldovei.

Zidită în stil moldovenesc, din piatră, biserica prezintă un plan triconc, cu absida altarului poligonală, element specific gotic. Altarul era boltit în formă de stea, iar naosul avea două abside laterale şi era boltit cu două bolţi în cruce pe ogive. Astăzi acestea nu mai există, dar la fel ca la pronaos care a fost boltit tot în cruce pe ogive, în ziduri au rămas pornirile bolţilor.

Uşa naosului este dreptunghiulară, iar întrebuinţarea celor două tipuri de cadre la uşi este un element specific moldove-nesc. Ferestrele bipartite aveau mulurile caracteristice goticului târziu. Biserica este văruită în alb, atât la interior, cât şi la exterior, şi poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului.”

DN17/E58 Dej - Reteag - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, iar din Reteag 9 km nord, în punctul de întâlnire al localităţilor Ciceu-Giurgeşti, Dumbrăveni şi Ciceu Corabia

Mănăstireade la Vad

DN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, din Dej DJ108, apoi dreapta pe DJ109R până în localitatea Vad

1514

RuineleCastrului Roman

Exponate, Casa Memorială „Ion Pop Reteganul”

RuineleCetăţii Ciceu

Mănăstireade la Vad

RuineleCetăţii Ciceu

Atestat documentar în anul 1447 şi reconstruit în stil neogotic între anii 1895 - 1899, vechiul ansamblu medieval mai păstrează astăzi doar turnul-clopotniţă, construit în anul 1488, şi câteva fragmente din zidul de incintă.Turnul masiv, cu rol defensiv, păstrează încă hersa care închidea intrarea principală şi meterezele în formă de gaură de cheie întoarsă. Parterul turnului este acoperit de o boltă în formă de cruce pe ogive, iar accesul către etajul I se face prin casa scării. La primul etaj era amenajată „camera slăninilor”, de unde turnul a preluat denumirea de „Turnul Slăninilor”, la al II-lea etaj se găsea încăperea ceasului, iar la al III-lea, cea a clopotelor.Fostul ansamblu al Bisericii Evanghelice reprezintă astăzi Ansamblul Bisericii Ortodoxe „Sf. Ap. Petru şi Pavel”.

Traseul 2:Bistriţa - Dumitra - Năsăud - Coşbuc

Pe traseul Bistriţa - Dumitra - Năsăud - Coşbuc, pe lângă obiectivele deja menţionate ale municipiului Bistriţa şi împrejurimi, mai puteţi vizita:

Dumitra

Biserica fostă EvanghelicăCăi de acces: DN17C Bistrița - Dumitra - Năsăud - Moisei, satul Dumitra nr. 1-2, comuna Dumitra

Muzeul Memorial„Liviu Rebreanu”

Fondat în anul 1957, muzeul reprezintă secţie a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Reconstruită pe locul casei părinteşti din Prislop, casa este organizată ca muzeu memorial şi prezintă biroul de lucru, fotografii de familie, ediţii ale operelor lui Liviu Rebreanu, precum şi alte obiecte ce au aparţinut marelui prozator.

Clădirea cuprinde trei camere: în prima sunt prezentante obiecte legate de începutul activităţii lui Liviu Rebreanu, precum reviste şi manuale, în a doua cameră turiştii sunt introduşi în lumea romanului „Pădurea Spânzuraţilor”, unde sunt expuse bucăţi din spânzurătoare, iar în a treia cameră se găsesc docu-mente privind tradiţia familiei în arta scrierii.

Situat într-o clădire monument istoric ce datează din secolul al XVIII-lea, fost sediu al cazarmei Regimentului II românesc de graniţă, de unde şi-a preluat şi denu-mirea, Muzeul Grăniceresc cuprinde cuprinde două secţii: o secţie de artă populară şi etnografie şi o secţie a personalităţilor din teritoriul Năsăudului.

Muzeul are la bază colecţiile lui Iuliu Moisil, Iulian Martian şi Virgil Sotropa, fiind îmbogăţit de-a lungul timpului cu picturi de Sever Mureşanu, picturi vechi româneşti sau piese arheologice.

Muzeul a fost reorganizat în anul 1946 când a fost mutat în sediul actual, iar în anul 1951, a avut loc o nouă reorganiza-re, constituindu-se Muzeul Năsăudean, Filiala Arhivele Statului şi Filiala Bibliote-cii Academiei.

DN17C Bistrița - Năsăud - Moisei, localitatea Liviu Rebreanu nr. 126A, oraşul Năsăud

MuzeulGrăniceresc

DN17C Bistrița - Năsăud - Moisei, Blvd. Grănicerilor nr. 19, oraşul Năsăud

1716

Biserica fostă Evanghelică Muzeul Memorial„Liviu Rebreanu”

Exponate, MuzeulGrăniceresc

Fondat în anul 1905, la iniţiativa lui Iuliu Moisil, muzeul este secţie a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi, în acelaşi timp, primul muzeu de literatură din ţară.

Coşbuc

Casa Memorială „George Coşbuc”DN17C Bistrița - Năsăud - Coşbuc - Moisei, satul Coşbuc nr. 240, comuna Coşbuc

Clădirea monument istoric, a fost constru-ită în anul 1840 de către tatăl poetului şi a devenit muzeu la începutul secolului al XX-lea. În anul 1954, clădirea a fost restau-rată.

În prima încăpere a muzeului sunt expuse obiecte personale ale lui George Coşbuc şi o serie de cărţi.

A doua cameră prezintă mobilierul poetu-lui, o etajeră cu operele acestuia, scaunul şcolar, pelerina şi pălăria.

În următoarele trei încăperi se găsesc expoziţii despre viaţa şi opera marelui poet român.

Frumoasa mănăstire situată în Pasul Tihuţa la cota 1200, într-un peisaj mirific, a fost constru-ită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări, dar construcţia a fost finalizată abia un an mai târziu, când a primit şi hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Mai târziu, în anul 1960, prin decret, mănăstirea a devenit parohie a satului şi abia în anul 1995, se reînfiinţează ca mănăstire de maici.

Situată la graniţa dintre Moldova şi Transilvania, mănăstirea atrage în fiecare an mii de credincioşi şi turişti, fie pentru a se ruga la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, fie pentru a admira peisajul şi a se bucura de câteva ore de frumuseţea naturii într-un cadru feeric.

Traseul 3:Bistriţa - Pasul Tihuţa - Rodna

Cel de-al treilea traseu propus, Bistriţa - Pasul Tihuţa - Rodna, propune pentru vizitare următoarele obiective turistice:

Pasul Tihuţa

Mănăstirea Piatra FântâneleCăi de acces: DN17/E58 Dej - Beclean - Bistrița - Piatra Fântânele - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc -Gura Humorului - Suceava, satul Piatra Fântânele, comuna Tiha Bârgăului

1918

Casa Memorială„George Coşbuc”

Mănăstirea Piatra Fântânelesi panoramă Pasul Tihuţa

Clădirea monument istoric, a fost constru-ită în anul 1840 de către tatăl poetului şi a devenit muzeu la începutul secolului al XX-lea. În anul 1954, clădirea a fost restau-rată.

În prima încăpere a muzeului sunt expuse obiecte personale ale lui George Coşbuc şi o serie de cărţi.

A doua cameră prezintă mobilierul poetu-lui, o etajeră cu operele acestuia, scaunul şcolar, pelerina şi pălăria.

În următoarele trei încăperi se găsesc expoziţii despre viaţa şi opera marelui poet român.

RuineleCetăţii Rodnei

Legendă

Situată la poalele Munţilor Rodnei, pe cursul superior al Someşului Mare, în comuna care poartă acelaşi nume, Cetatea Rodnei reprez-intă astăzi doar nişte ruine nevalorificate turistic la adevăratul lor potenţial. Anii şi-au pus puternic amprenta asupra cetăţii, astfel că, astăzi doar nişte ziduri, care şi ele au nevoie de consolidare, mai amintesc de măreţia cetăţii de altă dată.

Cetatea a fost atestată pentru prima dată în anul 1235, fiind recunoscută pentru obiectele din metale preţioase care se realizau aici. De-a lungul anilor, cetatea a fost reconstruită de mai multe ori, cea mai importantă modifi-care suferind-o în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareş.

Cadrul natural mirific în care este situată cetatea şi aerul proaspăt de munte te invită să descoperi puţin din istoria zbuciumată a acestor meleaguri.

Singurul element care stă mărturie sitului medieval de altă dată este reprezentat de ruinele basilicii din centrul localităţii care confirmă prezenţa unei biserici romanice ridicate la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea.

La mijlocul secolului al XIII-lea pe locul acestei basilici este construită o biserică cu două turnuri masive pe latura de vest care flanchează atriumul, iar prin portalul ataşat ruinelor turnului sudic se realiza accesul în biserica cu trei nave.

Din acest locaş se mai păstrează astăzi doar corul care, începând cu anul 1812, a fost transformat în biserică greco-catolică. Biseri-ca actuală a priit hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”.

DN17D Beclean - Năsăud - Sângeorz-Băi - Rodna - Cârlibaba, satul Rodna, comuna Rodna

Biserica din RodnaDN17D Beclean - Năsăud - Sângeorz-Băi - Rodna - Cârlibaba, Str. Grănicerilor nr. 761, satul Rodna, comuna Rodna

320

RuineleCetăţii Rodnei

Biserica din Rodna

B

DN 17

DN 15A

DN 17

DN 17D

DN 17D DN 17C

DJ173

DN 17C

Ciceu-GiurgeştiIlişua

Reteag

Coşbuc

Parcul Naţional Munţii Rodnei

Dumitra

Herina

Livezile

Orheiu Bistriţei

Pasul Tihuţa

Rodna