I

LEMONY SNICKET a crescut aproape de mare, iar in prezentlocuiegte sub ea. Spre groaza gi disperarea lui, nu are nici sotie,nici copii, doar dugmani, asociagi si, din cind in cAnd, cAte unservitor credincios. Procesul lui a fost aminat, asa ci e liber sicontinue si ccrcereze gi si scrie povegtile tragice ale orfanilorBaudelaire.

BRE"l"l'HFll,QUlS'f s-a niscut la Gonado, Ariznna, a copili.rit laOrem, Utrh, iar ln prezent locuieste in NewYork. A absolvit sec-

gia de artc plastice din cadrul Brigham Young Universiry gi este

ilustrator cle carrc. l)esenele lui au apirut in multe publicagii,plintrc cle ()ricktt Si Zhe New Yorb Tirnes.

...,,".'..,'

CAndva in decursul viegii voastre - de fapt,

foarte curAnd - s-ar putea sI vi treziEi citind o

carte gi s-ar put€a si observati cL prima ftazl' este

adeseori un indiciu despre ce fel de poveste ur-

meazi si citigi. De exemplu, o carte'care tncepe

cu fraza;{. fost odati ca niciodati o familie de

veverile istege, care locuia tn scorbura unui co-

Dac" va ft, probabil, despre ni;te animale vorbi-

toare care fac tot soiul de pozne. O carte care

incepe cu fraza,,Emily se a;ezi gi se uiti la gri-

mada de clitite cu afine pregitite de mama, dar

gAndul la tabira de vari nu-i didea pace" va con-

gine, cel mai probabil, o poveste despre nigte fete

CAPITOLULunu

e9e

.i$ O SERIE DE EVENTMENTE NEFERICITE *

hlizite, care se distreazi de minune. Iar o carre

care incepe cu fraza,,Gary adulmeci. pielea dincare era frcuti minusa lui de baseball noui-noutiqi aqteptl neribditor ca prietenul lui cel mai bun,Larry, si apari de dupl colgul strizii" va fi, pro-babil, despre nigte biiegi transpiragi gi trofeul pecare il cigtigi. Iar daci vi plac poznele, distracgiasau trofeele, ve{i gti sigur ce cane sI alegegi gi pecare si o azvi.rl^iEi cAt colo.

Cartea de fagi lncepe cufraza,,Orfanii Baude-laire se uitau pe fereastra murdari a trenului laintunecimea sumbri a Pidurii Pugine si se intre-bau daci viegile lor vor intra vreodati pe un frgag

bun", gi asta ar trebui si fie de ajuns ca si. vi.seama ci povestea cate urmeazi. este foarte

diferiti de-a lui Gary sau de-a lui Emily, ori de-afamiliei de veverige istege. Iar asta din simplulmotiv ci vietile lui Violet, Klaus si Sunny Baude-laire sunt foarte diferite de ale majoritigii oame-nilor, principala diferenti fiind cantirarea marede nefericire, groazd.si disperare. Cei trei copii nu

mai

dati

dl04* "* 7l r*

-

x FABRICA FATAI.I x

au timp de pozne, deoarece sunt pAndigi de sufe-

ringe la fiecare pas. Nu s-au mai distrat de minu-

ne de cind piringii lor au murit intr-un incendiu

cumplit. $i unicul trofeu Pe care l-ar putea cigtiga

ar fi Premiul intAi pentru Destin Crud. Este, bi-

neingeles, o nedreptate strigitoare la cer ci fragii

Baudelaire trec prin atdtea necazuri, dar aga e po-

vestea. Asadar, acum ci v-am spus care este prima

frazi. - gi anume: ,,Orfanii Baudelaire se uitau pe

fereastra murdari a trenului la intunecimea sum-

bri a Pidurii Pugine gi se intrebau daci viegile lor

vor intra vreodati pe un ftg"g mai bun" -, vd

pe fereastra mur-

sumbri a Pidurii

sfrtuiesc si punegi cartea deoparte daci vregi si

evitagi o poveste neplicuti.

Orfanii Baudelaire se uitau

dari a trenului la intunecimea

Pugine gi se intrebau daci viegilor lor vor intra

vreodati pe un frgas mai bun. Printre pocniturile

unui difuzor hArbuit rizbituse anungul ci peste

numai cAteva minute vor ajunge in Meschiniregti,

unde locuia noul lor tutore, ;i nu puteau si nu se

-

.r O SERIU DH EVENIMHNTE NEFERICITE ;i,

intrebe cine ar fi vrut si trS.iasci" lntr-un tinut atitde mohorAt;i de sinistru. Violet, care, la paispre-

zece ani, era cea mai mare dintre fragii Baudelaire,

se uiti la copacii care alci.tuiau pidurea, rorifoarte inalgi gi lipsigi de crengi, astfel incAt adu-

ceau mai degrabl a;evi metalice decAt a copaci.

Violet era inventatoare si niscocea intruna inminte maginirii si dispozitive, leg6.ndu-gi pirul cu

o panglici, si. n-o incurce; si, cercetAnd atent co-

pacii, incepu si lucreze la un mecanism care ti-arfi permis si. te cati.ri in virful oricirui arbore,

chiar daci nu avea nicio creangi. Klaus, care avea

doisprezece ani, se uita la solul pidurii, unde ici si

colo se zilreau perice maronii de mqchi. Cea maimare plicere a lui Klaus era si. citeasci, iar acum

incerca si-si aminteasci ce citise despre mugchiulde pidure din Meschiniresti si daci" era comesri-

bil. Iar Sunny, care era doar un bebelus, se uita lacerul fumuriu care atarnadeasupra pldurii, ca unpulover ud. Sunny avea parru dint\ori ascutiti,pasiunea ei cea mare fiind si. muste, iar acum era

t$, 72 "* *. 13 *;

*{. FABRICA FATAI,A {*

neribditoare s5. descopere in zonl' ceva bun de

mutcat. Daa de;i Violet incepuse deja si se gin-

deasci la invenlie, Klaus si se gAndeasci la studiul

despre mugchi, iar Sunny si deschidi gi si inchidi

gura, ca exercigiu de incalzire, aspectul comPlet

neinteresant al Pidurii Putine ii ftcu si se intrebe

daci noul lor clmin va fi intr-adev5.r unul plicut.

- Ce pidure frumoasi! spuse domnul Poe 9i

tu;i lntr-o batistl albi.

Domnul Poe era bancher, ;i de la incendiu se

ocupa de afacerile familiei Baudelaire, insS' trebuie

si vi spun cL nu ftcea o treabl prea buni. Cele

doui principale indatoriri ale sde erau si le giseas-

ci celor trei fragi un c5.min bun 9i si protejeze

uria;a avere lisatl de piringii acestora, dar pAnl

acum toate ciminele gisite de el fuseserS" o catas-

trofr, cuvAnt care aici inseamni ,,un dezastru ab-

solut, cu tragedii, minciuni gi Contele Olaf'.

Contele Olaf era un om ingrozitor, care voia sa

puni mAna pe averea Baudelaire, folosindu-se de

cele mai dezgustitoare planuri posibile. De fiecare

lr' O SERIN DE EVENIMENTE NEFERICITE *

dati fusese la un pas de-a reusi, insi fragii Baude-laire izbutiserl sl ii demaste planurile de fiecare

dati, iar el si evadezr, de fiecare dati. Iar domnulPoe nu ftcuse decAt si. tuseasci.. Acum ii conduceape copii la Meschiniresti, si cu tristete trebuie si.

vI spun cL Contele Olaf igi va face din nou apa-rigia, cu un nou plan dezgusriror, si ci domnulPoe nu va reugi nici de data asta si faci ceva cAt decAt util.

- Ce pidure frumoasi! reperi el dupi ce rer-mini de tugit. Cred ci vegi gi.si aici un ci.minprimitor, copii. Oricum, asta sper, fiindci tocmaiam fost promovar la Mulctuary - AdminisffareaBanilor. Sunt noul vicepregedinte al Monedelor,iar asta inseamni gi mai mulri. treabi.. Daci vi se

intAmpli ceva riu aici, voi fi obligat si vi. trimitla un internat pXni ce voi avea destul timp sL vigi.sesc un alt cimin, asa ci. vi. rog sI figi exemplarde cuminti.

- Fireste, domnule Poe, zise Violet, ftri simai adauge ci. ea si fraEii ei fuseseri intotdeauna

*74x *75*,

x FABRICA FATAI,A A*

exemplar de cuminti, lucru care nu le servise la

tutore? in-

buzunar ;i

nlmrc.

- Cum se numegte noul nostru

trebi Klaus. inci nu ne-ati spus.

Domnul Poe scoase o hArtie din

miji ochii la ea.

- Numele lui este domnul \(u2... domnul

Qui... nu pot si-l pronunt. E foarte lung 9i com-

plicat.

- Pot si vld 9i eu? intreabi Klaus. Poate reu-

gesc si, imi dau seama cum se pronunfi.

- Nu, nu, zise domnul Poe ;i bigi hirtia la

loc in buzunar. Daci. e prea complicat Pentru un

adult, e mult prea complicat pentru un copil.

- Ghand! flpi Sunny.

Asemenea multor copilagi de vArsta ei, Sunny

se exprima prin sunete adesea greu de tradus. De

data asta, probabil ci voise si" spuni ceva de ge-

nul: ,,Dar Klaus citeste multe cirli complicate!"

- O si" v5. zici. el cum doregte s5.-i spuneti,

continui domnul Poe, fbri si-i dea atenfie. il

"g O SHRIE DE EVENIMENTE NEFERICITE x

gisigi la sediul principal al Fabricii de Cherestea

Mirosurile Norocoase , care am ingeles ci. este lamici distanEi de mers pe jos de gari.

- Nu veniti si dumneavoasrri cu noi? intrebiViolet.

- Nu, ri.spunse domnul Poe gi tugi din nouin batisti. Tbenul opregte o singuri dati, pe zi laMeschiniresri, iar, daci. ag cobori, ar trebui si. rI-min peste noapre gi a; lipsi inci. o zi delabanci.Nu, vi.las pur;i simplu aici gi mI intorc imediatin oras.

Orfanii Baudelaire se uitari ingrijoragi pe fe-reastri. Nu le surAdea c6.tusi de pugin si fie lisagipur gi simplu intr-un loc necunoscur, de parci.arfi fost o pizza de livrat, nu trei copii singuri pelume.

- Daci apare Contele Olaft intrebi Klaus in-cetisor. A jurat ci ne va gisi din nou.

- I-am dat domnului Bek... domnului Duy...noului vostru turore o descriere completi a Con-telui Olaf, Daci. prin cine stie ce minune igi face

* 16 ,,rt 4.17e

* FABRICA FATATA *E

aparigia in Meschiniregti, domnul Sho... domnul

Gek... va anunfa autoritigile.

- Dar Contele Olaf umbli mereu deghizat, ii

atrase atenlia Violet. Este adesea dificil s5'-l recu-

notti. Cea mai siguri cale este sl verifici daci are

un ochi tatuat pe glezni.

- Descrierea include;i tatuajul, zise domnul

Poe neribditor.

- Dar cum rimAne cu asistengii lui? intrebi

Klaus. igi aduce de reguli cel pugin unul, siJ aju-

te la mi;elii.

- I-am descris pe toli domnului... I-am de-

scris pe toli paffonului fabricii, rispunse dot.t*nul

Poe, numirAndu-i pe degete pe acoligii odiogi ai

lui Olaf. Omul cu mAini-cirlig. Chelul cu nas

lung. Doui femei cu fege pudrate cu alb. $i grlsa-

nul ala care nu seamini nici a birbat, nici a fe-

meie" Noul vostru tutore este la curent' 9i daci se

ivegte vreo problemi nu uitaEi ci puteti oricAnd si

luagi legitura cu mine sau cu asociagii mei de la

Mulctuary - Adminisffarea Banilor.

,{, O SERIE DE EVENIMEI{TE NEFERICITH *

- Casca, frcu Sunny vrsuzd,, vrAnd probabil

si. spuni: ,,Asta nu ne incilzeste prea tare,., inslremarca ei fu acoperiti de guieratul trenului careintra in gara din Meschini.resd.

- Am ajuns, ii anungi" domnul poe.

$i, pAni si apuce si se dezmeticeasci., fratiiBaudelaire se treziri in gari., uitAndu-se la trenulcare se pierdea in des\ul intunecat al pidurii pu_

gine. Jicinitul rotilor se estompi. gi el, odati cetrenul se indepirti, si curA.nd cei trei ri.maseri.singuri de-a binelea.

- Pii, zise Violet, ridicAnd valijoara tn care isiadunaseri cele cAteva lucruri, hai si. gisim Fa-brica de Cherestea Mirosurile Norocoase. Apoivom face cunostinti. si cu noul nostru tutore.

- Sau milcar ii vom afla numele, spuse Klaus

ingAndurat, luAnd-o pe Sunny de mAnugi.Daci plinuigi si plecagi intr-o vacantl,ar fi ex-

trem de util si. vi procuragi un ghid turistic. Ghi-dul acesta este o carte in care sunt mentionate celemai interesante si mai plicute locuri de vizitat si

'f 18 ri, *19*

X FABRICA TATALA {6

care, de asemenea, vi sfbtuiegte ce si faceli la so-

sire. Meschini.reEtiul nu aPare in niciun ghid tu-

ristic, gi, tArAndu-gi picioarele pe singura stradi

din localitate, orfanii Baudelaire au inteles 9i de

ce. De-o parte gi de alta a stri.zii erau cAteva mici

magazine, insi niciunul nu avea vitrine. Mai era

gi-un oftciu pogtal, dar, in locul steagului de la

intrare, de catarg atirnaun pantofvechi. Iar peste

drum de oficiul pogtal se inalla un gard de lemn

foarte inalt, care continua pini la capitul strizii.

Ia mijlocul gardului era o poarti, 9i ea tot de lemn,

pe care, cu litere necizelate gi slinoase, scria ,,Fa-

brica de Cherestea Mirosurile Norocoase". De-a

lungul trotuarului, acolo unde ar fi trebuit si fie

un gir de copaci, se ridicau niste turnuri din ziate

vechi. Pe scurt, tot ce-ar fi putut face un origel

interesant sau plicut avea un asPect plictisitor

sau neplicut, iar daci Meschiniregtiul ar fi ap5-

rut cumva in vreun ghid turistic singurul sfat util

celor care ajungeau acolo ar fi fost,,Plecati". insi'

cei trei copii nu puteau si plece, bineingeles, aqa