Autor: Roger Avermaete

Titlu original: L'APOLIGIE DE L'ADULTERE

Titlu: Fidel sau lnfidel?

Traducere: Weiner George

Editor Dexon Office, Bucuresti

Edilie comoletatd gi revizuiti

@ by Karotour tour, Bucuregti

Q !y Dexon Office, 2018

Toate dreoturile pentru aceasti versiune aoa(in Dexon Office

lnformatii, comenzi ramburs

Email dexonoffice@gmail.com

www.aldooress.ro

tsBN 978-973 -7 01 ^7 7 6-5

Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RominieiAVERMAETE, ROGER

Fidel sau infidel? i Roger Avermaete. - Bucuregti :

Dexon, 2018tsBN 978-973-7 01 -77 6-5

821j33.1

Roger Avermoele

^ar*lnff#t ?

140

Autorul. - Mulfumesc. Dar egti de acord cu mine ?

Prietenul. - Tu ce crezi? Am at6ta nevoie de

asta...Autorul. - Deci ai un interes !

Prietenul. - Vei avea mult succes.Autorul. - Crezi?Prietenul. - Toate congtiinlele incdrcate vor fi de

partea ta.Autorul. - Tti mulfumesc, dar am scris pentru

ceilalli...Prietenul. - La naiba !

Autorul. - Atunci?Prietenul. - Me tem cd ai scris degeaba...Autorul. - $i eu.Prietenul. - Hai cd trebuie sd te las !

Autorul. - Asa e de fiecare datd !

SFARS/T

CUPRINSProlog (5)

Gap. 1 - Despre definilia adulterutui (13)

Cap 2. - Pedepsirea adulterului de-a lungul epocilor (25)Gap. 3. - Tipuri ale adulterului (35)

Cap 4. - Adulterul fatalitate (45)

Gap. 5. - Adulter prin ambi{ia solutui (58)

Cap. 6. - Adulterul necesitate (65)

Cap. 7. - Adulterul eliberare (71)

Gap. 8. - Adzulterul din dragoste (77)

Cap. 9. - Adulterul din bundtatea suftetutui (82)

Gap. 10. - Adulterul- caz de congtiin!5 (88)

Cap. 11. - Adulterul din necesitate patrioticd (96)

Cap. 12. - Adulterul din poft5 (99)

Cap. 13. - Considerafii generale deduse din cercetarea cazurilor tipsau eseu despre determinarea responsabilitdfiiin cazuladulterului (101)

Cap. 14. -Sfaturi sub formd de aforisme pentru persoanele prea

decepfionate de capitolul precedent gi care doresc sd isiia precaulii impotriva adulterului (1 10)

Cap. 15. - Despre adulter, considerat din punct de vederesocial (120)

Gap. 16. - Despre utilitatea adulterului din punct de vedereeconomic (123)

Cap. 17. - Despre utilitatea adulterului din punct de vedereartistic (129)

Cap. 18. - Concluzie (135)

- LasS-i in pace, o vor citi ! -Vd mulfumesc, doamnelor, domnilor, pentru preliosulvostru sprijin. intr-adevdr, vd prefer drept clienfi, fa!5

de alfii: sunteli atdt de numerogi ! Sd nu credeli cb suntmdnat de interes.

Nu!Ador fnsd mulfimile, marile mul{imi de oameni gi maiales mulfimile de cititori - este vorba de meseria mea,

infelege{i ! Dacd o micd parte dintre voi ar dori sdcumpere aceastd c5rticicS, ag putea sE imprim cincisute de edi(ii Tn doudzeci gi cinci de limbi. Ce lucrare

minunatd ar fi aceasta ! lar acest lucru ar permite unuisdrman tatd de familie, care trebuie sd trag5 din greupentru a cdgtiga un ban, sd se retragd cu doi ani maidevreme intr-un frumos castel nu prea mare de pe

malul Loarei, pe care tocmai l-a cumpirat.

nu uitafi sd o cumpdrafi !

O carte cumpdratd este pe jumdtate cititS.

- O vom citi oare? Sau nu o vom citi?...

- Citifi-o, doamnelor gi domnilor, citifi-o ! Dar mai ales

13

Capitolul I

DESPRE DEFINITIA ADULTERULUI,

Cred cd este util, dacd nu indispensabil, sidefinesc exact natura subiectului pe care il voi trata. Ceeste adulterul? Am reflectat, am consultat vreo dou5zecide dicfionare, care toate spun aproape acelagi lucru,deci voi scrie:

DEFtNtTtE

Ad u I teru I re p rez i ntd v i o I a rea fi d e I itd{i i co ni u g a I e.

Este precis, clar gi la obiect. Toatd lumea in{elegeacest lucru. Cum ? Protestafi? $i voi, pan5 9i voi ! Oarece nu inlelege{i? Cum ! Dumneata, bSrbatul cisdtorit,tatd de familie, gi dumneata solie gi mam5, indrdznifi simd intrebali ce este fidelitatea conjugalS ? Sfinte Sisoe !

Cum spunea Henric al lV-lea, sincer sd fiu, g5sesc cE

este surprinzdtor ! Ei bine, fie, o sd vd scot din starea deignoranfd: Fidelitatea conjugalS. este... Nu, fidelitateaconjugald este... ln mare, ce este fidelitatea conju-gald ?... Trebuie neapdrat sd aflSm ce este fidelitateaconjugalS.

14

Dicfionarele, in mod straniu, nu sunt multe cuprivire la acest subiect. Astfel cE am cercetat alte surse.M-am inspirat chiar din realitate: tatdl a gase copii gi-a

ridicat bra{ele cdtre cer, spundnd: ,,Mil5, domnule, nu imimai vorbifi despre acest lucru, nu md amdrdli gi maimult !" O femeie al c5rei so{ este mult prea tdndr, a stri-gat cu un ton tragic: ,,Asta da suferinfS, domnule !" Unbdrbat de treizeci gi cinci de ani, luAndu-md de-o parte:

,,Domnule, vE lipsegte mdsura gi diplomafia, cum rar semai intdlnegte. Din cauza dumneavoastrS, voi avea oscenS cu sofia. Sunt oare acestea intrebdri care se potpune in prezenfa sofiei legitime, domnule ?" O doamndslab5, dar gi scundS, mdritatb de cinci ani, cochetd,coafatd gi pudratS: ,,latd o intrebare, nu cunosc acestarticol, unde se poate gdsi, domnule ?" O prin{es5 rusd:

,,Scuzafi-md domnule, sunt foarte gr5bitd. il voi intrebape prin(, soful meu, pe care trebuie sd il vdd in cOteva

s5ptdmAni." Un colonel de armatd: ,,Mii de fulgere !Astale oferd un amuzament tuturor femeilor, mai pufin legi-timitate, insd !" Alfii au ridicat din umeri, au sur6s, sus-pinat ori s-au prefdcut cd nu infeleg despre ce estevorba.

Din moment ce marea majoritate a acestorrdspunsuri sunt foarte subiective pentru a avea o oare-care valoare in ochii nogtri, iar altele Tmi sunt absolut denein{eles, am considerat cd este mai inlelept sd caut euinsumi defini{ia exactd a fidelitSlii conjugale.

latd rezultatul cercetdrilor mele: fidelitatea conju-gald se afld Tn raport direct cu institufia cSsdtoriei. Ot'i,

ce este cdsdtoria ? Reprezintd uniunea legalS dintre un

15

bdrbat gi o femeie. Dar nu este tot. Acest act are con-secinfe stipulate in toate codurile legale. Prin urmare, sdvedem ce spune legea. Am f5cut gi acest lucru. Rezultdastfel c5, prin faptul cdsdtoriei, cei doi igi datoreazdfidelitatea, ajutorul gi sus{inerea unul celuilalt. Soful estedator sd igi protejeze sofia, iar aceasta trebuie sd i sesupunS. Mai mult, solii au obligafia de a hrdni, intretinegi cregte copiii lor, dacd au, desigur. latd ceea ce esteclar. Aceste obligalii reprezintd ceea ce se Tnfelege inmod precis prin fidelitatea conjugalS.

De unde rezultS:

DEFTN|TTE CORECTATAAd u lte r u I re p rezi ntd n e res pectarea o b I i g ali i I o r

asumate prin actul cdsdtoriei.

Una dintre prietenele mele, mi-a atras atenfia:

'Sd facem totugi o presupunere: vd plimbafi de-alungul unui rdu cu sotia; aceasta, printr-un marenenoroc, cade Tn apa rece; dacd in acel moment sufle.tul vd este suficient de meschin pentru a nu sdri dupdea, sub falsul pretext cd nu gtifi sd inotafi, incdlcali ast-fel una dintre obligafiile actului cisdtoriei, si anumeaceea care stipuleazd ci trebuie sd vd ajutali gi sd vdsuslinefi consoarta. Cu toate acestea, nu comiteti unadulter."

,,Sau: Tocmai ati ndscut un fiu care este dedeparte cel mai puternic pugti din cartier, gi refuzafi sd ilhrdnili pentru cd acest lucru v-ar deforma sdnii, gi, inplus, il fo(afi pe sof sd se ocupe singur de el, motivAnd

16

cd nu vi l-a[i dorit, in acest caz, incdlcaliTn mod clar maimulte obliga(ii ale cds5toriei. Cu toate acestea, nu sepoate vorbi de adulter."

Sincer sd fiu, cred cd definitia aceasta esteincorectS. Dar ce ar trebui modificat ? $tiu foarte bine ceeste un adulter, ii cunosc gi gradele, percep numeroaselesale nuante; pe scurt, gtiu la perfecfie cum se practicdacesta, gi cu toate acestea nu pot ajunge la o definifieexactS. Desigur, trebuie sd existe cuvinte capabile sdimi exprime gdndurile, dar o pudoare naturalS gi maiales sentimentul de respect datorat cititoarelor, precumgi cititorilor mei, m5 fac sd nu le pot folosi.

Nu le voi folosi dec6t forlat de necesitSli gi, tre-buie sE spun, cu mare neplScere. Se pare insd cb nu

reugesc sE ajung pdnS acolo, cSci o inspiralie subitd imioferd aceastd frazd care pare a reuni toate condifiile declaritate, corectitudine gi onestitate pe care le putemcere unei definilii:

DEFtNtTtE NOUA:

Adulterul este actul prin careunul dintre consorti il ingald pe celdlalt

ln fine ! Parcd ar fi exactitatea Tn persoanS. Chiargi un copil ar putea infelege aceastd defini{ie.

- Cum ? Ce spui?... este deci nevoie de prieteni !

Unul dintre prietenii mei, chiar cel care a fost citatmai sus, imi povestegte:

17

- B5trdne, imagineazd-li pentru un moment cdegti c5sdtorit cu o femeie care este zgdrceniaintruchipatd. Sub pretextul de a-fi proteja starea desdndtate, i{i interzice si fumezi gi sE bei alcool; maimult, ifi numdrd chiar banii din buzunar in timp ce dormi.Oricdt te-ai strbdui, din cdnd in cdnd ai nevoie de un tra-buc gi de un pahar de vin, gi apoi, fdri un aperitiv, cinanu !i se mai pare deloc atrdgdtoare. Atunci, ce faci? Egti

angajat, ascunzi faptul cE ai primit o m5rire de salariu,iar dac5 egti vdnzdtor la aprozar gi eu vin gi cumpbr cincikilograme de prune, tu scrii in registru cd am luat sare,iar diferen{a o pui in cdptugeala p5lSriei, in ?ncdl{dmintesau Tntr-o alti ascunzdtoare sigurd. Fdcdnd acest lucru,i{i Tngeli sofia, dar, cu toate acestea, nu comifi un adul-ter. Sau imagineazS-fi doar pentru o secundd cd sofiata...

- iti mullumesc !... Un nou exemplu nu mai estenecesar. Dar tu, un aga bun vorbitor, tu, care mi con-lracarezi at6t de puternic, f5-mi, te rog, plScerea qi

spune-mi ce este adulterul !

- Pdi !... Vai !... PAi!... $tii ce ? Este mult mai ugorde fdcut dec6t de zis. $i apoi, ce dracu', ce nevoie agavea sd il explic? Nu eu scriu o carte...

in acel moment a plecat. Ultima sa trazd confineun reprog. Este oare fondat ? Cu toate acestea, gtiu...

Laborioasd meditatie. insd mi-a revenit imediatinspirafia. Rezultd:

18

NOUA DEFiN|TTE CORECTATAAdulterul este actul prin care

unul dintre consortiii esfe infidel celuilalt.

Asta este. Cuvdntul infidel este mai precis decdt,,aingela". De data aceasta, am convingerea cd frazarespectivd poate face fa[5 oricdrei critici. Pentru a-miregdsi calmul, am cerut pdrerea unui romancier pe careil cunosc. Dupd un timp de reflectat, acesta mi-a spus:

,,Este perfect. Totugi, trebuie sE ne infelegem.Exemplu: atunci cdnd un oarecare comerciant de fructepe care il vom numi domnul Pommier, merge in capitalSpentru ,afaceri' gi, venit fiind pentru ,afacerile' sale, intr-ocafenea foarte gic, cdnd, sub.influenfa unor circum-stanfe pe care vd las sd le analizali dumneavoastrS,numitul domn Pommier ajunge in situalia de a faceavansuri unei femei - care in mod evident nu are nici unraport cu sofia sa - pe care o ador5, este chiar singurape care o ador5, pentru care gi-ar da viafa ca sd ii fie peplac, gi alte fraze asemdndtoare, pe care doar urechilesofiei legitime au dreptul sd le audd, domnul Pommiernu rdmdne tocmai fidel credin{ei conjugale. Cu toateacestea, nu comite un adulter."

Fiind nemul{umit de aceastd demonstratie, prietenulmeu ?l interpeleazd, spre marele meu regret, pe un con-frate de-al sdu gi il pune la curent. Acest lucru ii permitecelui din urmd sd proclame cAt il lin buzele:

,,O ! Sunt nenumdrate cazuri... Am analizat maimulte adultere in romanele mele gi pot sd md flatez cd

19

am avut un oarecare succes..."ME intrebam unde vrea sd ajungS, f5cdndu-i tot

felul de complimente referitor la talentul sdu de psi-holog. Autorul protesteaz5, igi critici operele, demon-streazd punctele lor sensibile, apoi imi cere pdrerea. Seface astfel cd a trebuit sE discut intr-o adevdratd ploaiede saliv5 despre o carte pe care nu am citit-o. La sfdrgit,romancierul imi zice:

,,Foarte frumoasE, definitia domniei tale. Foartefrumoasd ! Totugi, ca sd vorbesc cu rigoare, nu ag spunechiar deloc sd este corectd, ci mai degrabd explicitS.

$ti[i romanul meu ,Cdnd dragostea moare...' Ei bine,amintifi-v5 de episodul in care contele Adh6mar-Achillede Saint Genou, degi cdsdtorit cu baroana Ad6laide dela Vacherie, ii promite frumoasei Marte cd o va lua desofie, cu scopul de a o cuceri prin orice mijloace. Esteun moment de-a dreptul patetic. Marthe, deja pe jumS-

tate pierdutS, ii promite contelui cd Tgi va lipi buzele deale sale. Este clar cd domnul conte Ti este infidel so[iei,fErE ins5 a se consuma un adulter..."

Arn iegit apoi la plimbare intr-o stare jalnicS. Cesd fac ? Sd renun! ? insd, numai ideea viitoaretor con-solSri din partea prietenilor tmi dddurd curaj. Am decisastfel sd continui, indiferent de ce se va int6mpla.

Amintindu-mi foarte bine de proverbul: ,,AvemcAteodatd nevoie 9i de cineva mai mare ca noi," m-amdus la un celebru profesor de filozofie, membru al maimultor academii gi care avea mai multe distincfii una mailmportantd decdt cealaltS. M-a primit foarte bine. dupdmai multe sferturi de ord de agteptat in anticamer5, i-am

2A

explicat motivul vizitei, iar acesta a rdspuns grdbit:

- Cu plScere, domnule !Acest cuvdnt provine dinlatinul adulter, care, nici nu mai este nevoie sE vE spun,are acelasi sens. Este format din ad, care inseamni,cdtre' $i alter, care inseamni , un altul.' Avem deasemenea verbul adulterare, a cdrui semnificafie, pre-cum 9i echivalent francez, este a falsifica, a denatura,de exemplu, amestecdnd o anumiti substan{5 cu o altade calitate inferioarS. La figurat, acest verb se folosegtecu sensul a altera, a deforma, a vicia. De asemenea, segdsegte in substantivul adulterism, care servegte la

desemnarea unui apelativ deformat.Mai departe, celebrul profesor a consimfit sE imi

explice cd atunci cdnd i se scrie numele intr-un cuv6nt qi

cu d mare, c6nd ar fi fost normal sE i se scrie cu apostrof,se comite un ,,adulterism." A continuat prin a-mi da detaliifoarte interesante despre operele sale, despre modul sdude lucru, gi mi-a ardtat imagini Tn care era reprezentat inarmdturS. Dupi aceasta, mi-a spus cd este agteptat demai bine de o jumdtate de ord in cealaltd parte a oragului

9i gi-a cerut scuze cd trebuie sd plece.Profesorul a fost foarte politicos, dar acest lucru

nu m-a ajutat sd avansez.Ca sd nu mai vorbesc de cdt rdu mi-au fScut pri-

etenii. Foarte adesea, sunt chiar insuportabili, pentru cdse transformd Tn purtEtorii de cuvdnt al AdevdruluiAbsolut, ceea ce ii face, pe onoarea mea, persoanefoarte dezagreabile. Pot sd fie insd cdt se poate deprefiogi atunci cdnd ]ucreazd in interesul meu. Prietenulmeu, Pierre, a venit la mine cu un aer vesel.

21

- Evrica ! O am, a strigat acesta.

-Ceai?- Definifia ta?

-A!Dragul meu.,.Cunosc aceasti posturS. Tnceteazd cu

recunogtinfa. Nu mai sunt idealist in seara asta. Cdt egtidispus si plStegti?

Pretenfia sa mi s-a pSrut exorbitantS. Cine mdputea asigura cE definitia avea sd reuneascd acele ca-lit5fi absolut necesare ?

- Fdrd tdrguieli ! Am dus mdna cdtre un vechidic{ionar. Vrei sE plStegti? Spune, da sau nu ?

Atunci promit, pldtesc chiar in avans.

- latd !

lau foaia de hdrtie cu o usoard nerdbdare.

- Ei bine ?

- Pierre, egti un inger !

M5 grdbesc atunci sd transcriu:

DEFtNtTtE

Adulterulinseamnd a intra intr-un pat strdinsau a intra cu violenld in patul alcuiva.

Fdrd echivoc, sunt salvat.in seara aceea, in cadrul unei mici reuniuni intre

prieteni, m-am mai lSsat pScdlit o dat5, at6t eram debucuros.

Totugi, prietenul meu, romancierul, cere sd iacuvAntul:

22

- Se admitem pentru o secundi cE sunt voluntarin Revolufie. Sunt fiul unei gr5dindrese gi al unui gef decafenea sau al unui dulgher, nu are nici o importan!5.Am recrutat. am participat peste tot la bdtSlii:Jemmapes, Fleurus gi la Rin. Am urcat in grad. Ti batempe austrieci la [/ar"engo. Seara, iatS-md deja colonel Tn

batalionul 23, de vdnStoare. Sunt cazat intr-urn castelsplendid. Stdpfina castelului md privegte ca 9i cum ag fiun rdufdcdtor. Vrea sE mE cazeze la etaj, intr-o camerSplinb de rnucegai" Eu md ?nfurii, dar aceasta nu parecdtugi de pufin intimidatS. Sunt orb de furie. Cer sE ampropria rnea camerS. Aceasta refuzd. Fo(ez ugile qi mdculc Tn patul stdpdnei castelului, in timp ce aceasta seretrage la etaj, fn camera cea ud5. Rezultatul este cdann indeplinit condiliile defini{iei domniei tale fdrd acornite un adulter.

Numai diavolul ii aduce pe romancieri cupovegtile lor cu tot !

Deceplia mea fu remarcatd gi ii bucurd pe pri-

etenii mei. Unul dintre ei, care, slavd cerului, nu estescriitor, dar mare amator de cdrli gi bun cunoscdtor al

anticilor, imi zise p6nd la urm5:

- Pentru ce egti supdrat? Definitia ta, iat-o...Eu am Tnceput sE protestez, ins5.

- Ce a lipsit ? Nu este suficient de clarb ?

- Fdrd indoialS !

- Oare dd nagtere la ambiguitSli sau la inter-pretdri false ?

- Nu, dar...

- La naiba, zdu dacd mai infeleg !Atunci, ce este ?

23

- Gdsesc cd este doar prea elevatd ! Cred cd pu-blicul...

- Deci aga ! Ji-e teamd cd publicul !... Dar dec6nd este gi publicul Ssta un mare Tartuffe ? Tot respec-tul pentru public ! Pentru urechile prea caste, pentrupudoarea sa ! Publicul este ca o feti(d mdmoasd carearatd ca un bbiat gi face pe virgina imediat ce a intratsub un acoperig familial. Dacd publicul este scdrbit atdtde repede, ar fi bine sd Tnceapi prin a fi pufin maidecent ! Dacd urechile sale delicate nu suportd anumitecuvinte, sd inceapd prin a nu mai comite actele desem-nate de respectivele cuvinte. Ce vremuri trdim... Viciulface ravagii, dar nu avem voie sd ii spunem pe nume...coruptia domnegte, dar ne convine sd tdcem. Se facetrafic cu orice, dar este mai convenabil sd inchidemochii. Pentru numele lui Dumnezeu ! ii prefer de o miede ori mai mult pe antici. Cel pufin, spuneau lucrurilor penume. Acum, trebuie sd se elaboreze. Trebuie sE nepunem piedestal la fiecare cuvdnt, de parcd ar fi statu-ie" lar adevdrul nu este permis a fi spus decdt Tn latindsau greac5.

incepu astfel o discu{ie foarte vie intre admiratorulanticilor gi romancierul partizan al adevdrurilor trecuteylrintr-un voal transparent, ceea ce le face gi mai derlorit.

- Egti un pervers, un decadent !

- lar tu egti un naturalist !

Unul vroia o definilie elevat5, asemenea uneidefinifii medicale. Celdlalt vroia o cochet5rie, cizelatd gi

cu un oarecare voal, dar foarte picantS.