fosa-septica_baleni

17
MANUAL TEHNIC (Instructiuni de instalare si intretinere) ECO IMO 4 ECO SLIM 5 ECO IMO 6 ECO IMO 10 ECO IMO 15 ECO IMO 20 ECO IMO 25 ECO IMO 30 www.kubik-prom.ro

Transcript of fosa-septica_baleni

  • MANUAL TEHNIC(Instructiuni de instalare si intretinere)

    ECO IMO 4ECO SLIM 5ECO IMO 6ECO IMO 10ECO IMO 15ECO IMO 20ECO IMO 25ECO IMO 30

    www.kubik-prom.ro

  • Stimati clienti,V mulumim c ai achiziionat o unitate de tratare a apelor reziduale i suntem siguri c vei fi pe deplin mulumii de performanele acesteia.Produsul este conform cu standardele naionale ale rilor membre UE care adopt standardele europene armonizate UNI EN12566-3/2005.

    Prezentul manual tehnic nsoete fiecare produs i conine toate datele tehnice i constructive necesare cunoaterii modului de montare, funcionare i exploatare a foselor biologice tip IMHOFF, astfel nct s se realizeze o utilizare optim a acesteia. De aceea considerm c este de datoria noastr s v facem cunoscute urmtoarele: pentru a evita situaiile neplcute este obligatoriu citirea cu atenie a acestui Manual Tehnic; montarea foselor biologice tip IMHOFF sa se faca, pe cat posibil, de ctre o firm specializat; n cazul unor defeciuni datorate montajului necorespunztor care poate duce la fisurarea fosei sau la alte defeciuni, firmei noastre nu-i revine nici o obligaie fa de dvs.

    V mulumim pentru alegerea fcut de dvs. i sperm s ne considerai furnizorul dvs i n viitor.

    Cu deosebit respect, Kubik Promotion srl

    www.kubik-prom.ro

  • Sumar

    SUMAR

    Normative de referinta.........................................................................................................pag. 1Descrierea produsului..........................................................................................................pag. 3Domenii de aplicare.............................................................................................................pag. 3Principiu de functionare.......................................................................................................pag. 3Dimensiunile foselor septice................................................................................................pag. 4Identificarea partilor componente........................................................................................pag. 5Descrierea procesului de functionare..................................................................................pag. 5Bioactivatorul si utilizarea lui.............................................................................................pag. 6Drenajul subteran.................................................................................................................pag. 7Norme de instalare...............................................................................................................pag. 11Recomandari........................................................................................................................pag. 11Metode de instalare......................................................................................................... ....pag. 12Ingropare fara structura de protectie....................................................................................pag. 12Ingropare cu structura de protectie......................................................................................pag. 13Accesorii...............................................................................................................................pag. 14

    7 Motive pentru a alege produsele noastre

    Usoare si rezistente

    Ecologice si reciclabile

    Economice

    Rezistente la variatii de temperatura

    Usor de transportat

    Usor de instalat

    Rezistente la agentii chimicisi imuni la licheni si mucegai

    www.kubik-prom.ro

  • Normative de Referinta

    NORMATIVUL EUROPEAN DE REFERINTA UNI EN 12566-3/2006Rezumat:standardul defineste cerintele generale referitoare la statii de epurare prefabricate si/sauasamblate in situl,utilizate pentru epurarea apelor uzate menajere pana la 50 locuitori echivalenti.

    NORMA EUROPEAN DE REFERIN EN 858-1 / 2002858-1 / 2002 Separatoare de lichide usoare (de exemplu hidrocarburi).Partea 1: Principii pentru proiectare, performane i ncercri, marcare i controlul calitii.858-1 / 2002 / A1:2005 Separatoare de lichide usoare (de exemplu hidrocarburi).Partea 1: Principii pentru proiectare, performane i ncercri, marcare i controlul calitii.Prin lichid uor se nelege lichidul cu mas volumetric mai mic sau egal cu 0,95 g/cmc, practic sau total insolubil sau insaponificabil.

    NORMA EUROPEAN DE REFERIN EN 1258-1 / 20041258-1 / 2004 Separatoare de grsimi.Partea 1: Principii pentru proiectare, performane i ncercri, marcare i controlul calitii.Prin lichid uor se nelege lichidul cu mas volumetric mai mic sau egal cu 0,95 g/cmc, practic sau total insolubil sau insaponificabil.

    ARMONIZAREA CU NORMATIVELE EUROPENEDirectiva europeana nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluata prin H.G. nr.188/2002, care cuprinde normativele tehnice de protectia apelor: NTPA 001, NTPA 002 si NTPA 011/2002.

    NORMATIVUL ROMAN DE REFERINTA NTPA 002/2002Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in canalizare sau, cand este posibil, deversare in sol aprobat prin H.G. Nr.188/28.02.2002

    NORMATIVUL ROMAN DE REFERINTA NTPA 001/2002Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali. Prevederile prezentului act normativ se aplica si la evacuarea apelor uzate in soluri permeabile sau in depresiuni cu scurgere asigurata natural (art.10).Valorile limita admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului epurat pe durata functionarii sistemului de epurare s-au selectatdin NTPA 001/2002 in tabelul de mai jos:

    1www.kubik-prom.ro

  • Normative de Referinta

    * - Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 si 70 mg/l pentru CCO-CR se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile noi, extinderi sau retehnologizari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 si 125 mg/l pentru CCO-CR** - Vezi art.7, aliniatul (2) din anexa la NTPA 011/2002.*** - Valorile din afar parantezei se vor respecta pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr.2 din Anexa la norma tehnica NTPA 011/2002.

    2www.kubik-prom.ro

  • 1Fose biologice de tip IMHOFF

    DESCRIEREA PRODUSULUIFosele biologice de tip IMHOFF sunt unitati de tratare primara, gen anaerob, a apelor reziduale care provin din instalatiile sanitare civile sau industriale. Ele sunt utilizate pe scara larga in realizarea instalatii de epurare noi sau in reconditionarea instalatiilor vechi, intrucat reprezinta sectiuni de pretratare utile pentru fluidizarea incarcaturii poluante a agentului de scurgere. Principala caracteristica a foselor septice de tip IMHOFF este ca asigura in mod natural, fara substante de prelucrare chimica, epurarea apei uzate pana la parametrii prevazuti de normele legale, in functie de numarul de utilizatori.

    DOMENII DE APLICARELocuinte particulare, nuclee rezidentiale, restaurante, scoli, pensiuni, policlinici, etc.

    PRINCIPIUL DE FUNCTIONAREFosele biologice de tip IMHOFF sunt confectionate din PE (polietilena lineara), material de inalta rezistenta, reciclabil integral. Ele sunt alcatuite dintr-un bazin principal, denumit bazin de sedimentare, si un bazin de decantare, prezent in bazinul de sedimentare. Principiul de functionare este de tip anaerob cu descompunerea si fermentarea materiilor poluante(fecale) din apele menajere,prin intermediul bacteriilor ce se formeaza in lipsa oxigenului.

    Model Standard

    Model Slim

    3www.kubik-prom.rowww.kubik-prom.ro

  • Dimensiunile foselor de tip IMHOFF

    L.E.*- (Locuitori Echivalenti) reprezinta numarul utilizatorilor intr-o exploatare casnica, conformNormelor Europene care considera ca consumul mediu de apa este de 170 200 litri / zi / locuitor.

    Fosele biologice de tip IMHOFF se aleg in functie de numarul de utilizatori. Alegerea volumului mai mare nu compromite functionarea fosei ci dimpotriva, scade frecventa vidanjarilor.

    4

  • DESCRIEREA PROCESULUI DE FUNCTIONAREApele uzate intra prin orificiul de intrare in bazinul de fermentare unde, sub actiunea bacteriilor anaerobe si pe baza legilor fizicii de separare gravimetrica lichid-lichid, lichid-solid, are loc descompunerea si separarea materiilor usoare si a celor sedimentabile. In urma acestui proces de separare se formeaza namolul poluant care se depune prin fanta de evacuare in zona de sedimentare, de unde se indeparteaza dupa o perioada de timp, prin vidanjare. Apele tratate rezultate se evacueaza pe pricipiul vaselor comunicante, in puturi absorbante sau drenuri subterane, de unde vor fi preluate de vasele capilare ale solului care vor actiona in continuare ca un filtru biologic. Avantajele acestei solutii consta in faptul ca volumul deseurilor care se vidanjeaza este foarte mic, comparativ cu volumul corespunzator al depozitului sedimentar, deoarece acesta, prin actiunea bacteriilor anaerobe se mineralizeaza si pierde din continutul de apa. In urma proceselor de fermentare se formeaza biogaz, care se evacueaza in atmosfera prin orificiul special creat pentru asta.

    Fose biologice de tip IMHOFF

    1 2

    4

    5

    6

    7

    8

    1 2

    IDENTIFICAREA PARTILOR COMPONENTE

    1 Orificiu intrare ape menajere;2 Orificiu evacuare ape partial epurate;3 Capac pentru inspectie si vidanjare;4 Zona de descompunere (decantare);5 Zona de sedimentare;6 Orificiu evacuare biogaz;7 Zona de inspectie;8 Orificiu de acces pentru vidanjare;

    PERFORMANTEFosele biologice de tip IMHOFF, prin tratarea apelorreziduale, asigura urmatoarele:

    Indepartarea componentei organice a namolului ~50%; Indepartarea materiilor sedimentabile ~90%; Reducerea CBO5* (consum biochimic de oxigen) fata de incarcarea efluentului ~40%;

    2

    3

    15www.kubik-prom.ro

  • 1Bioactivatorul

    COMPOZITIE micro organisme saprofite tip bacillus subtilis de origine naturala; alge marine si oligoelemente; enzime de calitate alimentara (protease, amylase, cellulase, lipase); bicarbonat de sodiu;

    ACTIVITATE BIOLOGICAIn prezenta microorganismelor saprofite de tip bacillus subtilis in biomasa din care sunt compuse apele uzate, are loc activarea procesului de epurare anaeroba;Procesul de epurare anaeroba consta in dizolvarea si digerarea de catre microorganisme a resturilor de natura organica (materii fecale, grasimi animale si vegetale, etc) prin actiunea de metabolizare a acestora. Prezenta enzimelor are rol de a cataliza acest proces;Ca urmare a acestui proces, are loc o reducere cantitativa a incarcarii organice cu materii poluante din apa tratata, cu valori cuprinse intre 60-90%;Prin activitatea specifica bacillus subtilis suprima aparitia si dezvoltarea altor tipuri de micro organisme implicate in procesul de fermentare anaeroba producatoare de hidrogen sulfurat; Din punct de vedere al reactiilor chimice, in acest proces are loc descompunerea compusilor organici in apa, dioxid de carbon, azot atmosferic;

    6www.kubik-prom.rowww.kubik-prom.ro

    PARAMETRII DE FOLOSIRE

    Temperatura optima pentru dezvoltarea si activitatea micro organismelor, este cuprinsa in intervalul 120-380C. La temperaturi mai mici de 70C, micro organismele isi reduc activitatea, dar nu sunt distruse; concentratia optima de micro organisme este asigurata printr-un dozaj corespunzator de BIOACTIVATOR, in functie de volumul bazinului in care sunt colectate apele uzate. In mod uzual se folosesc 100g/m3. La intervale regulate (lunar) se va improspata cultura de micro organisme prin adaugarea de 10g/m3 BIOACTIVATOR.

  • Drenajul Subteran

    EVACUAREA APEI TRATATE IN DRENAJ SUBTERANLichidul tratat care Iese prin orificiul de evacuare, cu un grad de poluare sub limita admis de normele europene n vigoare (numai n cazul cnd ceea ce intr n fosa septic este conform cu normele europene), poate fi deversat n sol printr-un sistem de drenare. Aceasta reprezint cea de a doua faz de epurare a apelor reziduale. Epurarea reziduurilor n sol are loc n timpul filtrrii substanelor lichide n teren. Aici ncepe un proces de descompunere biologic a substanelor organice solubile n ap. Descompunerea se realizeaz n stratul aflat sub suprafaa de deversare a reziduurilor. Aceast descompunere se face pn la compui minerali, acetia fiind constitueni normali ai pmntului. Un rol esenial n acest proces l joac bacteriile aerobe, care descompun reziduurile prin valorificarea oxigenului din aerul care se acumuleaz n aa numitele nie de oxigen din sol. Apele reziduale deversate se scurg pe rnd prin diverse straturi ale solului, pentru a ptrunde n faza final a procesului de epurare n apele freatice ale solului deja sub form de elemente curate.

    7www.kubik-prom.ro

  • Cerinte pentru realizarea campurilor de drenaj :1. Solul in care se va executa drenajul trebuie sa nu fie excesiv nisipos pentru a nu permite infiltrarea imediata a apei tratate in panza freatica, dar nici excesiv argilos pentru ca retine prea mult apa tratata. Se va lua in considerare solul de la o adancime egala si mai mare decat cea la care se instaleaza liniile de drenaj.2. Liniile de drenaj se vor amplasa astfel incat sa se pastreze o cota de cel putin 2 metri fata de panza freatica cea mai apropiata.3. Panta campului de drenaj trebuie sa fie minim 1% si nu trebuie sa se gaseasca intr-o arie susceptibila de alunecari (in cazul pantelor mari, liniile de drenaj se vor amplasa in scara, paralel cu panta).4. Reteaua de drenaj trebuie amplasata la o distanta mai mare de 10 de metri de orice put sau sursa de apa potabila.Se va consulta orice alta sursa de date publica sau privata pentru a estima adancimea apei subterane care trebuie sa fie cu cel putin cu 2 metri mai jos decat fundul liniei de drenaj.Testul de permeabilitate trebuie efectuat dupa finalizarea examinarii terenului.La fixarea locului de amplasare al drenajului se va lua in consideratie relieful, calitatea solului, cantitatea de precipitatii care variaza de la o regiune la alta, distanta pana la panza freatica, dar si calitatea apelor rezultate din tratamentul apelor menajere.

    Apa deversata din fosele septice va fi preluata de vasele capilare ale solului care vor actiona ca un filtru biologic prin procesul de biodegradare anaeroba asupra efluentului dispersat uniform in sol prin reteaua drenanta. Gradul de purificare finala depinde intotdeauna de factorii de incarcare si nivelul concentratiei de materii totale in suspensie, activitatea bacteriologica si de asemenea distanta pana la intalnirea cu apele subterane.Cu cat volumul de dimensionare al fosei este mai mare, se considera ca s-a efectuat si epurarea biologica deci in consecinta, vor necesita intotdeauna conditii mai lejere legate de suprafata minima a campului de drenaj. Campul de dispersie al apei drenate este in general 1 metru pe directie orizontala si 0,7 metri pe adancime de la linia campului de drenaj. Pentru mentinerea calitatatii apei din sol, panza freatica si puturi de apa potabila in concordanta cu normele sanitare se vor impune distante minime de siguranta pentru drenajul apelor menajere astfel :- Drenajul se executa la cel putin 1 metru adancime fata de de cota 0 a solului - Partea inferioara a liniei de drenaj va fi la cel putin 2 metri deasupra panzei freatice- Se va pastra o distanta minima de 10 de metri pe orizontala fata de orice sursa de apa potabila.

    Drenajul Subteran

    18www.kubik-prom.ro

  • Elemente de executie a campului de drenajSuprafata minima de drenaj necesara pentru apa menajera produsa de o persoana este determinata de gradul de permebilitate a solului si de randamentul sistemului de tratare. Literatura de specialitaterecomanda dimensionarea cimpurilor de infiltrare subterana functie de tipul solurilor astfel:

    Determinarea exacta se poate face cu un test de permeabilitate a solului, unde se va detemina exact lungimea necesara a tuburilor pentru drenaj.

    Forma campului de drenaj poate fi astfel:

    Drenajul Subteran

    9www.kubik-prom.ro

  • Linia de drenaj este definita ca o excavatie cu latimea de 40-60 cm si cu adancimea de 100-150 cm, utilizand o metoda uzuala de umplere de jur imprejur a conductei de drenaj cu piatra concasata (driblura) 35-70 mm, dupa cum este prezentat in figura de mai jos. Sub stratul de driblura si conducta de drenaj se poate aseza un strat de nisip de 15 cm grosime. Driblura va fi de asemenea utilizata pentru a proteja linia de drenaj inainte de umpelerea cu pamant. Se mai recomanda ca pamantul de umplutura de la suprafata sa prezinte o panta, astfel incat sa nu permita stationarea indelungata a apelor de suprafata deasupra liniilor de drenaj, sau acoperirea agregatului de deasupra conductei de drenaj cu folie de polietilena si apoi acoperirea acesteia cu pamant.

    Drenajul Subteran

    Teava de drenaj este confectionata din teava de PE sau PVC cu diametrul 110 mm, prevazuta cu fante sau gauri cu diametru intre 3 si 6 mm in treimea inferioara (drenaj de evacuare). Partea superioara a conductei de drenaj nu trebuie prevazuta cu gauri sau fante, pentru a nu preluat apa pluviala.Teava de drenaj poate sa aiba o lungime de maxim 20 de metri si trebuie sa respecte panta de scurgere de minim 1:100, iar distanta dintre doua tevi de drenaj trebuie sa fie de minim 2 metri.Pentru terenuri impermeabile, campurile de drenaj subterane pot fi inlocuite cu platouri absorbante. Platourile constau din bazine subterane etanse, umplute cu piatra sparta la partea inferioara si cu sol vegetal la cea superioara. Adincimea bazinelor este de ~ 0,70 m, suprafata minima pentru 1 locuitor fiind de 5,00 mp.

    110www.kubik-prom.ro

  • Amplasamentul bazinului septic trebuie s corespund urmtoarelor cerine l condiii:- s se asigure pe ct posibil curgerea apei prin gravitaie n toate compartimentele fosei septice;- s fie aezat n exteriorul imobilelor la o deprtare de cel puin un metru de fundaie i la nu mai puin de 10 metri de orice pu sau bazin de ap potabil;- s se asigure accesul uor pentru vidanjare;- solul trebuie s prezinte un factor de permeabilitate la ap corespunztor (nisipos), pentru a servi drept receptor al apelor epurate;' se recomand efectuarea unor evaluri a coeficientului de permeabilitate la ap a solului, cunoscut sub numele de test de percolare;- se recomand construirea de ziduri de protecie pentru zonele cu risc de inundaie.

    Norme de Instalare

    La racordarea i utilizarea fosei biologice de tip Imhoff trebuie inut cont de cteva reguli pentru a obine o exploatare eficient:- apele pluviale nu trebuie canalizate spre bazinul septic i nici drenurile cldirilor;- se recomand ca nainte de intrarea apelor uzate n bazinul septic, acestea trebuie s-i "rup presiunea" trecnd printr-un cmin vizitabil.- n locuinele n care se folosete intens buctria trebuie instalat un degresator;- vidanjarea s nu fie total, respectiv s mai rmn aproximativ 10% din nmolul poluant, acesta urmnd s asigure renceperea rapid a procesului de digestie;- bazinul septic nu necesit ntreinere i nu trebuie folosii dezinfectani, soluii de sod sau alte soluii chimice;- n bazinul septic nu trebuie s aib acces impuriti care nu sufer biodegradri (ex: erveele, resturi de igri, crpe, mijloace de igien personal, etc). Ele pot cauza nfundarea evilor i n consecin funcionarea necorespunztoare a sistemului de epurare.- pentru o intretinere cat mai corespunzatoare si pentru a garanta o perioda mai mare intre vidanjari, se recomanda utilizarea la un interval de 6 luni a 100g /mc de bioactivator.

    IMPORTANT:Procesul de epurare biologic n lipsa oxigenului (anaerobic) se obine numai cu bazinele de descompunere (4) i de sedimentarefermentare (5) pline.ODATA VIDANJATA, FOSA SEPTICA TREBUIE UMPLUTA CU APA IMEDIAT !

    Recomandari

    111www.kubik-prom.ro

  • Metode de ingropare

    Montarea foselor biologice de tip IMHOFF se face prin ingropare: fara structura deprotectie sau ingropare cu structura de protectie, in asa masura incat sa se asigure accesul pentru vidanjare si verificare periodica. Aceste metode depind de structura solului si de adancimea la care se vor monta fosele biologice. Indiferent de metoda de ingropare, trebuie sapata o groapa cu dimensiunile mai mari cu 30 cm fata de dimensiunile fosei.

    ATENTIE: La ingroparea fara structura de protectie, fosele biologice pot fi acoperite cu un strat de pamant cu o grosime de maxim 30 cm!

    NGROPAREA FR STRUCTUR DE PROTECIE Fosa biologica trebuie s fie integral ngropat n pmnt. Ffiind prevzut cu un orificiu de evacuare a biogazului format, pentru evitarea mirosurilor urte, se va monta un tub ce va asigura eliberarea biogazului in atmosfera. .Pentru ngroparea bazinului trebuie spat o groap cu dimensiunile mai mari cu 30 cm fa de cele ale bazinului.Baza gropii trebuie realizat plan i rezistent pentru a suporta sarcina produs de fosa plina, printr-un strat de nisip de 10 - 15 cm compactat, care asigur o aezare stabil a fosei.Trebuie evitat contactul cu suprafee aspre. Inainte de instalarea fosei biologice n groap, trebuie stabilite punctele de localizare a orificiilor de intrare i de evacuare a apei. Acoperirea bazinului septic cu pmnt, trebuie executat dup ce acesta va fi umplut cu ap pn la jumtatea volumului maxim, pentru a se evita deformarea produsului.Nivelul umplerii cu pmnt pn la nivelul evii de evacuare nu trebuie s depeasc nivelul de umplere al bazinului cu ap.Operaiunea de umplere: se folosete pmntul provenit din spturi, verificndu-se s nu conin pietre cu margini ascuite i, executat n straturi de cca. 30 cm odat i compactat. In timpul acoperirii bazinului, acesta este umplut simultan cu ap, verificndu-se constant poziionarea i localizarea bazinului.Dac malurile gropii se surp uor, se va turna un strat de beton de cel puin 15 cm grosime. n cazul circulaiei pietonale sau a circulaiei autoturismelor, umplerea superioar trebuie executat dup instruciunile unui tehnician specializat n acest sens.

    112www.kubik-prom.ro

  • NGROPAREA CU STRUCTURA DE PROTECIE n cazul n care fosa biologica este instalat n zone cu terenuri mltinoase sau cnd pnza freatic este aproape de fundul gropii, existnd posibilitatea de a fi inundat, fosa trebuie protejata cu o structur monolit din beton.Indiferent de soluia aleas, odat introdusa fosa n groap, poate fi acoperit cu condiia s fie asigurat accesul pentru vidanjare i accesul la racordul pentru evacuarea biogazului.

    Metode de ingropare

    113www.kubik-prom.ro

  • Accesorii

    114www.kubik-prom.ro

    MANON DE PRELUNGIREDotat cu un lact de siguran cu cheie Cod INPOZ 320: pentru rezervoare cu capac de nchidere 320 - dimensiuni 52x62H Cod INPOZ 60: pentru rezervoare cu capac de nchidere 420 - dimensiuni 52x62H

    CMIN DE VIZITAREPentru exigenele instalaiei a fost realizat un cmin monobloc cu opt fee, care este ntrebuinat la realizarea diferitelor soluii propuse: acesta poate avea rolul de cmin de inspecie, precum icel de cmin de derivare/repartizare sau de rezervor de nivel (pentru fitoepurare). Forma deosebit permite realizarea cu uurin a conectrii cu direcie la 45 sau multiplii ai acestuia. Cod.: POZ 100 - Capac de nchidere 320 - dimensiuni 48x75H

    BIOACTIVATORAccelerator de formare a bacteriilor

    Slide 1Slide 2Slide 3Slide 4Slide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10Slide 11Slide 12Slide 13Slide 14Slide 15Slide 16Slide 17