Ludmila Andronic: „Ar trebui un purgatoriu, atunci când oamenii pur și simplu vor renunța să mai consume produsul jurnalistic”

Despre primul Forum al mass media din R.Moldova, în dialog cu experta în comunicare Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă.

28.10.2015

La Chișinău se desfășoară Forumul mass media din Republica Moldova – o reuniune largă cu participarea oamenilor de presă, dar şi a oficialităților de la vârf. Care sunt problemele cele mai arzătoare pentru mass media din Republica Moldova, probleme abordate în regim de criză la forum, şi cum pot fi depăşite?  Vom discuta astăzi cu experta în comunicare Ludmila Andronic, președinta Consiliului de presă.

Europa Liberă: Așadar, o reuniune de amploare a oamenilor din presă, Forumul mass-media din Republica Moldova, o participare largă, oameni din presă și oficialități, ce şi-a dorit, de fapt, forumul de la bun început?

Ludmila Andronic: „Forumul a fost gândit ca un format de discuții și de punere a bazelor pentru activitățile noastre ulterioare în comun cu guvernanții, dar și de sine stătător. Nu mai este pentru nimeni o taină sau este foarte evident că în Republica Moldova, în mass-media se întâmplă lucruri destul de neplăcute și avem impresia că atât presa cât și guvernanții sunt victimele propriilor capcane întinse împreună, unii pentru alții prin intermediul mass-media. Acest lucru a devalorizat la un moment dat din importanța presei în Republica Moldova și a lipsit-o de încredere din partea populației. Dacă ne uităm la ultimele sondaje de opinie vedem că presa nu se mai bucură de același grad de încredere pe care îl avea. Acest forul este o încercare de a revedea acțiunile noastre pe care le-am întreprins anterior și le-am prezentat guvernării în vederea creării unui cadru strategic de dezvoltare a mass-mediei, a unor reforme care se impun, dar ele au fost uitate, poate deliberat, poate din lipsă de timp sau pentru că mai puțină atenție se acordă presei în general. Pe de altă parte, s-a vrut și o discuție în breaslă ca să ne trezim un pic și să recunoaștem în sfârșit că suntem în grave probleme și că este cazul nu doar să cerem de la guvernanți un cadru reglementator acolo unde este cazul, dar să ne schimbăm și noi un pic metodele prin care abordăm meseria pe care o facem.”

Europa Liberă: Cât de deferită este înțelegerea problemelor cu care se confruntă mass media, vorbind de oamenii de presă și decidenții politici?

Ludmila Andronic: „Îmi pare rău să constat, dar în mare parte aproape că este egală, chiar dacă la nivel de discurs se prezintă diferit. Ieri am auzit opinii contradictorii desigur. Unii din mass-media, considerând că mai degrabă cei de la guvernare și elementele economice își aduc o amprentă nefastă asupra mass-media. Cei de la guvernare s-au plâns și ei pe mass-media. Ieri, ca si orice alt om care se simte parte a unui grup de organizare a unui eveniment am consultat presa care a apărut ulterior. Vreau să vă spun că în foarte multe cazuri, dacă judec după titlurile și știrile care au fost făcute de la acest eveniment, constat că abordarea este exact aceeași, de o pseudo agendă pe care o creăm.”

Europa Liberă: O pseudo agendă, asta însemnând ce, doamnă Andronic?

Ludmila Andronic: „O pseudo agendă asta însemnând scoaterea în evidență a unor detalii care, de fapt, nu constituie miezul problemei, dar fac deliciul publicului și deliciul politicienilor și umbrirea evenimentului sau știrii de facto.”

Europa Liberă: Asta ar însemna și acele capcane de care vorbeați și în care au nimerit atât politicienii, cât și ziariștii. Înțelegem, din acest punct de vedere, ce ar presupune o capcană pentru breasla jurnalistică, dar acre ar fi capcanele autorităților, să spunem, oamenilor din politică care își doresc o anume imagine?

Ludmila Andronic: „Oamenii din politică nu doar își doresc o imagine. Ei au încercat să investească în această imagine cumpărând cât mai multe mass-medii și devenind proprietari de media. La un moment dat, cerându-și drepturile așa între ghilimele de proprietar, de a fi nu doar promovați excesiv de către propriile media, dar de a nu-i promova pe alți politicieni sau de a-i arăta într-o lumină negativă. Și astfel, încetul cu încetul, mass-media din Republica Moldova, de la funcția ei de a aduce știri, de a informa populația, s-a transformat într-un teren de dezbateri permanente în care știrile sunt de fapt declarațiile, sau declarațiile sunt transformate în știri. Ieri am văzut exact același lucru. Nu a fost importantă problema în sine, nu a fost important scopul pentru care ne-am reunit, nu au fost importante nici măcar unele critici care ar fi fost normal să ni se aducă, pentru că ar fi fost și o mulțime de motive pentru care să fim criticați inclusiv. Important a fost ce au declarat unii politicieni, dacă asta se lipește cu adevărul pe care îl credem noi despre ei și așa  mai departe.”

Europa Liberă: Și în acest caz care ar fi soluția, ce ar trebui să se facă pentru a scoate mass-media de sub o menire străină ei?

Ludmila Andronic: „Mie îmi pare rău să spun lucru acesta, dar se pare că la un moment ar trebui un purgatoriu, atunci când oamenii pur și simplu vor renunța să mai consume produsul jurnalistic, am în vedere toate știrile vor avea un rating zero, ziarele nu vor fi cumpărate și asta va bate buzunarul celor care sunt proprietarii media, poate atunci se vor trezi și vor înțelege că oamenii nu mai consumă acest produs. Și iată poate atunci presa își va aminti că de fapt are o cu totul altă menire.”

Europa Liberă: Dar cum să ajungă telespectatorul să înțeleagă care este o știre bună, realizată corect, echidistant?

Ludmila Andronic: „Este formula cea mai simplă. Știrea trebuie să aibă la bază un motiv, nu neapărat un eveniment organizat, dar ceva foarte important. Știrea nu mai este o informație despre ceva care s-a întâmplat o săptămână în urmă sau trei zile în urmă, știrea este o informație despre un lucru care s-a întâmplat întrecutul imediat sau se va întâmpla în viitorul imediat, are minim trei surse care nu se repetă ca și opinie în mod obligatoriu, cum se întâmplă acum, și este utilă omului care o citește sau o ascultă.”

Europa Liberă: Participanții la forum îşi doresc la capătul evenimentului o „foaie de parcurs” pentru autorităţi care să aibă ca ţintă crearea unui „climat de concurenţă loială şi independentă editorială a instituțiilor mass-media din R. Moldova”. Ce inspiră încredere sau speranță că, după atâția ani, politicienii chiar se vor lăsa înduplecați să accepte schimbarea lucrurilor în bine? 

Ludmila Andronic: „Eu nu cred în minuni și nu cred lucrul acesta se va întâmpla uluitor de repede, dar, cum ziceam, ei s-au văzut prizonieri ai propriilor capcane. Există un set de documente care ar putea soluționa situația creată. Este vorba de un nou Cod al Audiovizualului care ar corespunde realităților timpului, este vorba despre o nouă lege a publicității care ar corespunde realităților timpului, este vorba despre modificarea unor anumite acte anterioare și ajustarea lor la cerințele timpului. Și asta ar trebui să îi intereseze inclusiv în calitate de proprietari de media.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați observat intenții sincere  în acest sens din partea vorbitorilor cu destin politic din Republica Moldova, la acest for?

Ludmila Andronic: „Eu am observat în mai multe domenii intenții sincere care ulterior se cam îneacă. Poți să zici că intenții există pentru că până la urmă orice partid politic sau oricare guvern își dorește să aibă măcar o realizare într-un domeniu și această strategizare mass-media ar putea fi una din realizările actualei puteri. Ea nu este atât de dureroasă, chiar dacă, ca și efect poate fi dureroasă pentru ei, dar totuși momentul este suficient de propice, deci nu se mai poate întârzia. Și atunci, la nivel de intenție eu constat că ea există, altceva este în momentul în care se va ajunge în realitate la discuția și la implementarea acestui parcurs, până unde va ajunge acest optimism al politicienilor.”

Primul forum mass-media din R. Moldova

Vasile Botnaru: „Forumul acesta este o încercare de a reconstitui şi Uniunea Jurnaliştilor, şi un sindicat inexistent, şi un comitet deontologic”

Vasile Botnaru and Valentina Ursu

27.10.2015

 Aproximativ 150 de jurnaliști, editori, manageri media, reprezentanți ai instituțiilor de presă din Moldova participă începând de astăzi la primul Forum Mass Media, găzduit de Palatul Republicii din capitală. Acolo s-a aflat și Vasile Botnaru, cu care Valentina Ursu a discutat telefonic despre temele și atmosfera evenimentului.

Vasile Botnaru: „Forumul acesta este o încercare de a reconstitui şi Uniunea Jurnaliştilor, şi un sindicat inexistent, şi un comitet deontologic – toate împreună. Sarcină poate prea ambiţioasă, dar foarte necesară în momentul în care presa a ajuns într-o stare nu tocmai de invidiat, ca să nu spunem deplorabilă, folosind adjectivul pe care l-au vehiculat mai mulţi participanţi la forum.”

Europa Liberă: De ce a degradat presa în Moldova?

Vasile Botnaru: „Diagnosticul sigur că este foarte complex, dar în linii mari s-ar putea spune că presa este oglinda societăţii şi, în primul rând, a politicienilor care astăzi sunt în spatele presei. Domnul spicher al Parlamentului, Andrian Candu, a spus că de fapt nici nu se poate aştepta societatea sau politicienii ca presa să fie deosebită decât segmentul cel mai reprezentativ. Şi, trebuie să recunoaştem, politicienii care sunt în văzul tuturor arată structura, osatura, scheletonul societăţii foarte bine. Şi presa probabil tocmai vrea să lupte cu această anatomie uneori perversă.”

Europa Liberă: Cât de mult reuşeşte presa să manipuleze societatea moldavă, oamenii din societate?

Vasile Botnaru: „La forum tocmai s-au adunat oamenii care vor să scape de această reputaţie proastă. Şi au profitat de ocazia că au venit preşedintele Parlamentului şi premierul Streleţ. Și tocmai lor le-au fost adresate îndemnul să oprească această stare de lucruri, să contribuie la redresarea acestui rol pe care politicienii îl impun multor instituţii de presă. Pentru că politicienii care au venit, mulţi dintre ei, au încercat să ceară presei, vezi Doamne, în condiţii de criză, să fie ,mai îngăduitori, să împartă responsabilitatea cu guvernarea. Or, au primit imediat replica şi mă mândresc că am iniţiat această discuţie, rectificare de noţiuni, le-am cerut să nu aştepte de la presă un „parteneriat”, ci critici. Şi să aştepte de la presă pastile amare, în primul rând, că acesta

e rolul primordial al presei. Pentru că astăzi expresia celebră „câinele de pază” este înţeleasă în mod diferit de politicieni.”

Europa Liberă: Tocmai Vasile Botnaru a spus: „câinele de pază”, ar trebui să fie unul maidanez, dacă e să ne referim la presă.

Vasile Botnaru: „Da. Pentru că politicienii înţeleg că ar trebui să fiei, Doamne, uneori un Juju, căţel tărcat, din cunoscuta fabulă, un animal de companie sau, eventual, un ciobănesc care să păzească oile. Or, în accepţiunea clasică, câinele de pază este cel care stă în serviciul publicului şi latră la cei care diriguiesc, adică tocmai la putere. Or, puterea, politicienii, acoperindu-se cu starea de criză, cu lipsa de stabilitate şi pericolele care derivă, ar fi dispuşi să-i ceară presei, repet, îngăduinţă şi uneori nu doar să-i ceară, dar să-şi cumpere loialitatea. Şi de aici vine manipularea. Şi de aici forumul care două zile îşi propune să lucreze cu, sau mai curând, fără politicieni în ateliere şi să discute punctual. Sunt şase ateliere, în special, se discută despre perspectivele de dezvoltare a audiovizualului cu sau fără publicitate, presa on-line şi, mai ales, despre mass-media între informare şi informare, pentru că jurnaliştii între ei, mai întâi, trebuie să se înţeleagă ce înseamnă manipulare şi ce înseamnă informare. Şi rolul acesta s-ar putea să şi-l asume jurnaliştii oneşti. Sigur că forumul nu i-a întrunit pe toţi reprezentanţii breslei. Dar mâine se vor da şi două master class-uri, se va vorbi despre experienţele pozitive înaintate în mass-media şi, la fel, s-ar putea să fie de folos. Dar puterea s-a angajat să accepte un fel de listă de revendicări sau foaie de parcurs, sugestii pe care se angajează să le preia şi să le pună în aplicare. Dar toţi jurnaliştii au căzut de acord că nu trebuie să aştepte milă de la putere, trebuie mai curând să-şi facă ordine în casă, întâi de toate, şi să dea aprecieri unor mostre proaste de jurnalism, şi, dimpotrivă, să scoată în faţă jurnalismul de calitate, jurnalismul model, eficient, care astăzi să recapete buna reputaţie pe care a avut-o mai mereu în Republica Moldova.”

Pirkka Tapiola despre factorii care stopează reformele în mass-media autohtonă

28 Octombrie 2015

În MoldovaȘeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova este îngrijorat de faptul că R. Moldova a coborât în ultimul an cu 16 trepte în Indicele Libertății Presei, aceasta datorându-se, în opinia sa, și stopării reformelor din mass-media. ”În 2011 a fost elaborat un proiect de lege al Codului Audiovizualului finanțat de UE și Consiliul Europei, însă așa s-a întâmplat că despre acest proiect nimeni nu mai știe pe unde se află.” Potrivit oficialului european, R. Moldova are restanțe în ceea ce privește asigurarea transparenței proprietăților din mass-media sau depolitizarea Consiliului Audiovizualului și a Radiodifuzorului public.

”Dacă privim presa în țările din UE, observăm că acolo se pune accent pe obiectivitatea informației și pe relația de respect față de populație. Rolul mass-mediei este să ofere oamenilor informație, pentru ca ei înșiși să-și formeze opiniile. Aceasta este o chestiune dificilă în contextul războiului propagandistic, care vine, fie din partea presei din Rusia, fie din altă parte. Există însă și un aspect intern - ceea ce observ, urmărind seara un canal tv sau altul, este că ele transmit un conținut care profilează clar un anumit mod de gândire al oamenilor, dar nu informații, ceea ce este îngrijorător”, a menționat Pirkka Tapiola într-un discurs adresat participanților la Forumul mass-media, care are loc la Chișinău.

Nu este pentru prima dată când oficialul european ia atitudine față de problemele presei din R. Moldova. Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă la începutul lunii curente, Pirkka Tapiola constata cu aceeași îngrijorare: “Există o serie de… nu le-aş spune monopoluri, dar structuri care deţin controlul asupra mai multor televiziuni, în spatele cărora stau politicieni, şi este foarte vizibilă agenda politică a acestora la TV. Chiar şi ultimele proteste au fost prezentate în mod diferit la aceste staţii tv, reieşind parcă din atitudinea liderului politic faţă de ele”.Forumul mass-media își va continua lucrările și pe parcursul zilei de astăzi, urmând să adopte documente importante pentru breasla jurnalistică.

Expert media, despre berlusconizarea presei în RM: „Din câine de pază al societăţii, mass-media s-a transformat în câine de pază al patronului”

Sursa: jurnal.md

27.10.2015 16:31

Republica Moldova poate servi drept studiu de caz la capitolul interese politice în spatele instituţiilor de presă, crede directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu.

„Subiectul monopolizării mass-media este un subiect care de mai mulţi ani se află în vizorul actorilor implicaţi în promovarea libertăţii presei. Acum vreo 8-9 ani discutam cu colegii despre fenomenul „berlusconizării” presei. Era o sintagmă pe care o introduseseră colegii din spaţiul european cu referire la presa din Italia, atunci când o parte din presa italiană fusese achiziţionată, era în proprietatea premierului la acea vreme, Silvio Berlusconi. Constatam atunci că în RM tot exista concentrare, doar că era una în stil moldovenesc, pentru că, la prima vedere, aveam mai mulţi proprietari, de jure era pluralism, iar de facto majoritatea presei era controlată politic şi avea aceeaşi politică editorială”, a declarat Nadine Gogu, în cadrul primului Forum Mass-Media în RM, care are loc astăzi şi mâine la Palatul Republicii.

Directorul CJI a menţionat că, odată cu schimbarea puterii în Republica Moldova, adică după instalarea guvernării proeuropene, lucrurile s-au mai schimbat, inclusiv, în domeniul mass-media. Mai exact, acum avem concentrarea şi de jure şi de facto a presei.

„Berlusconi a plecat, dar termenul a rămas şi este utilizat atunci când se vorbeşte despre problemele care apar atunci când anumiţi indivizi influenţi, cu interese, vor să utilizeze mass-media ca să obţină anumite dividende politice. Există o corelaţie între concentrare şi profesionalism. Atunci când creşte concentrarea, descreşte calitatea. Există totuşi diferenţe. Atunci când primează interesul economic, cum se întâmplă în multe state europene, patronii nu se implică în politicile editoriale, ei doar vor să obţină profit. Respectiv, redacţiile încearcă să obţină audienţă cât mai mare şi cât mai multă publicitate prin materiale axate pe senzaţie, sânge, personalităţi dezgolite etc. Dar nu se compară cu situaţiile în care în capul mesei sunt puse interesele politice. Şi aici cred că Republica Moldova poate servi drept studiu de caz. Pentru că atunci când interesele patronilor sau ale celor care stau în spatele patronilor sunt ca să lupte pentru minţile oamenilor, pentru voturile lor, despre calitate nu mai putem vorbi, deoarece patronii nu sunt interesaţi să angajeze oameni integri, care să reflecte corect şi echidistant. Părerea mea e că patronii sunt interesaţi în profesionalişti, doar că nu în media, ci în manipulare”, a mai spus Nadine Gogu.

„Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, mă refer aici şi la campaniile electorale din 2014 şi 2015, dar şi la evenimentele din ultimele săptămâni, denotă odată în plus că presa de la noi s-a transformat dintr-un câine de pază al societăţii într-un câine de pază al patronilor. Avem foarte

multe dezinformare şi manipulare, mă refer aici la modul în care a fost reflectat cazul Filat. După cum vedem, situaţia nu este deloc roz”, a continuat directorul executiv al CJI.

Expertul media a ţinut să atenţioneze că CCA trebuie să nu permită monopolizarea presei şi că legislaţia în trebuie să fie modificată astfel încât o persoană fizică sau juridică să nu poată deţine mai mult de două licenţe, şi nu cinci, aşa cum este în prezent. 

„Trebuie să depunem eforturi consolidate nu doar societatea civilă, dar şi breasla, în general, şi agenţia de reglementare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Pentru că CCA are responsabilitatea de a nu permite concentrarea şi monopolizarea în audiovizual. Vom continua să insistăm ca legislaţia să fie modificată astfel încât să revenim la situaţia de acum cinci ani, din 2010, când o entitate fizică şi juridică putea să deţină nu mai mult de două licenţe, nu cinci, cum este în prezent. Doar împreună putem să denunţăm practicile care sunt străine unui stat democrat, doar împreună putem să facem ceva. Până la urmă, rolul mass-media este să servească publicului larg şi nu unor cercuri înguste, care uneori au interese oculte”, a conchis Nadine Gogu.