Formarea Statului Român 2015

9
Formarea Statului Român. Unirea Principatelor române sub conducerea lui Al. I. Cuza Unirea Principatelor Române , cunoscută ca Mica Unire ( Marea Unire fiind cea de la 1918 ), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor : Moldova și Țara Românească . Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848 , odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza , respectiv Gheorghe Bibescu . Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858 , o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală . În 1862 , cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866 , unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen , iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România . Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Alegerile pentru Divanurile ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalități caAlexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc. avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mișcării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.). Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și

description

Istorie

Transcript of Formarea Statului Român 2015

Formarea Statului Romn. Unirea Principatelor romne sub conducerea lui Al. I. CuzaUnirea Principatelor Romne, cunoscut caMica Unire(Marea Unirefiind cea de la1918), a avut loc la jumtateasecolului al XIX-leai reprezint unirea statelor:Moldovaiara Romneasc. Unirea este strns legat de personalitatea luiAlexandru Ioan Cuzai de alegerea sa cadomnitoral ambelor principate la5 ianuarie1859n Moldova i la24 ianuarie1859n ara Romneasc. Totui, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere cultural i economic ntre cele dou ri. Procesul a nceput n1848, odat cu realizarea uniunii vamale ntre Moldova i ara Romneasc, n timpul domniilor luiMihail Sturdza, respectivGheorghe Bibescu. Deznodmntulrzboiului Crimeiia dus la un context european favorabil realizrii unirii. Votul popular favorabil unirii n ambele ri, rezultat n urma unorAdunri ad-hocn1857a dus laConvenia de la Parisdin1858, o nelegere ntre Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formal ntre cele dou ri, cu guverne diferite i cu unele instituii comune. La nceputul anului urmtor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei i rii Romneti, aducndu-le ntr-ouniune personal. n1862, cu ajutorul unionitilor din cele dou ri, Cuza a unificat Parlamentul i Guvernul, realiznd unirea politic. Dup nlturarea sa de la putere n1866, unirea a fost consolidat prin aducerea pe tron a principeluiCarol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituia adoptat n acel an a denumit noul statRomnia.Deciziile adoptate prinTratatul de pace de la Paris(18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Romne sub garania colectiv a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunrilor ad-hoc care s exprime atitudinea romnilor n privina unirii, integrarea n graniele Moldovei a trei judee din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad i Ismail), trimiterea n Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune bazele viitoarei lor organizri, libertatea navigaiei pe Dunre, .a.Adunrile ad-hoc aveau caracter consultativ, i erau alctuite din reprezentani ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, rnimii clcae, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Romne. Alegerile pentru Divanurilead-hocau fost marcate de mari tensiuni. Dac nara Romneascmajoritatea covritoare a opiniei publice susinea ideea Unirii, nMoldovalucrurile se artau mai complicate. Partida unionist, reprezentat de personaliti caAlexandru Ioan Cuza,Mihail Koglniceanu,Manolache Costache Epureanu,Anastasie Panuetc. avea n faa ei opoziiaseparatitilor moldoveni(Nicolae Istrate, ideologul micrii separatiste,Gheorghe Asachi,Costache Negruzzietc.). Acetia doreau meninerea separrii, motivndu-i opiunea prin posibila decdere aIailori a Moldovei, odat cu mutarea capitalei laBucureti, ceea ce s-a i ntmplat dupa 1861.Avnd de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste,AustriaiTurcia, precum i pe cel al caimacamului (lociitorului domnesc)Todiri Bal(nlocuit, dup moartea sa, deNicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatitii au reuit, ntr-o prim faz, s ctige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). n dorina de a-i realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare n Divanul ad-hoc, prin nlocuirea listelor electorale ale unionitilor cu cele ale antiunionitilor. Aceast manevr fcea ca numarul reprezentanilor celor care nu mprteau idealul de unire sa fie majoritar n Divan. n mai 1857, Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondena secret purtat de soul ei cu rudele din Constantinopol. n acele scrisori, lui Vogoride i era promis domnia dac ar fi reuit s zdrniceasc unirea Moldovei cu Muntenia, falsificnd alegerile pentru Divanul ad-hoc.Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromitoare au fost publicate n ziarul unionist "L'Etoile d'Orient", ce aprea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor aprnd la scurt timp i n Moldova. Cnd sultanulAbdlmecid, cu asigurrile Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilali supervizori (Imperiul Francez,Rusia Imperial,PrusiaiRegatul Sardiniei) au rupt relaiile diplomatice cu Imperiul Otoman n 4 august. Tensiunile dintre Anglia, Austria, ce ncurajau Poarta s nu accepte noi alegeri, i celelalte state participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de ntlnirea de la Osborne (9 august) dintre Napoleon III iRegina Victoria, n urma creia alegerile falsificate de Vogoride au fost anulate. n schimbul anulrii alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri pariale a Principatelor, acestea urmnd a avea doi domni, dou guverne, dou Adunri Legislative (parlamente). Instituiile comune urmau a fi nalta Curte de Casaie i Justiie, Comisia Central de la Focani, ce avea s se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate i armata.Au avut loc noi alegeri, astfel nct la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, i prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionrii celor dou principate.n 7 i 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluiile prin care se cerea: Respectarea drepturilor Principatelor i ndeosebi a autonomiei lor n cuprinderea vechilor lorcapitulaiincheiate cu nalta Poart n anii 1393, 1460, 1511 i 1634; Unirea Principatelor ntr-un stat sub numele de Romnia; Prin strin cu motenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene i ai crui motenitori s fie crescui n religia rii; Neutralitatea pmntului Principatelor; Puterea legiuitoare ncredinat Adunrii Obteti, n care s fie reprezentate toate interesele naiei.Toate acestea sub garania colectiv a puterilor care au subscris tratatul de la Paris.ntrunite n capitala Franei pentru a lua n discuie cererile celor dou Divanuri ad-hoc (10/22 mai - 7/19 august 1858), puterile europene au adoptat Convenia de la Paris: Principatele i pstrau autonomia sub suzeranitatea Porii i sub protecia celor apte puteri; Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, fiecare avnd instituii proprii; Se nfiinau instituii comune precum Comisia Central de la Focani (care elabora proiectele de legi de interes comun), nalta Curte de Justiie i Casaie, armata; Se prevedeau principii de organizare i modernizare a viitorului stat Dreptul de vot ramnea cenzitar. Dup ncheierea Conveniei de la Paris, care avea s joace rolul unei veritabile Constituii a Principatelor, au urmat alegerile pentru Adunrile Elective, care urmau s i desemneze pe cei doi domni.n Moldova a fost ales n unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionistAlexandru Ioan Cuza, reprezentantul Partidei Naionale.ntruct n textul Conveniei nu se stipula ca domnii alei n cele dou Principate s fie persoane separate, conductorii luptei naionale au decis ca alesul Moldovei s fie desemnat i n ara Romneasc. Adunarea electiv a rii Romneti era ns dominat de conservatori, care deineau 46 din cele 72 mandate. n aceast situaie, liberalii radicali au iniiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaie n rndul populaiei Capitalei i al ranilor din mprejurimi. O mulime de peste 30000 oameni s-a aflat n preajma Adunrii. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota c poporul era gata s nvleasc n Camer i s o sileasc a proclama ales pe alesul Moldovei".ntr-o edin secret a Adunrii, deputatulVasile Boerescua propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptat n unanimitate. Astfel s-a fcut primul pas ctre definitivarea UniriiPrincipatelor Romne.Marea Unire

Formarea statului naional roman s-a realizat ntr-un cadru extern favorabil reprezentat de: Victoriile Antantei i nfrngerea Puterilor Centrale Dispariia Imperiului Rus Declaarea revoluiei bolevice (1917) Proclamarea princiului autodeterminrii popoarelor Destrmarea Austro-Ungariei ncercarea mpratului Carol I de salvare a imperiului prin federalizareUnirea a avut loc n trei etape:I. Unirea Basarabiei:Pn la edina din27 martie1918a Sfatului rii, comitetele inuturilor dinBli,SorocaiOrheiau fost consultate n privina Unirii cuRegatul Romniei. Pe27 martie,Sfatul riia votat n favoarea Unirii cu Romnia cu urmtoarele condiii:1. Sfatul riiurma s duc la bun sfrit o reform agrar, care trebuia s fie acceptat fr obieciuni de guvernul romn;2. Basarabiaavea s rmn autonom, avnd s aib propriul su organ legislativ,Sfatul rii, ales prin vot democratic;3. Sfatul riiavea s voteze bugetul local, urma s controleze consiliilezemstvelori oraelor i avea s numeasc funcionarii administraiei locale;4. Recrutrile aveau s fie fcute pe baze teritoriale;5. Legile locale i forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanilor locali;6. Drepturile minoritilor urmau s fie garantate prin lege i respectate n statul romn;7. Doi reprezentani ai Basarabiei aveau s fac parte din guvernul central romn;8. Basarabiaurma s trimit n Parlameantul Romniei un numr de deputai proporional cu populaia regiunii;9. Toate alegerile aveau s fie organizate pe baze democratice, urmnd s se bazeze pe votul direct, egal, secret i universal;10. NouaConstituieurma s garantezelibertatea cuvntuluii a religiei;11. Urma s fie proclamat o amnistie pentru toate persoanele care comiseser infraciuni politice n timpul revoluiei.Din cei 135 de deputai prezeni, 86 au votat n favoarea Unirii, 3 au votat mpotriv, iar 36 s-au abinut, 13 deputai fiind abseni (lista i opiunile la votare). Citirea rezultatului a fost nsoit de aplauze furtunoase i strigte entuziaste Triasc Unirea cu Romnia![9].Dup ce la data de 2 aprilie1918, Ion Incule i-a dat demisia din conducerea Sfatului rii, fiind numit ca ministru fr portofoliu pentruBasarabia, a fost numit ca preedinte al Sfatului rii omul politicConstantin Stere(2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) i apoiPantelimon Halippa(25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului rii i-a inut lucrrile ntre 25-27 noiembrie1918. Dup aprobarea reformei agrare pentru Basarabia n noiembrie 1918,Sfatul riia votat o moiune prin care aproba unirea fr condiii cuRomnia, exprimndu-i ncrederea n viitorul democratic al noului stat, n care nu mai era nevoie de o protecie special pentru Basarabia.[1]La data de27 noiembrie1918, Sfatul rii s-a autodizolvat.II. Unirea Bucovinei:n decursul lunii noiembrie 1918, la sfritulPrimului Rzboi Mondial, n timp ceAustro-Ungariase recunoate nfrnt pe data de 3 noiembrie,romniiiucraineniidinDucatul Bucovineirevendic simultan unirea inuturilor unde erau majoritari, cuRegatul Romnieii, respectiv, cu nou proclamataRepublic popular Vest-ucrainean, frontiera fiind n negociere deoarece ambele comuniti revendicau orae importante precumCernui,RduisauSiret.Pe 12/25 octombrie 1918, la Cernui a fost nfiinat Comitetul Regional Ucrainean, avndu-l preedinte peOmelian Popowicz, cu scopul de a reprezenta Bucovina nRada Naional Ucrainean. Pe 19 octombrie/1 noiembrie 1918, laLiov(Galiia), Rada Naional Ucrainean a proclamatRepublica Popular a Ucrainei Occidentale.[6]Noul stat revendica i partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraele Cernui,Storojinei Siret.[a][2]n replic, pe 14/27 octombrie 1918, la iniiativa luiSextil Pucariu, la Cernui a fost convocat o adunare naional romn numit Adunarea Constituant, care, sub preedinia fruntauluiDionisie Bejan, a ales un Consiliu Naional format din 50 de membri din toate judeele i pturile sociale, avndu-l n frunte peIancu Flondor[7].Pe 21 octombrie/3 noiembrie, Comitetul Regional Ucrainean a organizat o ampl adunare public la Cernui care a cerut ca Bucovina s fie alipit Ucrainei i, pe 24 octombrie/6 noiembrie, a preluatde factoputerea n partea de nord a Bucovinei, inclusiv n oraul Cernui[8], n timp dede jureBucovina era nc sub autoritatea guvernatorului austriacJoseph Etzdorf.La 24 octombrie/6 noiembrie 1918, comisarii naionali ucrainean Omelian Popowicz i romnAurel Onciul, primul ales de Comitetul Regional Ucrainean, al doilea auto-proclamat, au semnat un acord cu privire la mprirea Bucovinei, dei Onciul nu era mputernicit n acest sens de Consiliul Naional Romn din Bucovina. Guvernul ucrainean a dispus ocuparea Palatului administrativ din Cernui de ctre miliiile ucrainene, iar reprezentanii Radei Naionale Ucrainene l-au somat pe guvernatorul austriac Joseph Etzdorf s le predea puterea administrativ n teritoriile ucrainene din Bucovina, precum i n oraul Cernui. Guvernatorul a cedat n faa forei i a semnat un proces-verbal prin care trecea puterea administrativ n Bucovina ctre Omelian Popowicz i Aurel Onciul, iar Popowicz a fost ales preedinte al prii ucrainene a Bucovinei[9].Pe 29 octombrie/11 noiembrie, la solicitarea Consiliului Naional Romn, Divizia 8 Romn condus de generalulIacob Zadika intrat n Bucovina[8]pentru a ocroti viaa, avutul i libertatea locuitorilor de orice neam i credin mpotriva bandelor de criminali care au nceput opera lor de distrugere, conform proclamaiei generalului[10].La 2/15 noiembrie, Consiliul Naional Romn convoac Congresul General al Bucovinei, care a votat n unanimitate, cu sprijinul majoritii reprezentanilorgermaniipolonezi, unirea cu Romnia.III. Unirea TransilvanieiPregtirea politic a Adunrii a ntmpinat dificulti. edinele preparatoare din cele dou zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte nsufleite. Discutndu-se textul Rezoluiei Unirii, redactat de Vasile Goldi, unii susineau ca Unirea s se fac pe baza proclamrii autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adugaser i delegaii sosii din Bucovina i Basarabia, susineau unirea fr condiii. Socialitii, lucrnd sub influena Budapestei, cereau republica i-i exprimau temerea de strile politice din vechiul Regat al Romniei. n cele din urm s-a stabilit o nelegere, renunndu-se la toate prile la punctele de vedere prea intransigente i adoptndu-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat c e necesar o epoc de tranziie, deoarece nu se poate ca ntr-o singur zi, sau ntr-o singur or, sau ntr-un moment dat, s punem la o parte o stare de lucruri veche i s nfptuim una nou. Deci, nu e vorba de a pune condiii la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziie.Adunarea de la Alba Iulia s-a inut ntr-o atmosfer de srbtoare. Au venit 1228 de delegai oficiali, reprezentnd toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate romneti, apoi episcopii, delegaii consilierilor, ai societilor culturale romneti, ai colilor medii i institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriai, ai Partidului Social-Democrat Romn, ai organizaiilor militare i ai tinerimii universitare. Toate pturile sociale, toate interesele i toate ramurile de activitate romneasc erau reprezentate.Dar pe lng delegaii oficiali, ceea ce ddea Adunrii nfiarea unui mare plebiscit popular, era afluena poporului. Din toate unghiurile rilor romne de peste Carpai, sosea poporul cu trenul, cu cruele, clri, pe jos, mbrcai n haine de srbtoare, cu steaguri tricolore n frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a inuturilor, n cntri i plini de bucurie. Peste o sut de mii de oameni s-au adunat n aceast zi spre a fi de fa la actul cel mai mre al istoriei romnilor. Spectacol simbolic i instructiv: cortegiile entuziaste ale romnilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se ncruciau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite i descurajate, se scurgeau pe cile nfrngerii spre Germania.Mulimea imens urc drumul spre Cetuie printre irurile de rani romni nvemntai n sumanele de ptur alb i cu cciulile otenilor lui Mihai Viteazul. Pe porile cetuii, despuiate de pajurile nemeti, flfie Tricolorul romn. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul i se adun pe Cmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvnttorii explic poporului mreia vremurilor pe care le triesc.n acest timp, n sala Cazinei militare, delegaii in adunarea. Au participat i delegaii Bucovinei i Basarabiei, care au inut s aduc salutul rilor surori, intrate mai dinainte n marea familie a statului romn.n mijlocul aprobrilor unanime i a unui entuziasm fr margini, tefan Cicio Pop arat mprejurrile care au adus ziua de astzi, Vasile Goldi expune trecutul romnilor de pretutindeni i argumenteaz necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explic mprejurrile n care se nfptuiete aceasta. Socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii romne.La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanim a rezoluiei, Unirea Transilvaniei cu Romnia era svrit.

Fi de lucru1. Toate cele trei documente sunt fragmente din declaratiile de unire ale fiecarul principat de Romania. Declaraii ce au avut ca urmare Marea Unire de la 1918.2. Romnia Mare s-a realizat in trei etape: unirea Basarabiei cu Romnia, urmat de unirea Bucovinei cu Romnia i n final, pe data de 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu Romania.3. Dreptrurile naionale n viziunea romilor n anul Marii Uniri

n viziunea cetenilor, drepturile lor naionale cuprindea deplina libertatea nationala pentru toate popoarele conlocuitoare (Fiecare popor se va instrui, administra i judeca n limba sa proprie prin indivizi din snul su i fiecare popor va primi drept de reprezentare n corpurile legiuitoare i la guvernarea rii n proporie cu numrul indivizilor ce-l alctuiesc.).Al doilea drept era libertatea autonom confesional pentru toate confesiunile din Stat. nfptuirea desvrit a unui regim curat democratic pe toate trmurile vieii publice. Votul obtesc, direct, egal, secret, pe comune, n mod proporional, pentru ambele sexe, n vrst de 21 de ani la reprezentarea n comune, judee ori parlament.Desvrit libertate de pres, asociere i ntrunire, libera propagand a tuturor gndurilor omeneti.Muncitorimei industriale i se asigur aceleai drepturi i avantagii, care sunt legiferate n cele mai avansate state industriale din Apus.Respectarea tratatului din 4 august 1916, ncheiat de ctre Regatul romn cu marile puteri aliate, pretindem ntreaga provincie Banatul cu hotarele sale naturale Dunrea, Tisa i Mureul, din punct de vedere istoric, etnografic i economic.4. Planul prevede desfurarea de ctre Armata Romnei de operaii militare pe dou fronturi astfel: o ofensiv strategic n Transilvania, pe frontul de nord i nord-vest i defensiva strategic pe frontul de sud. Premisele fundamentale pe care s-a ntemeiat aceast decizie au fost c: printr-o ofensiv viguroas armata romn va respinge forele austro-ungare din Transilvania, nainte ca Puterile Centrale s poat aduce pe acest front efective noi, precum i c trupele germano-bulgare de la sud de Dunre nu aveau capacitatea de a duce o operaie militar de anvergur, care s pun n pericol aciunile de pe frontul din Transilvania.