Autonomii locale si institutii centrale

Forme incipiente de autonomii romanesti.

Paralel cu etnogeneza romaneasca au avut loc procesele economice,sociale si politice ce au condus la aparitia unor forme de organizare politica prestatala.

La sfarsitul mileniului I populatia autohtona (atestata sub numele de romani sau vlahi) era organizata in structuri teritoriale de diferite tipuri in functie de evolutia societatii din punct de vedere economic si social politic.

In societatea de la N.Dunarii predominau structurile teritoriale traditionale : obstile teritoriale.

Obstea teritoriala reprezinta comunitatea de oameni cu organizare social economica proprie si teritoriu bine delimitat.

Obstile teritoriale se grupteaza in ,,Uniune de Obsti” sau ,,Romanii populare” (N.Iorga) din care se vor forma autonomiile locale (formatiunile prestatale romanesti) mentionate in izvoarele istorice sub numele de: -tari

-voievodate(ducate)

-cnezate

-codrii

-campuri

-ocoale etc.

a)Formatiuni politice prestatale (autonomii locale) in interiorul arcului Carpatic -Transilvania.

Pentu secolul IX ,Anomymus secretarul regelui Ungariei Bela al III-lea,in lucrarea ,,Gesta Hungarorum” atesta existenta a 3 voievodate/ducate:

-Voievodatul lui Menumorut (Crisana) cu resedinta la Biharea

-Voievodatul lui Gelu (Pod.Transilvaniei)cu resedinta la Dabaca

-Voevodatul lui Glad (Banat) cu resedinta la Cuvin.

Pentru secolul XI ,legenda ,,Viata Sfantului Gerard” atesta alte doua voievodate:

-Voevodatul lui Ahtum in Banat cu central la Morisena

-Voievodatul lui Gyula in Podiscul Transilvanie cu centru la Balgrad(Alba Iulia)

b)La sud de carpati (Tara Romaneasca)

,,Diploma Cavalerilori Ioaniti” din 2 iunie 1247 (sec XIII) acordata de regele Bela al IV-lea conducatorul ioanitilor.Rembald atesta urmatoarele autonomii locale:

-Voievodatul lui Litovoi situat in dreapta Olteniei ,Intre Jiu si Olt si care stapanea de peste munti Tara Hategului

-Voievodatul lui Seneslau situat in stanga Oltului ,intre Olt si Arges si care stapanea de peste munti Tara Fagarasului.

-Cnezatul lui Ioan situat in dreapta Oltului in sudul Olteniei,judetul Olt.

-Cnezatul lui Farcas situat in dreapta Oltului ,N Olteniei ,actualul judet,Valcea.

-Tara Severinului.

c)la rasarit de Carpati (Moldova)

Izvoarele externe de provenienta slava si chiar turca,precum si ale interne (arheologice) atesta la rasarit de Carpati mai multe tipuri de autonomii incepand cu secolul IX si pana in sec XIII : -Codrii –Codrii Cosminului

-Codrii Orheiului

-Codrii Lapusnei

-Campuri –Campul lui Vlad

-Campul lui Dragos

-Ocoale –Campulung

-Vrancea

-Tari –Tara Sipenitului

-Tara Brodnicilor

-Tara Berladnicilor

-Tara Bolohovenilor

-Cobale –Dorohoi

-Neamt

d)intre Dunare si Mare (Dobrogea)

Pentu sec X –Inscriptia descoperita la Mircea Voda in 943 il aminteste pe jupan Dimitrie.

-Inscriptia de la Basarabi-Murfatlar din a 2-a jumatate a secolului X il aminteste pe Gheorghe

Pentru sec XI –lucarea ,,Alexiada” a printesei bizantine Ana Comnena in atesta pe: -Tatos

-Satza

-Seslav

Pentru sex XIII un document atesta existeanta unei tari,,Tara Cavarnei” situata intre Mangalia si Varna cu central la Caliacra care va Constitui nucleul viitorului stat Dobrogea.

Intre anii 971-1204, teritoriul dintre Dunare si Mare se afla in sfera de influienta bizantina cunoscut sub numele de Thema Paristrion.

Formarea statelor medievale romanesti

Formare statelor medieval romanesti este rezulatatul evolutiei societatii romanesti din primul secol al mileniului II.

Un reflex de aparare fata de pericolul extern: -in secolul IX ungurii se instaleaza in Pannonia

-in secolul XI ultimii migratori turanici pecenegii,uzii si cumanii isi fac aparitia in spatiul romanesc

-intre 1240-1241,tatarii organizeaza in Europa Cenrala ,,marea invazie” care a afectat si spatiul romanesc

-la sfarsitul secolului X,Imparatul Bizantin reinstaureaza stapanirea la N de Dunare

Formarea Voievodatului Transilvaniei Voevodatul Transilvaniei s-a format in 2 etape:

Prima etapa are la baza autonomiile locale voievodate din secolul IX-XI atestate in izvoarele istoarice :Voievodatul lui Menumorut,Gelu,Glad,Ahtum si Gyula.

A doua etapa a constat in cucerirea Transilvaniei de catre unguri incepand cu sfarsitul secolului IX-XIII.

Ungurii si-au manifestat interesul fata de teritoriile romanesti inca de la sfarsitul secolului IX dupa cum relateaza Anonymus.Astfel formatiunile politice existente in sec IX-X au fost annihilate de catre acestia.

Cucerirea a continuat in perioada domniei lui Stefan I cel Sfant cel care i-a crestinat pe unguri si a fost incoronat in anul 1001 de catre papa ,,rege apostolic al Ungariei.

Acesta il supune in anii 1002-1003 pe Geula cel Tanar care a refuzat crestinarea in rit catolic dar si pe Ahtum care refuza sa recunoasca suzeranitatea maghiara .

Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pana in secolul XIII.

Pentru a-si impune stapanirea asupra Transilvaniei maghiarii au colonizat teritoriul cu alte etnii:secui ,sasi si cavaleri teutoni.

Secuii de origine turcica au servit drept avangarda pentru penetratia maghiara in Transilvania.Ei au fost asezati pe Tarnave ,Subcarpatii rasariteni, aveau obligatia de a apara trecatorile carpatilor ,bucurandu-se in schimb de privilegii.

Sasii veniti in Transilvania in mai multe valuri din zona Rinului,Saxonia,Luxemburg pe la sfarsitul secolui XII au fost colonizati in zona Tarnavei Mari ,Sibiu ,Brasov ,Sighisoara ,Bistrita.Au jucat in primul rand un rol economic,datorita lor dezvoltandu-se civilizatia urbana.Ei au primit numeroase privilegii din partea regalitatii maghiiare prin Bula de aur a sasilor sau ,,Andreanum” data de regale Andrei al II-lea in 1224.

Cavalerii teutoni au fost adusi in 1211 de regale Andrei al II-lea si asezati in Tara Barsei dar au fost alungati in 1225 datorita pretentiilor prea mari.

Organizarea Voievodatului Transilvaniei

Maghiarii au incercat sa impuna in Transilvania modele politice ,economice ,religioase si administativ-teritoriale occidentale.

Astfel in plan politic au incercat sa impuna ca forma de guvernamant Principatul.

Izvoarele isotrice atesta un singur principe ,,Mercurius Principes Ultrasilvanus” pe la anul 1111

In cele din urma au pastrat forma de organizare politica traditionala Voievodatul.

Izvoarele isorice atesta pe la anul 1176 pe Voievodul Leustachius.

Voevodatul Transilvaniei era vasal regelui Ungariei si avea atributii administrative si militare.

In perioada de criza a Regalitatii maghiare (sfarsitul sec XIII-XIV) Voievozii Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan incearca sa-si asume prerogative sporite in detrimentul coroanei maghiare.

Primul convoaca in 1288 prima Adunare Obsteasca (congregatie generala) la care au participat si romanii,cel de-al doilea organizeaza la Deva o adevarata curte unde primeste soli ai suveranilor staraini.

Angevinii intervin insasi readuc Transilvania la statutul de Voievodat vasal al Regatului Ungariei,situatie care se mentine pana in 1541 cand va fi inlocuit cu Principatul autonom sub suzeranitate otomana.

In plan religios regii maghiari au incercat sa impuna in Transilvania catolicismul dar fara success .In aceste conditii in 1366 ,regale Ludovic I de Anjou a dat ,,diplomele regale” care conditionau calitatea de nobil de apartenenta la catolicism.

Prin aceasta masura erau vizati romanii care erau exclusi din randurile privilegiatilor.

In timpul rascoalei de la Bobalna din 1437 maghiarii ,sasi si secuii au pus bazele unei aliante numite ,,Unio Trium Nationum”.

In plan administrativ-teritorial maghiarii au reusit sa impuna modele apusene: -in zonele stapanite de maghiari incepand cu sec XII au fost organizate comitatele.Comitatul regal cuprindea cetatea si teritoriul din jurul acesteia.Primul comitat a fost Bihorul in 1111 urmat de Crasna si Dabaca 1164 apoi Cluj,Alba si Timis 1175 iar in sec XIII Arad ,Tarnava,Zarand

-teritoriul secuiesc a fost impartit in scaune,unitati judiciar-administrative in fruntea carora se afla un capitan si un jude.

Sasii aveau si ei 7 scaune si 2 districte:Brasov si Bistrita conduse de 2 juzi si care emancipate de sub autoritatea regal au format universitatea sasilor.

Evoutia politico -juridica a Transilvaniei

Pana la jumatatea secolului XVI Transilvania va fi voievodat vasal,regatului Ungariei.In conditiile in care in 1526 Ungaria este infranta la Mohacs de catre turci si transformata in pasalcul de la Buda,Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana. Incepand cu anul 1541 tara va di condusa de un principe ales de Dieta si confirmat de sultan.

In 1691 prin Diploma Leopodina Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic condusa de un imparat prin intermediul unui guvernator .Acesta era ales de Dieta si confirmat de curtea de la Viena.

Formarea statelor medieval romanesti extra-Carpatice

Statele medieval extra-Carpatice s-au format in mai multe etape: -unificarea formatiunilor politice prestatale

-delimitarea teritoriala a noii formatiuni politice prin formarea principalelor institutii laice si ecleziastice

-obtinerea independentei pentru statele romanesti extracarpatice

Contextul intern si extern al formarii statelor medieval romanesti

Factorii care au favorizat formarea statelor medieval romanesti au fost : a) interni –cresterea demografica substantiala

-viata economica prospera

-dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc(unul leaga Europa Centrala de Marea Neagra celalalt era drumul Moldovenesc)

-accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare

b)factorii externi –cumanii si tatarii ( Marea Invazie 1241-1242)au stopat expansiunea Ungariei la est si sud de Carpati

-Ungaria si Polonia urmareau eliminarea Hoardei de Aur(stat creat de tatari in N Marii Negre la sf Marii Invazii)

-stingerea Dinastiei Arpadiene si criza Dinastica din Ungaria (in anul 1301 s-a stins Dinastia Arpadiaona.Perioada 1301-1308 cand vine la Conducerea Ungariei Dinastia Angevina este considerate de istorici o criza dinastica)

Taratul Vlaho Bulgar ( statul Asanestilor)

Primul stat creat de romanitatea rasariteana a apartinut valahilor din peninsula Balcanica.

In sec XII valahii din aceasta zona erau amenintati de dinastia bizantina Anghelos.In aceste conditii in anul 1185 Vlahii s-au rasculat sub conducerea fratilor Petru si Asan.La rascoala au participat si vlahii din N Dunarii si cumanii.Victoria vlahilor in 1187 a insemnat si formarea statului mediaval Vlaho Bulgar care in timpul domniei lui Ionita cel Frumos a recunoscut autoritatea spirituala a Papei.( Inocentiu al III-lea)

Ioan Asan al II-lea(1218-1241) statul vlaho bulgar a atins apogeul puterii sale,a rupt legatura cu Roma si a restabilit legatura cu Patriarhia de la Constantinopol (revenind la confesiunea ortodoxa).

Tara Romaneasca

Pentru cunoasterea realitatilor romanesti de la S de Carpati dispunem de informatii pretioase din Diploma Cavalerilor Ioaniti 1247 semnata intre regele maghiar Bela IV si conducatorul Ioanitilor Rembald.

Din diploma aflam despre: -bogatia tinuturilor subcarpatice (cereale,helestee,mori de vant)

-organizarea sociala –cei bogati( Majores Terrae-nobili)

-cei saraci(Rustici-tarani)

-organizarea politica:exemplu cinci formatiuni politice: -Banatul de Severin(T.Severinului)

-Cnezatul lui Ioan(S.Oltenia)

-Cnezatul lui Farcas(N Oltenia)

-Voievodul lui Litovoi intre Jiu si Olt

-Voievodatul lui Seneslau intre Olt si Arges

Impotriva tendintelor de vasalizare a formatiunilor oltene se ridica Litovoi,poate cele din diploma sau altul cu acelasi nume 1277(79).El moare in lupta,dar fratele sau,Barbat,facut prizonier se rascumpara cu o suma ,, nu mica de bani”

Decaderea regalitatii maghiare(spre sfarsitul dinastiei arpadiene) il va determina pe regele Andrei al III-lea (1290-1301) sa ridice autonomia Tarii Fargarasului.

Teoria Istorigrafica a descalecatului este o realitate istorica –contributia fagarasenilor ,dar si o legenda potrivit careia Negru Voda din Fagaras a descalecat la Campulung ,apoi la Arges care a devenit prima resedinta a Tarii Romanesti.Capetenile locale s-au supus noului venit.

Teoria Descalecatului nu este sustinuta de izvoarele istoarice.Cel care a reusit sa uneasca teritoriile de la S de Carpati sis a formeze un stat a fost Basarab I zis si Intemeietorul.

Documentele maghiare amintesc la inceputul secolului al XIV-lea o Valahie Nord Dunareana iar la 1324 il pomenesc pe Basarab ,,voievodul nostru transalpin” si Tara Romaneasca ,,Terra Bazarab”

Dorinta nobilimii maghiare de a stapani tinuturile de la S de Carpati a determinat expeditia regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) la S de Carpati Basarab (1310-1352) dorind sa impiedice declansarea luptei ofera reglitatii maghiare T Severinului un fiu ca ostatic si o despagubire de 7000 marci argint (lucru ce demonstreaza puterea economica a statului condus de Basarab).

Confruntarea dintre cele doua ostiri are loc intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada,eveniment descris de ,,Cronica Pictata de la Viena” care relateaza despre victoria lui Basarab I.

Victoria lui Basarab a reprezentat cucerirea independentei Tarii Romanesti consolidate de urmasii lui: Nicolae Alexandru si Vladislav Vlaicu.

Nicolae Alexandru ( 1352-1364) si-a luat in 1359 titlul de ,,singur mare stapanitor domn” ,ceea ce demonstreaza ca este conducatorul unui stat independent.Acest lucru este dovedit si de infiintarea Mitropoliei de la Curtea de Arges recunoscuta de Patriarhia ortodoxa de la Constantinopol (Mitropolitul tarii era Iachint care fusese anterior La Vicina)

Vladislav Vlaicu in conditiile tendintelor de catolicizare venite dinspre Ungaria prin intermediul mamei vitrege,Doamna Clara a infintat a 2-a mitropolie ortodoxa a Tarii Romanesti la Severin (1370-1402).El a batut si primele monede de argint si timpul sau ,,Tara Romaneasca confruntat pentru prima data cu turcii la Dunare 1369”.