Şcoala Gimnazială „Dr. Mioara Mincu” Conţeşti

Propunător: Radu Alina

Data: 05.XII.2012

Clasa: a VI-a

Obiectul: Istoria medie universală

Unitatea de învăţare: Lumea medievală. Statul medieval

Subiectul: Formarea statelor medievale românești

Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare-evaluare

Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor

Locul de desfăşurare: Sala de clasă

Clasa: omogenă, cu potenţial intelectual normal

Competenţe specifice

3.1 Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice.3.2 Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.

Competenţe derivate

C1 – identificarea timpului şi spaţiului la care face referire lecţia; C2 – operarea corectă cu termenii: cnezat, voievodat, descălecat, marcă; C3 – menționarea elementelor care au favorizat întemeierea statelor medievale românești; C4 – descoperirea etapelor formării statelor medievale românești; C5 – precizarea rolului instituțiilor medievale românești;

- I -

Strategii didactice Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea sistematică a cunoştinţelor, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, lucrul cu harta si atlasul istoric, Diagrama Venn, metoda „telegramei”.

Mijloace de învăţare: tabla şi creta, documentare, calculatorul, videoproiectorul, flipchart, laserul, fişele de lucru, Hartă Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea.

Bibliografia: Manualele alternative de istorie pentru clasa a VI-a; C. Felezeu, Didactica istoriei, Ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca, 2004; L. Căpiţă, C. Căpiţă- Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005; M. Manolescu, Evaluarea şcolară, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2006 Enciclopedia Wikipedia

- II -

Desfăşurarea lecţiei

Competențe derivate

Succesiunea momentului

lecţiei şi timpul afectat

Succesiunea elementelor de

conţinut

Activitatea profesorului de predare sau de

organizare

Activitatea elevului de învăţare

Metode, procedee,

mijloace de învăţământ

Forme și instrumente de evaluare

a) Momentul organizatoric (1’)

Notează absenţele. Pregăteşte mijloacele de învăţare.

b) Evaluare. Revitalizarea cunoştinţelor

necesare dobândirii lecţiei

noi (10’)

Se desfăşoară cu ajutorul metodei „telegramei”.

În timp ce profesorul solicită elevilor să precizeze titlul lecţiei ce au avut-o de pregătit un elev (din altă clasă), bate la ușă și aduce un pachet. - pe pachet scrie: Expeditor: Filip al II-lea AugustDestinatar: Clasa a VI-a.Pachetul conține mai multe telegrame pe care se afla numerele celor patru grupe.

Profesorul înmânează fiecărei grupe telegramele și le cere să răspundă întrebărilor din ele.Anexa 1

Precizează titlul lecției: „Organizarea statului în Europa medievală”.

Elevii curioși deschid pachetul în care vor găsi mai multe telegrame ce conţin întrebări frontale referitoare la „Organizarea statului în Europa

Conversaţia

Metoda „telegramei”

Jocul didactic

Evaluare predictivă

- I -

Organizarea statului în Europe medievală

Franța și monarhia centralizată

Prin întrebările din telegramele adresate fiecărei grupe profesorul verifică lecţia anterioară.

Precizaţi ce au reprezentat secolele al X-lea și al XI-lea pentru Europa medievală?

Menționați rolul monarhilor europeni între secolele al XI-lea și al XIII-lea.

Precizaţi reprezentanții stărilor sociale cu care monarhia colaborează între secolele al XIII-lea și al XV-lea.

Care au fost instituțiile apărute în Europa în această perioadă?

Cum s-a realizat unificarea și centralizarea statală a Franței?

medievală” . Anexa 1

Vor răspunde la întrebările legate de ce s-a predat în ora precedentă fixându-şi mai bine cunoştinţele.

Vor preciza menținerea fărâmițării feudale, scăderea autorității monarhiei, creșterea puterii nobililor locali.

Vor menționa instaurarea autorității monarhilor asupra statelor pe care le conduceau.

Vor fi menționate stările sociale cu care monarhia colaborează: clerul, nobilimea și orășenimea.

Vor preciza: Parlamentul în Anglia, Adunarea Stărilor Generale în Franța și Cortesurile în Spania.

Vor menționa: unificarea și centralizarae Franței s-a realizat prin mărirea domeniului regal.

Conversaţia euristică

Expunerea sistematică a cunoştinţelor

Expunerea sistematică a cunoştinţelor

Aprecierea orală

Evaluare predictivă

- II -

Germania – un imperiu destrămat

Prezentați principalele etape în acțiunea de centralizare a Franței

Menționați care au fost cauzele menținerii fărâmițării politice a Germaniei?

Vor preciza etapele centralizării statului francez: Filip al II-lea August – a

sporit autoritatea regală prin recuperarea unor teritorii de la regele englez și prin stabilirea capitalei la Paris;

Filip al IV-lea cel Frumos – a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale;

Ludovic al XI-lea – a învins opoziția marilor feudali.

Menținerea fărâmițării politice a Germaniei a fot influențată de: Preluarea ideii imperiale

de către Otto I și formarea Imperiului Romano-German;

Oficializarea stării de fărâmițare politică prin Bula de Aur (1356).

Expunerea sistematică a cunoştinţelor

Evaluare predictivă

c) Anunţarea lecţiei noi, a

planului ei de predare-învăţare, a ceea ce trebuie să ştie şi să facă

elevul la sfârşitul

Anunţarea lecţiei noi precum şi a obiectivelor sale:„Formarea

Proiectează moto-ul lecţiei: „Piatra nu speră să fie nimic altceva decât piatră. Dar, colaborând, se alătură altor pietre şi devine templu”

Elevii sunt atenţi la proiecţie, comentează citatul şi îşi expun opiniile.

Conversaţia euristică

- III -

lecţiei (4’) statelor medievale românești”

A. de Saint-ExuperySe notează titlul lecţiei pe tablă: „Formarea statelor medievale românești”

1

3

2

d) Dobândirea noilor cunoştinţe

(30’)

Timpul şi spaţiul

Cnezatele și voievodatele din Transilvania

Profesorul proiectează timpul şi spaţiul la care face referire lecţia.

Timpul şi spaţiul la care face referire lecţia de faţă sunt:

Timpul - secolele al IX-lea – al XIV-lea Spaţiul - Estul Europei.

Arată pe Harta Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea spațiul românesc.

Proiectează harta Transilvaniei evidențiind primele formațiuni politice din această zonă (Cnezatele și Voievodatele) conduse de Gelu, Glad și Menumorut.

Explică înţelesul termenilor de cnezat (stăpânire feudală ereditară specifică etapei prestatale) și voievodat (uniune de

Elevii descoperă răspunsul celor două coordonate ale istorie.

Identifică pe Hartă Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, spațiul românesc

Elevii descoperă primele formațiuni politice românești din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.

Descoperă înţelesul termenilor de ,,cnezat” și „voievodat”.

Învățarea prin descoperire

Conversaţia

Tabla şi creta

Hartă Europei între secolele al

XIV-lea și al XVI-lea

Calculatorul

Videoproiectorul

Decoperirea

Explicaţia

Observarea dirijată

- IV -

4 Întemeiera statului medieval Transilvania

obști sau cnezate aflate sub autoritatea unui voievod – conducător militar).

Cere elevilor să privească harta Europei de Sud-Est în secolul al XIV-lea din atlasul istoric, pag. 27.

Proiectează documentul istoric care menționează aceste formațiuni, „Gesta Hunganorum”, precum și evoluția ulterioară a acestora sub autoritate maghiară.

Între secolele al XI-lea și al XIII-lea maghiarii cuceresc Transilvania. Se păstrează forma de organizare a voievodatului

După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schiţa lecţiei.

Se cere elevilor să analizeze conținutul Anexei 2 și să răspundă cerințelor.

Studiază harta Europei de Sud-Est în secolul al XIV-lea din atlasul istoric, pag. 27.

Identifică documentul istoric care se referă la cele trei formațiuni politice românești și descoperă evoluția statului medieval Transilvania sub dominația maghiară.

Elevii completează schema lecţiei

Analizează cerinţele din Anexa 2 şi răspund cerinţelor.Prin dezbateri se stabilesc dacă răspunsurile sunt corecte.

Atlasul istoric

Calculatorul

Videoproiectorul

Explicația

Tabla şi creta

Lucrul cu documentul

istoric

Descoperirea

Evaluare formativă

- V -

3

4

2

Cnezatele și voievodatele din Țara Românească

Întemeiera statului medieval Țara Românească

Proiectează harta Țării Românești și primele formațiuni politici menționate în „Diploma Cavalerilor Ioaniți”: Țara Severinului, Voievodatele lui Litovoi și Seneslau și Cnezatele lui Ioan și Farcaș

In operele cronicarilor români se vorbește despre desc ă lecatul lui Negru Vodă, un voievod român din Fagaraș.Întemeiează un stat nou în zona Câmpulungului.Își extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei)Curtea de Argeș este capitala noului stat.

Cere elevilor să citească din manual înţelesul termenului de descălecat

Istoria certa a Țării Românești începe cu Basarab I (Întemeietorul).El pune bazele unui stat menționat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu numele de Valahia Nord-Dunareana

Vor descoperii primele formațiuni politice prestatale de la sud de Carpați.

Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu primii voievozi ai Ţării Româneşti.

Urmăresc documentarele pe calculator.

Descoperă înţelesul termenului ,,descălecat" citind explicațiile din manual, pag. 46

Calculatorul

Videoproiectorul

Tabla şi creta

Calculatorul

Videoproiectorul

Descoperirea

Manualul

Tabla şi creta

Evaluare formativă

- VI -

4

4

Obtinere independentei

Urmaşii lui Basarab

Cel mai important act politic al voievodului român rămâne obținerea independenței față de coroana maghiară.În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab, acesta obținând independența politică a statului său.

Se face trimitere la imaginea din manual „Cronica pictată de la Viena" pag. 46, precum și la alte proiecții ale acestui document.

Dinastia Basarabilor:Urmașii lui Basarab au fost: Nicolae Alexandru – a creat prima mitropolie ortodoxă a Țării Românești Vladislav Vlaicu – a emis primele monede ale Țării RomâneștiMircea cel Bătrân – a unit Dobrogea cu Țara Românească.

După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schema lecţiei.

Sunt atenţi la profesor şi descoperă cu ajutorul documentelor date obţinerea independenţei Ţării Româneşti

Vizionează imaginea din manual „Cronica pictată de la Viena", precum și celelalte imagini proiectate cu ajutorul calculatorului.

Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu urmaşii lui Basarab I.

Descoperă care au fost realizările urmaşilor lui Basarab I

Elevii completează schema lecţiei.

Explicaţia

Descoperirea

Tabla şi creta

Calculatorul

Videoproiectorul

„Cronica pictată de la Viena"

Manualul

Calculatorul

Videoproiectorul

Explicaţia

Descoperirea

Tabla și creta

Observarea sistematică

- VII -

3

4

2

4

Cnezatele și voievodatele din Moldova

Întemeierea statului medieval Moldova

Obtinerea independenta

Se vor pune întrebări legate de acest moment al lecţiei în vederea fixării cunoştinţelor.

Proiectează harta Moldovei și primele formațiuni politice de la Est de Carpați: Codrii Orheiului, Câmpul lui Dragoș, Țara Șipenițului.

„Descălecatul” lui DragoșMoldova a fost organizată ca Marcă a Ungariei în fața atacurilor tătare, de către voievodul maramureșan Dragoș

Explică înţelesul termenului de marcă (unitate teritorială, politică și militară creată de regalitatea maghiară pentru oprirea atacurilor externe).

„Descălecatul” lui Bogdan” (1359-1365). Acesta vine tot din Maramureș, nu a

După ce au luat contactul cu aceste noţiuni răspund la scurtele întrebări legate de acest moment al lecţiei pentru fixarea cunoştinţelor.

Vor descoperii primele formațiuni politice prestatale de la est de Carpați.

Elevii urmăresc etapele întemeierii Moldovei

Urmăresc imaginile şi le asociază cu textele prezentate.

Elevii sunt atenţi la explicaţii, descoperind înţelesul termenului de ,,marcă".

Sunt atenţi la profesor şi descoperă cu ajutorul documentelor proiectate obţinerea independenţei

Conversaţia

Explicaţia

Descoperirea

Explicaţia

Calculatorul

Videoproiectorul

Descoperirea

Calculatorul

Videoproiectorul

Evaluare formativă

- VIII -

4

5

Urmaşii lui Bogdan

Instituțiile medievale românești

recunoscut suzeranitatea maghiară și a întemeiat statul Moldova.

Dinastia Mușatinilor:Petru I Musat – a inființat prima mitropolie ortodoxa a MoldoveiRoman I – a încheiat procesul de unificare statalăAlexandru cel Bun – a desăvârșit organizarea țării.

După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schema lecţiei.

Se vor pune întrebări legate de acest moment al lecţiei în vederea fixării cunoştinţelor.

Proiectează Diagrama Venn unde sunt prezentate instituțiile statelor medievale românești:oDomnia – instituția

centrală;oSfatul Domnesc – format

din boierii cu dergătorii și din clerul înalt;

Moldovei

Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu urmaşii lui Bogdan și descoperă care au fost realizările urmaşilor lor

Elevii completează schema lecţiei.

După ce au luat contactul cu aceste noţiuni răspund la scurtele întrebări legate de acest moment al lecţiei pentru fixarea cunoştinţelor.

Identifică cu ajutorul Diagramei Venn instituțiile întru totul asemănătoare între cele două state medievale românești și care au reprezentat un factor de unitate românească în Evul Mediu.

Explicaţia

Calculatorul

Videoproiectorul

Tabla și creta

Conversația

Diagrama Venn

Explicația

Calculatorul

Videoproiectorul

Evaluare formativă

- IX -

oAdunarea țării – formată din reprezentanții stărilor sociale: boieri, cler, orășeni, țărani liberi;

oArmata – formată din „armata cea mică” (garda domnească) și „oastea cea mare”.

oOrganizarea administrativă:

- județe în Țara Românească- țiunuturi în Moldova.

12345

e) Realizarea feed-back-ului

(5’)

Profesorul propune elevilor jocul ,,Piticot istoric”. Planşa de joc cuprinde câteva întrebări de fixare a cunoştinţelor. Anexa 3

Indrumaţi de profesor, răspund la întrebările din casetele de joc. Anexa 3

Jocul didactic Evaluare

finală

Tema pentru acasă

Notarea elevilor

Folosirea tuturor metodelor şi mijloacelor de învăţare pentru a comunica cunoştinţele învăţate din lecţia „Formarea statelor medievale româneşti”.

Notează cele cerute

- X -