Forma Artisticoplastica

8/12/2019 Forma Artisticoplastica

1/38

FORMA ARTISTICO - PLASTIC

Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie de lumin

CUPRINS

1. IMPORTANA EDUCAIEI PLASTICE N FORMAREA

GUSTULUI ARTISTIC AL ELEVILOR

2. ISTORICUL ARTELOR PLASTICE

3. TIPURI DE FORME ARTISTICO-PLASTICE

4. ROLUL FORMELOR

5. CONCLUZII

6.BIBLIOGRAFIE

1


2/38

1. IMPORTANA EDUCAIEI PLASTICE N FORMAREA

GUSTULUI ARTISTIC AL ELEVILOR

Lumea e colorat! O lume fr culori n-ar fi numai trist, ci ar prea moart. i dai seama

gndindu-te doar la marea deosebire ntre o i de ar nsorit, scldat n cerul albastru "i smluit cu

flori "i o i de toamn trie - ploioas, mo#ort $ cnd totul e dominat de cenu"iu.%1

&i totu"i, c#iar n trista nfi"are a naturii ce se pregte"te de iarn e'ist culori, c#iar dac sunt

reduse la o gam cromatic restrns ocru - cenu"iu. (otal lipsit de culoare e numai ntunericul absolut.

O ct de slab ra de lumin na"te culori) de lumin depinde e'istena culorilor. Lumina este c#iar

iorul lor.

*ulorile au stat, n cea mai mare msur, la baa cunoa"terii lumii de ctre oameni. +nii nai

au doedit c#iar, c omul percepe mai nti culoarea, apoi forma obiectelor.'is o lume interioar, subiecti, trit a culorilor, la fel cum e'ist lumea lor obiecti,

e'terioar. Ocupnd un rol nsemnat n uniersul uman, culoarea este preent n iaa "i actiitatea

ilnic a oamenilor la fiecare pas de la semnele de circulaie la mbrcminte, de la coloritul obiectelor

"i utilaelor industriale, de la flori "i interioarele locuinelor la faade, reclame, afi"e, cri, reiste, de la

mediul natural la pictur, simboluri "i semnificaii, de la diagnosticul psi#ic la tratamentul

psi#ocromatic. *romoterapia a deenit o "tiin care a ncercat s demonstree nc din 1/0 c ntr-o

ambian coloristic agreabil, cu nuane bine alese "i asortate de portocaliu, albastru-desc#is "i galben,

inteligena "i creatiitatea copiilor cre"te substanial, iar n ceea ce prie"te iaa afecti, bogia

tririlor interioare, gustul pentru frumos, diferenele sunt "i mai semnificatie.% 2 3e asemenea, s-a

constatat faptul c sensibilitatea diferenial a copiilor crescui la ar, ntr-un uniers cromatic foarte

bogat "i ariat 4cmpuri cu flori, cmpii eri, liei5 este superioar aceleia a copiilor crescui ntre

idurile cenu"ii ale unui ora".

(otodat, un mediu ambiant monoton "i rece din punct de edere artistic produce o cre"tere a

tensiunii neroase, o stare de iritare permanent "i inactiism, n timp ce utiliarea cu discernmnt a

culorilor tonific, ec#ilibrea "i actiiea comportamentul uman.

n procesul de predare-nare, culorile influenea poiti percepia, atenia "i memoria,

sporind gradul de nelegere "i asimilare. +tiliarea unui cmp cromatic ariat spore"te randamentul

actiitii intelectuale "i influenea conduita uman prin declan"area de triri afectie poitie.

16otaru, 7., 3umbra, 7., Educaia plastic n nvmntul primar,ditura 8#eorg#e $ *ru 9le'andru, *raioa,1//:, pag. ;2


3/38


4/38

permite prin e'ersare iual-manual, ealuarea ma'im a potenelor creatoare ale fiecrui

ele)

ofer posibilitatea ncercrii diferitelor te#nici "i procedee te#nologice din toate artele)

ntemeia o relaie adecat cu natura, cu ambiana, n sensul n care Leonardo da Ainci

recomanda s nu se copiee natura, ci s se lucree n spiritul ei%) implic deliberat toate indiidualitile n probleme de transformare estetic a ambientului,

respect ritmul de lucru al fiecrui indiid)

creea posibilitatea unei stimulri sinesteice prin e'ersri actie, faorind

autoinstruirea.

3up cum se "tie, fiecare indiid mo"tene"te o matrice psi#ocomportamental unic "i

irepetabil, dar fiecare seamn cu ceilali prin e'istena la toi a aceleia"i structuri fundamentale

instrumental-simbolice a corte'ului. *eea ce se poate modifica prin educaie, ine de calitateaantrenrii specifice. Gr educare prin art e mutilat% menirea fundamental a omuluiaceea de a se

deolta armonios "i multilateral.%F

Ora de educaie plastic este prileul copilului de a na aceast gramatic a artei%, cu prile

ei morfologia "i sinta'a. ste prileul de a na limbaul specific artei cu elementele lui de ba

punctul, linia, culoarea, forma, compoiia.

*onstatnd ce importan deosebit are forma n mediul ambiant "i ia, m-am oprit asupra

acestui element al limbaului plastic pentru a-l aprofunda. Hoiunile de form nu pot fi preentate

copiilor dect innd seama de particularitile lui de rst. 9ceste noiuni trebuie fcute accesibile

prin e'plicare, e'emplificare cu autorul unor modele "i, fire"te, prin e'erciiu. 7odelele sunt plan"ele

didactice, reproduceri de art, lucrri ale unor elei "i, de multe ori, c#iar propriile lucrri.

&coala este singurul loc unde eleul poate cpta cuno"tine de art n mod organiat , unde

poate fi educat prin acest limba al simirii. Gire"te, nu ne om limita doar la ora de desen, ci om folosi

fiecare prile din actiitatea didactic pentru a reliefa frumosul, dar ora de educaie plastic rmne

cadrul n care se pot dobndi sistematic "i pot fi fcute nelese noiunile limbaului specific.

@lustrrile prin plan"e sunt n or suport pentru discuii, obseraii, mici e'perimente.*a animator% al orei de educaie plastic, ntorul trebuie s stpneasc foarte bine

problemele pe care le abordea la or, s "tie mai mult dect i spune copilului, pentru a "ti s-l

ndrume la momentul oportun astfel nct toi copiii s poat aunge la nelegerea noiunilor "i

aplicarea lor n lucrri. *#iar dac nu se a teoretia prea mult eleului de clasele @-@A conducerea

F7arinescu,


5/38

acestuia spre percepia unor forme "i repreentarea lor ct mai apropiat de realitate, dar bineneles n

concordan cu propria gndire. @at de ce, consider c noi, ndrumtorii pe calea cunoa"terii aem

datoria de a stpni limpede "i problematica gramaticii educaiei prin limbaul artei%.

3intotdeauna arta a milocit cunoa"terea lumii prin limbaul su specific, al imaginilor concret

senoriale. a are ca obiecti deoltarea sensibilitii copilului pentru a-l face s apreciee "i s cauteimpresii care i mbogesc mintea, i nclesc inima, l fac s simt bucurii de ordin superior prin

contemplarea unui peisa sau iionarea unui spectacol.

9rta l influenea profund pe om, i tree"te o gam larg de sentimente "i emoii, l

determin s reflectee, s meditee, l ndeamn la aciune. 9rta l umaniea pe om!%;

n cadrul ariei curriculare 96(, educaia plastic "i cea muical ofer nemrginite posibiliti

de e'primare a sentimentelor "i tririlor umane.

O asemenea abordare corespunde principiului corelrii interdisciplinare a disciplinelor nrudite

"i afirmarea nengrdit a capacitii creatoarea a copilului.

9"a cum @. HeIton a ordonat culorile ntr-un cerc cromatic pe care l-a mprit n "apte sectoare

"i a fcut o paralel ntre culorile spectrului "i tonurile gamei muicale ro"u $ 3O, orange $ 6, galben

$ 7@, erde $ G9, albastru $


6/38

3esenul constituie cel mai firesc miloc de e'primare a gndurilor, ideilor, sentimentelor mai ales

atunci cnd l asociem cu muica, acest lucru oferind eidente emoii artistice eleilor, la nielul lor de

nelegere.

. n ceea ce prie"te transdisciplinaritatea, n te#nica aplicrii culorilor cu carioca, a" meniona

pata "i linia n beni desenate, prin care eleul are posibilitatea s-"i e'prime tririle suflete"ti, n detaliiadesea amuante "i s-"i cultie talentul literar.

F. 'cursiile, drumeiile "i c#iar plimbrile n cel mai apropiat parc constituie minunate prileuri

pentru e'erciii de contemplare a frumosului natural) acestea or mbogi coninutul percepiilor

copiilor, constituind un ior pentru creaiile lor.

8ing"ia, frumuseea, coloritul, mirosul, talia florilor ofer ntorilor prileul de a atrage

eleilor atenia asupra lor "i asupra modului cum au fost percepute "i redate de arti"ti n pictur, poeie,

"i muic. 'emplificnd acestea prin albume de art, momente de lectur sau de muic, ntorul

pe lng lecia atracti, interesant pe care o face, deolt "i formea la elei capacitatea de a

asculta, a percepe, "i a prii o oper de art, pas primordial n educaia estetic.

Glorile sunt cadoul accesibil "i potriit n aproape toate mpreurrile ieii, fie de bucurie, fie de

tristee. Gelul cum sunt oferite la aceste ocaii se na.

9ranarea florilor n buc#ete, n ase sau n grdini constituie un alt subiect interesant. 9lbume

cu aranamente florale, cataloage #orticole, discuii pe marginea unor imagini din filme, ca "i iite la

e'poiii floricole, la 8rdina =otanic sau la o florrie, diapoitie sau c#iar o plimbare n parc i

sensibiliea pe elei "i le deolt simul estetic. n acest conte't poate fi promoat artaaranamentului floral "i introdus noiunea de ie!ana.

;. Leciile nsoite de imagini sau desene nlesnesc introducerea elementelor concrete n predare.

:


7/38

2. ISTORICUL ARTELOR PLASTICE

nconurat de de"erturile care l-au ferit de inaiile altor popoare, Egiptul este o regiune cu

resurse naturale bogate) aceast a"eare geografic a faoriat deoltarea unei arte spectaculoase care

poate fi urmrit, fr ntrerupere, de-a lungul a apro'imati ;>> de ani.6eligia "i permanena sunt dou caracteristici de ba ale artei egiptene, solemn "i creat

pentru e"nicie) aceasta e'prim "i ordinea care era "i de nedruncinat. giptenii credeau c fiina

omeneasc este nsoit nc de la na"tere de un fel de alt fiin, Ca% $ ce poate locui n corpul unui

om dup ce acesta moare "i care are acelea"i neoi ca "i defunctul. 9stfel, pentru a putea tri Ca trebuia

s locuiasc ntr-un trup, cel mai intact posibil. Erima cerin a imortalitii mumificarea, a fost urmat

de altele#ainele "i obiectele de care cultiat le-a purtat cel decedat. (oate acestea erau adpostite de

pereii masii ai mormntului. ns cel mai fascinant "i impresionat tip de mormnt este piramida, care

era mormntul faraonilor. Eiramidele care repreint culmea eoluiei ar#itecturii egiptene sunt cele ale

faraonilor B#eops, B#efren, 7iCerinos.%:

3intr-o perioad mai trie a ciiliaiei giptului antic datea bustul pictat al reginei Hefertiti,

ale crei elegan "i graie ne dau msura sensibilitii cu care artistul a repreentat-o.

&i n pictur regsim aceea"i simplificare accentuat a formei, ct "i respectarea canoanelor

stabilite astfel personaele sunt repreentate cu capul "i cu picioarele n profil, iar o c#ii "i pieptul din

fa.

Arhit!tur" gr"!# ne este "i asti la fel de familiar ca "i ar#itectura modern, tocmai pentru

c putem gsi elementele celei dinti, aproape n toate epocile ar#itecturale, din 9ntic#itate pn n

ilele noastre.

:7i#ilescu, 3., "im!a#ul culorilor $i al %ormelor,ditura , pag.2

0


8/38

*ea mai important construcie n cadrul ar#itecturii grece"ti este templul. 3ac templele

egiptene erau construcii uria"e menite s eideniee caracterul diin al faraonului, templul grec este

conceput ca o cas care s adposteasc statuia eului.

$Art" %i&"'ti'# nu este dect continuarea artei romane pus n sluba cre"tinismului, ns

profund transformat sub influena rilor orientale 4Eersia, 9menia,


9/38

"ltr'"'+# reenire)",-t! i&i! amestec pe palet de dou sau trei culori"r,)'i !r),"ti!# efect al organirii unor culori ntr-un tot unitar, presupune un acord, o

nfrire ntre culori)

!'tru / i'tr- locul spre care se ndreapt atenia pictorului, de regul n ona din centrulplan"ei) el poate fi realiat prin aglomerarea detaliilor, contraste accentuate

sau pete de culoare n stare pur)!),p)&i+i pl"-ti!# organiarea unor elemente ntr-un tot unitar, care s e'prime o idee)!ul)ri !"l/ ro"u, orange, galben)!ul)ri pur culori folosite n starea lor iniial din spectru)!ul)ri r!i erde, albastru, iolet)/gr"/ul amestecul treptat al unei culori cu o cantitate din ce n ce mai mare de alb)/),i'"'t#

!r),"ti!#

culoarea care are preponderen 4calitati - puritatea ei)

cantitati $suprafee, ntindere5 ntre celelalte culori din lucrare)/u!t !)'ti'uu linie nentrerupt)!t tr,)/i'",i! impresia de mi"care pe care o produc culorile reci $ deprtare) culorile calde $

apropiere) spaiul este raportat la cald $rece)0r!i+ii )! e'erciii ce se efectuea n ederea nsu"irii de ctre elei a unor deprinderi

4de a mnui instrumentele5, a unor elemente de limba plastic etc., printr-o

actiitate care se asemn cu ocul liber al copilului)" lui/i&" a amesteca cu ap))r,# l"%)r"t# form creat de om))r,# -p)'t"'# realiat la ntmplare, prin plierea #rtiei peste pete de culoare, prin suflarea

asupra unei pete de culoare ap etc.) forme obinute prin diriarea scurgerii

picturilor de culoare pe o coal de #rtie, forme obinute prin stropire cu

pensula) forme obinute prin ruperea #rtiei n scopul realirii unor forme

plastice e'presie etc.)" u&i)'" a se ntreptrunde, a se amesteca)u&i)'"r forme de amestec posibile n te#nica acuarelei sau obinute prin atingere a

dou pete de culoare necinate, umede 4fuionare la margine5 ori prin

atingerea unei pete de culoare, umede, cu pensula nmuiat n alt culoare

4fuionare n mas5)gri !)l)r"t se obine din amestecul unei culori cu alb "i negru 4doate diferit5 sau din

amestecul a dou culori complementare)gri 'utru poate fi obinut prin dierse amestecuri cromatice

a. amestecul culorilor primare)

b. amestecul culorilor secundare)

/


10/38

*ulorile se iau n cantiti egale.

c. amestecul culorilor complementare 4culorile secundare se folosesc n

cantitate dubl5)

d. amestecul nonculorilor n cantiti egale.gri 3"l)ri! amestec fiic din alb "i negru doate diferit)

" gri&" a obine griuri colorate))! / )'/ suprafa decorati fr centru de interes, de regul pe ba de reea)u0t"pu'r"

!ul)ril)r

alturarea a dou sau mai multe pete de culoare)

li'i" element de limba plastic desemnnd urmele obinute prin lunecarea pensulei

cu culoare pe suport, a creionului, a pi'ului etc.)li'i" 4' /u!t !)'

ti'uu

linie realiat dintr-o singur trstur, nentrerupt)

,)/ul element repetabil)

,)/ul"r" !ul)rii ibrarea culorii),)/ul"r" li'ii crearea unor neuniformiti, ca grosime, culoare, factur),)')!r), tonuri "i nuane ale unei singure culori),)&"i! lucrare ornamental compus din mici buci de marmur, piatr, sticl etc.

diferit colorate, care alctuiesc o imagine, o figur)')'!ul)ri alb, negru)'u"'+ se obin din amestecul culorii cu o culoare ecin, prin doare diferit)p"t# suprafa)p"t# pl"t# suprafa acoperit cu culoare 4nonculoare5 a"ternut uniform $ specific

artelor decoratie)

p"t# pi!tur"l# suprafaa acoperit cu culoare nuanat, griat etc. sau obinut prinsuprapunerea unor linii, puncte etc. pe culoarea iniial a suprafeei)

pu'!tul element de limba plastic, urma cea mai mic obinut 4pe suprafa5 cu

instrumentul de lucru 4pensul, creion etc5, punctele pot fi aglomerate $

aerate, mari $ mici, colorate diferit) dispuse n "iruri drepte, curbe, oriontale,

oblice, paralele, radiale) puncte ordonate deordonate) de forme diferite)rpr)/u!r copiere)rupr" u'i !ul)ri

5 t't" rupt#

alterarea ei prin amestecul cu complementara, alb, negru, gri neutru sau cu

alt culoare)-,' pl"-ti! imagine iual care face trimiteri la imagini reale)-i,%)l pl"-ti! semn conenional care face trimiteri la relaii, triri, stri suflete"ti descifrate

pe baa unui cod general cunoscut)-i,tri procedeu prin care dou elemente identice sunt dispuse la distane egale fa

de a', numit a' de simetrie)-p"+iu pl"-ti! produsul artistic reultat din ordonarea unitar "i e'presi a semnelor

plastice)

1>


11/38

-up)rt suprafaa pe care se lucrea) #rtie, carton, pn)t't# calitatea unei culori)t)' desc#iderea sau nc#iderea unei culori prin amestec cu alb sau negru, n

cantiti diferite.

6. TIPURI DE FORME ARTISTICOPLASTICE

9nd n edere rolul educaiei estetice n formarea omului capabil s duc pe noi culmi de

ciiliaie cuceririle reoluionare ale poporului, sportul educaiei artistico-plastice este destul de

important.%J3in acest moti am ales s studie "i s scriu n aceast lucrare despre formele artistico-

plastice, percepia lor, modaliti de g#idare a percepiei corecte. 3intre elementele de limba plastic

)r,"poate fi considerat ca fiind cea mai comple'. n consecin "i problemele psi#ologice depercepia formei capt importan deosebit. n consecin "i problemele psi#ologice de percepia

formei capt importan deosebit. Legat de aceast problem se nscrie eoluia deoltrii psi#ice a

copilului pe etape n raport cu profilul psi#ologic. ncepnd cu cea mai fraged rst, copilul are

neoie de spriin pentru nelegerea locului su n mediul n care se deolt "i influena obiectelor,

formelor asupra organelor de sim. Ee parcursul deoltrii, cnd reu"e"te s repreinte din punct de

edere plastic formele din mediul nconurtor "i realiea creaii personale este necesar educarea

percepiei pentru a mri aloarea repreentrii. 9cest lucru este posibil prin educaie artistico-plastic,

dar necesit cunoa"terea de ctre profesor a problemelor psi#ologice "i a particularitilor de rst "i

indiiduale. 3e asemenea, trebuie gsite cele mai eficiente metode "i procedee care pot influena

poiti educaia percepiei "i formarea gndirii n cadrul educaiei artistico-plastice.

Gorma este conturul unui corp, silueta, c#ipul unei fapturi) in general, ea repreinta aspectul

e'terior, infatisarea sub care se preinta orice lucru din natura.

F)r,l !r"t / '"tur"sunt de numite forme naturale sau forme materiale. 7aoritatea au o

structura interna care influenteaa forma e'terioara.

*OH


12/38

9H3N 96POL M 796NL@H 7OH6OM-9LE@@ GO(O869G@ 3@H


13/38

- proprietate a materiei dea a fi lemn, marmura, etc, reulta forme naturale, spontane, accidentale)

4bicontinue5

- aceeasi proprietate, prelucrata reulta forma artistica, elaborata, inentata)4tridimensionale5

2. dupa caracterul - structurii - forme desc#ise 4statice, dinamice5

- forme inc#ise 4statice, dinamice5 - ectorului ultim, al relatiei semnelor intre ele si ale acestora

cu suprafata suport 4topologice si tensionale5

- conturului forme rotunde, colturoase, dantelate, lanceolate.

- tratarii suprafetei suport - forme picturale

- forme plastice

- forme decoratie, plate.

- /up" )rigi' - forma spontana R forma naturala 4intamplatoare5 sau produsa accidental, in al

carui proces de aparitie si selectare este implicata, fie ointa dea cauta si descoperi, fie de a prooca cu

o anumita intentie dea prelucra, elabora ceea ce se obtine prin procedee precum monotipie,

suprapunere prin indoirea suportului, diriarea culorii printr-un et de aer - prin suflare libera sau printr-

un tub, picurare sau stropire cu pensula a suportului umeit sau uscat, prin MimprimareM cu diferite

structuri naturale , te'tile, etc., prin scurgere aderenta s. a.

- forma elaborata R forma creata, fie pe baa a numeroase sugestii naturale, abstrasa prin

obserarea atenta a naturii si confruntata cu alte forme fie prin prelucrarea unei forme spontane, in

ambele ariante transfigurarea facandu-se pentru un anumit conte't spatial, compoitional. 3ialogul cunatura este sine Sua non a fiecarui creator. Erin inestigarea specifica omului, orice forma este inteleasa

mai mult decat permite e'teriorul, aparente ei, interenind intuitia, sintea, iiunea, ia nastere o forma

noua, forma creata.

- /up" /iritl i ip)-t"& u'!ti)'"l

T forma -culoare4Rcromorfema5 perceptie iuala concomitenta a formei si culorii unui obiect sau a

unei suprafete reultata din suprapunerea lor simultana4percepti5.

T forma desc#isa R forma care reulta din ductul 4trasatura5 care nu se mai intoarce la punctul initial,

sensul ei general fiind centrifugal) e'centrica)

T forma inc#isa R forma alcatuita din detalii liniare a caror dispunere spatiala tinde spre centru, spre

interiorul ei) centrica,

T forma semnificatia R forma care se poate lipsi de semnificatia ce i-o poate oferi elementul

repreentati sau abstract in sine, deenind ea singura intruparea unui alt sens decat cel initial, local,

propriu

1


14/38

T forma simbolica, forma in care poate fi cuprinsa o idee picturala, sculpturala, etc. 8eneraliatoare sau

eocatoare, prin transfer de semnificatie de la mai multe forme similare la una mai potriita, si de

regula, similara structural.

T Gorma totala, forma reultata din parti organice, unitar si ec#ilibrat articulate, care au cedat cea din

autonomia lor de semne potentiale pentru a se putea asocia, accepta reciproc, sau din contra, pentru aserespinge e'presi, in ambele ariante ca detalii ale aceleiasi configuratii) sinonima compoitiei.%/

E9=LO E@*9


15/38


16/38

*iri#area #etului de aerconsta in suflarea culorii fluidiate depusa pe suport in diferite sensuri,

liber sau folosind unele obiecte aflate la indemana un pai, un tub de plastic sau cauciuc etc.

3@6@?969 ?(+L+@ 3 96 M*O7EOU@(@M

S%oara colorataeste un procedeu in care se foloseste o bucata de sfoara, imbibata in culoare

care se aaseaa pe o #artie, ce se a plia, aand gria sa se lase afara un capat al sforii. @n timp ce se

preseaa #artia cu o mana, cu cealalta se trage de capatul sforii ramas liber, pana cand acesta a iesi

dintre filele #artiei. 3esfacand foaia se a obsera forma obtinuta.M36


17/38

spatiale sculptura, ceramica, sticlarie etc.formele spatiale se pot obtine si prin plierea #artiei sau

cartonului reultand dierse forme. +nul dintre cele mai ec#i si des folosite sete te#nicaMorigamiM,

cuant de origine aponea care inseamna Marta plierii #artieiM.acest procedeu eidentiaa forma

spatiala si pune accentul pe olum.dintre cele mai simple forme de baa suntMcarteaM, MbatistaM,

MbarcaM, Mscara M etc.39H =9H*@L9 M*O6E+6@


18/38

S,'ii!"tii8

- dupa caracterul liniar al conturului in linii drepte R #otarare, ointa puternica, agresiitate, spirit

inc#is, marginit, McoltosM, insensibil) in linii curbe R ointa, eselie, dinamism, spirit desc#is, calmitate,

sensibilitate)

- dupa dispunerea, ponderea, poitia in spatiul creat progres, miscare aantata, cadere, deec#ilibru,

ordine, stabilitate, ec#ilibru, etc.

- forma -culoare se amplifica, se completeaa sau oit se diminueaa cu semnificatiile culorilor.

3eoarece actiitatea de creatie artistica se desfasoara pe baa obserarii lumii inconuratoare,

trebuie sa ne obisnuim de timpuriu sa obseram natura, sa studiem formele naturale. @maginea creata de

artist cu autorul liniei si culorii in pictura, este forma plastica.

FORME ARTIFICIALE

Pr!p+i" )r,l)r

1J


19/38

n natur forma este obiectual "i repreint concretiarea fiic a unui coninut. 3atorit formei

percepem "i cunoa"tem realitatea obiecti a materiei aflat n infinite ipostae. Gorma este cuprins de

limitele n care se nscrie obiectul mpreun cu datele care o definesc. n plan subiecti forma

repreint o imagine mental a obiectului "i se realiea ca o concretiare pe cale percepti.

@maginea nu repreint o nregistrare strict a naturii, ci o interpretare abstract care selectea "ireduce obiectul la esenial. 3espre imagine se poate spune c reflect datele fiice ale obiectului

perceput din care a fost eliminat consistena materiei. @maginile obiectelor au un caracter subiecti "i

indiidual, astfel nct fiecare indiid are o imagine relati proprie despre unul "i acela"i obiect. 9cest

fapt este posibil datorit modului n care fiecare indiid aflat n faa obiectului selectea, interpretea

"i prelucrea acele nsu"iri care au semnificaie deosebit pentru el. n acest conte't, forma, ca o

transcriere plastic, se poate spune c impune o anumit structur care confer spaiului alori egale cu

trsturile elementelor din care se constituie "i cu raporturile statice sau dinamice dintre forme "i

spaiul n care acestea se afl.

Eercepia repreint procesul psi#ic de reflectare a obiectelor cu toate nsu"irile lor n timpul

aciunii asupra organelor de sim. n cadrul percepiei iuale analiatorii prelucrea undele

electromagnetice, luminoase.%1>

@maginea de ansamblu a nfi"rii e'terioare a formei obiectului are rol principal n

recunoa"terea acelui obiect. 9tt senaiile iuale ct "i cele Cinesteice asociate oac un rol

important n cunoa"terea formelor. Eercepia este un fenomen de sinte care nu reult dintr-o simpl

u'tapunere de senaii.*eea ce caracteriea in primul rnd percepia este faptul c se preint ca un ntreg , ca o

sinte n care elementele participante au o semnificaie unic.


20/38

*laritatea, preciia "i bogia percepiilor ntr-un anumit domeniu depind de pregtirea pe care o

aem n domeniul respecti. n perceperea formelor obiectelor "i fenomenelor un rol important l oac

cel de-al doilea sistem de semnaliare, limbaul care confer percepiei un caracter categorial.

3atorit faptului c percepia obiectelor "i fenomenelor corespunde unei semnaliri, ea

repreint o pregtire n ederea aciunii. ns aciunea nu este numai o prelungire a percepiei.Eercepia ns"i se realiea printr-o aciune efecti, notorie n care se adaug informaiile iuale,

cele tactile "i Cinesteice dup care are loc sintea superioar necesar oglindirii imaginii formei figurii

integrale. (oate acestea au loc pe baa e'plorrii nrii actue.

Pu'!tul7 li'i"7 p"t"7 )r,"7 3)lu,ul sunt semne care in de alfabetul plastic.

Eunctul este urma pensulei nmuiat n culoare, a creionului, a stiloului. La atingerea suprafeei

suport. l poate fi folosit simplu sau combinat cu celelalte elemente de limba plastic, pentru realiarea

unei lucrri. La sfr"itul secolului trecut, n Grana, o serie de pictori au inentat picura pointilist.

9stfel, un tablou al lor era compus dintr-o mulime de puncte fine realiate n diferite culori cu rful

pensulei.

Linia n desen este urma lsat de instrumentul de lucru pe suprafaa #rtiei. a poate fi

impersonal, ca n caul desenului te#nic, cnd este construit cu instrumente de preciie sau plastic.

*u linia se pot construi ornamente, structuri liniare "i compoiionale. Liniile pot fi drepte, curbe,

frnte, subiri sau groase, continue sau ntrerupte, uniforme ca grosime sau modulate, realiate ntr-o

singur culoare sau n mai multe culori, linii .

Eata este o suprafa acoperit de culoare sau de nonculoare. a are totdeauna o form. Gormapoate fi identificat ca aparinnd domeniului geometriei 4triung#i, ptrat, dreptung#i, etc.5 sau poate fi

oarecare. a se poate obine n mod diriat cu autorul unui instrument de desen 4creion, pensul, etc.5

condus de mn n baa unui raionament, a unei intenii prestabilite, sau se poate obine n mod

spontan prin stropire, prin presarea unei picturi de opsea pe suprafaa #rtiei sau prin alte procedee

care ne conduc la un reultat care n-a fost preut minuios.

n practic se orbe"te de p"t" pi!tur"l# "ip"t" pl"t#. Eata pictural se caracteriea printr-o

suprafa neuniform, ibrat. 9ceast ibraie poate fi dat de tu"e, adic acele urme iibile ale

pensulei 4ibraie factural5, de alori diferite ale acelea"i culori 4tonuri diferite de ro"u5 aceasta fiind

cunoscut sub numele de ibraie aloric, sau de nuane diferite produse din amestecul unor culori

semene, alturate 4ibraie coloristic5. Oricine, deci "i un copil, poate s obsere u"or c sub influena

luminii, un id, acoperi"urile, un fruni", faa uman, etc. sunt colorate ibrat, deci sunt pete picturale.

Eata plat, numit "i pat decorati, este o ntindere omogen, uniform ca nuan "i ton, , fr

tu"e de pensul sau de orice alt fel de instrument de lucru. n funcie de locul pe care pata plat l are n

2>


21/38

compoiie, de greutatea fiecrei culori, deci de intenia celui care e'ecut compoiia, pata plat are

fora de a sugera c#iar "i spaiul, cea de-a treia dimensiune.

Aolumul este un element de limba plastic specific sculpturii. n cadrul leciilor de modela, este

olumul modelat sub forma reliefului, care poate fi plat $ scobit, griat, liniar, adnc, prin eliminare

cu rotunirea muc#iilor, nalt, prin adugire, profilul olumului dep"ind suprafaa de la care a abordat. lementele de limba plastic, numite uneori monade plastice,monade preobiectuale sau elemente

premorfice-sunt punctul, linia, pata cromatica, sau acromatica, suprafaa, aloarea si culoarea.%12+nii

e'egei, printre care Easseron si Bnobler, adaug la aceast serie tu"a, suprafaa 4a nu se confunda cu

spaiul plastic "i nici cu ecranul plastic-suprafaa #rtiei sau a pnei5 "i te'tura. n publicaiile "colare

recente, printre elementele de limba plastic e enumerat "i )r,", dar ea nu poate intra n aceast

categorie, pentru ca este fie o caracteristic a elementele de limba plastic 4mrime, intensitate, form

etc.5, fie o structur mai ampl, care poate cuprinde simultan mai multe elementele de limba plastic nu

om confunda deci determinatul cu determinantul, in primul ca, "i nici organul cu organismul,n caul

al doilea.

O categorie distinct a elementele de limba plastic propus n ultima reme o constituie

cromorfemele-monade plastice care cuprind culoarea n mod obligatoriu 4urme colorate5. 9cestea sunt

pata de culoare, punctul de culoare, linia de culoare 4colorata5 "i tu"a care, oricum, e colorat. ntruct

pata poate aea caracter spontan sau elaborat, tu"a s-ar putea ncadra n aceast a doua categorie.

Erin alorificarea lor estetic "i implicit, prin personaliarea lor, elementele de limba plastic dein

entiti semantice, putnd comunica prin ele nsele mult mai mult dect ceea ce poate comunicaobiectul, mai ales dac a repreentatVfigurat realist "tiinific.

9. ROLUL FORMELOR

E+H*(+L EL9


22/38

Linia, punctul, forma si culoarea repreinta elementele unui limba metaforic, induc asociatii,

prooaca ecouri si atitudini estetice. Gorta e'presiei unui semn plastic depinde de relatiile acestuia cu

alte elemente din cadrul compoitiei plastice. 9ceste relatii dintre semnele plastice prin limbaul lor

specific definesc e'presia compoitiei. Gamiliariarea treptata a copiilor cu unele elemente de limba

plastic este principalul miloc de formare a iitoarei lor culturi artistice, si prin aceasta , de realiare aeducatiei lor estetice.

Eunctul, cel mai simplu element de limba plastic,alaturi de linie si forma au fost ,la inceputul

manifestarii plastice multimilenare a omului ,cele mai simple si directe miloace de comunicare iuala

,imaginile pictate sau cioplite ale preistoriei fiind reultatul spiritual al adaptarii omului la conditiile

naturale.

@n pictura, punctul reultat din simplul contact al unui instrument cu suportul deine material cu o

anumita marime.


23/38

punctul se poate constitui prin repetare in forme abstracte sau figurale, poate capata aspect

structural sau numai ornamental, decorati)

in asociere cu linia si pata 4el insusi deenind uneori pata5 punctul capata noi alente

e'presie printre care si una spatiala, adica sugerarea apropieri si departarii, a plinului sau a

golului, etc.)fectul spatial al punctului se realieaa prin diferentieri de

marime -se imparte in cinci categorii foarte mica, mica,medie, mare si foarte mare )

distanta - mai aglomerate sau maidispersate)

stralucire - iu colorate sau griate)

luminoitate - luminoase sau degradate)

sens - dispuse drept sau curb, oriontal sau oblic etc.)

fectul de spatialitate al punctului l-am marit prin aplicarea contrastului cald-rece. Eentru a

sugera acest efect am asociat marimile mici cu cromatica rece si cele mari si foarte mari cu cea

calda.


24/38

+ola#ul ofera posibilitatea obtinerii unor puncte dierse, ca forma si marime - prin ruperea in

mod spontan a #artiei in mici bucatele - sau egale - prin taierea sau cu preduceaua ori cu perforatorul.*OL9?

*usa!lonulputem desena puncte aand aceeasi forma si aceeasi dimensiune.

/mprenta repreinta urma lasata de un obiect prin apasare pe o suprafata. 9pasand cu arful

creionului, al penitei ori al pi'ului, om obtine puncte fine, apro'imati egale ca marime. 3aca folosim

arful pensulei, capatul neascutit al creionului sau c#iar arful degetelor - dupa ce au fost impregnate in

culoare - punctele reultate pe suprafata #artiei or fi mai mari si diferite ca forma si dimensiune.

97E6H(

'presiitati si semnificatii

2F


25/38

Eunctul poate aea semnificatii dierse inceput, sfarsit, limita, germinatie, *oncentrare, etc. *a

element independent, in lucrarile de arta plastica punctul are o preenta diersa)

o element singular, forma a unor obiecte mici gae, fluturi, frune, flori, etc., sau obiecte care par mici

datorita departarii, element ornamental al unor obiecte folosite in compoitie sau al unor forme create

de artist, de autor)E+H*(+L L7H(


26/38


27/38

e'ercitii-oc desfasurate. 9stfel eleii s-au ucat imprastiind pe foaie puncte de diferite culori si

marimi,mai apropiate sau dispersate,deordonate sau intr-o anumita ordine in functie de dorinta

fiecaruia. @n actiitatile desfasurate le-am preciat copiilor ca punctul,ca element de limba plastic in

cadrul unei compoitii , cand se preinta sub forma unei suprafete,are doua dimensiuniinaltime so

latime. 3aca marim iibil una din ele,reducand-o pe cealalta,obtinem o linie,deoarece la punct celedoua dimensiuni sunt apro'imati egale. Eentru a fi punct, suprafata lui trebuie sa fie minuscula in

raport cu celelalte elemente.

6eferitor la formele materiale din natura, le-am spus ca putem considera ca puncte atat formele

marunte 4granule de nisup, pietricele, cristale5, dar si forme mai mari 4seminte,flori5 Eunctul poate

marca diferite alori, nuante de culoare si diferite tensionari. ste indiiibil, are semnificatia unui

moment cosmogonic. Lui ii corespunde ideea de orice inceput.

3e la punctul plastic aseat pe o suprafata 4#artie5 poate sa radiee in toate directiile ordinea cu

care incepe iata 4miscarea5 compoitiei. 9ceasta face ca suprafata #artiei sa deina spatiu plastic. @n

acest ca el are aloare de centru de interes si poate repreenta de pilda o e'ploie, o miscare

pirote#nica, miscare de rotatie, etc. 9tunci cand punctul plastic este aseat in centrul de simetrie al

#artiei el apare ferm cu miscarea ero. 9seat insa usor departat de centrul de simetrie al #artiei el este

neutru. 3eine acti cand este aseat pe diagonalele #artiei in sus sau in os, iar prin multiplicare capata

forta e'presia.

@n punctul plastic 4ca simbol al dinamicii5 e'ista irtual doua elemente figuratie linia si

suprafata. 9ansul producti al punctului plastic este linia. a reulta din miscarea lui sau din relatia detensiune a unui punct plastic cu alt punct plastic. 3oua puncte plastice in tensiune ideala fata de o linie

dau un arc. @n tensiune conergenta de-a lungul unei linii, cu itea egala, ele se intalnesc la milocul

ei. Eunctul plastic in raport de tensiune, e'ercita o atractie fata de linie deolta un triung#i. Eunctul

plastic ca agent al miscarii concentrice deolta un cerc, iar ca agent al miscarii uniforme liniare, se

deplaseaa sacadat spre dreapta si apoi in sus, poate sa deolte o retea. 7ai multe puncte aseate

aglomerat sau aerat pe suprafata #artiei sugereaa o miscare mai mult sau mai putin agitata.

7iscarea in general sugereaa in cea mai mare masura atentia eleilor. 3e

e'emplu, borul unui aion la mare inaltime le sugereaa miscarea unui punct pe cer.


28/38

ariatia

receptorul

cuprinderea

Gigurile percepute 4obiectele5, ca fiind in miscare, in cadrul unui fond imobil sunt de fapt forte

ale caror miscari se interactioneaa impulsionand cadrul 4fondul5 lor. 9m organiat mai multe e'ercitii cu eleii din clasele @-a si a @@-a pentru a le deolta atat

calitatile motrice cat si supletea articulatiilor mainilor. 3e e'emplu, e'ercitiile se pot face pe grupe,

fiecare grupa aand un obiecti bine definit. Erimele e'ercitii 4in ansamblul gestual care are scopul de a

obtine imaginea punctului5 or fi legate de actiunea de loire. 3e pilda loirea ritmica a unei placute

moi 4de lut sau plastilina5 cu pumnul de catea ori si apoi cu degetul aratator. @n continuare, loirea

ritmica cu pumnul si apoi cu degetul aratator a unei suprafete te'tile care nu pastreaa urmele. 9ceeasi

loire se repeta pe suprafete tari 4lemn, ciment5. 9poi aceleasi loiri se fac pe o #artie cu pumnul si

apoi cu degetul inmuiat in culoare. 9ceste e'ercitii se pot repeta la diferite interale obtinandu-se

imagini ale punctului diferit grupate sau aseate in siruri pe directii cat mai ariate. le pot fii insotite

de unele elemente componente ca melodii gomote cu miscare ritmica mai mult sau mai putin

accelerata, sunete diferite etc.

@n actiitatea mea am pornit,la clasele mici de la e'ercitii -oc de aplicare de puncte de dierse

marimi, forme, culori, apoi am trecut la realiarea unor desene in cald-rece 0+er instelat,+artierul

-noaptea1 ,am abordat termenii deaerat,aglomerat,grupat si dispersat realiand desene ,fie in culori

calde ,fie in culori reci4'lori de camp,"anul de grau1@n alte e'ercitii, tot in finalitate cu imaginea punctului, am folosit anumite instrumente din

materiale diferite 4betisoare din lemn sau material plastic, capete din pi'uri de metal, etc.5, loiturile

fiind facute mai de sus si mai mult sau mai putin tari.


29/38

Erin acest e'ercitiu inatatorul trebuie sa faca pe elei sa inteleaga ca spatiul plastic este un

uniers generat de nelinistea, buciumul, bucuria, dansul sau tristetea pe care punctul plastic in

peregrinarile sale pe #artie, poate sa le e'prime, precum si cele mai bogate game de idei si sentimente.

LINIA ca element de limbaj plastic

Linia este principalul element de limba pentru c e la ndemna oricui nu necesit condiii

speciale, ca n caul culorii. suficient s ai o #rtie "i un creionVpi' pentru a face un desen.

Linia este prin e'celen dinamic "i poate aea funcii "i configuraii ariate%1, att in

lucrrile realiate e'clusi din linii, ct "i n cele n care culoarea,aloarea "i forma au rolul determinant

"i, c#iar dac are o preen discret atta timp ct este folosit, nseamn c e absolut necesar.

*nd orbim despre linie ca element de limba plastic, aem n edere numai linia care se

folose"te n desenul artistic, nu linia ntrebuinat n desenul geometric, nici linia care define"te o

sc#emVdiagram, nici linia unei croieli estimentare, nici conturul real al unei forme sau al unei cute,

nici linia unei croieli estimentare, nici conturul real al unei forme sau al unei cute, nici linia unei

siluete etc. *#iar dac orbim despre linia de contur, nu ne referim la aceea care conturea un obiect

real, cci acesta apare de la sine atunci cnd doua medii ecine se diferenia prin culoare sau aloare,

ci la o linie pe care desenatorul o trasea intenionat n spaiul plastic. 9stfel, linia ca element de

limba plastic nu e'ist n natur, ci este o inenie prin care se pot e'prim 4mai direct sau mai alui5

anumite idei "i sentimente 4fie n forme figuratie, fie n forme abstracte5 prin potenialul eiimpresiVsenorial-sugesti.

3e asemenea, la ora de educaie plastic nu are sens s recapitulm anumite cuno"tine

dobndite la alte actiitiVdiscipline de studiu despre linie, dect dac ne sunt de folos, a"a cum ar fi,

de e'emplu, o comparaie ntre linia folosit la geometrie "i linia plastic. 3efiniiile de matematica

4traiectoria unui punct n mi$care sau locul geometric determinat de21 , folosirea ei in matematic, n

scriere, sau reactualiri de felul linia poate %i dreapt, %rnt, n (ig(ag ,cur! nchis, cur!

deschis 0sinusoidal, spiral, para!olic etc.1. Ia sa vedem ce po(iii avea linia urmnd enumerarea".a. sunt noiuni dea cunoscute care nu prea in de gndirea plastic "i ne rpesc din puinul timp

afectat acestei discipline.

16otaru, 7., 3umbra, 7., Educaia plastic n nvmantul primar,ditura 8#eorg#e *aru 9le'andru,*raioa, 1//:, pag. F;

2/


30/38

SINA!A LINI"I

n artele plastice linia e folosit cu trei scopuri fundamentale pentru construcia formei, pentru

ornamentare "i ca scop n sine.

L@H@9 EL9


31/38

W continue - intrerupte)

L@H@@ *OH(@H+

L@H@@ @H(66+E(

*a sens,ca directie, liniile pot fi

- curbe )

O6H97H( EOE+L96 3@H 7(9L4L@H@ *+6=95

- frante )

X *6


32/38

- drepte )

9tat liniile frante cat si cele curbe pot fi desc#ise sau inc#ise. @n functie de poitia lor pe suport,

distingem linii

o oriontaleo erticale

E9(6@*@+ 79(


33/38

'presiitati si semnificatii

@n functie de forma, de sens sau de poitie, liniile pot aea semnificatii si e'presiitati diferite

T linia subtire - gingasie, feminitate, lumina )

T linia groasa - forta, igoare, munca )

T linia continua - siguranta, preciie, fermitate )T linia intrerupta - indeciie, cautare, nesiguranta )

T linia dreapta - rigoare, logica, ratiune )

T linia franta - asprime, italitate )

T linia curba - emotiitate, sensibilitate, delicatete)

T linia oriontala - calm, repaus )

T linia erticala - aspiratie, inaltare )

T linia oblica - ec#ilibru instabil, deorientare)

'presiitatile si semnificatiile liniilor depind si de modul in care sunt grupate

W linii erticale grupate in interale egale - ec#ilibru, sensibilitate)

W linii oriontale - stabilitate, liniste )

W linii curbe, usor ondulate - gratie, miscare lina )

W linii curbe in spirale, pe directii contrare - itea, framantare )

W linii de aceeasi grosime - simplitate )

W linii de grosimi diferite - comple'itate )

W linii paralele 4oriontale, erticale, oblice5 - ordine, armonie) (oate aceste e'presiitati si semnificatii reulta atunci cand liniile respectie sunt dominante

intr-o compoitie.

6olul liniei in compoitia pastica si decoratia

Linia poate fi intalnita ca linie - ornament al formelor materiale create de natura4fluturi, ebre,

tigri5 sau a formelor create de om 4ase din ceramica, tesaturi si imprimeuri te'tile, obiecte de u casnic

din lemn etc.5, precum si ca linie-o!iect 4ramurile pomilor, liniile de cale ferata, firele electrice, ulucile

de la gard etc5.

*a element de costructie, linia poate sugera forma, olumul si c#iar culoarea. *el mai des liniile

sunt folosite in ansamblu si nu ca element singular. @n aceste situatii, Zlinia se preinta sub forma unor

multimi de linii paralele ca reultat al te#nicii de lucru folosite.%1;

1;7i#ilescu, 3., "im!a#ul culorilor $i al %ormelor,ditura , pag. F


34/38

@ntre linii se pot stabilii diferite relatii mare - mic , aproape - departe, greu - usor etc.

3upa modul de organiare a liniilor se pot crea impresiile de ordonat -

deordonat, static - dinamic etc.

=O= =9B M*O7EOU@(@M 4L@H@@ 3@H97@*5

@n compoitiile decoratie, liniile pot uni, separa sau sustine doua elemente decoratie, iar prin

modul in care se grupeaa pot crea dierse armonii liniare.

3e asemenea, liniile pot fi folosite in diferite procedee specifice compoitiei decoratie

repetitia, alternanta, simetria, asimetria etc.

Linia a fost folosita cu mult succes in graura sub forma de #asuri, de catre 9brec#t 3urer, in

litografie de catre Ponore 3aumier, iar in desen si pictura de catre Aincent an 8og#, Penri 7atisse,

Eablo Eicasso, (#eodor EalladD s.a. @n concluie, linia este un miloc de materialiare a simturilor siconceptelor intelectuale ale eleilor. a este si miloc de comunicare a afectiitatii si inteligentei

omului.

Linia, in diferitele ei ipostae si de diferitele tipuri, poate fi dreapta, ung#iulara, curbata. a

poate fi element de sine statator sau linie de contur a unor forme. Eoate sa e'prime miscare, energie,

spatialitate, sa preinte forme, sa e'prime dispoitii etc. Linia poate fi redata in diferite te#nici si

procedee de lucru, acestea ducand la noi e'presiitati plastice care poarta amprenta temperamentului

fiecarui ele. 9ceasta are potentialitatea de a sugera prin aloarea si miscarea ei ideea de forma, de

spatiu si c#iar de culoare. +n ansamblu de linii poate sa e'prime o iiune cu un anumit continut de

idei. Linia ca agent de e'presie plastica poate fi discursia, intrerupta, radiala etc., diersificandu-se in

functie de capacitatea de creatie a fiecarui ele.

(recerea de le o linie greoaie ine'presia catre o linie e'presia este indiciul unei transformari

calitatie in gandirea copiilor. 9ceasta se realieaa treptat pe baa diferitelor e'ercitii-oc si pe baa

cercetarii unei lucrari de arta plastica. Linia in diferite ipostae e'presie poate fi redata in diferite

F


35/38


36/38

:P'tru !)'-tru!+i" )r,i7 li'i" "r ur,#t)"rl u'!+ii8

Guncia de contur

Linia e folosit n special n stilul linear 4a nu se confunda cu desenul liniar-geometric!5, stil in

care nu se imita olumul "i spaialitatea, fiind specific artei antice pregrece"ti, artei medieale

timpurii,dar "i desenelor copiilor. Linia are menirea de a diferenia motiele de mediu, conceput cuspaiul neintenionalVpau. Linia cu funcie de contur 4de regul nemodulat "i mulat pe form5 care

iolea motiele de acest mediu abstract, e folosit "i n desenul decorati.

Guncia de definire Vgenerare a structurii interne, anatomice a formei

Eresupune desenarea unor linii care desfac sau care se repet n interiorul conturuluifalduri, cute,

proeminene, iar prin caracterul lor modulat, pot sugera relieful. Linia cu aceast funcie poate fi

folosit eficient abia prin ciclul gimnaial,dar ,pentru desenarea crengilor n coroana unui pom, a

faldurilor , unei roc#iiVdraperiiVcortine,a alurilor unei ape etc.,se poate "i de la rsta pre"colar.

Guncia de definire Vgenerare a suprafeelor 4neutral5

9ceasta nseamn serii de linii oarecum ec#idistante4drepte,curbe,frnte etc.5care sunt

percepute ca suprafee,fie plane, fie n relief. Erin repetarea ei,linia "i pierde identitateaVpersonalitatea

"i caracterul dinamic deenind neutr,dar o suprafa astfel determinat e mai dinamicaVibrat,mai

materialVconcret, mai iguroas, mai senorial "i c#iar mai oluptoas dect una nud.

Guncia a'ial

Aiea liniile care, n desen trebuie nelese ca a'e ale obiectelor a cror specificitate

const n raportul mare dintre lungime si grosime. n caul tulpinilor subiri, al crengilor, al stlpilor, al

"inelor de cale ferat, al srmelor etc., generatoarele de contur sunt prea apropiate pentru a fi desenate,

mai ales cu pensula, "i atunci n locul lor se prefer o singur linie-a'a.

Guncia ectorial

*onst n trasarea unor linii care sugerea foraVtensiunea e'ercitat pe acea direcie. 3e

e'emplu, n tabloul lui 7ondrianomul cenu$iu curbele afrontate care pornesc radial dintr-un nod

central masi sugerea tensiunile e'istente n crengile care lupt cu graitaia,pentru a-"i pstra poiia

"i direcia de cre"tere. 9stfel, tabloul repreint mai degrab corpul energetic al pomului dect cel fiic.n unele situaii, aceast funcie coincide cu cea a'ial.

Guncia de accent

Linia cu aceast atribuie este, poate, cea mai pictural dintre toate celelalte, pentru c,

prin caracterul ei fluctuant4modulat5,n special atunci cnd se desenea cu pensula "i prin pariala ei

independen fa de form, i confer lucrrii o atmosfer de leeritateVlibertate "i are, totodat, cel mai

:


37/38

mare potenial impresi-senorial 4ei linia modulat5. Gie intr-o lucrare realiat e'clusi din linii, fie

intr-o lucrare de pictur,ea e'ist numai pe alocuri cu scopul de a clarificaVdiferenia un moti de altul

sau de mediul n care este amplasat, de a da un plus de for motiului plastic, de a separa "i potena

dou suprafee cromatice insuficient de e'presie, de a sugera onele de umbr,de a da impresia de

stabilitate a motielor prin subtilitate a motielor prin sublinierea lor n partea de os "i pentru a italiaprin energia "i dinamica gestual a scriitorului ntreaga lucrare.

*opiii cu mai mult ndemnare "i imaginaie pot lucra forme spaiale lipind scobitori ntre ele

sau alte materiale care s ntruc#ipee linia 4Z*sue , *abane turistice %, etc5.

+n alt e'emplu de folosire a liniei cu rol constructi este acela al Zesturii pianen%. @nspirat

din pna de paianen, te#nica de ba este foarte simpl ea consta in trecerea unui fir de a 4rafie,

mtase, coton5 de la un cui la altul, ntr-un singur sens, fr ntorsturi.

Ee o planseta de lemn, imbracata sau nu in pana colorata , se bat cuie cat mai mici , cu floare

ramasa putin in afara. 4*u efect mai mare sunt acele de gamalie taiate scurt5. *uiele se bat la distante

mici . 4>,;cm5 Humarul cuielor trebuie sa fie egal pe cele 2 laturi. Girul colorat, constant cu fondul, se

trece intins de la un cui la altul, urmand acelasi sens. 3esi nu se lucreaa decat in linie dreapta prin

suprapunere se creeaa optic efectul de linii curbe. @ntanlirea firelor suprapusedau one mai mult sau

mai putin luminoase , cu un relief neasteptat. La inceputu si sfarsitul lucrului, firul se innoada cu un

nod dublu. Eornind de la aceasta te#nica de baa se pot imagina o multidudine de subiecte Zbarci cu

pana%,%*lepsidra%

Li'i" !" l,'t /!)r"ti3

9tt n arta plastic 4pictur, grafic5 ct si in cea manuala 4compoitii aplicatie, lucru manual5

linia este folosita impreuna cu punctual pentru ornamentare. le sunt cele mai ec#i elemente de

decorare a obiectelor. 9u fost utiliate in ornamentarea aselor de ceramica 4ceramic de Poreu5, a

obiectelor de estimentatie 4altitele de pe ii5. 8rupae de linii paralele formeaa altitele, iar linile

ondulate formeaa%meandrul%, cu sau fara motie intermediare si sunt elemente decoratie aparute in

arta popular romaneasca inca din ec#ime. @n tesaturi %inrastarea% 4inargarea5 este des folosita in

iua de ai si permite o gama larga de combinatii cu linii simple de aceiasi latime sau cu latimii diferite

grupate, alternate sau repeteate.

0


38/38

;. CONCLU

Forma Artisticoplastica

Documents

Transcript of Forma Artisticoplastica