Anni al 100>lea Nr. 76 NUMĂRUL 2 Let Braşov Duminecă 3 Ociomvrie 1937

Semnul electoral al

, Frontului Românesc*

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BRAŞOV STBADA LUNGA Nr. 6.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Pentru streinătate 600 lei.Pertru autorităţi, instituţii ţi

Întreprinderi 500 lei Anunţuri, reclame, după tarii

FONDiTi U I M N i l I I M I BAEITIB.Apare ie trei ori pe săptămână

„Partidul national-liberal — sc r ie „Viftoral* luat v iaţă din v iata ŢĂRII. . .*

Ş i s ’a îm bogăţit ş i s*a aran jat, ia r ţ a r a .. .*

O importantăîntrunire a „Fr. Rom. “-Braşov

Membrii comitetelor organizaţiei „Frontului Românesc“ de pe teritoriul oraşului Braşov şi numeroşi delegaţi din sectoarele Schei, Braşov-cetsie, Braşovechi, Blumăna, Stupini şi Dârste — băr­baţi ş; femei, în număr de peste o sută aparţinători tuturor stra­turilor sociale — s’au întrunit eri seară în Biroul şefului de sec­tor dr, Cornel Voicu din Strada Voevodul Mihai la o importantă consfătuire politică, fiind de faţă şi preşedintele org. judeţene d l dr, Voicu fciţescu însoţit de membrii Delegaţiei permanente.

întrunirea a fost deschisă de d 1 dr. C. Voicu, care a salu­tat pe şeful organizsţiei şi numeroasa asistenţă. D-sa a arătat scopul acestei consfătuiri, care este în primul rând reluarea, după Vacanţa de vară, a acţiunei de propagandă a „Fr. Rom * în toate sectoarele Municipiului şi punerea în curent a celor de faţă cu evenimentele politice interne şi externe dela ordinea zilei.

Recapitulând în linii generale etapele principale ale marei mişcări naţionale pornită acum aproape 3 ani de d-l dr. Vaida- Voevod, d*sa constată cu satisfacţie că această mişcare este în plină desvoltare şi tot mai mult înţeleasă ca singură menită să repună în drepturile ssle fireşti naţia valahă, atât de cutropită de invazia elementelor streine. Sub presiunea acestei mişcări actua­lul guvern ca şi celelalte partide au fost nevoite să-şi însuşească părţi din programul d»lui Vaida. Totul ce se face e însă vorbărie goelă şi urmăreşte mai mult scopuri politicianiste.

Cu atât tnai mult ni se impune nouă să facem zid în jurul d*Iui dr. Vaida-Voe?od, care prin acţiunea sa naţională, prin tre­cutul său politic, prin cinstea şi dragostea ss de neam, despre care a dat atâtea dovezi strălucite, va fi singur în stare să tra­ducă îa faptă, cu sprijinul nostru al tuturora, programul său de redresare naţională pe toate terenele vieţii publice, îndeosebi în ce priveşte primatul munaii naţionale.

De încheiere asigură pe d l Vaida Voevod şi pe d-l Dr. V. Niţescu ca şi pe ceiiaiţi foşti miniştri, cari dela început s’au solida­rizat cu d l Vaida Voevod, de toi sprijinul şi devotamentul orga nizeţiei Frontului Românesc din orsşni Braşov.

Preotul-profesor N. Furnică preşedintele sectorului Scheiu se alătură celor fepuso ds d-l Dr. Voicu, şi arată că Românii din Schei, fetât de prigoniţi de atotputernicia streinilor şi de nepăsarea guvernanţilor de azi, au început să se mişte, îndeosebi tineretul, încadrându-se in mişcarea prezidată da d i Vaida Voevod.

Preotul G. Constantin, preşedintele org. Stupini asigură deasemenea conducerea Fr, Romántsc de iot ataşamentul Stupari- lor, cari, ca muncitori harnici şi neobosiţi aî ogorului românesc, suni adânc pătrunşi de triumful ideii naţionale, singură în stare să contribue la ridicai ea bunăstării popoiu ui românesc.

D-l institutor Micuda, fruntaşul org. din Blumăna, arată im­portanţa acestui cartier de munenori, c tre In urma numeroaselor întreprinderi indastriaie se găseşte în plină desvollare, şi cere conducerii Fr. Românesc o deosebită solicitudine pentru acest important cartier muncitoresc. Asigură conducerea Fr. Românesc de tot devotamentul şi conscursul.

D*1 Neguş, preşedintele org. Dârste tălmăceşte sentimentele de devotament ale acestei organizaţii, care e în plină desvoitare, conştii fiind de marea problemă a primatului muncii neţionale.

D*na E lisabeta Her» ţiu spune că femeia română se a soci* ; ază la lupta naţională condusă de marele luptător naţional d-l Vaida Voevod fiind conştientă de scopul măreţ care culminează în lozinca mântuitoare „România a Românilor* prin muncă şi dragoste de nea/n.

D 1 atocat Eugaxi A r su, preşedintele organizaţiei tinerime! frontiite, elogiază activitatea politică a d lui Ai. Vaida Voevod, care are astăzi marea stitisfecfie că mişcarea pornită acum aproape 3 ani a cuprins astăzi toată ţara. Tineretul In jurul desele şl a colaboratorilor săi şi Ii asigură de tot de votdmeiîiul.

Părintele dr. Debu e?oeă luptele grele din trecut ale porului românesc din Ardeal, cari se aseamănă cu cele de Neamul rom ia găseşte dia nou la o râspâatie istorică. Azilupta e poate mai grea. la trecut jugul sub care gemeam îl ve­deam cu ochi?, pe când duşmanii de ezi ne sapă existenţa din ascuns. Cu cât Românii se var trezi mai repede, cu atât mai bine. Avem nădejdea tere că vom íríumfa.

De încheiere a luai cuvântul d-l dr. Voicu Niţescu, a că­rui expunere politică, plina de învăţăminte şi îndrumări, o vom da în rezumat în nrul viitor.

Adunarea a luai sfârşit la ora 91/2 seara.

Dureri român '

Munca naţionalălumina cifrelor.Ain

de d-sa sta zid

po»azi.

Mâne Duminecă, mai multe echipe ale „Frontului Românesc* vor vizita comunele: tSuzate, Teliu, Poiana Mărului, Tahanui'Ovchw, Zârneşti, lohanul-nou, Holbau, Vulcan, Cristws, Vlădeni, C oiieo , Crizbw, Ţinţart, Satu nou şi Hăichiu.

Ne-am ocupat zilele trecute, într’un articol, de considere ţiu- nile dureroase ce rezultă până acum din aplicarea .legii pro­tecţiei muncii naţionale. Arătam atunci că nepăsarea, cu care e privită această lege de către marile întreprinderi, este egală cu o sfidare a intereselor şi du­rerilor româneşti de către capi­talismul strein. De către acelaşi capitalism, stăpân al marilor în­treprinderi, ;cre cu aceeaşi ne­păsare priveşte şi neputinţa şi incapacitatea unei stăpâniri, in­capabile de a-şi impune autori­tatea atunci când e vorba de respectarea şi aplicarea l*gi’.

Lovitura ce o prezintă 'pentru ţară această impotenţă guverna- menială o mărturisesc şi o do­vedesc cifrele de mai jos, pe care le luăm din raportul îna­intat Ministerului industriei şi comerţului de către comisia pentru aplicarea legii protecţiei muncii naţionale. (Ca bază ser­vesc datele de personal din a* nul 1936, adecă situaţia după doi ani de aplicare a amintitei leg):

„Comparând procentul perso­nalului pe categorii de funcţiuni şi repartizat între străini, mino­ritari şi români — spune rapor­tul — ajungem la următoarele rezultate:

»In ce priceşte personalul străin, constatam o descreştere

accentuată în toate cale* de personal.ce priveşte minoritarii,

constatăm o cr* ştere a procen- tuiul f :ţd de am ! precedent care esto mai aooenim tă la per i o na'ul administrativ, la categoria asimUaţi cu lucrătorii caiijievff, procentul s*rind dela 3O8O‘l0 ia 58 30 io. In ce priveşte per» som aţi tkchfiic şi anume la cel technic superior, proo&niul sare de ia 32% Ia 5560®h, la iu• crăiorii üàiifioüji d J a 23'J/0 Ia 47.46 7-j.

„In ce priveşte personalul et- rűe român, constatam la perso­nalul administrativ inferior, asi­milat cu lucrătorii calificaţi şi

! necalifieeţi, că procentei® scad I fv fă de ar.ul prec eden l in ce jj priceşte personalul technic, a*I ceeaşi comsiatare afară de Iu- ! crătorli recalificaţi, unde procen*I tul creşte dela 54'Vo la 59.70°/o.

„In concluzie se constată că în 156 de întreprinderi, care re­prezintă 15.1C6.200.000 lei ca ­pital, din care scăzând 30 de întreprinderi comerciale, rămân 126 de întreprinderi industriale reprezentând 30yA din capitalul învestit în industria încurajată de Stat şi căreia i se mai a- cordă toate beneficiile posibile, bazate pe sacrificiul colectivi­tăţii, elem entul etnic rom ân scade procentual în toate categoriile de funcţiuni în fă losu l e lem entelor mino- rji-îre“.

Cifrele de mai sus sunt prea gsăuoere. Din durerea spusa*de ele va înţelege ori şi cine drama

elementului românesc, luat sub scutul legii de protecţie a muncii neţionale !

n Proprietarii i apitalului inves tit tn industrie şl comerţ, dar cari nu sunt de origină etnică rom ânească — continuă rapor­tul — au dovedit, cu toate mvi- taţiunile, cu toate termenele a cordate, că duc o politică c1'* excludere a elem entului ro ­mân".

Constată apoi acelaşi raport că lipsa personalului .technic românesc, — pe care o aduc unele întreprinderi ca scuză — este un motiv inexistent, întru­cât de foarte multe ori a fost angejat personal românesc spre a fi pus în inferioritate faţă de personalul strein sau minoritar,

* adus astfel într’o situaţie j g ! are şi de cele mai multe or ■ nesuferit.Concluzia: proprietarii între'

prindi r lor industriale, în majo­ritatea cazurilor, nu uor sâ sa ­tisfacă şt nici nu vor satisface dé- bm ă uoe obligaţiunea de a şi forma în cel mai scurt timp personal român.»

Să li °e dea deci răspunsul pe care’i merită I Renitenţei să i-se răspundă cu măsura, de care e vrednică I

Avantajele, încurajările, co­menzile şi ^ritele favoruri, pe ‘iiri Statui le of .ră marei in­

dustrii sunt sacrificii grele, ceri nu po! 3a sub scut pe cei-ce se ridica *riva Statului, căl­când în pîc’'oare dispoziţiile şi legile * «tuia i

Să se -uce feţă de aceştia sancţiuni, cari, cu cât vor fi mai severe şi mai conştiinţios apli­cate, cu atât mai mult vor înălţa prestigiul unei ţări care’şi cu­noaşte menirea 1

Pericolul războiului aero-chimicşi apărarea anti-aerlauă

IV

Bombele crizante

foartegoriile

J n

Această categorie de bombe este destinată pentru ţinte vii — oameni, cai şi diferite animale, in momentul exploziei o bombă brizantă produce o mulţime de schije, care sunt aruncate cu mare putere în toate părţile, lo­vind în drumul lor pe oameni şi tot felul de vietăţi. Sunt anumite tipuri de bomb y brizarJe ce dau 800—1500 de schije şi care lovesc orice vietate îa jurul loco* lui exploziei pe o distanţă cu2C*40 metri (câmpul atingerii de efica­citate complectă),ilar schijele izo> late pot lovi şi pe distanţe mult mal mari dela locul explozie!.

B o m bele ex p lo z ib ile

de iîi-colose! r* Iustin Stancozschf.duce explozia distrugătoare. Tu­nelurile, trenurile şi adăposturile subterane, precum şi interiorul clădirilor cu etaje etc. se dis­trug prin această categorie de bombe.

Căzând pe pământ, bombele „fugoase“ produc o groapă în felul pâlniei, diametrul căreia variază între 3 * 8 metri, iar că­zând pe un acoperiş metalic, ea îl trece întâi şi pe urmă produ­ce explozia.

Asemenea bombă foarte uşor poate să treacă prinir’un aco­periş făcut din foi de tablă, gros de 20 centimetri şi să trea­că plafoane de be Ion până la 3 metri grosime. Astfel poate să treacă printr’un acoperiş şi prin toate etajele până la subsolul und clădiri cu mai multe etaje.

(Fugase)Acest fel de bombe este în­

treb Ls!r»jat pentru distrugerea va poarelor şl punctelor Importa nie pe uscat, edificiilor mari şi di­feritelor coîistruciiim!.

Bombde distrugătoare se îm part In două categorii şi anume: bombele „fugase", adică care produc o explozie camuflată (în adâncime) şi bombele „expkzi- ve“, care produc explozie la periferie (suprafaţă),

Bombele „distrugătoare* ac»

Bombele incendiareAcest fel de bombe prezintă

nişte focare (cuiburi) de incen­dii, fiind umplute cu urn ătoarea compoziţie chimică : „termita*, „electron“, »benzol suifo-fosfo- rîc* etc. Bombele cu termită, în momentul exploziei* produc o temperatură de 3000 grade, care topeşte imediat toate mstalele. „Electron“ este un amestec de magnium ett alumínium şi e o adevărată forţă, care nu se-

ţionează ca şi bombele brizanie, j poate stinge cu nimic, numai cu acea deoslbire că ] Bombele de felul acproduc schijele mult mai mari. Acest fel de bombe este între­buinţat pentru distrugerea edifi­ciilor, trenurilor şi altor m!jb a a e de transport.

Qornbele „fogasé"* sunt pre* văzute „cu diferite mecanisme, care permit explozie la anumită adâncime dela suprafaţa solului sau clădirilor şi construcţiilor capitale. Mecanismul explodator permite bombei „fugoase* să pătrundă la o anumită adâncime a edificiului destinat pentru dis­trugere şi numai după aceea pro­

st a sunfoorts uşoare şi comode pentru încărcat pe avion. Un avion poa­te să încarce între 500 — 1000 de bombe cu electrm Oricât de mare ar fi un ora?, dar dacă s’ar arunca mai multe bombe şi s'ar produce deodată 100 de incendii în diferite părţi ale o- raşului, atunci s’ar produce un adevărat pârjol foarte greu de localizat.

Bombele cu gaze otrăvitoare

Bombele acestei categorii sunj

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 76-1997

umplute cu diferite feluri de ga­ze otrăvitoare concentrate.

Ia timpul războiului mondial, bombele cu gaze otrăvitoare a- proape nu au fost întrebuinţate, fiindcă s’a practicat emiterea gazelor otrăvitoare din baloane­le speciale aşezate în prima li­nie a frontului, sau prin proiec­tile de artilerie. In felul acesta, în războiul mondial, cu gazele otrăvitoare au putut fi atinse numai persoanele aflate în pri­mele linii şi în regiunea imediat apropiată a frontului. fTotuşi nu­mărul victimelor omeneşti din cauza gazelor otrăvitoare, în războiul european, a fost destul de considerabil : |în armata en­gleză au fost gaza|i 180.981 de inşi» din care au murit 6.063 ; in armata Statelor Unite 70.751, din care au murit 1,421 ; în ar­mata franceză 190.000, din care au murit 8 000 ; în armata ger­mană au gazafi 78.663, din care au murit 2.280. In total au fost gazaţi 420.595, din care au murit 17.764 de oameni, fără să socotim pe ruşi şi altej naţiona­lităţi, ale căror statistici ne lip­sesc.

In actuala desvoltare a avia­ţiei şi chimiei, dacă vr’un oraş, fără apărarea anti-aeriană bine organizată, ar fi bombardat din aer de inamic cu bombele ga­zoase, dezastrul unui asemenea oraş s’ar solda In cifre înspăi­mântătoare. De exemplu, dacă înir’o zi foarte liniştită (fără vânt), deasupra uni oraş mare ca Londra, s’ar strecura 1—2 avioane inamice şi ar arunca prin surprindere vreo 30—50 kgr. de gaze otrăvitoare concen­trate a „fosggnului* sau 100—150 kgr, de „ipentă*, întreaga po­pulaţie de câteva milioane de oameni ar pieii în 10 — 20 de minute...

Substanţele otrăvitoare prin ci* paie, cu care se încarcă bom­bele sunt : yperită, icwisită, aşa zise gaze vezicante, care au mare putere de pătrundere şi atacă ţesuturile vii. Acidul cian- hîdiic este un gaz toxic general foarte puternic,care ataca sistemul nervos. Clorul, Fosgenui,’Difosge* nul, Cloripicrina—sunt gaze sufo­cante — asfixiante ; Adamista, EUldiclorasină, Cianura de dife- nilarisină şi altele — sunt gaze strănutătoare ; Bromura de ben* zii, Cianura de bromobenzil şi olcracetofenonă — sunt gaze la­crimogene. Am enumerat numaio parte, cele mai frecvente şi bine cunoscute, din gazele toxi­ce pe luptă.

Afară de bombele enumerate

mai sus ce sunt aruncate din avioane, mai sunt şi bombele cu microbi. Aruncate în apa bazi­nelor, râurilor sau lacurilor, bombele de felul acesta provoa­că epidemii de tifos, holeră şi alte boale epidemico- contagi­oase.

Prin urmare pericolul atacuri­lor aeriene este foarte mare, dar când apărarea anti-aeriană activă şi pasivă este bine orga­nizată din timp, atunci urmările dezastruoase ale acestor atacuri pot fi prevenite sau cel puţin reduse la minimum.

După afirmaţia nemţilor, în 1914 — 66 de bombe au omo­rât sau rănit o sută de oameni, iar în 1918, acelaş număr de bombe a cauzat moarte sau ră­nire numai la 10 oameni. Nu­mărul victimelor atacurilor aeri­ene, pe Ia sfârşitul războiului mondial, s’a redus la 1 J 10 în comparaţie cu numărul victime­lor aceloraş atacuri Ia începu­tul războiului. Aceasta ne dove­deşte, că oamenii au învăţat să se apere.

Prin urmare este foarte im­portant ca să ne organizăm din timp în vederea eventualelor a* tacuri aeriene.

— Va urma —

Sărbătorireaunui om de muncă

Ufi (runos număr da Intelec tuali braşoveni şl meseriaş*, la ­tre ceti şi minoritar), au sărbă­torit Sâmbătă seara la o m*să co legială §n reste uraniul „Transil vanla" pe d*l Gh. I, Gologan, proprietar de tipografie si dl' rector al ziarului local »Ardea Iul- , dia prilejul împlinirii vârstei | de 60 eni, dintre cari 50 de ac ­tivitate desfăşurată In arta gra fic$, In care tin>p s’a îndelete cit prin numeroşi ani şi cu ga­zetăria românească, mtem ên i în 1902 foaia »Câmpina*, Irt 1818 «Revista Poeziei* la Bucu reşil şi in 1923 f vaincre şt ne saca #N Jiît sine Deo* la Braşov, care a’a transformai îa foaia »Ardea­lul*, care epare d a i Martie a.c. z Inie.

In cuvântările rostite de d ci* G. Curci*, preşedintele Camerei de muncă, prof. I. Cola», d oii Canarach*, V. Voicu, C. Bo ban cu, dep Szabo Beni, prett Marin, D. Noten, Mardare I.Ma* teescu, I. Ö go ’y, I. Coliba*, N. Popea şi a'ţîi, s’i evidenţiat ac- tvltßte« a ă ro să a să bă toritul u pe toate î rtii le vieţii publice

La această sărbătorire meri fală s’au alăturat prinţr’o felici­tare trimisă şl membrii redac­ţiei şl administraţiei ziarului no strii, transmiţând d tul Gh.1. Go­logan urări călduroase de bine.

Fondul de construc­ţie al şcoaiei din

ViădeniIn atenţiunea d-lui PrefectLocuitorii comunei Vlădenl au

înaintat Prefecturii un denunţ de felul cum se administrează fon­dul de construcţie al şcoalel primare de cătră primărie şl d : anumite abuzuri ce s’au f (cuf.

Sunt foarte nemulţumiţi de faplul că nu se la nici o mă­sură mal urgentă, mal ales că cea mai mire parte a banilor din fondul de construcţie, rezul taţi din executirea complectă a bugetului extraordinar, unde sunt prevăzuţi ca venit cu destinaţia aceasta speciali, sunt cheltuiţi fără posibilitate de acoperire totală urgentă.

Licitaţia de construcţie a şcoa­lei fiiad aprobată, pentru a asi gura construirea ei neîntârziată şi fără piedecl, locuitorii cer să se dispună consemnarea Íme diată a întregului fond de con* strucţle şcolară la Casa de De« puneri, cosform legii, iar cele­lalte abuzuri de mânuire a bu­nurilor comunale, să fie fâră întârziere cercetate şi sancţio nate.

Cor,

Dela Inspectoratul Pregătirei Premilitare

M unicipiul BraşovJofi therii născu fi tn anul

1919 se vor prezenta la Cezar ma Vâr Morilor de MuMe tn ziua de 31 Octomorie 1931 ora 8 dimineaţa peniru a fi repartiza}! la Subcentre le de P/egltt?e Pre* militară şi înscrişi In cont oaUle respective.

Neprezentarea tinerilor atrage pentru părisţi sancţiunile presă zute de Lepea P*eg*tirei Premi litare art. 20, far pentru tineri ssncflumîe prevăzute de art 17,

Patronii sunt obligaţi a trimite pe ce i su ie serviciu, 1; pre* gătlrea premisitară şi a coniro!a dacă fc e ş i tineri frecventează pregăiir m preau literă, cu&oscâ&d să orice abatere esie ssncţ?o nată de căfră M nisterul Mu&cei.

S al Grivei, n u m ă lăsa...— Sfârşit —

— Dulci mi sunt aducerile aminte, urmi nr. ataşa Stana, după un efidt din büieriie inimii,. Der, când mă gândesc la groaza ’n care am irescut, m! »*■ 'nf u rară trupu... Turcii, ti, vin Turcii,., au zlei trecând, ca un fior de moarte, şoapta groasei prin sat. Iute fe meile’şi assyn^eeu copiii. Ale tinere şi fetele s’arunceu pria g'opile de bucate, ori nu ştiau cum s8 ’aerserească supt streşe n?!e podurilor... C I erau Turc", că erau panduri ori pokraşi tet aceeaşi teamă n flora satul. Ut» nu erau mai acătării decât aiţil In popasul sau le trecerea Io prin sete Ii s<î scurgeau o chi 5 după jaf şi duţiă muieri..

Dacă ne m ii răzbuneu câte cineva, epéi ersu haiducii, să racii. Prin partea noastră se is* case Ghiţă Cătănută şi Tunsu Cică amâadoi f s :seră popi, prin satul lor. Ne mai pu­tând Indura asuprirea şi obida norodului, luată calea codrilor Cât ti era Vlésia de marf, că ţinea trei poştii şi mai bine ’n lat, de deasupra Coşerenilor, pe I^lomltac până ’n Afumaţii, de supt poala Bucureştilor, apăi, ei

de Iuliu Negulescu.erau stăpâni. Pricepeam când da ’n tărbacă pe câte o jivină ciocoiască, dupl zorul panûurij lor, ce veneau să scotocească satele, chip, să ulmeze haiducii. Dar prinde orbu, scoate-1 ochi.', că veneau mal vârtos să-şi facă iorule rost de prădăciuse şi blestemă^, prin ale sate. In co dru, puterea hsiduclolr, panduri! nu cutezau să catn pătrundă,..

— Siracii ei, haiducii,.,, oftă uşurat Marin, mulţumit că fot nu ră aâiţeau ne pedepsiţi pângări­torii satelor«..

O iată,-—prlnse’nainte firul po- vestii, mătuşa Stina,— odată ’n sat ia Co iiia se prioăşise n^te poteraşf, strljuind drumul Călă­raşilor. Căpitanul lor, un turc, prinse nadă de nevasta unui creştin. Zor, nevoe, la plecare li luă femeea omului şi se duse cu ea cu tot, la Mecinul tur* cesc... Aşa zicea că i legea lor.0 istă ce femeea primea, dă, să1 se lese de bună voe, deaco îea ’n colo a Turcului era... Tânji omu ce tânji şi unde m ii nă* păJi dorn de nevastă, că*şi lăsă toate la pământ şl p’aci ţi i dru­mul, s’o caute... »Măcar s’o mai

văd, s’o strig pe nume şi de*a* colea să fi mor,. *

— Bat’o pustia dragoste, şoptiMarin.

— Halde, haide băutele.,. Mulţi volnici ca tine väzaiu^’au aler­gând pe.ta câmpuri, călări pe câie>o trestie, încinşi de dorul vreunor oehf, c e i săgetase...

Feieie râseră voioase. Flăcăii, unii tuşlau în silă, aiţii’şi spr n- de au ţigările oii strănutau, fă eând m n’aude, n’a vede...

— Şi emu nostru pieacă şi după el se ţinu scai şi*un câine. Câta s i ’i gonească 'napoi, dar pace. Câinele bulgărit de om, sta ce sta şi iarăşi, rara, rara se pomenea slăpânu său cu ei, când cu gândul nu gâ&dea. Dacă văzu şi văzu, ti lăsă să vie după dânsul. Se gândea : »L’oi iăae, de mal, când oi trece Dună­re^...*

Ţ -vi găsit s i sepe omu de dooitocu credincios... El trecu apa ’ntro luntre. Câinele schsonă ce scheonă, alergând ni ’acoio, ni ’ncoace pe lângă apă şi de odată, hâldâbâc şi-o trecu ’n not.

— Ss vede că norocul meu e legat de-afurisit’asta de javră, zise ’n cele din urmă bietul om şl n’avu ’&cotro şi l la să ’si plata lui*

La Brăila omul eil 3se de Turc că>i la Mecln.

In apropierea Mecinului, dând

Recensământul tinerilor născuţiîn anii 1917, 1918, 1919, 1923 (clasa anului

1939, 1940, 1941, 1942).In conformitate cu eri. 8 —20 din legea recrutării şi instruc­

ţiunile Cercului de Recrutire Braşov, sunt chemat1 foţi tinerii năs* cutl tn anii de mai sus, p e u-n şi tinerii araânaţ! de Consiliul de recrutare cls. 1938. pentru cc rlere, la Secţia M iliară a Maniei- piului Braşov, (Str. Porţii) Regele Carol No 53, etaj. fi. camera5, zilnic dela ora 8—12 a. m.

Tinerii născuţi în 1917 vor aduce cu sine certificatele şco­lare şl acte oficiale spre a dovedi meseria ce ex cută.

Se vor mai prezenta toti bărbaţi, cari au obţinut cetăţeafa română, naturalizarea, precum şi ac<i cari n’au siiu iţn militară clarificată însă numai dacă n’au împlinit vârat* de 50 aai.

Braşou, 15 Septembrie 1937.Primar:

ss. Dr. Tarquin iu P rişcu .Secre ar geuerai:

ss. Dr. V irgil Voicu.

PmETWt* M CEL MAI SîNCOI Si CREWNQCÄ»

I A P A D E C C t C r a i

VâtsetfcuticurSoitsiul Gh. Mârzescu, B bsov Nr 2380—1937

Pentru aprovizionarea spitalu­lui cu :

1) 750,000 kjjr. lemne de com­bustibil.

2) Pâinea şi derivatele ne ce* sare pe anul 1937—38

3) Carnea şi derivatele nece­sare pe anul 1937—38

4) Co’on ale, băcănie pe anul 1937—38

se fixeazS licitaţie publică p ; z^ua d« 30 O atom vrie e. c. orele10, cere va avea ioc fn biroul Administraţiei spitalului, paviiio> nul vechlu, din Braşov, strâda Şirul&Gh. Dima Nr. 1.

Condlţlunile sunt cele menţio nate In Legea contabilităţii pu­blice şi Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii, publicat în Moni orui Of. Nr, 127—1931,

Caetul de sarcini se poate vedea zilnic ia ttmpul serviciu­lui ia biroul administra (lei spi­talului.

Braşov, Îs 24 Septemvrie 1937 Medic pritiar, director

Dr. L. Câmpianu,docent universitar

Corstrolor ad^inistrâter Paul Fodoreanu.

692 1—1

P u b l i c a ţ i u n eSe aduce la cunoş inţa celor

Interesaţi că, în 20 Oct. 1937, ora 5 d. m. se va ţine Ia Ş :oaia Normală de Fete din Tg. Sècu- esc, licitaţie prin bună învoială conf>rm art. 88—110 L. C. P, pentru :

1. Aprovizionarea cu c *?&e,2. » , c oloaiele,3. » » I a >te,4. » » zarzavat

fe anul şcolar 1937—938.In caz că prima lie tafie va

rămâne fără rezultet, în 21 Oct 1957 se va ţine o a 2°a licitaţie *n aceleaşi condiţiu&ii şi ia acel&ţi oră. Direcţiunea.

702 1-1

D c v â n z a r eCasă în apropierea centrului

construcţie nouă cu locuinţe confortabile, venit brutto Lei240.000, iei 2500.000*

Cosă , construcţie nouă cu 6 locuinţe 21G0 m2, grădină cu 2 fronturi la stradă, iei 1.000.000,

Casă cu prăvălie str. Regele Carol (Porţii) şi mai multe case cu prăvălii la periferie dela lei450.000-800,000.

Un local de prăoălie Regele Caioi, de închiriat

Msj q c^ ~ împrumuturi de bani şi parceie W iihelm Hirsch Regln i>. ore de primire2—4. Telefon 11.40. 705 1-1

hoinolo s ă Ctt*j Jldllluiu, răţsţi, vop­

sii!, ca n t d'.re ia institutul de curăţit chimic şi cu aburi »Cris­tal* Braşov, Str. Sf ion 4, Exe­cută în mod recunoscut de- fnm os. 65Ö 5—0

de un bivolar ce paşîea o ci­reada de bivolit?, ii spuse toată iza şî pataranîa Iul. Acesta*! a rata ograda Ţarcului. Iatro seară, sp onând,^ă Tarcu-i dus de-acas^, cu ’nvoirea bivolarului, li duse ei b voiiţde aceluia. După ei şi cânele, Câinii Tarcuui tăbârî să’i siăşie pe câinele omuiui.O cadână tânără alergă să i s:ope. Câinele o cunoscu. I se gudură, sărindu*i împrejur. Der şi fea’i cuooscu — »Ce i cu tine, Giivei, pe aici zise cadâaa, care nu era alta decât femeea omului... »U^de ţi-aí íásd stă pfinui*?— »Ş eu p3'8coiea*, - răspunse om«..,—»See pă mă băr bate, că mor*, se rugă tângui tor femeea, stăpâsindu-se să nu boeiescă. — »Păi, de*aia şiVÊS1Ü,.,*

Se ’ntc e&e repede, până să nu-i bage cineva de seamă. A doua zi dimineaţa ea trebuia să scoată bivoliţele la câmp, unde dâiî-î 'l aşt piâ&d’o fe’o şteargă

împreună.A|a şi făcură.Au mers ei ce-au mers, dai

când a’afungă să treacă Dunl- frea ’ndâiăt, zăresc din urmă, 0 zlr ase i e Turc venin 1, rupând pămâctul, căiare. O zbughiră ’o nişte stufăriş. Se pitulară acolo cu gândii să iasă peste noapte !a Danăre s’o treacă. Grivei pe lâi>gă ei. Dar pe lângă beltî t i esc negâ|sle. Păsări mieunatei ce d u de gol orice primejdie li s’ar părea că le-ar pândi dis ascunzişul ierburilor. Zărinda*! în siufjş, în cepură a ie da târ< coaie pe su», repezindu se de( asupra locului, unde erau p!tu* laţi Turcul, e re ş! el băfâa’m* prejur, zări ocolul nagâţelor, Pricepu că pe acolo nu*l lucra curct. Dacă nu l om, vre im câine $ftu lup ori vu pe... Descalec^ luându şl telegaru de dârlog şl

! purcese prin stufărişul bălţii,I spre locul unde stăruiau năgâ*

fele csre--acumse ’^făiuras?. câad

Jucaţi cu încredere la

LOTERIA de STAT

COLECTURA OFICIALASediul Central: CLUJ, Str. Regina Maria Nr. 46

Nr. 76.—1937. OAZETA TRANSILVANIEI P a f t o l

Primăria Municipiului Braşov

m o. 25 375/1937, Serv. economic

MlPentru învelirea acoperişului

garajului autobuselor comunale eu tablă de fier zineată, pe o aupraft t i de circa 800 m2 se va |ine ia ziua de 15 Octombrie a. c. ora 12 la această Primărieo licitafie publică cu oferte tn* «hise, timbrate şi sigilate tn con* 'formitate cu d!spozi|Iunile Legii Contabilităţii publice, şi cu res­pectarea Regulamentului şi Nor­melor Generale de tinerea lici­taţiilor publice.

Garanfia este de 5% din va* loarea totală a ofertei in nume­rar sau efecte de Stai

Caietul de sarcini şi informa* Puni se primesc la Serviciul Au Îobuseîor comunale.

Braşov la 25 Septemvrie 1937*Primar.

Dr, T. Prişcu,Secretar genere! :

Dr. V, Voicu In conformitate cu originalul

Expeditor: Reiner.699 1 - 3

Primăria Municipiului Braşot.

Nr. 29.524 ~ 1937. «Serv. economic,

StilPentru închirierea pe timp de

3 eni a uiu i magazii situate în curtea casei din Piaţa Liber afii Nr. 27 (fost închiriată <f riuei Z Kerté íz) se va | ne în ziua de14 Octombrie 1937 ora 12 la Primăria Municipiului Braşov, a treia licitaţie publică cu oferte sigilate şl timbrate în conformi late cu dispoziţiunile legii con labilităţii publice.

Garanta provizorie este de :5°/o dia chiria anuală oferită.

Coadijiuniie deiaibte se pot vedea la Serviciul economic ai

«Municipiului.Braşov, l a 25 Septemvrie 1937.

Primar,Dr. T, Prişcu,

Secretar generai î Dr, Virgil Voicu

698 1 - 2

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 29.167/937 Serv. economic.

P i i c a u i i n u nPentru închirierea pe timp de

3 ani a localului de prăvălie Nr. 3/4 din casa comunală Str, Hirscher Nr, 1, se va |ine în ziua de 15 Octombrie a. c. ora 12, la Primăria Municipiului Bra­şov, o licitaţie publică cu oferte sigilate timbrate tn conformitate cu dispozitiunile legii Contabili* tăt»i publice.

Odată cu oferta se va depuneo garantie provizorie de 5o/o„din chiria anuală oferită.

Chiriaşii vor fi obligat! a transforma vitrinele după indi­cai iuni le serviciului Technic al Municipiului.

Conditiunile detailate şl caie* tul de sarcini se pot vedea ia Serv. Economic al Primăriei.

Braşov, la 25 Sept. 1937.Primar,Dr. T, Prişcu

s«*. ■ r general î Dr. rgil Voicu

696 1—3

Primăria Municipiului Braşov

No. 29291—1937.Serv. Financiar

PublicafiuneSe aduce la cunoşlfinţă pu*

hiică, că proectul de modificare a bugetului municipiului pe f x**- ciţiul fi cas cier 1937/38* înte emit Ia conformitate cu dispoziţii nlle art. 201 ş! 213 din legea acm i« nistrativë, este pus spre vedere şi consultare publică timp de10 zile, începând cu data de 29 Septembrie 1937.

In acest interval de tiir p, in orele cftciale delà Vjz f ână ie 1372 se poate vsdea şi ccnsolla in biroul contabilităţii centrai« a munkiplulu, clădirea veche, efeji camera Nr. 10.

Braşov, la 28 Septembrie 1937, Piimar,

Dr, 7, PrişcuSecretar Ocnernî

Dr. V, VoicuIn conformitate cu originalul

Expeditor: Reiner.697 1 -1

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 28 380/1937 Serv. economic

PublicatiuneIn baza circularei Nr. 21 bl?,

din 1937 a Camerei de Agricul* tură Braşov se aduce la cunoş­tinţă celor Interesaţi că o comi­sie a Ministerului Apărării Na- tionele — Direcţia Remontei — se va prezenta în Judeţul nostruIo ziua de 20 Octombrie e. c. cu misiunea de a procura cai pentru armată. De data aceasta Comisiunea va cumpăra cai pentru toate armele (de şea, de hanţ şl de samar) cu vârsta în tre 4—9 ani împliniţi. In mod excepţional se vor cumpăra şi cai de 3l/2 ani împliniţi cu o de s voii ere şi conformaţie deo­sebită de rasă, care trebue do vedită cu actele de origină (cer tificatul de bătaie a mamei şl de naştere).

Preturile de cumpSrare vor fi cele ale pic te! şl se vor stabili de comun acord între vânzător şl Comisia de cumpărare asis tată de un deleg&t din partea Camerei de Agricultură. Pista cailor se va face pe ioc, în nu­merar, retfoâaduse numai va loarea timbrelor.

Caii se vor cumpăra direct dela crescfilori,intermediarii fiind excluşi cu desăvârşire. To|i «gri* cultorii să înţeleagă, că est& in interesul lor de a vinde p o duşii direct Comislunel, oela care vor obfine preturi mai mari, înlăturând intermediarii (geam- boşlf) cer! în schimbul serviciu­lui ce l fac, preisnd comision, fn care caz se micşorează preţul pe cere crescătorul ar trebui să-l p'Unească integra).

Tâ gal va atea loc in ziua amintită pe terenul oborului de vite 3$ Municipiului Braşov, în eepând cu ora 8 dimineaţa.

Braşov» ia 20 Septembrie 1937«Piîm^r,

Dr. T, Prişcu.Secretar generaiDr, VirgÜ Voie*

Iái conformitate ch originalul Expeditor : Reiner

695 1—3

o fată româncă 12—16 ani pentru gospo­

dărie, în sir, Muntenia l-a Bra­şov. 622 6—

pe deasupra lui, ţipând ca si şi e cobe, când pe deasupra Stor- leiţi.,. Dădu pesta ei.

— Vai săracii,— scânciră fâ* iele.

— Gîivei se repezi să la tre, stăpân u-său li ţinu de rău ,- urmă baba povestea,

— Be, [Ivan, — eşa ziceau Turcii oamenilor, — be Ivan, ce trebue să'ti facem la tine, b% ?. .

Turcu era ’narmat până ’n dinţi. Pistoale 'n brâu, paloş la coapsă, puşcă 'a spate, O nu avea şi el un băt* să se apere de câini,.,

— Fă din misie şi pasframi lurcule. Tot una mi I de acum, Fără ea viata mea mi I moerüä.,,

— Săracii, se ’nduioşară fe iele..»

— Se ’nduiogă şi Turcu.. Da­c ă ! aşa, să ne luptăm. Cine o

Jrfrui, a lui o ti— Luptă dreaptă, Turcule, că I

dela Duamezeu iăsaiâ.— Dreaptă, fee ivao, Prieten

ai fost ia mine. Olidult'aisi şi era ospătat şi mare bucurie găstf la casa la tise...

Omul o iii. Turcul priponi ca Iul de un ciot de salcie, $3 des făcu de armătură, tşi strânse brâut0 omul şi-i strânse pe-ai iul şi se ’ncleştară la iupiă, pe viată şl pe moarte.

Se luptară, se suciră, se ’n* vârtiră până 'n seară. Nu se da, nu se iăsa nici unul. Turcul era

tare, căci era trăit bine. Omui era argăsit in trude şi necazuri,

Dar, spaimă, Biâul omuiai se desprinse şi omul şovăi..

— Săi nevastă, prinde-mi brâu,..

Ea pace. Na vedea, n’auzee.— Nevastă, dragă netastă;

vía*o brâul de mi i prinde, ta ia Turc iar nu iră %i&de„.

Ea, pace. T^mându-se c i îa toată urma tot Tarcu o bîiu?, răspunse :

— Care-o birul, tot de-un băr bă|ei mi*o fi...

— Vai de stfkţehi ei, mur g*iră fetele..*

— Gura vă iaci,— se resti se căjît Marta, Mintea voastră m i altfel.

— Dreptate al,— grăi Cr stea ce 1 pândea d n tindă. Căndu-i lipsă ii uţâ, MUrinicăV fine locui la CaliiSm

— Vuipea unde ne junge, ci* că i pute,...

— Lăsat! pălăvrăgeala, daicaŞi pe urmi, tse a mai foit

mătuşă, întrebă Neacşa ?— Atunci şi aduse aminte emu

de câine, — ui mă oftând mătuşa Stana..,f „Sdf/ Griuei, nu mă lăsa. * Şi Grivei se năpusti ca fulgerul, efăşiindu-i vinele Turcului, Turcu dădu *û genunchi.

— Be I?aa, nu mă ucide, Ia*fi femeea, fă ce vrei •ti

— De ucis nu te-ol ucide, dar a mea n’o să mai fie.

A ţinut omit câinele de frâu şi omui i a cruţat pe Turc. I a Sîârlii ar ?ă tara într’an och’ de baltă, i © V ă ecat cilu Turcu­lui şl dusu 1 a chemat, ca Grivei după ç ’.„

Fetele se Ispiteau din och?, băc|’i iăc^au h z pe seama ne- creûiniü 'or, ûat Mir*n » ? á grijă să st fie Vi kiïipë. U mă o ’m păsuire dulce prin întuneric, pâr«.ă ce gszda s:ăpă ă â’aprfnză îamp®.

— El, baia -■fă ncrocul ds val tsnl,,., ia s i pec e«, aeicuhţâ, c’^ştia mW sëruiü acuşica şi pe mine...

Râseră cn toţi!, di? cu plrere âe. r£u, c’ufdiă se crăpa de sfuS,

MItuşa Stana se sculă de ple­care. La fel făcură cu to|!l.

Fete1© petrecute de după mij> loc de braţul câte-unui flkau, zfribuiipdu se de irig, mergeau sfiâtise ’n bra|de călăuzilor lor, ce le ’âfovărăşiau apre casă.

Frigul dimineţi! pătrundea. Că* zaae bruma. S is, veşnisia’şi tre* mura nsmărg nirea ’a mărgări t ri stelelor, cocoşii vesteau iă vărsatul zorilor şi pe iei, pe colo lătra câte un câine, aducând a* minte povestea Iul Grivei.

Cetiţi fi răspftftdifiGazeta Transilvani»?

Se apropie Se apropie

Marea tragere finală din15 Octomvrie

Intr-o singură zise distribue jucătorilor

Lei 317 MILIOANENu uitaţi Nu uitaţi

Reînoifi lozul694

După „Ana Karenina“ cu Greta Garbo şi după „ î n v i e r e a “ cu Ana Sten

Cinematograful „ASTRA“aduce in sezonul 1937—38 a 3-a capo d’operă a marelui scriitor

L E O T O L S T O Iîatr’o realizare subjugStoare, romantică, emotivă

SONATA KREUTZERCu: LiL Dagover, Peter P eters n, Albrecht Schönhals»

Premieră în luna Odomvrie 1937.Azi şi în zilele următoare

S E C R E T U L Dr. F.

S-a deschis S-a des his

F O T O R E G A Lcel mai modern atelier fotografic al Braşovului. Fotagref ! ultra modfine. Specialităţi pentru copii ş i grupuri. Portrete sp lend ide cu efecte de lum ină. Labora­tor spec ia l pentru am atori. D evelopatul ş i m ărire - X - G R A T U I T Ă - X -

Rog vizitaţi vitrinele noastre şi faceţi o probă la noi şi vă veţi convinge de p r e c i z i u n e a lucrărilor noastre.

B R A Ş O V ,Strada Regele Carol 37 (în casa Tiberiu)

Trapa vlenezâ de operetă la BraşovMIeî natul ansamblu Trude Berliner — Fritz Stainer

Precum şi Mreg «nsambiu de la Stadt'heater din Vtecta, m b dir« cftai^ea Oho Ra J f , va da o singură reprezentaţie cu m ird « susses dela dia V?ena

. W A R U M L Ü G S T D U C H É R I E *în scara de 5 Q dw .b ie ia s;sia »Ästrß*.

Biletele sa ?â-5i l a : Age&t«a H-ria Bacliă la Gole :tura Cam - pus & B îssa, Str. Voevodal Mhai Nr. 28.

iis seara rea«*z ^ a ţM biie^eiß sa ces^ă.

Şcoala de dans IzsákStrada Castelului 108.

îşi va începe Cursurilela 5 Octomvrie

700 1 - i - _____________

Cumpăraţi Cumpăraţi

Lustre şi Lămpidela

„ E L I M A “ S . A .în 10 RATE lunare

Strada Voevodul Mihai 24 si Strada Regele Carol 19 B R A Ş O V

655 4—6

Ştiţi cine este R O S E A K O M

l a Parisien Grill?

tí Sensaţia mondisll este B O C H L A N O F F - T R 1 O

la Parisien Grill 1

Cea mal splendidă muzică de daas este S A L G O - F A T Y O L J A Z Z

la Parisien Grill.

E natural că programul din luna 0 > tomvrie este minunat la

P A R I S I E N G R I L L .

OAZETArntANSUVANIHl Nr. 73—Í9J7.

După vizita DuceluiDacele Mussolini, părăsfnd

Miercuri Germe nia, se eflă din M i pe pământul italian»

Marele evenlme nt, care a fost vizita sa io Germania şi întâl­nirea cu Führer-ul, trece acum fn domeniul istoriei. Declaraţiile Heute Sa cuvântările rostite de către cei doi dictatori, au răs­pândit răsunet, care va continua s ă fie comentat ta latre agă lu­mea. Cu atât mai mult, ‘cu cât aceste declaraţii,—contra aştep ţărilor multora, au fost animate de un spirit pac ist.

La marea demonstraţie, cere a avut ioc pe câmpia „Malfeld*, în prezenţa unei enorme mul fim!, ; Ducele a declarat, intre altetei

„„noi hitleriştll şl f asciştii do ríni pacea si suntem totdeauna gata să lucrăm pentru pace a* devărată şi fecundă, care nu înnorează ci rezolvă problemele tieţiri comune a popoarelor. Pentru toţi, ceri întreabă cu ne­linişte ce ar putea să iasă din Întâlnirea dele Ber lis : război sau pace ? — Führer ul şi eu pu tem să răspundem împreună şi cu voce tare: p acea 1

Comi'n'.tatea de idei îtalo-ger* mană şi a găsit txpiesia sa in lupta contra bolşevismului — a nu i deckr&t Ducele — care In forma sa modereă reprezintă cea mai brutala tirănie bizantină, exploatarea nemaipomenită a bunei credinţe a popoarelor, un

re^im de sclavaj, foapiete şl sânge. Şi fn baza aceste! pre- mlse, Pucele ajunge la con* cluzla că Europa va fi fn curând fascistă fn urma desvoltărfi Io* gice a evenimentelor.

Sunt suficiente aceste deda* raţii din discursul d lu i Musso lin!, pentru a înţelege surprin­derea celor ce credeau că vizita Ducelui le Berlin ar avea sem nificaţia tulburării atmosferei de pace.

Discursurile celor doi şefi de stat au reafirmat solidaritatea colaborării dintre Germania şi Italia pentru apărarea Interese* lor lor sp rituale şi materiale în spiritul păcii.

Axa Roma—Berlin — subli­niază presa belgiană — nu fi­ret ni nţă pe nime, dar ea va a- pâra Italia şi Germania contra manevrelor Internaţionale! a 111 a,

Ar fi aşa dară o axă a păcii, şi o fortăreaţa contra bolşevis­mului.

Orice ţară sincer pacifistă nupoete decât să dorească traducerea în fapt ale declara­ţiilor făcute la Berlin.

in timpul vizitei sale înGermani», dl. Mussolini a invi- tat pe Führer să fa că o vizită în Italia.

Dapă cum s fanunţă din Ber­ii», „tíiheruíul a acceptat cu d co eb Jä satisfacţie această in­vitaţie.

spitaJitate

Dar la noi?Ospitalitatea Românului a fost

şl a rămas proverbială. Cu <sj ceesşi apreciere privim ospitali* fetea Francezului f/sneez. Dusă însă la extrem această ospitell late, ea poste avea urmări, cari «la» d* gIndît.

lată, de piidă, ce dureroa afri- găt ne *iduce marea revtsîâ fran­ceză „Rsvue des deux Mondes*:

»In tcaie timpurile, Frsnţs a practicat în mod larg ospitell lalea. Ea s’a erlia! primitoare cu aceia cari, din cauze neno- robirii războaeior ciïiîf, asrsu constrânş! s i caute un sdlp'St Iu af&ră dt? ţara lor natali. Ea este prin li «va ci generoasă şi spectac©!«! m'zerl&i aituia g ’ se şte uşor d’uznul inimii sale*,,. Dût ea na trebue sä aju&gâ să se c i ta r ă de sceash.» Cum credefi cä !>aa răspuns acela cad beiteildau de o es-s menea prlinfre ? Vâ închipuiţi c i ia ■schimb ei s*an fotrecut, pfm h’o atitudine demnă şi recunoscă­toare, s i uşureze pe cât pesibr. povara cu c?reincărc&u Franţa? Ca s*o cr^áep, sr trebui să mII deschis >m ziar de m&i multe luai,« Pvj când diacretfusea sea mai elexrant&ră le interzicea sa se «mestaee în treburile inferae ale ţării al cârd osepeţS sun5» ei mu se ám înapoi t i ş i urme­ze uneltirile Io? de prop^gendă şi lucrează îa mod act!? c.a *ă pregătească un război ci fii... Ceva şa rad mu Li Nu numi! ce! cari au lüíit dela început drumul spre no , s* dedau fa deplină libériát« ia ■aceasii lucrare dc dtzofgaâizi*ie, dar acei pe cari 1*au expuiz&t alte far?, ca A&g:i& sau Belgie, cei pe ceri m l vrea nimeni, pentru c i sunt in­dezirabili de drept cemuu, gă­sesc azil la noi. Şl valul creşte mereu.«. Sâ spercsi că tutori t i file nu vor ramâne sepasö'

toare Ia o necesitate atât de apăsătoare şl că vor găsi mă* sura ce va împăca datoria de ospitalitate cu ceakltă datorie cere porunceşte : «Franţa mai presus de to_te 1*

Gu aceeaşi îngijarare cu care revsis franceză arată urmările ospitalităţii şl generoz tăfii fnnccze, privim şi noi s tufcţfa din fara noastră.

Oare la no! ş! pentru no?, Românii, nu există o datorie, care porunceşte : România mai presus de toate !

Nici la ie i să nu rămână eu* torltlţlle n^plsăieare la o ne­cesitate slât d-, a&ăs&tcmre 1 1 î

acute şî croolcs des

ReiioiaiiSiîi * Guta

Grisa * Dureri ie saisRăceli * Dureri de cap

Vindecă garantat!La Fttnnsclf ţi Drognerik

Preda» cfreffML u& Î2-* 52L-, 130.

Solem nităţile d e la Alba- Iulia. In cadrul unor festivităţi deosebite, onorate de prezenţa M. S. Regelui, |a membrilor gu vernului şi a QreprezentanţlJor autorităţilor civile şl militare, va avea loc la Alba-lulia fn ziua de 14 Octomvrie a. c., înaugu rarea monumentului eroilor na* ţionali : Horia, Cloşca ş! Crişan.

•U cigaşu l ingineru lu i Bor-

zea s ’a s inucis . Marţ! spre Miercuri noaptea s*a sinucis cri­minalul Ion Podrea, care a aaa slaet pe inginerul inspector I. Borzea dela Braşov. încercase în mal multe rânduri să se si nucldă dar, observtt fiind de gardieni, a fost împiedecat. In noaptea amintită, profitând de lipsa de atenţie a paznicilor, cari îl supravegheau în celulă, s’a spânzurat cu un fir de sâi» mă desprins de pe o mătură, agăţându-se de clanţe uşii.

•C ongresu l anual a l Ligii

A ntirevizioniste Române pen« tru Transilvania se va ţine Du­minecă 31 Octomvrie la Târgul Mureş, în cadrele unor mari festivităţi. '

O rariu l de iarn ă . Gu îace- pere delà 1 Ocfomvrie to&te autorităţile publice reintră tn orariul de Iernă, adecă Sn f?e* care z! deia orele 7.301a 13.30, iar îa fiecare Marţi şi Vineri dela orele 16 la 19. A doua zi după Du v'neci serbători legslp, orele de birou vor fl numai diipă amiezi deia 1530 la 19,30.

Funcţlonerli din corpurile con* stituite şi de specisiitaie vor avea orariul fixat prin legile şi regulamentele lor de organizare.

•Uzina E lectrică B raşov 5.

A face cunoscut că Duminesè3 Oct a. c. va fi îstreruptă li* vrarea curentului electric îatre orele 8—î i a. m.,pentru a exe­cuta repara|kEl In ce&traiă.

•Noul m ers a l tram vaiului.

Direcţiunea Căilor ferate locale Bre şov educe la cunoştinţa p?i* feítcá că începând cu data de4 Oct. 1937 îsiră în ?igöa?fc soul mers al .treburilor pe lia ii Braşov Satulung. ^Publicul ci?ă' tor primeşte gratuit It^ner^re staţiuni şi la taxatorii C. F. L. B,

B u rse p entru stu d en ţii s ă ­r a c i ş i m e r itu o ş i Ministrulnanţelcr a deeehii un credit ex* traorélsa? In sumă «le t 522.0GÜ lei pentru plita burselor &tude& ţilor săi« ci ş! medtnoşS delaKiiversiiăţăle din fară, acade­miile ccm erd sle, scsderaiîle m iztcă, de teologie, de arie f/u* ’mease şl şcoli polifclir«ice.

•A murit după 17 t a i de

som n . Zilele décote a încetatd!n ik fă !a Chlcag© femeia Pa trfcîa Seg^îres, de 17 Iun,! d©rîECfS n?.!s?L i ^ & &x>Uûiâû de b e d a 9

T o ate aim p îom ele In d isp o z iţie i m e le : cü dü?eii d® cap membrele Sa r-£«sisi tef t€m^era t-srä etc«, raí-^ö dat s i :njş-.Ieg t é est^ «orbis de o Amiuiit Iiaeélsi tablete TOGAL afiii vn ef-5»ci s in u sa i Ia câieva

ôïh scip&t de toelir I

Nu cetiţi gazete vrăjmaşi intereselor neamului I

formarea mni Moc româaese la SibiuTelegram a d-lui V. V. Tilea.

Organul asociaţiilor româneşti din Sibiu „Acţiunea*, condus de tinărui şi îasufleţitui om de acţiune, d 1 Ion Muntean» , a des* chis un plebiscit tn legătură cu realizarea unirii sufletelor româ* neşti în vederea alegerilor dela Municipiul Sibiu.

Acest plebiscit a găsit un ecou puternic ‘.în opinia publică sibiană, dovadă numeroasele scrisori-aderenţe sosite la redacţie şi pe cari »Acţiunea* a început să le publice. In nrul recent al »Acţiunei* se dă publicităţii următoarea telegramă sosită din par* tea d-lui V. V. Tilea, fost ministru şi preşedinte al org. #Fr, Rom.* din jud. Sibiu:

mCetnd declaraţia d-lui dr. Nicolae Comşa şi aprobând tn iotul înfiinţarea unui bloc românesc după modelul celui din Br&* şov dau cuvenita deslegare conducerei mFr. R oit* pentru a rea• liza acel deziderat unanim*.

Spargerea casei de bani a primăriei CodleaAzi noi^ fost spartă casa de bani dela primăria Codlea

furându se o si. ^e 30 0 010 lei numerar şi alte hârtii de valo­are depuse ca guâ&ţie. Jandarmeria anchetează cazul.

I. P. S. Sa Patriarhul la VarşoviaPe la mijlocul lunei Novembrie a. c., I. P. S. Sa Palriaihut

Miron va pleca ia Varşovia pentru a reîntoarce vizita Mitropolia tulul oit. Dlonlsie al Poloniei.

Vizita lui Hittler la RomaDupă ştfrl din Roma vizita cancelarului Hittler la Roma, în

calitate de şef al satului germar, va urma să se producă le 28 Oct.

Grave evenimente în PalestinaLa frontierele Pai r *>i fost trimise trupe britanice pen»

tru a împiedica Intrarea f i arabilor rebeli din irnk şi din Transiordanie. Podul Ailenty, care leagă Palestina de Transior* dania, a fost tăi&t.

Ştirea a produs în toată Palesiina o îngrijorare alarmants.

Ştiri din OrăştieAstăzi, 2 Oct, are loc la Oraş

lie şediaţa Comitatului org, Pt. Roraáaesű din juae|ui H tue d$are, care ve (! prestdală de d*l Di*. Aurel Vlad, preşed. or« g^rJzaiiet.

— Camera de egricullură a ud. Hunedoara organizează cu

concursul Primăriei oraşului O îăştie o mare e xpoz-tte sgrlcolé, zootehnică şi silvică îacc^âad dela 3—10 0 : f . 1937.

— Mâa^, Duminecă, ere loc Utalarea «oului protopop al Geo- aglulul, Tüodí.r Giode&nu.

S i K

Având i&formaţiiini că la demi* cillai câreiumerulal i.iga Gkor*

Dumitrâsc'j Ltfiiîrs din aîr. Ziilaiiiui Nr. 48, s’ar tiia numer^&^e obiecte provenite din spargerile săvârşite tu locôll-eie şl îa alis eomune, de către o bandă de hoţi in fruate cu c*i» âos^ufui spëk'gëtor Aibu Vktcir,— in siua de 30 Se^tersbrie 1937 s’a fâaat o rulnuţioâ^ă per> chuiţle la domiciliul susn rïülü* tul, uede s’a gémi «în adevimi bazar de dlferit^Juiirwrî, carî êu fost delicate şi irc&s^ottâte la Chestura Polipéi Braşov

Printre obiectele ridlsaie dyh domiciilui s*is niiaiiiulţii câri-lu- mar, smsat §5 trinî tosre ie i un importait nunăr de pki pestre

îiegre, slbe, printre tan useie dő iîiC, mmgrosse buneii de talpa pe^iru ^Inte, ßumeroe» se balotsri de stof-îî p^ai?fe h?m^ bărbăteşti, n»ai m^iis b ioiiii-i de ivyplîüffîi, de jelened şi di» h û le ûlie Miüri du % diferUe buci|l de lingerie conîecjioaate, baisîari ûe_ stofe pentru rochii, table msri de «olatë peatriM cefe^rle, ua«à loa^ă de eutomobit, câteva mil dô

ţigări naţionale, inele, verighete**ceasuri şi hroşfe de aur.

Sa continuă cercetările peu tru a se stabili provenienţa obiecte*lor de mai sus.

Situaţia agricolă în tară«

Din rapoartele centralizate la mteisNryi agriculturii şi dome» nîüor siiusţiâ agricolă este ur» mătoaree :

Semănăturile continuă eu in* !ensiiaiee Culesul porumbului a început ta sudul ţării. La 10 Oc* iemvrie va începe culesul po» rumbuKi in tot cuprinsul fărif*. Semănăturile de rapifă se pre­zintă biftî?. Secerttui o?zului de toamnS ®'a terminat.

Se ûbxte ne*ce de ploae pen« tru ins^nsâaţSrile de grâu,

Rec»i‘a de cânepă a fost buni in TriiSfSiifenia, ^nde a piouat mult. îLo ş-vS recoita de cénepl eaîe slefce.

À f d fid culesul viilor, Re- coiîA est? 'iXih r:;táp!id din cauza

I pUsUc,-? j.r«î6 i;bii2 deate cari eu jp<.i'ezit bosb%ie. Recolta viilor-

de h;biiz'; este deficitară.Lire^M» át pruni datore«

coitâ Ri^Iţi'iTiitoere.

M utarea cazărm i! de pom* p ie r i P rim iri Muaidpiulüi co* î, ifrr"^:

li : i a Compania de Pom® j i ir* ' j s i se Ti-utfe m ca*i , : ' s 'f.dû Mîhal Vit &zul

\ 7 arucs ta cunoştinţa çubîlcl» ee pt. durata deia 2 Oct

ohm ?;-? î2 O i 1937, cea su* ai» - p-ablioe for íisceaseCi f 5 I 'viSC»

O auertîzoarele dein 4 =ioV k ’? ii scot’,3« din fuac®' ÎU. dud 2 pâaă la 7 Octombrie 1937, la incest tix?p enunţarea fouvrllor se va fac*: prin tele* loßSfele No. 300 şl 30 i,

m æfassæsssgz assaaaa

Toate doamnele sunt invitate de a vizita fară nici o obligaţiune nouile articole de moda, care au sosit pentru mine

708 1 - 4„ W I E N E R C H I C

tipografia »Astre* Breşov — Editura. »TipograflelVIctor Branisee Braşov* Redactor-şef şl girant f Vlator ôraaises