Referat-Finantare si Creditare

Tema nr. 23: Fondul de rulment

Proiect intocmit de catre:

1 | P a g e

Cuprins:

I. Definitii...............................................................................................................................................3

II. Caracteristici........................................................................................................................................3

III. Formule de calcul.................................................................................................................................4

IV. Tipuri de fond de rulment....................................................................................................................6

A. Fondul de rulment propiu................................................................................................................6

B. Fondul de rulment imprumutat........................................................................................................7

V. Necesarul de fond de rulment..............................................................................................................8

a. necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE)......................................................................9

b. necesarul de fond de rulment din afara exploatării.Deci:NFR = NFRE + NFRAE..........................9

Influenta modificarii valorii adaugate....................................................................................................10

Influenta modificarii cifrei de afaceri....................................................................................................10

Influenta gestionarii stocurilor...............................................................................................................11

VI. Studiu de caz..................................................................................................................................12

VII. Bibliografie....................................................................................................................................15

2 | P a g e

I. Definitii

Se mai numeste capital de lucru [net] si reprezinta volumul activelor circulante ale intreprinderii din care s-au scazut pasivele curente ale acesteia.

Volumul total al activelor circulante sau curente reprezinta capitalul de lucru brut al intreprinderii. Daca din aceastea se scad datoriile pe termen scurt (pasivele curente) rezulta capitalul de lucru net (fondul de rulment net).

Fondul de rulment (FR ) reprezinta excedentul de surse financiare exigibile pe termen mediu si lung care se degaja in urma acoperirii activelor cu termen de lichiditate similar si care poate fi folosit pentru finantarea activelor cu lichiditatea de sub un an.

La modul practic, fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea activelor imobilizate nete si care poate fi destinata finantarii activelor circulante.

II. Caracteristici

Indicatorul are un rol important in determinarea gradului de lichiditate al intreprinderii care reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile curente de plata.

Fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate ,riscurilor diverse pe termen scurt fiind expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului pe termen scurt.

Fondul de rulment se calculeaza pentru fiecare proprietar in functie de numarul de persoane inregistrate in cartea de imobil si de cota-parte de proprietate indiviza din proprietatea comuna, dupa natura serviciului facturat (modul de repartizare a consumurilor aferente facturilor).

Fondul de rulment se restituie in intregime respectivului proprietar, in momentul pierderii calitatii de membru al asociatiei de proprietari, urmind ca viitorul proprietar, membru al asociatiei, sa achite fondul de rulment, corespunzator cheltuielilor aferente lui.

Valoarea fondului de rulment trebuie sa fie egala cu suma corespunzatoare acoperirii cheltuielilor lunare, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic.

Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiară. El serveste masurarii conditiilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezulta din confruntarea dintre lichiditatile din activ, respectiv, utilizarilor si exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv.

3 | P a g e

Fiecare element de activ ce participa la ciclul productiv a carui durata este data de natura sa este caracterizata printr-un anumit grad de lichiditate.

Fiecare element al pasivului este caracterizat printr-un anumit grad de exigibilitate.

Pentru a functiona normal, o intreprindere trebuie sa-si finanteze nu numai imobilizarile, dar in egala masura si activele circulante. Intreprinderea are nevoie de un stoc minim de materii prime si materiale, de un stoc minim de productie in curs si produse finite.Fondul de rulment exprima excedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat. El reprezintă de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectată finantarii ciclului de exploatare.

III. Formule de calcul

Exista doua modalitati pentru determianarea fondului de rulment. Punctul de plecare il constituie bilantul financiar.

Prima modalitate foloseste informatiile furnizate de partea de sus a bilantului financiar,calculat ca diferenta intre capitalurile permanente si imobilizarile nete din activ.

Fondul de rulment net = Surse permanente (stabile) – Alocări permanente (stabile)

FRN = SP – AP

Fondul de rulment net = Capitaluri permanente – Active Imobilizate

FRN = CP – AI

CP = capitaluri proprii + datorii financiare.Acest mod de calcul pune accent pe originea fondului de rulment si a variabilelor ce ii determina masa. Este asa numita analiza externa a fondului de rulment. Schematic, acest calcul se poate reprezenta astfel:

4 | P a g e

A doua modalitate de calcul foloseste datele oferite de partea inferioara a bilantului financiar.

Conform acestei modalitati de calcul, fondul de rulment este excedentul activelor circulante fata de datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment net = Active circulante – Datorii pe termen scurt

FR = AC – DTS 

Aceasta modalitate de calcul evidentiaza mai bine pentru ce se foloseste fondul de rulment.Accentueaza asupra finalitatii fondului de rulment, aceea de finantare a activelor circulante. Este asa numita analiza a fondului de rulment. In acest caz calculul fondului de rulment se prezintă schematic astfel:

Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permante, in primul caz, si alocarile ciclice (temporare) sunt mai mari decat sursele ciclice (temporare) in al doilea caz, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimentele neprevazute(daca fondul de rulment este pozitiv).In cazul in care fondul de rulment este negativ (situatia inversă celei prezentate) aceasta are implicatii serioase asupra trezoreriei si, deci, asupra capacitătii de plata a intreprinderii.

FRN permite sa cunoasca structura financiara globala a bilantului.

Un FRN pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea are capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedente care ii permit sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.

Un FRN negativ semnifica din contra, faptul ca intreprinderea a afectat datoriile pe termen scurt finantarii unei parti a investiilor in imobilizari.Aceasta nu dispune de o marja de securitate pe termne scurt,reprezentata de active lichide excendare.Dar echilibrul financiar poate fi totusi mentinut in acest caz cu o conditie - activele circulante sa fie foarte lichide si/sau datoriile pe termen scurt sa fie putin exigibile.

5 | P a g e

IV. Tipuri de fond de rulment

A. Fondul de rulment propiu

Fondul de rulment propriu reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante (apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante).

Un fond de rulment propriu ce corespunde partii din activul imobilizat finantate prin capitaluri proprii:

FRP = Cpr – IN;

Fondul de rulment propiu prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de rulment net. Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi.

Un fond de rulment propiu pozitiv semnifica faptul ca imobilizarile sunt integral finantate din resurse propii,deci exista autonomie.

FRP > 0 Capitaluri proprii > Active imobilizate

Un fond de rulment propiu negativ semnifica faptul ca ca imobilizarile nu sunt finantate decat partial din fonduri propii.Intreprinderea trebuie sa faca apel la indatorare pentru a finanta o parte din imobilizarile sale.

FRP < 0 Active imobilizate > Capitaluri proprii

B. Fondul de rulment imprumutat

Fondul de rulment strain reprezinta datoriile pe termen mediu si lung sau partea imprumutata a capitalurilor permanete utilizate in acoperirea imobilizărilor nete.

Un fond de rulment imprumutat ce corespunde partii din activul imobilizat finantate prin imprumuturi pe termen mediu si lung:

6 | P a g e

FRI = FRN-FRP

Pe parcursul unui exercitiu financiar, operatiile financiar-contabile  au  incidenta asupra marimii fondului de rulment si in special acele operatiuni ce modifica partea de sus a bilantului, active imobilizate nete si capitaluri permanente. După prima modalitate de determinare a fondului de rulment se observa ca acesta creste cand capitalurile permanente cresc iar activul imobilizat net scade.

Sporirea capitalurilor permanente poate avea loc datorita :

cresterii capitalurilor proprii, respectiv a capitalului social, a rezervelor si a altor elemente ce intra in componenţa acestora;

cresterii imprumutului pe termen mediu si lung.

Activul imobilizat se diminueaza prin:

activitati de investitii cum ar fi: cesiunea de imobilizari corporale, necorporale si financiare;

rambursarea capitalurilor imprumutate.

Variatia costurilor de active circulante si a datoriilor pe termen scurt nu provoaca modificari fondului de rulment deoarece cresterea unui post de activ circulant antreneaza fie o diminuare a altui post de activ circulant fie crsterea unui post de pasiv pe termen scurt.Se poate exemplifica astfel: daca spre exemplu, se vand produse finite are loc o scadere a stocului de produse finite la producator si o crestere in mod corespunzator a postului de creanta din activ daca vanzarea s-a făcut pe baza de credit comercial, sau costul de disponibilitati banesti daca vanzarea s-a facut in numerar. 

Asupra marimii fondului de rulment influentează şi optiunea agentului economic privind amortizarea. In cazul optiunii pentru amortizarea degresiva, fondul de rulment va fi mai mare în cazul amortizarii liniare.Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta pentru eventualele cazuri generate de pierderi de activ sau a incetinirii vitezei de rotatie a stocurilor de produse, marfuri, materiale.Pornind de la semnificatia sa pentru agentul economic, in afara de analiza statica a acestuia se impune si o analiza a dinamicii fondului de rulment.

Asfel distingem următoarele situatii:

a. cresterea fondului de rulment , ceea ce semnifica cresterea marjei de siguranta a agentului economic.

Aceasta crestere poate fi considerata pozitiva numai in masura in care nu s-a facut in detrimentul autonomiei financiare a agentului economic prin cresterea indatorarii pe termen

7 | P a g e

mediu si lung. Apeland la credite pe termen mediu si lung va creste fondul de rulment, dar in mod corespunzator cresterii gradului de indatorare pe termen lung vor spori si cheltuielile financiare care vor greva masa rezultatului exploatarii, diminuandu-l;

b. diminuarea fondului de rulment subliniaza ca marja de siguranta s-a redus.

Insa situatia poate fi apreciata ca pozitiva daca diminuarea fondului de rulment serveste la finantarea de noi  investitii  rentabile, avandu-se in vedere ca aceste investitii pe termen lung vor contribui la cresterea fondului de rulment prin rezultatele financiare ce vor fi degajate;

c. fondul de rulment ramane neschimbat.

In acest caz ar putea fi o intrerupere a activitatii de investitii sau incetinirea cresterii economice. In astfel de situatii se impune un studiu al rentabilitatii.

V. Necesarul de fond de rulment 

Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite in cea mai mare parte de surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare este numita nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment. 

Necesarul de fond de rulment = Alocari ciclice – Surse ciclice

 NFR = (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare

Daca aceasta diferenta este pozitiva atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare(ciclice), in raport cu sursele temporare (aciclice) posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala, daca este considerata rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.

Astfel necesarul de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au incetinit incasările si s-au urgentat platile).

Daca necesarul de fond de rulment este negativ, atunci semnifica un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxante. In caz contrar nu poate fi decat consecinta unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor. 

8 | P a g e

Necesarul de fond de rulment analizat sub aspectul globalitatii sale se compune din:

a. necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE)

b. necesarul de fond de rulment din afara exploatării.Deci:NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment din exploatare

Acesta se calculeaza ca diferenta intre necesitatile  ciclice  si  resursele ciclice aferente exploatarii.Activul ciclic de exploatare cuprinde elemente  legate  direct  de activitatea curenta a intreprinderii:

stocuri; avansuri si aconturi platite; creante clienti; alte creante din exploatare; diferente de conversie-activ.

Resursele ciclice aferente exploatarii cuprind obligatii legate de activitatea curent a intreprinderii:

furnizori; avansuri si aconturi primite; obligatii fiscale si sociale legate de exploatare; diferente de conversie-pasiv. 

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE)

Acesta se determina ca diferenta intre necesitatile si resursele ciclice din afara exploatarii.

Activul ciclic din afara exploatarii cuprinde creante din afara exploatarii (legate de plata unor impozite, capitalul subscris si nevarsat).

Resursele ciclice din afara exploatarii cuprind obligatiile fiscale si sociale din afara exploatarii.

Daca necesitatile din afara exploatarii sunt superioare resurselor din afara exploatarii se vorbeste de necesar de fond de rulment din afara exploatarii.

9 | P a g e

Ca urmare a modificarii elementelor pe baza carora se calculeaza, necesarul de fond de rulment se modifica intr-o perioada de gestiune si de la o perioada de gestiune la alta. Modificarile necesarului de fond de rulment depind de fluctuatiile necesarului de fond de rulment din activitatea de exploatare si mai putin de cea de-a doua componenta a sa, necesarul de fond de rulment din afara exploatarii.

Variatia necesarului de fond de rulment al exploatarii este influentata de trei factori:

a. Valoarea adaugata;b. Cifra de afaceri;c. Modul de gestionare a stocurilor.

Influenta modificarii valorii adaugateDe regula exista o legatura intre necesarul de fond de rulment din exploatare si valoarea

adaugată obtinută de agentul economic. Astfel, la acele intreprinderi care au un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt, necesarul de fond de rulment din exploatare este mic sau chiar poate degaja resurse nete de exploatare. Este specific unitatilor cu profil comercial.

In cazul agentilor la care valoarea adaugata inregistreaza valori mari, iar ciclul de exploatare este mai lung, acestia au nevoie de un necesar substantial de fond de rulment pentru activitatea de exploatare. Este cazul intreprinderilor industriale.

Influenta modificarii cifrei de afaceriAtat necesarul de fond de rulment aferent exploatarii cat si eventualele resurse sunt in

functie de nivelul de activitate. In legatura directa cu nivelul de activitate (cifra de afaceri) se afla creantele agentului economic fată de clienti, dar si obligatia agentului fata de furnizori.De la o perioada la alta, luna, trimestru, an, cifra de afaceri se modifica atat ca urmare a evolutiei desfacerilor sub aspect fizic cat si ca urmare a evolutiei preturilor de vanzare.

Activitatea intreprinderii nu este niciodata constantă in timp. O incetinire a volumului vanzarilor corelata cu tendinta de reducere a stocurilor de materiale, conduce implicit la micsorarea necesarului de fond de rulment al exploatarii si invers.

Influenta gestionarii stocurilorGestionarea stocurilor cat si modul in care este reglementata problema obligatiilor si

creantelor conditioneaza nivelul necesarului de fond de rulment aferent exploatarii.

Viteza de rotatie a stocurilor este un factor important. Accelerarea vitezei de rotatie conduce la necesitatea reinnoirii stocurilor necesare exploatarii, prin urmare are loc o crestere a necesarului de fond de rulment al exploatarii si invers, o incetinire a vitezei de roatatie conduce la reducerea acestuia, fie sub forma de coeficient, fie sub forma unui interval de timp in numar de zile.

10 | P a g e

VI. Studiu de cazS.C. LIDO GIRBEA S.R.L.

Bilantul societatii pe data de 31 decembrie 2011 inaintea repartizarii profitului arata astfel:

Activ PasivImobilizari corporale 1 642 160 Capital social 1 328 425

Active circulante 2 292 759 Alte fonduri propii 360 794-stocuri 1 656 043 Datorii pe TS 1 195 087-creante 405 018 Profit net 1 050 613

-disponibilitati 231 698Total activ 3 934 919 Total pasiv 3 943 919

Conducerea societatii a prevazut repartizarea profitului astfel:

45% din profitul net sub forma de dividende 45 % pentru dezvoltarea intreprinderii 10% pentru participarea salariatilor la profit

Se poate rezuma efectul repartizarii profitului prin prezenarea partii de pasiv a bilantului

Pasivul bilantului dupa repartizarea profitului

Capital social 1 328 425Alte fonduri propii 833 570Datorii pe TS 1 772 924Total pasiv 3 943 919

Se poate observa ca fondurile propii sunt majorate cu suma repartizata pentru fondul de dezvoltare,iar datoriile pe termen scurt sunt majorate cu dividendele ce trebuie platite actionarilor si cu fondul de participare la profit al salariatilor.

Prezentarea bilantului dupa repartizarea profitului

Activ PasivImobilizari corporale 1 642 160 Capital social 1 328 425

-mijloace fixe 1 556 485 Alte fonduri propii 833 570

11 | P a g e

-terenuri 85 675 Datorii pe TS 1 772 924Active circulante 2 292 759

-stocuri 1 656 043-creante 405 018

-disponibilitati 231 698Total activ 3 934 919 Total pasiv 3 934 919

Calcularea fondului de rulment net

Capitaluri permanente - Active imobilizate=FRN

FRN= 2 161 995 – 1 642 160=519 835

Sau

Active circulante – Datorii pe termen scurt= FRN

FRN=2 229 759 – 1 772 924=519 835

Observam ca societatea prezinta o structura financiara care evidentiaza un FR pozitiv.

Rezulta ca FRN reprezinta circa 13,2% din totalul bilantului.

12 | P a g e

Active imobilizate

1 642 160

41,7%

Datorii pe TS

1 772 924

45,1%

Active circulante

2 292 759

58,3%

Capitaluri permanente

2 161 995

54,9%

Este obtinut prin afectarea a 519 409,308 RON resurse stabile finantarii activelor circulante.Asa se explica constituirea unui excedent al activelor circulante lichide pe termen scurt,asupra datoriilor pe termen scurt,exigibile la o scadenta apropiata.

Calcularea fondului de rulment propiu

Capital permanent – Active imobilizate= FRP

CP=Capitaluri propii+Datorii financiare

CP=1 772 924+833 570=2 606 494

FRP=Cp-AI

FRP= 2 606 494 – 1 642 160= 964 334

Se observa ca societatea prezinta un fond de rulment propiu pozitiv ceea ce inseamna ca imobilizarile sunt integral finantate din resurse propii.

Societatea S.C. LIDO GARBEA S.R.L. are autonomie financiara.

13 | P a g e

VII. Bibliografie

1. FOND DE RULMENT-CAPITAL DE LUCRU -Lect.univ.drd. Emil Chirilă-Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinte Economice

2. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-fond_de_rulment.html

14 | P a g e