A12-1

ANEXA 12

FOLCLOR SI ARTA ROMANEASCA

Arta populara a Romaniei isi are radacinile in trecutul indepartat şi tumultos al regiunii. Fiind situata la intersectia marilor civilizatii istorice –Greaca, Romana, Bizantina, Orientala şi Occidentala – elemente ale acestor civilizatii au fost absorbite de locuitorii acestor regiuni, toate acestea rezultand intr-o viziune originala care se gaseste in arta, mestesugurile şi muzica Romaniei.

Folclorul romanesc este cel mai bine conservat din lume iar manifestarile sale sunt evidente in intreaga tara: Maramures (constructii din lemn, costume, ceramica); Bucovina (tesaturi, oua incondeiate de Pasti, costume, traditii); Banat (costume populare artistice, obiceiuri traditionale); Horezu (ceramica, sculptura in lemn); Muntii Apuseni (costume populare artistice, sculpturi in lemn, sarbatori populare, constructii din lemn); Marginimea Sibiului (icoane pictate pe sticla, costume populare artistice, obiecte de uz caznic - toate adunate in muzee de arta populara). Exista de asemenea muzee ale vechii tehnici populare la Bucuresti, Sibiu , Cluj-Napoca , Ramnicu Valcea, Focsani , Timisoara şi Sighetu Marmatiei

Textile şi tesaturi

Camerele caselor taranilor romani sunt decorate cu tesaturi manuale, broderii, covoare, fete de masa şi elemente din matase şi bumbac. Fiecare regiune are caracterul sau unic sau este cunoscuta pentru elementele proprii: Maramures, Moldavia şi Nordul Transilvaniei pentru covoare; sudul Olteniei şi Valahia pentru tesaturi din matase; zona Raului Olt River şi imprejurimile Sibiului pentru modele lor colorate.

Costume Populare

Costumele romanesti taranesti sunt specifice regiunilor din care provin, conditiilor geografice şi climatice, indeletnicirilor şi artei populare locale şi obiceiurilor şi ceremoniilor stramosesti. Desi costumele atat barbatesti cat şi femeiesti sunt caracterizate de fondul alb cu broderii colorate şi maneci largi, exista deosebiri intre acestea . Barbatii poarta curele sau braie late, bundite sau veste din blana de miel sau oaie, cizme şi palarii reprezentand zona din care provin

Ceramica

Originile ceramicii romanesti se pierd in negura timpului. Traditiile antice Romane sau Dacice se regasesc in ceramica neagra, rosie sau alba care se face in peste 200 de centre de olarit din toata tara . Acestea sunt unice şi specifice fiecarei regiuni. Intre ele enumeram: Horezu şi Oboga in Oltenia, Tansa şi Radauti in Moldova , Sacele şi Corund in Transilvania.

Sticla şi oua pictate

Obiceiul stravechi de a picta pe sticla a fost pastrat in satele Romaniei. Subiectele prezentate in picturi sunt inspirate din teme din viata şi religia romaneasca. Maiestria acestor artisti populari poate fi regasita in zonele transilvane ale Fagarasului, Lazu, Sibiel, Sibiu şi Brasov . Colectii ale

A12-2

acestui gen de arta pot fi de asemenea vazute la Muzeul Brukenthal din Sibiu, şi la Muzeul de Arta al Romaniei din Bucuresti.

Un alt gen de arta poate fi vazut pe ouale pictate. Aceste oua golite de continut sunt impodobite şi pictate cu modele complicate şi viu colorate, fiind considerate unele dintre cele mai raspandite exemple de arta şi decoratii populare.

Sculptura in lemn

Sculptorii romani in lemn sunt foarte buni şi priceputi artizani, şi creaza obiecte de o frumusete extraordinara pentru uz casnic cum ar fi linguri, polonice, cutii, scari, banci, instrumente muzicale cum ar fi naiul, fluiere şi multe altele. Modelele şi picturile complicate sunt deasemenea un element important al mobilierului rural şi decoratiilor interioare

Arhitectura

Casele taranesti traditionale sunt de obicei micute şi pitoresti, deseori cu usi şi ferestre vopsite in albastru viu pentru a contrasta cu peretii varuiti in alb in unele parti ale tarii sau in diferite culori in alte parti. Prispele şi stresinile ce la acopera sunt elemente intalnite peste tot. Mobila, scoartele, presurile şi obiectele de imbracaminte sunt deseori confectionate manual in gospodarie. Maiestria extraordinara a lucratorilor in lemn din Romania se vede cel mai bine in cladirile acestora, unele case de la sate fiind nu numai construite din lemn, dar şi impodobite cu sculpturi elaborate. Bisericile şi portile din lemn din Maramures sunt cele mai bune exemple ale acestui gen de arta. Acestea desi au fost construite din lemn prelucrat manual şi fara a se folosi cuie metalice, au rezistat secole intregi.

Muzica şi Dansuri

Muzica populara romaneasca şi dansurile populare romanesti sunt pline de energie antren şi pot fi savurate la nenumaratele festivale traditionale ce au loc in toata tara . Muzica intensa şi ritmica este creata in principal din trei instrumente: cetera , care se aseamana cu o vioara care scoate sunete inalte; zongora , tot un instrument cu corzi mai mare, şi doba , o toba din lemn şi piele de capra. Dansatorii sunt imbracati in costume populare de sarbatoare şi executa dansuri vioaie, energice şi pline de viata, dansurile fiind in cerc sau cu parteneri. Cintatul şi batutul din palme acompaniaza de regula muzica in timpul dansului.

Muzica şi dansul popular sunt traditii inca deosebit de importante in viata romanilor. Astfel de spectacole pot fi vizionate in multe hoteluri şi restaurante din toata tara . Muzica populara romaneasca este antrenanta şi plina de viata.

A12-3

Etnografie şi folclor in judeţul BRAŞOV

Brasov - cateva repere etnografice

Atestat documentar inca din secolul al XIII-lea ca important centru mestesugaresc şi comercial, Brasovul de astazi este deosebit de atractiv atat pentru arhitectura sa medievala (cea a caselor traditionale regasindu-se şi in localitatile rurale invecinate), cat şi pentru monumentele sale istorice, intre care este de mentionat Biserica neagra cu remarcabila sa colectie de covoare, Bastionul tesatorilor in care este amenajat un interesant muzeu, Casa Gh. Dima, etc. Pe plan etnografic semnalam existenta unei bogate colectii de obiecte etnografice şi de arta populara a Muzeului judetean de istorie Brasov, care organizeaza la anumite intervale de timp expozitii etnografice temporare cu piese reprezentative din toate zonele etnografice ale judetului. Un mare numar de asemenea obiecte constituie valori unice de arta populara care se mai gasesc doar in patrimoniul muzeului. In Brasov se desfasoara şi Parada portului popular, care reuneste costume traditionale şi actuale tipice fiecarei zone. Recomandam sa vizitati Brasovul atunci cand are loc Alaiul junilor din Scheii Brasovului, o straveche datina de primavara, mentinuta şi in zilele noastre care se desfasoara cu un fast de-a dreptul impresionant.

Branul etnografic

In peisajul etnografic brasovean, Branul şi satele branene ocupa un loc important şi se disting pe multiple planuri, deoarece continua sa pastreze aspecte variate şi inedite de civilizatie şi cultura populara româneasca. Atentia va va fi atrasa chiar de la primul contact de arhitectura locuintei şi a acareturilor gospodaresti. Dintre tipurile de gospodarii existente in zona Branului, unul din cele mai interesante este gospodaria cu ocol intarit. Casa de locuit pastreaza, in genere, impartirea in trei incaperi avind tinda la mijloc. Casa are in partea din fata tarnatul, adica prispa. Curtea interioara in care se intra printr-o polatra masiva de barne ce are acoperisul din sindrila in doua ape este neacoperita. Vis-a-vis de casa sint situate bucataria de vara, grajdul, sura şi cotetele. Ca element specific, mentionam şi existenta in spatele grajdului a unui acaret gospodaresc croznia — un adapost acoperit, construit din birne, in care ierneaza oile. Recomandam sa fie vizitate şi gospodariile noi, durate recent, care pastreaza aidoma structura vechilor gospodarii cu ocol intarit, continuindu-se in acest fel traditia locala in domeniul gospodariei şi locuintei. In satele comunei Bran (Bran, Predulut, Sohodol şi Simon) exista multi oameni in virsta care s-au ocupat toata viata numai cu cresterea animalelor şi au ajuns, ca pastori, pana in zonele de campie ale Baraganului şi in Dobrogea. In satele branene poate fi vazut şi un aspect de viata specific zonei fanetelor: iernatul animalelor la hodai. Hodaile sint constructii de lemn alcatuite dintr-un grajd pentru cornute mari, sura pentru depozitarea finului şi o incapere de locuit. Iarna gospodarul nu-si mai coboara vitele in sat, din cauza pantelor abrupte, tinându-le la hodaie, unde urca spre a le hrani şi adapa. Aceleasi pante abrupte fac ca localnicii sa mentina şi azi practica de a cobori finul de pe coaste cu tarsul.

A12-4

Faima le-a fost adusa branenilor de ocupatia lor de baza - cresterea vitelor. Tarlele şi stanele lor erau şi sant şi astazi renumite. Cel care doreste sa viziteze o astfel de stana o poate face usor, deoarece unele stane se afla pe muntii din apropierea satelor, iar la altele, şi anume la cele din muntii Bucegi, se ajunge fara prea mare efort urcand prin satul Simon. Odata ajuns in muntii Bucegi recomandam sa se vada o asa-numita stana mocaneasca, deoarece ea a constituit tipul specific de stani in aceasta zona a Carpatilor. Ea este alcatuita din trei incaperi de baza, fierbatoare, comarnic şi stana oilor, fiecare avind functionalitate distincta. Viata şi activitatea pastorilor de la stanele montane nu se pot observa in decursul unei singure ore. De aceea este necesar sa zaboviti acolo cateva ore, indeosebi in timpul pranzului, pentru a asista la intregul proces de preparare a produselor lactate şi a cunoaste astfel şi uneltele şi tehnicile traditionale de preparare a renumitei branze de burduf, a jintitei, jintuitului, urdei şi untului. Insistam sa se urmareasca prepararea branzei de burduf, deoarece asistam in ultimele doua decenii la un proces ce schimba ponderile intre diferitele categorii de produse lactate, branza de burduf preparandu-se din ce in ce mai putin, fiind inlocuita, chiar şi la stanele de pe pasunile montane, cu brinza telemea. La stanele din Muntii Bucegi sau Muntii Barsei, continua sa se mentina vechiul obicei al ciobanilor de a oferi vizitatorilor jintita proaspata, vechi mancaruri ciobanesti, intre care renumitul bulz — botul de mamaliga in care s-a introdus o cantitate de branza de burduf copt in jarul vetrei de la stana. In Muntii Bucegi se intilneste, spre deosebire de multe alte zone montane din tara, un numar foarte mare de stane noi; veti cunoaste astfel nemijlocit modul in care elementele culturale de straveche traditie se mentin in viata actuala de la stana, precum şi elementele moderne ce patrund in viata pastorilor. La munte se poate remarca şi un alt fenomen interesant: pastrarea unor aspecte de cultura care fusesera odinioara specifice gospodariei din sat; un exemplu il constituie vartejul alcatuit dintr-un trunchi mare de lemn cu un brat crestat de care se atarna caldarea cu zer deasupra vetrei pentru a fierbe urda. In aceste sate se intilnesc şi cojocari la care poate fi urmarita nemijlocit tehnica de confectionare a cojoacelor şi pieptarelor, precum şi realizarea broderiei pe piele in maniera traditionala specifica zonei. Am lasat intentionat la urma un obiectiv important — Muzeul etnografic in aer liber aflat in incinta curtii Castelului Bran, nu pentru ca el ar fi mai putin insemnat, ci din dorinta de a sugera sa nu se margineasca sa viziteze doar acest obiectiv, deoarece zona Branului dispune şi in zilele noastre de o bogata traditie in cultura populara. Sugeram sa se compare tipurile vechi de case aduse in muzeu intre care una de colibat dateaza din preajma anilor 1840, o alta, cu sala, din anii 1900, iar cea din satul Pestera din cadrul gospodariei cu ocol intarit dateaza din anul 1843 - cu tipurile de case existente in satele branene, indeosebi in Fundata, Pestera şi Sirnea. Nu mai putin interesanta este şi cunoasterea interioarelor locuintei, precum şi a structurii integrale a acestei gospodarii cu ocol intarit ce se pastreaza de mai bine de saisprezece decenii. In aceeasi incinta a muzeului se afla hodaia, constructie din lemn in care branenii isi string finul şi isi ierneaza animalele. Din cele 13 unitati de care dispune acum muzeul prezinta interes şi instalatiile tehnice populare, intre care notam joagarul pentru taiat scanduri, element caracteristic in trecut in satele Branului; cu acelasi interes se vor privi şi instalatiile tehnice populare legate de prelucrarea lanii şi a pieselor tesute din lana - valtoarea pentru ingrosatul tesaturilor, darsta pentru trasul firelor din cergile de lana, daracul pentru scarmanat lana. A le intelege modul de functionare

A12-5

este cu atat mai important cu cit ele constituie o marturie etnografica de seama privind spiritul de inventivitate şi ingeniozitate COMANA DE JOS Asezata pe Valea Comanelor, aproape de Olt, Comana de Jos, ca şi cea de Sus, merita a fi cunoscute deoarece ele detin inca originale marturii ale culturii populare traditionale locale, unele dintre acestea avind in trecut o raspandire mai larga şi in alte sate din Tara Oltului. O vizita la Muzeul etnografic va va familiariza cu dovezile de civilizatie şi cultura specifice vietii traditionale a populatiei din Comana, indeosebi cu ustensile şi obiecte casnice şi gospodaresti, cu cele de industrie casnica textila, cu piese de port popular şi in genere de arta populara. In aceste sate de agricultori şi crescatori de animale se intalnesc inca in plina dezvoltare mestesuguri artistice şi creatii specifice locale. Se remarca talentul şi harnicia unor pricepute femei care continua sa coase diferite piese de port sau tes textile de interior, a unor cojocari care confectioneaza şi astazi pieptare şi cojoace in maniera traditionala sau a unor cioplitori in lemn care practica prelucrarea artistica a lemnului. Recomandam a se vizita in Comana instalatiile tehnice populare, care in zilele noastre se intalnesc din ce in ce mai rar, şi anume morile de apa. La inceputul sec. XX se gaseau insiruite pe valea Comanelor mai mult de zece mori de apa. Elementele tipice ale vechilor mori de apa din aceasta parte a Tarii Oltului vizitatorul le poate vedea la asa-numita „Moara Mijestilor". Localnicii din Comana pastreaza şi astazi stravechi datini şi obiceiuri, sarbatorind cu mult fast „Plugarul", un obicei de primavara ce are loc in cinstea celui mai harnic om din sat, primul care a bagat plugul in brazda. Cel care ajunge aici cu acest prilej ramane cu imagini de neuitat. In Comana se desfasoara cu prilejul sarbatorilor de iarna obiceiuri de veche traditie dintre care mentionam turca, adica capra bogat şi fastuos impodobita. Sant, de asemenea, binecunoscute in intreg judetul talentul şi maiestria artistica de interpretare a ansamblului de fluierasi de la Comana.

Fundata

Pasind pe drumul ce urca din Tara Barsei inspre stravechiul tinut al Campulungului se ajunge la Fundata, unul din satele branene situat la mare altitudine. Elementele vietii moderne - de la soseaua intretinuta cu grija la casele noi - se imbina cu cele specific traditionale. Chiar pe drum, se pot surprinde momente care odinioara alcatuiau specificul de viata: de pilda, se mai intilnesc taranci, deprinse cu asprimea vietii montane, mergand cu furca la brau şi torcand, ori altele folosind şi azi croznia - un stravechi mijloc de a transporta lemne cu spatele. In Fundata se pot inca vedea gospodarii cu ocol intarit; recomandam sa va inscrieti acest obiectiv intre prioritati pentru ca nu va trece multa vreme şi acest tip stravechi de gospodarie va dispare cu totul din peisajul montan branean, lasind şi el locul constructiilor moderne. Cand subliniem necesitatea unui mic efort avem in vedere faptul ca pentru a fi vizitata o asemenea gospodarie, care, deobicei, este izolata, se impune abaterea de la soseaua principala. In gospodaria cu ocol intarit se remarca de la inceput aspectul de cetate inchisa al acestei monumentale constructii din lemn. Totul e facut din lemn, pana şi cuiele. Reamintim ca aici se va gasi cuiul de tisa care are o durabilitate pentru care fierul il poate invidia şi care a constituit in arhitectura traditionala româneasca, veacuri la rand, un element de baza cu ajutorul caruia s-au fixat mai bine capriorii

A12-6

caselor taranesti. Vizitatorului nu va trebui sa-i scape din vedere trasatura fundamentala a acestui tip de gospodarie: casa de locuit şi acareturile gospodaresti sint amplasate in asa fel pe cele patru laturi ale curtii interioare neacoperite, incit gospodaria seamana cu o mica cetate din lemn. Patrunzind in locuinta este posibil sa se intilneasca şi interiorul taranesc cu structura sa traditionala, precum şi ustensilele casnice folosite in trecut. Un lucru interesant pe care-l poate face cel ajuns sa viziteze o asemenea gospodarie este sa discute cu gazdele despre modul lor de viata, despre ocupatiile specifice din aceasta zona şi mai ales despre datinile şi obiceiurile locale. La Fundata are loc in fiecare an, in iulie, Nedeia Muntilor, manifestare etnografico-folclorica care reinvie traditiile stravechiului targ ce se desfasura pe muntele Sintilia. Cu acest prilej se desfac produse mestesugaresti, obiecte confectionate de creatori populari din judetele Brasov şi Arges, indeosebi produse de cojocarit, ceramica populara, linguri de lemn, plosti, instrumente muzicale populare, etc.; tot atunci are loc şi o impresionanta parada a portului, cantecului şi dansului popular românesc, la care participa, de regula, formatii de artisti amatori din Brasov, Arges, Covasna, Dambovita, etc.

Sacele

Renumite in trecut pentru amploarea şi insemnatatea avuta de transhumanta pe care au practicat-o pastorii transilvaneni originari din cele sapte sate sacelene ale Tarii Barsei (Satulung, Baciu, Cernatu, Turches, Tarlungeni, Purcareni şi Zizin), Sacelele de azi, reunite ca oras pe vatra primelor patru sate mentionate, trebuie incluse fara nici o ezitare in programul celui care va ajunge pe meleagurile brasovene. Ii sugeram vizitatorului sa-si indrepte mai intai atentia spre arhitectura caselor şi a acareturilor gospodaresti, precum şi spre structura lor traditionala. In arhitectura se resimte influenta arhitecturii populare sasesti din zona, indeosebi in frontonul casei şi portile mari de zid. In structura lor insa casele si-au mentinut specificul propriu locuintei populatiei românesti si, ca urmare, se intalnesc un mare numar de asa numite case mocanesti cu cerdacul situat pe intrarea in pivnita casei, cu tirnatul ce are stalpi masivi de caramida, cu locuinta alcatuita din trei sau patru incaperi, dintre care una e cea de primire a musafirilor - casa mare. In interiorul caselor se poate afla şi data propriu-zisa a constructiei cladirii, crestata, de regula in asa numita mester-grinda din casa mare. Retinand structura gospodariei mocanesti din Sacele se va remarca marea deosebire in raport cu structura gospodariei acelor grupuri de crescatori de animale care nu practicau transhumanta. Acareturile caracteristice gospodariei mocanesti sant grajdul pentru cai şi vite mari şi sopul pentru fan şi mijloace de transport. Aici nu intalnim adaposturi pentru oi, deoarece acestea erau minate la iernat in zonele de campie şi in zona Dunarii; in schimb grajdul şi sopul sant masive, incapatoare. Multe gospodarii au astazi porti mari din zid de caramida, cu motivul solar pe tabliile de lemn. Mergind pana in Satulung veti intilni şi citeva porti construite in intregime din lemn, cu stilpii ornamentati prin crestare, cu acoperisul de sindrila in patru ape, cu ornamente realizate prin traforaj, care odinioara erau specifice gospodariilor românesti de pe aceste meleaguri. In satele sacelene se poate observa, poate mai usor decit in multe sate, modul in care s-a reflectat diferentierea sociala in trecut in intreg ansamblul arhitectonic al locuintei şi gospodariei. Astfel, casele mocanilor instariti sint cladiri ce impun prin masivitate şi monumentalitate arhitecturala, printr-un interior foarte bogat.

A12-7

In aceste sate exista multi oieri batrani care au practicat transhumanta, fiind ultimii pastori saceleni care in trecut isi manau cu regularitate turmele la locurile de iernare din Baragan, din baltile Dunarii sau din Dobrogea. Descendentii, azi mai in virsta, ai vestitilor mocani saceleni, ale caror turme insumau in secolul al XIX-lea impresionante cifre de oi, vite cornute mari şi herghelii intregi de cai, redau interlocutorului imagini cu totul inedite din traiul de odinioara al pastorilor români transhumanti, precum şi din datinile şi obiceiurile mocanilor saceleni. Marturii specifice ale vietii materiale şi spirituale a pastorilor saceleni si-au gasit locul cuvenit in Muzeul etnografic al Sacelelor, creat in anul 1963. Sint de retinut trasaturile caracteristice ale uneltelor agrare ce atesta practicarea acestei ocupatii in satele sacelene şi indeosebi bogatul inventar al uneltelor şi ustensilelor pastorale arhaice folosite in munca şi viata de la stana. Unele dintre acestea vor putea fi intilnite chiar la actualele stane ale branenilor in Muntii Bucegi sau la stanele sacelenilor care se mai afla inca pe Muntii Barsei. Muzeul cuprinde numeroase unelte ce atesta insemnatatea avuta de industria casnica textila in viata populatiei din satele sacelene. Dealtfel, dintre mestesugurile actuale cel al tesutului este inca dezvoltat. Deosebit de interesante - si, dealtfel, mai rar expuse in muzeele noastre - sant piesele de costum popular traditional specifice mocanilor saceleni. De asemenea, este expus costumul caracteristic populatiei maghiare. O imagine interesanta asupra trasaturilor caracteristice de viata ale sacelenilor o dau interiorul cu mobila pictata, precum şi cuierul pe care stau atarnate canceile. Turistului care ajunge pe meleagurile brasovene la mijlocul verii ii recomandam sa participe la Targul feciorilor din Sacele care are loc in fiecare an in duminica din preajma datei de 20 iulie, targ grefat pe o straveche traditie a mocanilor saceleni. La acea data, de Santilie, cum se numea in traditia orala locala, toti ciobanii tineri de la munte coborau in sat, iar la jocul ce avea sa se desfasoare, multi dintre ei isi cunosteau viitoarele consoarte alese de parintii lor, iar fetele viitorii miri. Astazi Tirgul feciorilor este o sarbatoare a cantecului şi dansului popular traditional, la care participa pe langa numeroasele formatii de artisti amatori şi multi din descendentii mocanilor saceleni actualmente stabiliti in alte parti ale tarii.

DRAGUS Renumita comuna din Tara Oltului, care a constituit obiectul unor ample investigatii sociologice conduse de profesorul Dimitrie Gusti, nu poate fi lasata in afara programului celui care vine pe meleagurile brasovene. Satul de azi continua sa ramana la fel de interesant, pe plan etnografic, ca şi in urma cu ani. Arhitectura incanta şi in zilele noastre privirea, cu toate ca intensitatea prefacerilor este evidenta. Aici, vizitatorul gaseste, alaturi de alti cojocari mai varstnici in plina activitate, vestita familie de cojocari a lui Dumitru Sofonea, care continua sa creeze minunate opere de arta populara, de o frumusete şi gingasie care stirnesc admiratia. Dragusenii isi pastreaza şi in prezent obiceiurile, datinile şi jocurile din batrani. La hora satului vechi jocuri locale cum sint fecioreasca, purtata, braul se joaca frecvent, la toate ocaziile, avind un pronuntat caracter de virtuozitate; in Dragus pot fi vazute la nunti şi petreceri şi vechi jocuri locale, cum e, de pilda, cateaua, care are o functie exclusiv distractiva. Sezatoarea sau obiceiurile de nunta sint pline de originalitate şi pitoresc. Pentru a pune mai pe deplin in valoare bogatia creatiei populare locale, la Dragus se organizeaza, an de an, de regula vara, Festivalul folclorului şi artei populare.

A12-8

FAGARAS Aflat in vechea cetate a Fagarasului, sugeram vizitatorului sa zaboveasca la Muzeul cetatii Fagaras, unde intr-o expozitie sint expuse piese etnografice şi de arta populara din zona Tarii Oltului, precum şi din satele din dreapta Oltului. PALOS Muzeul etnografic cuprinde marturii autentice ale vietii materiale şi spirituale traditionale ale localnicilor. Frumusetea tesaturilor care se realizeaza in zilele noastre, cat şi procesul contemporan de transmitere a deprinderilor acestui mestesug pot fi cunoscute la cercul de arta populara. Deosebit de interesanta este gateala capului la mireasa cu asa numitul hiru, adica zgardanul odinioara specific in portul traditional local. Este recomandabil sa se asiste şi la desfasurarea unei nunti taranesti, cu intreg ansamblul de datini şi obiceiuri, cu portul caracteristic traditiei. PREJMER Localitate tipic saseasca, Prejmerul atrage pe vizitator prin specificul arhitecturii locuintei şi a gospodariei taranesti. Tot aici se intilneste un fenomen mai rar azi şi anume pictarea vaselor de ceramica. RUPEA Marturii autentice, originale, aspecte de arta populara din zona Tarnavelor şi satele din imprejurimile acestui oras pot fi vazute la Muzeul etnografic din Rupea. In oras isi desfasoara activitatea creatori populari, indeosebi in domeniul tesaturilor. SAMBATA DE SUS In aceasta veche asezare a Tarii Oltului, la fel ca in Sambata de Jos, este dezvoltat mestesugul cojocaritului. SIRNEA Satul, apartinind comunei Fundata, este situat in traseului turistic ce leaga Branul de tinutul Campulungului. Efortul va fi insa pe deplin rasplatit prin valoarea marturiilor de arta populara pe care turistul le intalneste atat la localnici, cit şi la Muzeul organizat in cadrul caminului cultural, unde sint adunate piese stravechi de cultura populara. Toamna se desfasoara la Sirnea o mare sarbatoare populara - Ravasitul oilor. Cu ocazia spargerii turmelor, pe fondul unor bogate traditii locale, astazi au loc mari serbari populare, cu care prilej se aduc piese de port, diverse tesaturi, cusaturi etc. TARLUNGENI Unul dintre renumitele sate sacelene, asezate pe apa Tarlungului. Tirlungenii aduc aceeasi imagine a specificului arhitectural al casei şi gospodariei mocanesti ca şi la Sacele, şi aceeasi posibilitate de a gasi interlocutori care sa redea momente semnificative din viata şi cultura traditionala a oierilor transhumanti de pe aceste locuri. Se intalnesc case cu interior specific românesc şi case cu interior caracteristic populatiei maghiare.

A12-9

Etnografie şi folclor in judetul Prahova

Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, actualul judet, — pe

teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii şi activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna şi Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din evul mediu — este la fel de vestit şi pentru frumusetile artei populare, originalitatea şi ingeniozitatea marturiilor de civilizatie şi cultura populara.

In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se

contureaza ca zone etnografice distincte, intalnesti o mare diversitate de aspecte de civilizatie şi cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasesti un impresionant numar de tarle şi stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi şi cusaturi, ceramica populara, precum şi portul popular specific fiecarei zone.

PLOIESTI

Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial şi mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice şi de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei şi Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca — in special al celor agrare şi pastorale, produsele de ceramica, precum şi piese de costum popular şi tesaturi de interior.

In Ploiesti vizitati Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea,

unde, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic şi covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic. APOSTOLACHE

In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice — unelte de munca şi ustensile casnice, costume populare, scoarte românesti. BREAZA

Recomandam celui aflat in trecere pe Valea Prahovei sa se abata din sosea pentru a poposi şi la Breaza unde arhitectura caselor ii dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza şi satele din jur exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale.

Recomandam sa se viziteze Muzeul de arta populara, unde se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular şi prelucrarii artistice a lemnului.

PUCHENII MARI

Iubitorului de ceramica populara ii sugeram sa treaca şi prin acest important centru al olaritului românesc unde mestesugul este practicat şi in prezent de un mare numar de oameni. De la ei se pot afla date extrem de interesante cu privire la mecanismul de desfacere a produselor ceramice şi implicit la aria in care s-a exercitat in trecut influenta acestui centru de olari. STARCHIOJD

A12-10

La Starchiojd exista numeroase aspecte reprezentative de veche cultura româneasca, aici intilnindu-se inca traditionala şi frumoasa arhitectura a caselor cu cerdac şi etaj, unde se gasesc incaperile de locuit şi tinda.

In Starchiojd se afla o casa-muzeu amenajata cu concursul Muzeului judetean, in stilul specific al interiorului starchiojdean. Casa-muzeu cuprinde o bogatie impresionanta de piese textile, de mobilier şi unelte de uz casnic folosite in trecut. Adaugind la acestea pitorescul portului popular care se imbraca inca in zile de sarbatoare, comuna ofera un prilej de profunda satisfactie pentru cel care a trecut pe aici. URLATI

In localitate se poate vizita Muzeul etnografic. Acesta cuprinde, pe linga piese de arta culta şi obiecte de arta populara, indeosebi ceramica, tesaturi, covoare românesti şi piese de costum popular traditional. VALENII DE MUNTE

In renumita comuna, unde marele savant român Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale cursuri la Universitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic — Muzeul etnografic al Vaii Teleajenului, intregul patrimoniu al muzeului cuprinde obiecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de obiecte şi unelte ale unei stane, lazi de zestre bogat ornamentate, variate tesaturi de interior şi vechi scoarte românesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.