Fodor-Sandor-Cipi-acest-pitic-uriaş-2-2

7/29/2019 Fodor-Sandor-Cipi-acest-pitic-uria-2-2

1/89


2/89


3/89

Io N OAPTE DEOSEBITAEra spre toamna si frunzele Fagului

U rias incepeau sa cada, insa vremearamasese totusi neschimbata, Soarelede septembrie zimbea cu atita dragostetrecind peste padure Iisi impreiurimileei, incit blinda bruma ce cadea searanu putea sa raceasca prea tare aerul.

Noaptea ramasese chiar foarte calda,Cipi nu putea sa adoarma, desi ChiorisChiondoris Ii dadea zilnic exemplul saupersonal, sforaind cu rnulta insufletiresi autenticitate,

- Mi-e cald, Chioris, a zis Cipi,dar n-a primit raspuns. Ceea ce i-acazut greu piticului filra somn. Vezi,Chioris-Chiondoris - si i-a dat un cot . .prietenului ~ tovarasului sau de pat asta nu-mi place la tine. Pe tine teintereseaza numai somnul si rnincarea.Si scormonitul pe sub pamint, NiciDomnul Cloanta Cotoroanta -nu e maibreaz. Asa straluceste acolo in colt,da, da, Domnule Cotoroanta, poti straluci, de tine vorbescl - de parca l-ar

90

interesa totul, si de fapt nu-l intereseaza nimic. Nici cu Pasarea sau cuIepurele nu se schimba povestea. Eusint eel mai mic dintre voi toti, piticul...pitic-pitic, dar sufletul mi-e urias.

- N -as crede ca e chiar atit de mare!.s-a ridicat furios Chioris, Ba chiar amimpresia ca nici n-ai suflet. Qi daca ai'avea, atunci nu ti-ai inghionti prietenulin miez de noapte nu i-ai tine cuvintari, l-ai lasa sa doarma, Asa-ti tratezitu musafirii? Cu coate in burta si cudiscursuri ?

- Iar ai gresit ingrozitor, si-a ridicatCipi aratatoruI, ca un dascal, Gestulsau atit de autoritar l-a multumit, Acontinuat, privindu-si degetul ridicatprofesoral: Ba da,am suferit; am unsufIet urias! E cam ant de mare cit.este fagul acesta in care locuim. Darpoate ca e mai mare. In ce privestefelul cum te tratez ca musafir, sa nudiscutaml Tu dormi si atunci cind euvorbesc cu tine si n-as vrea sa te las sadormi. Dar on discuta omul cu tine,on ba, tu sforai, nu-ti pasa.

- Daca mie mi-e totuna, atuncide ce nu dorm acum?


4/89

- De aceea nu dormi, ChiorisChiondoris, a inceput sa-i explice Cipifoarte rabdator, fiindca Fumicile rosiiau prevestit 0 noapte deosebita. Siintr-o noapte deosebita e 0 caldura deosebita,- Tare rna tern ca esti un mincinosdeosebit, a mai spus Chloris, intorcindu-se pe partea cealalta- Ce-i al tau e al tau, a dat din capCipi, cind nu te mai aiuta capul nu mai poti sustine discutia cu mica tainteligenta, incepi .sa rna jignesti sisa-mi calci sufletul in picioare, sa rnaumilestil

- Nu fa sa rna reped la tine, a miriitChioris, dar nu s-a repezit. A adormit.Iar Cipi a hotarit sa faca 0 plimbare. Deosebita. Nici nu si-a luat ramas-bunde la Domnul Cloanta Cotoroanta, desiDomnul Cotoroanta nu dormea, cistralucea, Lui Cipi nu-i pasa. N-aidecit sa stralucest - s-a gindit si aiesit in noaptea de toamna luminatade stele. Cu pasi marunti s-a grabit saiasa de sub crengile Fagului Urias,ca nu cumva sa-i cads vreo frunza in capsi sa-i faca cucuie. S-a gindit ca poate

ii intilneste pe Aricesti. Nu i-a intilnit.Broasca oracaia pe malul Piriului, insanu s-a dus la ea; nu-i placea Broasca.De cind s-a aflat ca Domnul CloantaCotoroanta nu e teribil, de atunci

91


5/89

Broasca i!}i bate joe de el de cite ori arevreo ocazie: Daca as fi putin mai mare- gindea Cipi - merge la ea sii - a ~ da un sur. Liliacul a zburat pedeasupra lui Cipi. Nici asta nu-i mare,zise si se uita dupa el, dar macar stie sazboare. Si mergea Cipi,mergea maideparte spre Luminis, gindindu-se s-oviziteze pe Brindusa de toamna, Poatenici ea nu are somn, on e napaditii defurnici. Era 0 caldura mare si pe Cipi l-ainvaluit un fel de oboseala. S-a ginditsa se aseze 0 clipa, Dar de-abia s-aasezat si a auzit un fisiit groaznic.A sarit in sus.

Doctorul Bufnita i-a aparut in fata.Aplecindu-se, l-a privit atent pe Cipi,- Hu, hu, ce fericit sint! Te-am

luat drept soarece!- Dar eu sint si mai fericit, eel daca

as fi fost soarece, acum m-ai fi inghititl- Nu. In noaptea asta nu maninc penirneni, nu inghit nirnic. Sint fericit!

.- Asta inseamna eel ai putea fifericit mai des. Aud eel intr-o noapte laGusa rosie ai mincat trei pui!

- Din motive de disciplinal s-aexplicat Doctorul Bufnita, Fratiorul

. 92


6/89

lor era bolnav. L-am consultat si le-arnspus sa stea in liniste, ca bolnavul sapoata dormi. Ei, nu. Ciripeau intruna.Ce era sa fac ca sa fie liniste? I-ammincat si s-a facut liniste. Si bolnavuls-a facut sanatos tun.

- A ~ esti tu, a dat din cap Cipi, cinde yorba de sanatate, esti neindurator,

- Neindurator, dar drept, a adaugatDoctorul Bufnita,- Si acum de ce esti fericit? I-aintrebat Cipi.

- De aia, ca am dus stiinta, amimpins-o ell un pas inainte.

- a fast greu? s-a agitat Cipi.- Greu, greu, dar menta sa impingstiinta rnedicala inainte. Merita, si me

ritul e al meu. A fost 0 munca pe masuramea, mare si frumoasa, s-a indreptatde spate savantul. De-asta am plecatacum haihui, sa gasesc un vietuitor, unsuflet caruia sa-i impartasesc marea meabucurie.

- In privinta sufletului, ai nimerit-obine, I-a linistit Cipi. Eu am un sufletteribil de mare. Desi, ca sa fiu sincer,mi-ar placea mai mult sa impartasescaltora propriile me1e bucurii, decit sa Ie

93

ascult pe ale altora, tnsa tu nu te formaliza, spune-mi ce te face fericit, Nu rnamenaja.- " Imagineaza-ti, Cipi, l-a mingiiatcu aripa dreapta Doctorul Bufnita, amdescoperit praful Goliat.

- Nu mai spune?! s-a mirat Cipi.Si asta ce-i?

- Un praf care face ca totul sacreasca,Dintr-o data Cipi a devenit foarte

atent.- Totul? pc toti Pl- Totul ~ pe tori!- De unde stii P- Sint sigur l- Ai incercat?


7/89

- Aid e necazul! s-a intristat mareIedescoperitor. Nimeni n-a vrut sa incerce.- De ce nu l-ai incercat pe tine?

- Adt ar mai trebui! Imagineaza-ti:daca inghit un singur graunte, crescatita de mare, di in loc de soareci, vatrebui sa maninc cerbi. Intr-o saptamina inghit toti cerbii din lume. Siapoi va trebui sa mor de foame!- Dar nu se poate, ca dupa ceajungi mare sa... din nou sa te fad la loc?Atit cit esti acum?.- Nu, deoarece inca n-am descoperitpraful David.

- .. Oricine poate creste dacabea din praful Goliat? Cit de putinsa creases, mai mult... Se poate?

- Putin nu se poate, numai multsi foarte multI Da cine se ofera sa.incerce praful?

Tot timpul Cipi a tremurat de emotie,Exista posibilitatea sa i se implineascao veche dorinta. sa se infaptuiascasingurul sau vis: sa devina mare. Acumera momentul. Acum sau niciodata,S-a inclinat reverentios in fata academicianului Bufnita:

- Chiar eu rna ofer... Si chiar acum,imediat! Nu uita: e 0 noapte deosebita!

I IPRAFU L GOLIAT

Cipi, eu am stiut intotdeauna ditt l esti un suflet mare - a spus emotionat Doctorul Bufnita. Dar n-amindraznit sa visez ca esti chiar asa de.urias, Ingaduie-mi sa aplec drapelulstiintei in fata tao- ' Iti Ingadui, a dat din cap Cipi,

plin de bunavointa, Insa deja se gindeace va face cind va fi ingrozitor de mare.Ii dart un sut Broastei, si-a zis imediatsi aproape ca a chiuit de placere. Eranerabdator sa creascal Unde-i prafulala, da-mi-l sa-l inghit! s-a intors spreDoctorul Bufnita.

Bufnita a scos de sub aripa un sacmarisor, Era mai mare decit Cipi.- Despre asta e vorba, a zis, asezindu-l in fata piticului cu suflet urias.

Cipi a tresarit vazind cit de mare erasacul cu leacul scunzilor.

- Asta tot trebuie sa-l inghit? si-ascarpinat el radacina urechii.94


8/89

.. . ......- '

- Nici yorba! a zis Doctorul Bufnita. Ma tern ca un singur graunteo sa fie prea multo Asteapta putin.Deschid saculetul. Asa e. Ia un grauntesi sparge-l in oatru. Sa incercam cuunsfert.

Asa au facut. Cipi a inghitit unsfert de graunte din praful Goliat.

De-abia l-ainghitit imediat a avutimpresia ca cineva il ridica de subtiori.

- Daca nu rna insel, ceva se intimpla.

A privit spre Doctorul Bufnita si Is-a parut cl parcl marele savant s-afacut mai mic. Capetele Ie erau la aceeasiinaltime. Apoi... Doctorul ii ajungeapina la umar ... pina la mijloc...

- Voi fi urias ! Teribil de urias!tipa bucuros Cipi. Si a mai luat dinsacul cu doctoria fermecata inca vreotrei graunte, inghitindu-le imediat.

- Intreit sau nimic! a strigat victorios si -a pus punga in buzunar.- Ce faci,. . nenorocitule? E prea

mult, iti face raul striga DoctorulBufnita, dar Cipi nu-l baga in seama.Nu se gindea la altceva decit la razbunare. Inca in noaptea asta se va razbunalEi, ce suturi 0 sa-i mai dau Broasteibstriga bucuros.

Doctorul Bufnita i i aiungea acumdoar pina la genunchi. . Si pe el l - a ~ putea lovi _ . se gindea Cipi - n-ofac, ca-i baiat bun. Putin cam aspru,dar inima i i este ca uritul. E un tipcumsecade, nu rna ating de el.i

Intre timp, Doctorul Bufnita a ajunsla inaltimea gleznei lui Cipi.

Cresc frumos, frumusel, a privit injurul sau Cipi, plin de multumire.

95


9/89

Voi fi oare atit de mare cit Fagul U rias ?Ce grozav ar fi! I-as culege pe Jderidintre crengile copacilor, ca pe purecidin blana Iepurelui. I - a ~ aseza frumosin rind, in Luminis, si le-as porunci:Sa nu mai mincati niciodata veveritelesi pasarelelel Si daca totusi vor sa benchetuiasca, sa manince serpi si ciori,pentru astea nu e pacat. Si daca niciasa nu-s multumiti, sa stea in rind doicite doi si sa cinte: A fost odata unmic purcelus..; Sigur, atunci cuCerbul as vorbi altfel! Ce-i aia di asvorbi ?! Vorbim! Deja sint atit de marecit Fagul Urias. Si cresc, inca to t maicresc! Poate il intrec in inaltime peBradul eel Batrin putred pe dinauntru! Teribil, splendid! i? multumesc,Doctore Bufnital Oh, ce-am s-o maiarticulez pe doainna Broascal Ceee?Pe Broascl? Pe 0 aia atit de mica? Cui i imai pasa de ea?- Cipi! Cipi! a auzit de ios glasuldisperat al Doctorului Bufnita. Ce vafi cu tine, Cipi ?!

- Nu-ti fie teama, Doctorasule, i-araspuns Cipi. A invins stiintal Voi fiuriasl Deja, sintl

96

Acum va fi ordine in Padurel 0 sa-iadune pe Jderidin desisuri. II vaimblinzi pe Cerb! Desigur, ar fi cevasa arunce 0 privire in cuibul Vulturului de Stincal Dar chiar atit poateeli n-o sa creased, Ia te uital L-a intrecut pe Bradul eel Batrin... Inca putinsi va fi inalt cit Stinca cea inspaimintatoarel Atunci va fi cu adevarat StapinulPadurii. Dar nu Stapinul groaznic, ciun Stapin iubitor: va tine partea celormici si slabi, insa nu-i va oropsi nicipe cei mari si puternici. 0 sa-i invetesa traiasca in pace si dragoste...A auzit fisiit de aripi. Doctorul Bufnita zbura in jurul capului sau,- Cum te simti, Cipi?

- Splendid! Si Iti multumesc, Doc-tore Bufnita, ca m-ai ales tocmai pemine sa pun pe cele mai inalte culmisteagul stiinteil Ce crezi, prietene atotstiutor, sa-i string pe Jderi? Ei, darce tot vorbesc, doar am crescut atit deinalt cl nici nu-i mai observ! Bradul eelBatrin, neasemuit de inalt altadata,imi aiunge pina la briul Ei, inca putinsi voi fi inalt cit Stinca cea ingrozitoare!Stai putin, Mos Martine, n-o sa mai


10/89


11/89

dijmuiesti depozitul cu miere al micu- . nou in jos. Privelistea I-a surprins. Stintelor albine! 0 sa te prind si,.. 0 sa teprind. Te apuc cu doua degete! Intr-omina pe tine, iar in cealalta pe batausulprincipal! Pe Cerb! Nu fi trist, batrineincoronat, vom mai avea ore de boncaluit. Dar nu vom mai invata cinteceatit de razboinice ca Nu mai rupetiflori, copii, ci vom Invata Nu maiplinge baby! Ia te uita, am crescut maiinalt decit Stinca cea infricosatoare!Nu-mi mai ajunge nici pina la umar.Uite colo ios Luminisull Interesant,nici nu-i attt de mare pe cit 11 credeam.Dar unde-s saparurile lui ChiorisChiondoris?! Nu vad nici una. Ce-itintarul asta in dreptul miilocului meu?Tu esti, Doctore Bufnita P Nu te teme,batrine, nu-ti fac nimic, binele se rasplateste cu bine... ei, servus, batrine profesor, eu mai am nitel de crescut...r Sa cresti, sa te Inalti, dar pina cind?Cipi a privit in sus s-a linistit vazindca mai este loco E adevarat ca daca seintinde putin aiunge la nori. Iar dincolode ei, stralucesc d r a g a I a ~ , imbietor, steleIe. Ce bine ar fi sa atingi una eu mina,chiar pe cea mai mica! Cipi a privit din

ca groaznica i i aiungea doar pip.a la genunchi. Zimbea amintindu-si de felulcum se gindise sa-i puna la punet pe MosMartin si pe Cerb. V nde au ramasaceste mici vietuitoarePVezi, n-a aruncat 0 privire nici in cuibul Vulturuluide Stinca. De fapt, de ce ar fi facut-o P

, Ce poti vedea in cuibul unei pasariee ti se pare mai mica decit un tintar ?

Norii pluteau, alunecau in jurul corpului sau,

- Nici nu mai are rost sa..rna intindca sa aiung la nori! In cei intunecati rnavoi spala pe miini, iar eu cei albi rna voisterge.; Si stelele... A privit sus, spreele. Oare stelele stiu ca sint aproape,aproape de tot de ele? Daca m-asintinde... ia sa incerc...

A incercat, dar n-a ajuns pina lastele.

IIIBETIA

-Cind norii i-au aiuns pina la umeri,Cipi a simtit 0 mica zguduitura, Si apoia observat ca lumea nu se mai micso

98,


12/89

reaza sub el. Nici norii nu s-au mutatmai ios, niei el nu s-a mai lungit, nus-a inaltat mai sus, spre stele.- Mai inalt nu mai erese, a tras eleoncluzia. A privit incintat in jur, sa-sicunoasca bine, din fir in par, intindereaimensa al carei rege a devenit pestenoapte.

Praful Goliat a avut cu adevarat unefect miraculos, asa cum spunea Doc,torul Bufnita, Cipi, piticul dragalas,viteazul mare ci t degetul meu eel mic a crescut cit un urias ingrozitor. MuntiiIi ajungeau pina la glezne, iar norii i semiscau in jurul umerilor incet, linistit,ca un covor de vata, incotro i i rninavintul.

- Stelele?Oare cit ar mai trebui sa cresc ca

sa ajung la stele? s-a intrebat si si-apipait buzunarul in care era punga cupraful Goliat. Buzunarul crescuse 0data cu el, cum crescusera si hainele sipalaria - care acum era mai mare decitstinca uriasa. Oare daca as mai inghitidoua guri din praful Goliat, sau l-asbea pe tot, as ajunge la stele? se intreba Cipi... Si era gata-gata sa incerce,


13/89

cind a auzit pe undeva, de jos, parca din marile adincuri, un fel de glas dispe

rat:- Nu, nu, nulSa fi fost Doctorul Bufnita P Sau

numai i s-a parut P In once caz, s-arazgindit.

- Si daca ajung la stele, ce-i? Cine. stie, poate cresc attr de urias incit n-osa mai vad nici Stinca, nici Luminisul!

~ i - a dat seama ci iubeste mai multdecit credea meleagurile astea ce i se

i par acum 0 iucarie, din care el a reusit[. sa se ridice atit de mult; cum ar puteaatunci sa se desparta de ele ori sa ledistruga P Acum trebuie sa-si supravegheze fiecare miscare, nu cumva sacake Padurea, 0 miscare, un pas gresit- Padurea, cum e, toata s-artransforma sub talpa lui intr-o ingramadire diforma, moarta,

- Nu va fie teama - a privit in josmiscat - n -am crescut ca sa va distrug,ci ca sa am griia de voi... De tine,Stinca, si de voi, Brad Battin si FagUrias, pe care nici nu va pot deosebi,asa v-ati pierdut in Padurea care deaici de sus e ca blana ursului... Si nici

voua nu va fac nimic, nemernicilor ...Tu, Cerbule, incoronatule, si tu , MosMartine, lacomule si voi Jderi singerosi... Nu-s suparat nici pe tine, Broascabatrina si rea, si circotasa, Parca totiv-ati facut la fel, sinteti toti-toti Ia fel,mici neinsemnati. Dar eu va iubesc,nu pot sa fiu suparat pe voi. Iar prietenii? Chioris-Chiondoris, vesnicul flamind si somnoros, va putea pricepe cea devenit Cipi, va intelege ca uriasulgroaznic, caruia nu-i vede decit papucuI, sint eu? Dar Iepurasul meu sperios, si Pasarea cu glas de aur vor pricepe? Nu, nici verba. Se vor obisnuicu papucul neobisnuit de mare. Pasarea va pleca in recunoastere, va ajungepina la gIezna mea, poate pina Ia genunchi, si nici atunci nu va sti ca Cipicare a disparut intr-o noapte a crescutartr de mare. Numai daca DoctorulBufnita Ie va spune...Si Cipi si-a dat seama emotionat catoata Padurea, acolo, jos, si toate aleei i i sint la fel de dragi. Si i i iubestesi pe aceia pe care ieri mai era suparat.A simtit 0 dorinta fierbinte sa Ie faca,bine, sa Ie faca un bine urias, care sa

100


14/89

0

le transforme viata de-acum intr-o alta .mai .frumoasa, mai fericita.; Si nunumai viata prietenilor sau cunoscutilor. .. Ci si a necunoscutilor. A tuturoracelor luminite ce se zaresc pe pamint.A privit prin ferestrele norilor si avazut multe-multe puncte luminoase,ca niste licurici in departare, dincolode munti si paduri, Ce bine va fi cindva putea opri vinturile inghetate. Vaditija incoace norii plini de fulgi de nea,sa .acopere meleagurile, sa apere plantele de inghet. Apoi, spre primavara,va indrepta un vint caldut. Ba va ajutachiar cu propria sa respiratie venireaprimaverii... Norii nu vor mai imprasria zapada, ci ploaie, iar patura de zapada de pe pamint se va topi! Sa poataiesi Ghiocelul, sa-si deschida petaleleVioreaua. EI, Cipi, va stavili ingheturile de primavara, ca nici un muguresa nu piara.; Si daca el, Cipi, din toateacestea nu va vedea aproape nimic?N u conteaza. Sa se bucure altii de minunile ce le va face. Nu, el nu va vedeaGhiocelul, Vioreaua si primii muguri;si nici pe Iepurele care va rontai bucuros rnacrisul fraged. Nu. Dar va vedea

padurile inverzite si zumzetul primaverii va ajunge cu siguranta pina la ei.Ceea ce va vedea si va auzi el nu vor fi

: multe frumuseti marunte, ci va fi ehiarfericirea cea mare!

Niciodata n-a mai simtit Cipiasemenea bucurie. Pacatca n-au erescut deodata cu el macar Pasarea, oriChioris ! Le-ar povesti toate astea siei s-ar bucura impreuna eu el. Darnici asa nu este chiar singur. A privitin sus spre cerul inalt, la stelele ce elipeau. alese Luceafarul ce se pregatea sa apuna si-i facu un semn cu oehiuI.

Luceafarul i-a facut si el cu oehiul.

IVCIPI, ALESUL

(In fond trebuie sa aiba 0 semnifi- catie mai adinca faptul ca DoetorulBufnita mi-a dat tocmai mie posibilitatea sa incerc efectul prafului Goliat,se gindea Cipi. E normal! Ce s-arfi intimplat daca Chioris-Chiondorisar fi incercat si ar fi devenit urias PAr fi crescut ingrozitor de mare si s-l!r

101


15/89

fi ascuns sub pamint. Si atunci sa vezidandana: toata lumea s-ar fi mirat vazind cum pamintul se umflal Un uriascare umbla pesub pamint, rascolindu-I,si facind la suprafata, adica aici undene aflam noi, vietuitoarele plantele,sa se intoarca totul pe dos: padurile safie smulse din radacini, apele sa-sischimbe albiile, pasarile sa-si paraseasca puii in cuiburile distruse... Prapad!

Zau, e un mare noroc ca ChiorisChiondoris n-a avut posibilitatea sa sefoloseasca de balsamul misterios! Sicit i l stiu eu de haplea, ar fi mincat .toate grauntele Golian si ar fi urmatsfirsitul lumii! Nici cu Pasarea n-ar fi.fost mai bine. E drept, ea nu scormoneste, dar cintal Si daca ar fi crescuturiasa... Vail Si sa-ri imaginezi e ingrozitor! Cintecul dulce al Pasarii amplificat de 0 mie de ori! Ar fi asurzitlumea. Cit despre Mos Martin, Jderi,Cerb, Mistret... ori despre Broasca - .sa nici nu mai discutam! Era sfirsitul.lumii dam animalele acestea simpaticear fi devenit uriase

Avea 0 insemnatate deosebita faptul

ca tocmai el a luat praful Goliat. Fiindcaaceasta doctorie miraculoasa face sacreasca numai trupul! Sufletul nu! Siintr-un trup urias, un suflet mic sepierde, se r a t a c e ~ t e si nu mai are nicio valoare. Si un urias tara un suflet uriaseste un monstru! In schimb el, Cipi,intotdeauna a avut suflet din belsug.In trupusornl sau mic, sufletul sau. urias statea inghesuit! Acum, se vaputea intinde. Se poate intinde si-sipoate chema in ajutor mintea . . Da,mintea lui Cipi, ascutita ca un brici.Mintea sufletul merg mina in rnina,Sa zicem ca Mos Martin ar avea unsuflet mare! N-ar face mare treabalN-are minter In afara de DoctorulBufnita, nici unul din Iocuitorii Paduriinu se poate lauda cu 0 minte ascutitaca briciul! Desi, la drept vorbind, siDoctorul este la cale de dona poste inurma lui Cipi! Sa luam de exemplupraful Goliat - se gindea Cipi. Vezi,saracutul doctoras, a lucrat multi anipina I-a descoperit. Eu l-as fi descoperi t intr-o singura dupa-masa, a recunoscut piticul in sinea sa, cu multabucurie. Dar num-a interesat probIe

102


16/89

rna! Si am fost si racit in ultima vreme...Apoi Cipi a inceput sa se framinte:Chiar, de ce n-am descoperit eu prafulGoliat ?La ' aceasta intrebare spinoasa a pututraspunde numai datorita mintii saleascutite. Si si-a dat raspunsul imediat:De aceea, fiindca nu mi-a trecut prinminte c-ar trebui sa-l descoparb

Cipi, avind de-acum in trupul sauurias, sufletul sau urias. . precum si 0minte ascutita ca un brici, s-a ginditsatisfacut: Cu adevarat are un sensprofund . cresterea mea, transformareamea in uriasl Datorita acestui fapt potsa-mi due la bun sfirsit menirea. .

Iar menirea sa era nobila: sa facalumea mai frumoasa, mai buna,

_ .Mai intii, trebuie sa privesc nitelPamintul. In ce parte este nevoie eelmai mult de ajutorul meu dezinteresat?

Si a pornit intr-o plimbare, sa vadapamintullInainta plin de griia, calcind de peo paiiste pe alta, uitindu-se inainte, canu c!1ffiva sa striveasca sub talpa vreocolonie de vietuitoare. Dupa trei pasia zarit un rIU - i s-a parut cam de

103 , f


17/89

cinci ori mai mic decit Piriul. Numai di riul nu clipocea galagios . Curgeaundeva departe, incet, Iinistit, Departe,acolo unde ca 0 parere se vedea substele 0 apa uriasa. Intre ape era probabil cam tot asa cit era Cipi de uriasintre vechii sai cunoscuti. Pe riul lenes . ,pluteau puncte luminoase, in jos si insus. Aplecindu-se putin, Cipi a observat ca luminitele erau niste vapoare.Insa cele mai lungi vapoare nu eraunici cit degetul eel mic al lui Cipi.

- Primul punct! si-a zis Cipi. a satrag cu mina 0 albie now, dreapta,ca riul sa nu mai facaatitea meandre.Si atunci vasele cele mai mici vorpluti repede. Da. Dar sa mergem maideparte.

Cu multa grija a pasit maideparte.a fi facut vreo cincizeci de pasi, seprea poate ca sa fi facut numai patruzeci

cinci, si a si aiuns la malul apei celei .mario A observat surprins ca nu-i vedemalul celalalr, Apa asta se pare ca emai mare decit mine, dar numai inlungime latime, s-a gindit el si, ca sase asigure, s-a descaltat de un papuc

~ a intrat in ea. A facut un pas, precaut,104

insa apa de-abia i-a aiuns pina la glezna.Mai departe nici n-a mers. S-a hotaritca in viitor, intr-o zi, cind n-o sa aibaaltceva mai bun de facut sa treaca pesteapa asta tara margini. Si s-a inapoiat.A mers, a mers pina a aiuns la meleagurile cunoscute, dar nu s-a oprit, a mar

~ a l u i t mai departe, plin de griia. Facindvreo nouazeci de pasi si trecind inacest timp peste trei riuri mari si pestevreo zece ingramadiri luminoase, caniste colonii de licurici - orase si ca. .pitale de tari - s-a oprit deodata mirat.Pe muntii din fata sa, care nu-i ajungeau nici pina la glezne, era zapada,

- Stati, fratilor, a zis Cipi, doarinca n-a venit iarna. S-a aplecat si a inceput sa suflepeste crestele acoperite cu nea. A suflat aercald pina a simtit ca oboseste,Dar n-a obosit zadarnic: pe 0 marebucata de teren zapada s-a topit! Darchiar atunci a observat mirat ca riuriles-au umflat inca 0 data pe cit erau.

- Oho, ajunge! Imediat fac 0 inundatie ide mai mare dragul! Si a lasatbalta topitul zapezii de pe celelalteculmi ale muntilor. A pornit mai de-

i..


18/89


19/89

parte surprins aobservat di la fiecare ce facuse P Stersese polenul de pe frunse inmultesc petele de zapadiL Se aflau ze! lti vine sa z i m b ~ t i . Supravegheape toti muntii, prin toate vaile l Dupa aproba constructia casei lui Melcalti 15-20 de pasi, Cipi s-a oprit. In Codobelc! Sa mori de ris! Spuneafata lui se intindea pierzindu-se in buna-dimineata Padurii, mingiia ureceata un cimp de zapada ce parea ne- chea Iepurelui daca era necaiit, n liisfirsit, Deci - ptna aici, si-a zis, murea pe Cerb sa fie blind ~ iubitor,

De la mare pina la cimpul de nea, . controla calitatea mierei albinelor!de la Ecuator pina la Polul Nord! Asta Pai, te poti opri sa nu rizi? Toateva fi imparatia lui. astea luate la un loe sint nimic fata de

Cipi a dat ingindurat din cap, intor- ceea ce poate face el acurn. Sa zicem:cindu-se incet si preocupat pe melea- sa imprastie norii de furtunal Binegurile de pe care pornise. Exact unde inteles ca poate! Doamne, Furnicilese afla Padurea de unde plecase tre- rosii, saracutele, cum vor anunta ele:buia s a - ~ i aiba resedinta. Acum, dupa Pe alocuri furtum si averse locale>. Sice si-a luat in primire teritoriul de feri- . nu va fi nimic, fiindca el va imprastia, - Icirea caruia se hotarise sa se ingriieasca, i norii si nu vor fi nici -averse locale Pamintul, pe care traiesc 'plante, ani- nici furtunal Si bunastarea va coplesimale si oameni - se simte nu numai .. Padurea, dar nu numai Padurea lui, ci urias si puternic, ci si plin de un har toate padurile din lume... Si toatesfint. Un singur pas gresit, si poate vietatile vor fi fericite... Si toti oameniinimici un oral? sau 0 tara. Daca s-ar vor fi fericiti.; Si Cipi s-a uitat sprejuca doar, cu palma ar putea netezi cer. Printre stelele ce c1ipeau pe boltamuntii, - Dar n-o face. Fiindca el vrea a cautat pe cea mai draga... Luceafarul.;

,/ 1- --- ' numai binele. Si raul se poate face Luceafarul era gata-gata sa treacadin joaca, ~ i - a amintit di pe vremea de marginea cerului.cind era numai un pitie de-o schioapa, Cipi a mai 'avut doar atita timp citintotdeauna facuse numai bine. Dar sa-i faca - cu ochiuI.

106 jI


20/89

- Vei vedea, i-a strigat, si tie 0 sa-ti intrebarea era cum sa indeplineascafie mai bine! aceasta sarcina concrete tara sa facaLuceafarul a clipit spre el a cazut vreo paguba Pdincolo de ' orizont, Ar trebui sa inceapa cu.altceva, Darcu ce?V I Tristetea este ca si atunci cind se

. plimba trebuie sa fie foarte ' ate-ni !SINGUR Chiar cind cases sa fie atent!Dupa ce ~ i - a privit Imparatia unde Se poate intimpla foarte usor, chiarel avea sa fie doar cu numele imparat, impotriva vointei lui, sa pricinuiascadeoarece n-avea sa faca nici un rau nenorociri groaznice anirnalelor, oame, -nimanui, dupa ce a avut chiar 0 scurta nilor de pe pamint, Se poate, cascind,discutie cu Luceafarul, Cipi s-a gindit pur si simplu sa-i inghita.

ca e timpul sa porneasca la fapte. - Acum sint urias si puternic! aBine, bine, dar de unde s-o porneasca? privit in jurul sau Cipi.Si care sint faptele care trebuie cele Dar pentru ce am eu puterea? Doar

dintii implinite P ca sa \fac diu? Daca as--:vrea... Daca, deNori de furtuna nu se vedeau, asa exemplu, as calca pe orasul acela ilumi_.>.. _ " fca nu avea ce sa imprastie. nat... Vail Te ingrozesti numai gindin-

Ar ramine apele curgatoare... du-te! Ar fi de ajuns sa calc acolo josDaca ar incepe asa din senin sa Ie in riul din dreapta. Imediat s-ar re

indrepte albiile, n-ar fi tocmai bine. varsa, Dar eu nu vreau asa ceva, vreauAr avea loe niste inundatii groaznice sa facnumai bine, ca to? si toate sa se cine stie cite vaporase s-ar scufunda bucure, lumea sa fie fericita sa "sesi cite ar ramine impotmolite in milul gindeasca cu drag Ia mine! _ .'fostului curs? Dealtfel, la indreptarea Ei, de-ar fi aici Pasarea.; Sau. riurilor mai trebuie sa se gindeasca. Iepurele.. . Ori Domnul Barba 'CloanEra 0 initiativa dernna de lauda, Dar ta Cotoroanta...

107


21/89

Sau ..: La naiba, chiar ChiorisChiondoris de-ar fi aici! Ar putea sa Ieimpartaseasca gindurile necazurilecare i1 apasal E drept ca ei nu-s cinestie ce destepti sa inteleaga ce grea obositoare e puterea unui urias. ; Cevatotusi ar pricepe. Macar i-ar spune cedorinte au, ca el . sa Ie indeplineascal

108

Poate ar vorbi si Domnul Barba...Cloan~ Cotoroanta., Si daca s-ar descoperidespre el ca e tara pereche de inteligent? Aproape tot atit de inteligentca Cipi?

Plin de dor, se uita spre pamint. Era1a picioarele lui Luminisul, mare cit 0palma. Stinca cea groaznica Ii ajungeapina . la glezne. U ndeva, acolo sinttoti, pe 0 intindere de doua pa lme-toti cei pe care Ii iubeste. Dar ce folosca sint acolo si nu sint aproape de e1?Sint nu sint, Cel putin pentru el,pentru Cipi, asa sint, de parca nici n-arfi. Cui sa-i spuna un cuvint P Cu cinesa-si imparm ,gindurile uriase P

Stelele straluceau reci si erau atitde departe! Norii treceau blinzi, serostogoleau, incit Ii sufla vintul. Sideodata Cipi ~ i - a dat seama de. un faptgroaznic. Ca e singur .Singur privea pamintul ce se intindea de la mare pina la cimpul de zapada.Singur urmarea cimpiile muntii,orasele, ape1e... .

Singur se bucura ca nu mai e pitic,ca a devenit urias, ca in locul bucuriilormarunte cauta fericirea cea mare.

.,j


22/89

Singur dadea seama de .puterea-i - Am cazut.; se plinse el ca uningrozitoare, datorita careia cu 0 sin copil.gum rniscare putea pustii milioane de II dureau oasele, durerea Il sagetavieti. peste tot. aminti cum se impiedica

Singur trebuia sa stea fata in fata cu pe vremea cind era pitic, cit de mult. toate gindurile, cu necazurile triste cadea.; Dar nu se lovea niciodata dutile, care parol il cuprindeau tot mai reros.multo - Vai, genunchiul... mina... gemu,

Nimanui nu-i poate impartasi bucu apoi privi in sus spre nori. De acoloriile - nu-i poate povesti necazurile. am cazut... de foarte de sus... constataNimeni nu-i poate asculta bucuriile, in liniste. N -avu chef deloc sa senecazurile. Nimeni. E singur, un urias scoale. E adevarat i i era tare somn Slsingur . .Ce ar putea face ?

S-a gindit la Chioris-Chiondoris. Elar spune acum, cu siguranta: Hai sadormimb Nici n-ar fi 0 idee proasta.Somnul este un povatuitor bun intotdeauna.

Cind sa plece sa-si gaseasca un loemai larg, 0 intindere pustie unde sa sepoata lungi in voie si sa scape de oricegrija pina a doua zi, poate tocmai dincauza atentiei prea mari, ci1ca gresit,Ba chiar se impiedialpupn ...

Ingrozitor!Incepu sa carla cu toata greutatea,

sa alunece spre pamint.; Si.; buf! Selovi rau de tot, se juli...

109 .!


23/89

era foarte obosit. Dar si la altceva se.gindea: daca mai cade "inca 0 data atitde groaznic, totul se sfirseste, Ce safaca? Ce se poate face?

In buzunar ceva Ii apasa puternicpulpa. Ce poate fi? Pipai si zise:

- Praful! - Praful Goliat!Sa mai inghita putin din el? Ce se

va Intimpla? Va creste si mai mare!Attr de mare, ca poate niei n-o samai vada pamintul. Atunci cu adevarat n -0 "sa mai poata face altcevadedt -rau - paminrului, vietatilor...Dar si lui. De-o sa mai cada inca 0data"... Ingrozitor... Ce sa faca cu praful?

Ii veni 0 idee curioasaCe-ar fi daca l-ar imprastia pestetoata lumea? Ce-ar fi daca ar face sacreasca toate de pe pamint, sa nu mai "trebuiasca sa fie attt de grijuliu la fiecare pas? sa devina toate uriase elsa nu mar poata, cu forta sa teribila,sa Ie distruga. Toate fiind uriase, nule-ar putea fi decit de folos... Raul arfi indepartat pentru totdeauna.

Gindul acesta i-a placut.S-a ridicat si-a scos din buzunar

saculetul cu praful Goliat: saculetul

crescuse deodata cu ell Si-a virit pumnul in praf. A imprastiat un pumn depraf spre nord. S-a intors spre sud sia imprastiat intr-acolo un pumn depraf. Apoi, la fel, spre rasarit si apus.

Privi saculetul: era gol!Apoi s-a culcat pe locul unde cazuse

inainte, Era foarte obosit. Adormi imediat.In noaptea aceea, Furnicile rosn au

110


24/89

prevazut averse repezi In cantitatimarl pe tot globul; ceea ce s-a si intimplat.

VIo DIMINEATAEXTRAORDINARA

Pe fata lui Cipi a cazut 0 ploaie rece,grozava. S-a trezit.

Buimac, a privit in jurul sau,Deasupra, tufa uriasa cu alune; frunzele late l-au ferit de vintul racoros denoapte, dar totusi, 0 picatura de pe 0frunza i-a cazut pe falii si l-a trezit.

Soarele tocmai se pregatea sa aparade dupa Stinca Ingrozitoare.Cipi s-a frecat la ochi. Nu-i veneasa creada. Nu e adevarat nimic?! Injurul lui toate sint tot atit de ingrozitor

'de marl ca mai de multi Desi isi amin. .teste exact; muntii cei mai inalti i iajungeau pina la gleznal N orii Ii inconjurau umerii Cum s-a intimplat ? ..Sigur, a cazut .A incercat sa se ridice.

- Vail Cipi nu era prea gingas, darde data asta se vaicarea, 11 durea totcorpul.

Totusi isi aduce bine aminte: s-a.lovit foarte tare cind a cazut de la inaltimea aceea ametitoare. Ce-i cu schimbarea asta in jurul lui? Tot mai clipeazapacit, lucru neobisnuit pentru Cipi.Dar dupa 0 noapte deosebita, i sepoate intimpla oricui asa ceva.

Atunci ~ i - a adus aminte de prafulGoliat Si-a pipait buzunarul. Nimic.

Oho! dar l-a imprasriat in cele patruzari... deci I-a imprastiat PlA chiuit de bucurie.- Am facut sa creasca lumea! Lu

mea a devenit uriasalNu i-a mai pasat de durerea ee-l mo-Iesea si s-a ridicat, s-a Intins tare de totsi din obisnuinta si-a cintat cinteculee-l cinta dimineata facind gimnastica:

- Capu1 sus, pieptul scos,E las eel ce...

Nu, nul Asta 0 putea spune pe vremea cind era mic, dar nu acum!? Unurias trebuie sa aiba un cintec mult mai.sobru! A inspirat adinc,

Ca un tunet va vorbesc!eel mai tare sint din lume,Peste toti eu azi domnesc

111


25/89

In regatul cipicesc.Genialisim sint si cind dorm si cind zimbesc!o voce subtirica, chiar de linga el, I-aintrebat:- De ce ca un tunet, Cipi?- Caci ca un tunet eu vorbesc.$i genialisim stralucescSi am astazi un renume ...- Esti eel mai mare pitic din lume?- N u, sint un urias intelept.Viteaz, frumos desteptPlin de idei luminate!- Sterge-ti nasul, maiestate.o Mamaruta se legana pe un fir de

iarba.Cipi 0 privi incurcat, dar imediatintelese situatia: Mamaruta a dormit

toata noaptea! Habar n-are ca el, adicaCipi, in cursu! noptii a crescut, s-afacut urias, iar dupa aceea presarindpraful Goliat peste toata lumea, afacut-o si pe ea, pe Mamaruta, sacreasca... Mamaruta asta nefericita nubanuieste ca si ea e uriasa si ca ea vor" , ,beste ca un tunet!

Cipi a inceput sa surida binevoitor.Zimbi plin de intelepciune, misteriosca un urias genial ce era:

- Sa nu-ti pese, Mamaruta. A ~ esi nu altfel. Vorbesc ca un tunet. Bachiar si tu , nefericito, ai 0 voce formidabila, e mai bine s-o stii de la mine!Ca sa nu mori proasta.

Mamaruta rise cu hohote, crezindca Cipi glumestes. Si plina de voiosiezbura mai departe. Iar Cipi porni spreFagul Urias, sa vada daca a crescut siel cum trebuia, altfel n-aveacum sa mai ,incapa in scorbura.

Spre norocul lui, nu numai FagulUrias, dar scorbura crescusera asacum trebuia. A incaput inauntru usor,- ,ca alta data, cind scorbura era pities.

Chioris-Chiondoris inca mai -dormea,linistit.- E un caz tara scaparel a strimbatdin nas Cipi. Chioris asta, acum, ca acrescut, 0 sa doarma mai grozav,cit un urias. Sa vedem ce e cu Pasarea?

Iesi din scorbura, Pasarea chiar atunci se asezase pe creanga,- Un cintec putem sa auzim? Iizise Cipi si pentru siguranta acoperiamindoua urechile cu palmele, ca nucumva sa i se sparga timpanuI de cintecuI asurzitor de puternic al Pasarii112


26/89

crescuta uriasa peste noapte ci t 0 pajura sau 0 zgripturoaica din povesti,Dar Pasarea incepu sa cinte incet, antde incet, ca Cipi trebui s a - ~ i dea Ia 0parte palmele de pe urechi ca sa audit

- Cipi, ziua de azi trebuie s-o in cepem linistiti ~ indoliati,

- De ce?- Padurea a ramas tara Doctor!Cipi imediat si-a imaginat ce s-o fiintimplat: Se vede ca praful Goliat nu

I-a atins pe Doctorul Bufnita acumel biziie in lumea asta uriasa ca untintar. Totusi, din politete, intreba:

- Ce s-a intimplat cu Doctorul Bufnita? Spune-mi sincer, nu rna menaja!- Stii, Gusa rosie a mers sa seplinga Vulturului de Stines. Din cauzapuilor. Iar Vulturul de Stinca, azi, inzori - nu e nici 0 ora de atunci, s-aaruncat asupra Doctorului Bufnita siI-a lichidat.

- Stai, stai... Cum I-a lichidat?, - I-a luat piuitull- Vrei sa spui ca nu-I mai Iasa pe

doctor sa profeseze, on l-a batut ?Chestia asta cu piuitul ce inseamna ?- ca I-a lichidat.

- Cum?! ca rna si enervez ca nuinteleg. Vorbeste raspicat, I -a luat diploma de medic?- Cu aia nu stiu ce-o fi facut, darDoctorul Bufni ~ a fost lichidat. L-arnincat Vulturulde Stines. L-a papat,

Cipi Ina palaria de pe cap, pios.- Stiinta rnondiala a pierdut 0 mare

valoare...- Iar puii sint foarte bucurosil a, dauga Pasarea,Dar Cipi n-a mai auzit. Nu putea

sa se gindeasca la altceva decit la faptulca Padurea crescuta uriasa, toata lumeacrescuta uriasa, toate gindurile in legaturn cu plante1e animale1e deveniteuriase rarnin numai in griia sa. Acuma ramas singur. El, Cipi, piticul-urias,numai el stie ce s-a Intimplat aid innoaptea asta deosebita,

Marginea de aur a Soare1ui a aparut113


27/89

in spatele Stincii. Cu sau tara doliu,Pasarea a trebuit sa cinte, Si a inceput,Cipi ramine uluit ca nu-l asurzeste cintecul Pasarii.- Sigur ca nul S-a lovit cu degetulpeste frunte. Pai si urechea mea adevenit uriasa, de aceea nu rna deranieaza cintecul Pasariil Porni prin padure s a - ~ i faca plimbarea obisnuitade fiecare dimineata, La Izvor se spala .

admira gimnastica Veveritelor uriase.Destepta Albinele salbatice (nici asteahabar n-au ca peste noapte au crescutadt de marl cit era ieri Cerbul). Stersepolenul de pe petalele florilor de toamna,Si tot mai mult incepu sa se convingade faptul cl nici unul din locuitorii Padurii nu stie si nu-si cia seama ca pestenoapte au devenit uriasi!

Furnicile rosii ?Ia sa Ie vedem.Facindu-si datoria. . ele i l anuntara

cl peste zi cerul va fi senin, vintul vasufla cald de la rniazazi, numai pesteciteva zile vremea se va raci treptat vor cadea ploi usoare.

- In timpul noptii nu ati constatato crestere tara precedent? intreba Cipi.

- Noi in cursul noptii nu constatam,ci dormim, Ii raspunsera Fumicile.Cum adica, nimeni? Nimeni n-a

,observat? Nimeni, nimic?Ingindurat, s-a intors la Fagul Urias,

unde Pasarea, Iepurele ~ Cirtita 11asteptau deja la .micul dejun.Oare a devenit intr-adevar urias?

oare cu siguranta a facut sa creasedtotul urias P Doar toate, absolut toatesint la fel ca mai demult!

S-a asezat la masa, ~ i - a salutat prietenii, distrat.

Oare mura asta e 0 mum uriasa? radacina asta dulce e 0 radacina uriasa,pe care Purcelul Mistret devenit uriastara stirea lui a fost dragut s-o scape?U nde-i dovada? ;

- Cipi draga, din ce cauza estiatit de sobru? ll intreba Chioris-Chiondoris.- Chiar, ce-i cu tine, batrine P zisesi Iepurele.

- Lasati-l - le-a facut semn Pasarea - Cipi e indoliat. Dupa DoctorulBufnita. Sufera cumplit ca Doctorula fost lichidat...

Si I-au lasat, Si Cipi i-a lasat sa114


28/89

.\ . .,


29/89

creada asa De ce ar incepe sa Ie explicemarile prefaceri din noaptea extraordinara, cind nu are nici 0 dovada palpabilaP Toate, e drept, au crescut.Dar s-au pastrat proportiile, si parcaau ramas la fel de mici ca inainte de adeveni uriase.In timp ce inghitea ultima bucatade radacina dulce, si-a adus aminte deceva. A chiuit fericit.

- Luceafarull Luceafarul, fratilor!Luceafarull

Asta n-o mai intelegea nici preabunaPasare,

- Ce-i cu Luceafarul, Cipi?Cipi zimbea in continuare superior.- Deseara 0 sa aflati, Ie spuse. Apoimultumi pentru dejun porni la tre

burile lui. Stia ca dad deseara Steauava aparea, se va lumina totuI: se vavedea daca e cu adevarat urias, dacacu adevarat a facut sa creasca toataIumea uriasal Da, Luceafarul 0 sa fiedovada.

Toata ziua a fost neobisnuit de soIemn.Astepta Steaua. Luceafarul de seara.

Dovada.

VIISTEAUA SPERAN'fEl

Ce s-a intimplat cu Cipi?Asta se intrebau spre seam toti Iocui

torii Padurii,Cu toate ca Cipi, de fapt, n-a facut

nimic deosebit. A discutat cu MelcCodobelc problemele de constructie acasei, i-a dat sfaturi de cumintenie Cerbului. Cu citeva blinde cuvinte a readus Purcelul Mistret pe calea cea buna(intii, pedagogic, chiar i-a multumitpentru radacinile dulci pe care i Ie-aadus pentru dejun). La amiaza a mincatimpreuna cu prietenii sai, a dormitnitel, apoi s-a grabit spre Piriu, undea ajutat Pastravilor sa prinda museulite si au hotarit impreuna cam pe undesa-ei depuna acestia icrele (fiindca sosise timpul potrivit). Au gasit un Ioc,bun, unde Botosul sa nu Ie gaseascasi sa Ie manince, S-a intilnit si cu Broas. .ca, dar nici n-a bagat-o in seama. Bachiar s-a hotarit ca atunci cind va aveadovada sigura ca Iumea a crescut uriasa- Broastei sa nu-i spuna nimic. Las'


30/89

sa creada, umflata, ca e la felca ieri. rul! Era mare, luminos, zimbitor,Soarele cazuse deja dupa brazii din Cipi simtea cum il invaluie fericirea.Partea cealalta, cind Cipi s-a intors la Luceafarul era aproapes to t ant deFagul Urias, unde i l asteptau prietenii. aproape ca in seara - trecuta, cind el,Mergea incet, urea pe deal. lnima Ii Uriasul Teribil, i t i . G ~ n u apucase sabatea tare-tare, ca niciodata. Astepta faca sa creased odata cu el Padurea,cu nerabdare Luceafarul. Dar se si Lumea. Cipi si-a Intins mina spre Stea.- temea. - N -O ajung, exact asa -ca asearal

Ce se va intimpla daca Steaua va Asta era dovada cea mai de netagastraluci deasupra sa mult mai indepar duit, dovada sigura. .tam decit cu 0 seam inainte? Atunci S-a aplecat sa mingiie un Licuriei.sigur nu fusese urias, - Ce dragut esti, Cipi!

Ce se va intimpla daca se descopera - Nu, Lieuriciule. Nu sint dragut,ca el, Cipi, nu e un urias puternic, ci Pina acum am fost dragut. De acumun biet pitie? inainte sint bim. De acum Inainte nu

Degeaba este sufletul sau urias, doar pot fi decit bun!cu bunavointa si cinstea sa nu poate - -N-o sa-mi mai tragi niciodataface nimic pentru binele tuturor, tocmai un sut?pentru ca e atit de mic si nimeni nu - Niciodata, Lieuriciule. A zimbit.asculta si nu va asculta niciodata de un -i era pe virful limbii sa spuna capitic. A ~ e lumea, asculta de cei mari, uriasilor nu Ie stii bine sa tragi! suturi.nu de cei mici. S-a razgindit, nu i-a spus. De ce sa

Cum mergea asa, plin de ginduri, a stie Licuriciul ca si el a devenit urias?

-

t , . ,zarit Licuricii care i ~ aprindeau lam Caci datorita prafului Goliat, si maipile. ales datorita bunavointei sale uriase,

A sosit, deci, clipa cea mare! gizei acesteia trupul i-a crescut urias,Cipi a privit in inaltimi, Dar sufletul?... Sufletul i-a ramas to tDeasupra Stincii stralucea Luceafa- atit cit i-a fost ieri seam si mai inainte

i117 .t-------.


31/89

N -a mai spus nimic, i-a facut un semnde bun ramas Licuriciului si a plecatmai departe.Oare va fi bine sa Ie spuna prietenilorsill vestea cea mare, imbucuratoare PVa fi bine daca afla al au devenit uriasi ?Acum sint buni si draguti, dar vor ramine tot attt de buni si de draguti cind vor afla cit de puternici sint? Darceilalti, Iocuitorii Padurii, n-or sa facape nebunii daca afla ca ton-ton au devenit uriasi?.Nu. Cipi a hotarit sa nu spuna nimanui nimic. Nici Domnului Barba Cloan

~ Cotoroanta n-o sa-i spuna, .ca nucumva sa-i treaca prin minte: ca ajunsurias trebuie sa devina groaznicul UriasCloanta Cotoroantal A ajuns sub Fag.

- Ia te uita, Cipi, ce urias si minunate Luceafarull I-a intimpinat cu bucuriePasarea.

- Chiar, ia te uita ce iminunata eSteaua! s-a bucurat si Iepurele.- Minunata, ne-minunata, sa min

dim odatal s-a asezat la masa Chioris,Chiondoris. Zimbind, Cipi s-a asezatlinga el. Vezi, daca Chioris ar sti al eurias, ar infuleca toata lumea.


32/89

In timpul mesei, Pasarea s-a intors - Ce e a1 meu e a1 meu, si va fi ~ despre Cipi: aeum inainte.- Zau, Cipi, spune-mi ee s-a intim Si Cipi s-a simtit fericit, foarte ferieit.

plat cu tine? Doar i s-a implinit visul eel mai mare:Cipi zimbea plin de intelepciune. a ereseut uriasl $,i nu e singur ca in

_ Ce sa se fi intimplat P- Te-ai sehimbat. Esti atit de linis,tit si plin de importanta!l Cum sa spun?!

Inspiri respect, ca niciodata pin3. aeum!Cipi a rningiiat aripa Pasarii,

noaptea trecuta, are in jur prieteni.ca si ei au ereseut? ca a ereseut toatalumea? Ce conteazal Prineipalul e diel, Cipi, e urias! inca ceva: seeretulaeestei lumi uriase 11 stie numai e1

119 ,.!


33/89

singur-singurel. Si 0 sa pastreze acestsecret, 0 sa-l tina in sufletul sau, 0 sa-lmingiie, cad cine stie ce- monstruozitatis-ar abate asupra lumii daca unii arsti ce putere au!

Toate acestea nu sint de ajuns safad! 0 bucurie mare, uriasa?

Chioris-Chiondoris s-a intins.- Mi s-a facut somn, Cipi. Vino sane culcam, Yom dormi urias,Cipi I-a privit cu inteles,

- Nici nu-ti dai seama ce adevarai spus!

Acum sa ne bucuram si noi de fericirea mare, extraordinara, teribila, care-Iinvaluie pe Cipi sa ne luam ramas-bunde Ia el.Sa ne luam ramas-bun, fiindca nuvor mai fi alte povesti despre el. Ce ammai putea povesti? q e fericit?

Fericirea, fericirea noastra uriasa, extraordinara, este n Iucru minunat,dar fericirea altora - sa recunoastemcinstit - este nitel cam plicticoasa,

Iar povestile plicticoase nu plac nimanui,


34/89


35/89

I

MAREA NELINISTEA .sosit iarna draguta, Padurea s-a

imbracat in zapada. Dar viscolul carea inceput sa barn neobrazat Ia u ~ a nuI-a .surptins pe Cipi nepregatit: Piticula intimpinat vijelia cu dolofana sa camara doldora de bunatati. Cu ajutoruldezinteresat al Pasarii, IepureIui, Pur-celului salbaric, precum si cu sprijinultovarasesc al Veveritelor si AIbineIorsalbatice si-a umplut camara din belsugcu alune, cu dulci radacini uscate, cuafine, stafide, coacaze cu faguri demiere inveliti in foi de vita.Chioris-Chiondoris s-a hotarit sa ra,mina neclintit alaturi de prietenul sauchiar si in aceasta situatie grea, cindiarna ierna si camara plesnea de alegurii. 0 sa-l aiute in mod altruist saconsume rational, si uneori sa haleascanerational alimentele depozitate, ca nucumva, doamne pazesrel sa prinda mu-cegai, sa se altereze si sa imputa Padurea.Stiinta ne invatii ca 0 camara trebuietinuta in online si curatenie, altfel ai


36/89

neplaceri, poti face chiar herpes si e demnitate.nevoie de sfatul medicului. ~ i 'de unde - Si de ce te tot sucesti si te invirsa ai medic ' in padure, daca doctorul testi, de parc-ai avea pureci? ..Bufnita a fost ingurgitat neprincipial - Fiindca nu-mi gasesc loculide Vultur?! -Aha! Si totusi, desi totul parea O.K.!, - Ce? .. aha?!Cipi parea nelinistit. - N u asta . a a ..lceam . eu .... ha P!

- Ce necazuri ai? - i s-a uitat - Nu asta spuneai! M-ai calomniat .drept in ochi Surzila, intr-o frumoasa ca am nervi, draci!zi de iarna, in iumatatea aceea de ora - Doar chiar si tu ...in care s-a trezit sa imbuce plin de - Dar chiar si eu... n-am spus si nuharnicie cite ceva. Spune-mi mie de spun decit ca nu-mi gasesc Iocul. Atit.ce esti necaiit P Surzila a oftat din adincul sufletului- De ce as fi necajit P l-a privit Cipi, sau de reprezentant al neamului cirtiplin de demnitate. telor,

- Fiindca esti nelinistit. Ai din nou - Eu sint un tolomac pe linga tine,, ,in tine 0 agitatie telurica, exact ca mai Cipi.demult, ca inaintea acelei nopti ingro Ei, da! Glasul prieteniei cinstite, adezitoare. varate, venit nu din git, ci din strsfundul

- Surzila, obraznicia ta nu are ho inimii sale de subpamintean, I-a emotar! E tara de margini, ca realismul tionat pe Cipi pina Ia lacrimi.I-a pus Ia punct Cipi, foarte hotarit, - Da, tu esti un prieten de nadeide!

- S-ar putea, dar eu nu m-am atins - Dar noi nu numai pentru asta tede problema hotarelor. Si nu inteleg iubim, ci pentru altele... Dar acum,de ce amintesti. Eu te-am intrebat nu vrei mai bine sa dorrni putin P Sau... ,doar ce parul calului te nelinisteste. ,stii ce? Poftim.- Atunci afla ca nu rna nelinisteste Si i-a intins Afonului 0 buna bucata,nimic. Da, sint foarte linistit si plin de de radacina dulce, uscata, Musafirul a123


37/89

acceptat.- Ei, .atunci eu va trebui sa rna sacrifie sa rna lupt nitel cu zreaba asta;da, apoi... iti promit ca-ti voi asculrasfatul pretios si rna voi odihni.Si Afonul a inceput sa rontaie cupofta...

Schimburile de idei si convorbirileamicale avute deseori cu Jupin CirtitaI-au pus pe Cipi nu doar 0 singuradata pe ginduri.Si acum s-a intimplat hi feI. Prostprost, dar prostul nostru maispunecite ceva! Cipi incepu din nou sa nu-siafle astimparul. Oare de ce nu-mi gasese locul? Privi pe fereastra.

Ningea. Pamintul era napadit deZapada!Aha! S-ar putea ca zapada sa fie

cauza tuturor angoaselor. Marea surpriza i-au produs-o insa primii fulgi deneal Cei cazuti la inceputul iernii! Fiindcl arunci, in Noaptea Ingrozitoare, Cipia reusit cu ajutorul prafului Goliat ingurgitat sa devina uriasl Si odata cu e1a crescut intregul Pamint; si prieteniilui Cipi au devenit uriasi, ierburile, arborii! Dar norii - nu. EI n-a voit ca

124

sa creases si ei. Se pare insa c3 dinmiraculosul praf Goliat un spulber aluat-o si in sus, si asa au ajuns si noriisa se imbortoseze tara rusine, asa au~ u n s si fulgii de nea sa devina nemaivazut de mari. Da, au devenit uriasi b>- se gindea Cipi in timp ce priveadansul fulgilor de nea. .

--:.. Pe cine astepti P - se interesaSurzila. .- O! - privi in zare Cipi, visator e-

pe cine as putea astepta P- De exemplu pe mine!- Dar tu esti aici!- De asta rna si miram, clipi des

Afonul - fiindca si mie mi se pare casint aiei. Atunci de ce stai la fereastra P- Privesc zapada. Ce superba e!U riasii fulgi de nea. Ce minunat peisaj!

- Fulgii nu sint uriasi, bombaniChiondoris. Ei .sint atit cit sint, Sintminusculi. Si nu-s nici minunatil Mienu-mi plac. Nu-s buni nici de mincatlNu inteleg ce PO? admira la ei ? ..Un peisaj banal! \

Cipi zimbea. De fapt, de unde sabanuiasca Afonul 3sta nepriceput ca nunumai fulgii erau uriasi, dar.chiar el,


38/89

Chioris-Chiondoris, a fost transformatin urias in Noaptea Deosebita; el s-a

transformat, Cipi, binefacatorul lumii!Nici n-o sa-i spuna niciodata, Darsplendoarea fulgilor de nea trebuia aparata!- Fulgul de nea e frumos, chiardaca tie nu-ti place, ii explica Cipi cumulta rabdare. E alb si minunat.- Nu rna deranieaza cl e albincepu ~ se ciondaneasca Surzila, cuindirjire; rna deranieaza ca e rece. Dacaar fi cald, mi-ar place mie. Ce e cald,tine de cald. Proverb.- Bine, bine, dar daca fulgul denea ar fi cald, atunci s-ar topi, incercasa-l lumineze Cipi pe nepriceputul sauprieten.- lmi spui asta doar ca sa rna consolezi - dadu din cap Surzila, neincrezator. Poftim, privestel duna cucare ne acoperim noi noaptea e si alba,

din fulgi, si frumoasa, calduroasa, tot nu se topestelSi dupa ce si-a exprimat deschis ceavea de exprimat, filra sa se sfiasca, s-aacoperit pina pest-vcap cu duna cea

frumoasa, alba si calduroasa.Cipi ramase pe ginduri.Asta asa este, bre! zise.


39/89

lar daca nu se va topi zapada nici laprimavara - lucru de care n-a maiauzit nici in car? n-a citit ca s-armai fi intimplat - atunci va trebui saanalizeze mai serios problema. Surzi13 asta iar a spus ceva adinc, N -0 ficumva vreun filosof al strafundului dinpaminturi P

Simtea insa cum in ciuda curgeriitimpului - de, timpul fuge! - nu-sigaseste locul. Deci nu era zapada devina ? Privi spre Mon.

- Poate ca ai dreptate: sint cu adevarat nelinistit,

Auzindu-l, lui Surzila ii scapa dingit din gura inghititura cu dulcearadacina...

Afonului i i era de acum totul totalindiferent.

I I

~ I IN CAMARA) SI AFARAToate s-au intimplat ca de obicei.

Sau aproape ca de obicei.

Dupa ce a cazut zapada, au venitgerurile, apoi inghetul, si mai apoi gerurile ingheturile cele mai asupritoare. Copacii mai slabi de Inger si deconstitutie trozneau puternic din toatebalamalele, ca sa sperie inghetul general, incredibil, si pe baba lama. Daringhetul nu s-a speriat, ba a devenit

mai aspru si arzator, iar larna si-ainmultit coioacele s-a facut si maivinata la fata,

Doar Fagul Urias si-a respectat rangul, n-a troznit! Avea mai multa minte!Si experienta de viata.; Si el a avutdreptate, fiindca gerurile s-au slabanogit, iarna a slabit, ca lovita de lingoare,zapada a inceput sa se destrame sacurga flescaita la vale... Cipi, in loc degimnastica de dimineata, incepu sainalte pitici de zapada ; dar pina laamiaza ei se topeau, mureau...

Surzila se lungea to t mai des pe pat,sforaind.; Si consuma cu tot mai multapofta din delicioasele provizii ale ca-marii. Cind nu dormea, rninca. Simvers.

Sa zicem c3 asa , sa seera ',si normalintimple totul... Numai ca Cipi nu mai

126 .I,


40/89


41/89

era . cel de odinioara. Ori se sucea intruna, ori se invirtea, ori se perpelea,on statea ciuci cit era ziulica de lunga

se holba la domnul Clanta-Cotoroanta,eel mai tacut Iinistit fara de perecheins dintre muritori...Surzila nu s-a maiputut stapini:- Daca-rni spui mie ce ai de vazut

la nesimtitul jila, atunci sint si eu deacord...- Esti de acord cu ce Pi.,

- Sint de acord sa-l privim impreuna. Amindoi, vom descoperi mai bineadevarul. Puterea sta in unire.

- Ce anume vrei sa privim impreuna?- Clanta.- Tine-ti clantal Ce vezi acoIo, nu

e 0 olanta. E domnul Clarita-Cotoroanta.E cu totul altceva. ~ i nici nu rna ui tla el. ' I . '';)- Atuner a ce te urti r..

- La nimic. Ma gindesc,- Atunci mai bine suceste-te, rasuceste-te, foieste-te, si invirteste-te. Fiind

cl atunci cind incepi sa te gindesti, eprapadl Niciodata n-a iesit ceva bundin meditatiile tale...

- De ce-mi spui asemenea nazbitii,

Surzila P- Fiindca acesta este adevarul gol

golut! .- De fiecare data cind te apuci sa..,gindesti, sigur iese 0 dandana! In eelmai bun caz 0 aiureala, un pocinog.;Nu ziceai si atunci ca.; meditezi, cinda vrut Broasca riioasa sa te scuipe? ..Iar tu, ca . sa scapi basma curata, aiintors-o ca la Ploiesti, si te-ai prefacutca esti Muma Padurii si.; binefacltori\ullumii... Dupa asta, iar te-a lovit gindi-.rea profunda in frunte si ai organizatcorul Cerbilor. Macar cu asta stiu ca'.ai imrat cu oistea in gard! Pacat cl tienu ti-a placut boacana pe care ai pus-ola calef. - Surzila, tu vorbesti doar ca sa-tiumble gura.

- Cit de gramatical te exprimi, Cipi!- Asta e 0 calitate de-a mea, recu

noscuta peste hotare, 11 aproba Cipi.Era, intr-adevar, foarte sensibil la Compunere, si foarte scrupulos la Dictare.

- Daca tu tot n-aialtceva mai bunde facut si trebuie sa te gindesti in fiecare zi la ceva, atunci macar gindeste-tela ceva cu folos pentru societatea noas

128 iJ


42/89

tra, ClUD a fost de exernplu meciul dintreCerbi, pe care l-ai organizat cindva...Desi eu stii ca nu rna dau in vint dupaasemenea gen de dandanale... terrnina Surzila motivele de ingrijoraresi... intinzindu-se din toate incheieturile, navali direct in preasfintita camara.- Fie ce-o fi ! - 11 urmari Cipi cuprrvirea.Si a fost. Din camara a inceput sarazbata nehamesirea zgomotoasa a unuiplescait pofticios. Afine stafidite- se gindea Cipi. Apoi, plescaitul a incetatpentru citeva dipe. -E linistea dinainteafurtunii - dadea aprobator din capstapinul casei. Si dintr-o darn s-a auzitun zuruit si 0 troznitura. Zuruit-troz.nitura, zuruit-trozniturs. Sparge alune ... Dupa un timp se auzira din nouplescaiturile din ce in ce mai plesnitoare pentru urechi ... Si tot mai rna-ninca si to t nu se mai satura - oftaCipi. Asta face curat in camaral.; De. I 1nu 1 s-o ap eca ....

Dupa 0 vreme, Surzila facu aparitia din camara, satisfacut. Cipi 11 privi sa se fisticeasca.drept in ochi. Privirea sa barbateasca - Am aruncat doar 0 rapede ochirel-a incurcat pe Jupin Cirtita, l-a facut inauntru, zise Surzila.

129


43/89

- Zau, si ce-ai vazut P- se interessCipi doar asa, ca sa puna la incercaresineeritatea prietenului sau.

- Pai.; pina la masa de prinz, amzis di e bine sa arune 0 privire... Amvazut citeva afine uscate si doua treialune mici, mici, mid, ca niste alunite...

- Am auzit.- Ce-ai auzit?- Ca ai vazut. Ti-am auzit privirea

pina aiei. Iar din alune, ered ci ai vazut,in fuga,ee1 putin 0 duzina.

- pai.. . zimbi sfios Surzila, n-amapueat sa Ie numar. Dar omul, daca i-adat Dumnezeu oehi, priveste, nu-i asa?

- Ai fi putut observa radacinileeele dulci, de ele de ee nu te-ai atins

';>cu... prrvirea ,- M -am gindit ca.; poate tu esti

mai curios ' sa Ie vezi. .. Pentru mine,domnule, sint cam prea useate, prealemnoase... Nu-mi cad bine la intestine.Privirea lui Cipi a devenit foarteserioasa, de otel!

- Asa nu mai merge, Surzila l- Si eu zie la feI! - aproba somno

ros musafirul. De dnd iti tot spun, si


44/89

din ce s-o mai gasi...- Pina aici! - i se puse Cipi dreptin fata. Ia aminte di incepind de aziam inceput numaratoarea inverse a alunelor. Impartim, rationalizam, De az i -in cit ne aflam P - portia zilnica pecap de cetatean e urmatoarea: dowalune pentru mine, patru pentru tine,fiindca tu esti mai pogan, mai ... matahalos, ha, ha...- Ha, ha... Patru?! Pentru mine,opt! Fiindcs eu si dorm mai mult, iarcu burta goala, e lucru stiut, nu potidormi linistit, fad nevroza, constataSurzila cu obieetivitate absoluta.

- Imposibill Asa ceva nu se poate,pina la primavars mai e foarte mult!...se impotrivi Cipi. Si nu uita: daca totmaninci dormi, maninci dormi,pin-la urma te dor foalele si cazi doborit de gutal

- Bine zici. Intelept. Ar trebui safad mai multa miscare. ca te ramolesti.,Cipi tocmai voia sa-i raspunda cind se auzira niste batai in usa. Cioe!,Cioc! Cioc!

- Cine e? intreba Cipi.- Primavaral veni raspunsul de-a

fara. 131


45/89

- Ei, bravo!... se .mira Cipi. A sositPrimavara, chiar ea a venit? asa? in

x';> Pri x ';>!persoani:l . nmi:lvara .....- Dacs nu e . lepurele, PO? sa-mirazi 0 palma peste falci - mormaiSurzila, gindindu-se ci noul venit e cusiguranta lihnit de . foame. Continua,ingriiorat: Din chestia asta cu lepurele,iarasi va iesi, 0 dandana.

Surzila s-a Inselat, A gresit. Nu in 'privinta lepurelui, d .in privinta dandanalei. Cipi deschise larg usa, pina laperete. .

.I epurele statea in dreptul usii . tinindin Iabutele din fata un delicat proaspatfir de ghiocel. Alaturi de el, Purcelulticalos, care deja d e v e n i s e ~ o l d a n -.Ii aducea 0 radacina dulce, proaspatscoasa din pamint, .care le-ar f i ajunssa-i sature cel putin pe patru zile.

- Traiascal striga Afonul, zisSurzila, zis Jupin Cirtita. Vivat! S-a terminat cu tabla impartirii alunelor!

- Multumesc, zise Cipi emotionatsi lua ghiocelul si ~ i - l puse la palarie.Dar probabil ci lepurele 0 fi strins preatare in labele sale codita frageda aflorii, fiindca in clipa cind a .ajuns la.panglica palariei bravului pitie, ghiocelul a inceput sa se vesteieasca... Si seofili!

- Sa .mincam si sa bern, fratilor!Poftiti inatintru! se bucura Afonul,luind de la Purcel adusa radadna.Desigur, Afonul nu avea nici 0 vinacl nici lepurele si nici Purcelul ticalosnu incapeau in scorbural Si nici n-arfi putut sa incapa in vecii vecilor.

- Stiti ceva, dragutilor P Bucurati-va veseliti-va voi impreuna cu Cipi,. afara, in padure! lar eu, intre timp, mavoi sacrifica pe altarul prieteniei si voiminca voi bea si pentru voi.Cipi nu-l auzea: privea doar la ghiocelul ofilit:

- Ei, asa noroc am eu intotdeaunal., ..,

j


46/89

I I I

CUGETARILE AFONULU IVremea ghioceilor a trecut, au inflorit

viorelele; Piriul umflat de topirea zapezilor s-a retras in rnatca lui. Fluturii gizele au inceput sa zboare pe deasupraapei; Pastravestii si-an reluat cu unnou spor deconstiinta activitatea de regulare a echilibrului ecologic: Ii consumau cu dragoste pe top cei aflati in pluspe Regula de joe a Naturii.

Cipi stia deja foarte bine ca si faraatenta sa indrumare Familia Pastravilor

ia portia din popoarele zburatoaredeasupra oglinzii Piriului, de aceea s-aasezat ca un observator federal pe PiatraMare, sapriveasca spectacolul de saritoo dill apa in aer oferit de pestii fugaci,iuti; echipati in costume cu bobite...rosH.

Intr-o dupa-amiaza l-a insotit Afonul in peregrinarile sale prin Padure,pe urrnele zapezilor de altadata. Parcas-ar fi molipsit Jupin Cirtita, zis Surzila, zis Afonul, de nelinistea ce nu voiasa-i dea pace bravului pitic. Desi eel

133

fiira auz muzical nu s-a molipsit denelinistea angoasa lui Cipi! nici verbal- el l-a insotit pe prietenul sau de camara cu un gind cIar: sperind ca intr-unfel sa-i descopere cauza nelinistii ee-lbintuia. N -0 fi cumva avitaminoza deprimavara P

Stateau alaturi pe Piatra cea Mare priveau recitalul dat de Pastravi in beneficiul echilibrului biologic.- Voua va este usor, ofta Cipi, vazindzbenguiala fiira de griji a pestilor. Totulla ei este instinct.

- ce greu. i i este insului cinstit,si constient, adauga Jupin Cirtita, cuconstiinciozitatea calma a ginditorului

filosofului iesit din burta si negurapamintului.

Cipi 11 privi uimit.- Nu, zau, Surzila, ce te legi depastravii a ~ t i a nevinovati P- Eu nu rna leg deei, raspunse Sur

zila. Tu spui ca Ie merge bine ca dueo viata usoara, ca sa nu spun eu usurateca... '- Si ce daca spun ce spun?- Daca spui, spui... Daca unuia Ii

este usor, altuia ii este greu, zise cu


47/89

siretenie Afonul. De exemplu, tie nuti-e usor. \

- Mie?! de ce? Cipi avea 0 privirebanuitoare: se astepta sa fie din noujignit...

Dar Surzila trecu peste propozitiajignitoare, 0 dribla:

- Bine, fie. Tie nu ti-e greu. Darmie mi-e greu, eu sint un tip cinstit.Si de asta le este greu unora, di sintcinstiti. Asta-i cheia!

- Asta cam asa e, 11 aproba Cipi. Estiprostut, dar cinstit, pina aici e corect,dar despre g r e u t ~ t i l e tale, nu prea sintla curent cu e1e... Te rog, spune-mide ce ti -e tie greu?- D-aia, di nu-i sufar pe nabadaiosi,pe fandositi ...

- A ~ t i a nici mie nu -rni plac. Dar inultimul timp n-am intilnit tipi nabadaiosi prin impreiurimi.

- Nu te supara, eu vad zilnic 0 puzderie de... fandositi.In privirile piticului 8-a aprins 0 lu

minita a suspiciunii... Dar l-a rna suratin continuare pe Afon cu un aer plinde demnitate.

- In fond pe cine il credem noi ca134

reprezentant a1 acestui regn a1 nabadaiosilor P Da-mi un exemplu!

- Eu nu stiu pe cine credem noi doica reprezentativ... dar eu, personal, personal pe tine te socotesc astfell jura-mipe sufletul tau urias: nu e un nabadaiossi un fandosit acela care se prefacedi are un necaz, si cind colo mr are

';>!rurruc .. . Cipi ingalbeni.- Cind colo ?... Ai curajul sa-mi spui

in fata cind colo? Asculta-ma bine, jupine, pe mine m-au facut cindva jumarila, iumara, dar nabadaios indi nu m-afacut nimeni. Iar daca eu nu-mi gasesclocul, nu trebuie sa rna bali la cap to ttimpul vorbindu-mi despre nelinisteamea. Despre asta nici nu vreau sa maidiscut. Sa se stie pentru totdeauna:sa nu-mi mai spuna nimeni ... cind colo!Adica, cind colo eu nu am motive!Treburile astea rna plictisesc, amesteculasta in treburile mele personale rnascoate din papuci! .,\

\.- . pe mine, aprobs Surzila.- Eu iti intorc spatele chiar in

aceasts clipa istorica,' si in vecii vecilorsa nu mai vorbesti cu mine.

,I.}

- Perfect! Dar nicitu sa nu-mi ras in secunda aceea un filfiit de anpi se


48/89

punzi vreodata, fiindca eu nu rna potabtine sa-mi tin clarita. Clarita mea num-asculta, e defects. Dar spatele ti-lintorc! Si ceafa!.Si-au intors spate1e unul la altul. Sicefele.

Si nu si-au mai vorbit.Priveau apa - priveau cerul. Surzila

s-a intristat profund. Dupa ce ca n-areusit sa afle ee-l macina pe Cipi, colacpeste pupazal - s-au mai certat.

Cipi s-a intristat si mai profund daca se poate spune astfel. Pai cum de

. nu ? .. cind singurul prieten adevarat teiigneste. Pares nu i-ar fi fost de ajunsca nu-si gasea locul l... si mai era nevoiecolac peste pupazal sa-l necaieasca Surzila. Cerule, cit pot fi eu de nenorocit! ofta Cipi in sinea sa. Dar tocmai

auzi venind din cer. Amindoi priviraspre zenit. Pasarea zbura in cere deasupra lor. Parea agitata.

- Salut, Pasarel a striga Cipi.- Asa e bine! Asa e bine! E bine,II raspunse Pasarea,

Era grabita, nu parea sa aiba timpsa explice exact de ce asa e bine.Zburainrnare viteza spre Fagul Urias.

- Iuhu, chiui Cipi. Acolo se intimpla ceva ce nu s-a mai intimplat niciodata, Sari de pe Piatra si incepu sa

alerge in directia in care disparuse


49/89

Pasarea.- Pot sa te insotesc PI striga in urma

sa Afonul, considerind ci intrebareaaceasta nu avea darul sa insemne a1 seincalca invoiala dintre ei, sa nu-si vorbeasca... EI 11 intreba pe Cipi, nu-i vorbeal Supararea dintre ei raminea pemai departe in picioare. Insa intrebareaface parte din alt capitol al codului manierelor elegante. Repeta: Pot sa yincu tine?

- Cu tine nu discut! spuse Cipipeste umar, alergind...

- Atunci merg cu tine, mormai JupinCirtita. Si se gindi ci poate s-a intimplatceva cu adevarat nemaipomenit in Luminisul din Padure.; Ceva ce ar puteasi sa-l impace pe Cipi. Nesilit de nimeniIsi lua angajamentul in fata sa a dulcilor radacini, a afinelor, sa-si retragsvorbele necugetate: nabadaios> cindcolo.

136

IV se scalds, zise el contrariat.


50/89

SCINTEIOARACipi ajunse la marginea Luminisului.Se opri s a - ~ i traga sufletul.Surzila 11 ajunse din urma, gifiind.- Nu fi suparat, Cipi. Gata, de azi

nu mai esti nabadaios. $i nici n-ai fostvreodata. Si nu e adevarata nici chesria cu cind colo. Si n-o sa-ti mai zicnici du-te un pic... mai incolol Sa nestringem labele... Hai, bate laba cumine, c-a mea nu-i de pore,Cipi 11 masum cu toata atentia dincap pina-n coada. Oare vorbeste serios?Se parea cl -' da. .

- Blne, fie. Dealtfel, tot nu mi sepotriveste mie supararea. In nici unchip. Ma distruge din punet de vederemoral, si-mi zdruncina sanatatea. OarePasarea de ce se bucurs alit de mult?Afonul privi cu multa atentie, ginditor spre pasarea ce topaia de bucuriepe 0 creanga a Fagului Urias; dar nici, 'el nu era mai destept., si nicicum maiintelept decit Cipi (recunoscu, de!) casa priceapa taina Pasarii.- Cu a ~ t i a nu stii niciodats in ce ape

Cipi izbucni din tori bojocii:- Privestel Acolo!Pares vintul ar fi adus din cer, leganindu-le pe deasupra Luminisului, milioane de parasute aIbe. FructeIe ierbii...

umbrelute de puf si dantela, semintelepapadiei,.. zburau deasupra pamintuluisi se opreau lin in Luminis,- Vad, zise Surzila. Se bucurs si eIpentru darul adus de vint,Cipi, ca de obicei, alegea umbreluteleceIe maimari: si dupa ce Ie cuIegea semintele si Ie semana, agatat de doua sautrei umbrelute, facea exercitii de parasutism. Ateriza Ia punet fix. Surzila zise: Acum Cipi 0 buns bucats de timp. se va distra cu parasutele aIbe, de papadie. N -0 sa se tot foiasca si n -0 sa maiofteze fara rost! Privea umbrelutele plutitoare prin aer: deodars auzi 0 vocecristalina, placuta, dar total necunos

cuta:- Hai, zau.; sa mai zburam.; hai,'" ""te rog, Inca ....Afonul se uita in iur plin de mirare,Si Cipi privea in toate partile, clipeauimit...

137

- Mai Surzila, ai auzit tu ceva ? .. umbreluta de papadie (exact ca 0 masina


51/89

Nu am halucinatii ? Nu visez cumva?- Cu siguranta ca visezi, doar iti sm

in fire, dar de data asta am auzit si euceva. Si eu nu visez, niciodata, si n-amhalucinatii. Eusint un ins realist.

Dar in jurul lor nu era nimeni. Nimeni, nicaieri.

- Daca nu rna duci mai departe,atunci du-ma acasa... nu rna lasa aid!Ma supar pe tine!

Vocea vioaie venea din Cer. Voceavioaie vine vizibil din vazdub, ziseSurzila, care nu era, doamne ferestelun ins mistic.

Au privit amindoi spre cer.Sus, aproape deasupra capetelor lor,

tinindu-se de-o umbreluta, ceva se totbitiia si cobora lin. Era si albastru, era, ,

rosu. Tipa ca din gura de sarpe:- Daca rna lasi jos, re parnint, rna

supar pe tine, pe vecie!Dar umbreluta cobora, to t cobora...ca 0 fermecata farfurie zburatoare, Ate

riza lin, exact pe minunata CiupercaOtravitoare de lingf Fagul Urias.

- Vai, ce tare m-am lovit! auziracei doi buni prieteni. In c1ipa urmatoare,

zburatoare) se i n ~ n t 8 usor in vazduh,fara sa mai atirne de ea Ceva ce . semisca mereu si era si Rosu si Albastru., ",Cipi Surzila alergara spre CiupercaOtravitoare, Se oprira uluiti.

Pe Ciuperca Otravitoare statea 0 incintatoare fecioara. Era cam cit Cipide inalta, poate totusi ceva mai scunda ...dar mult mai gratioasa, supla. Fustita,albastra, i i era facuta din petale de cicoare, iar pieptarasul, rosu, i i era croitdin petale de mac.

Tot se mai certa cu cineva, cu cineva,desigur, invizibil...

- Sa nu te mai vadl Nu te mai iubesc! Se tinguia, ascunzindu-si fata inpalmele-i mici si delicate. Incepu saplinga in hohote: trupul i se cutremuraca aprins de friguri.

Cipi 0 privea vrajit. Era cumva Extraterestra ?!

Afonul clipea intruna uimit. EI reusiprimul, t o t u ~ i , sa se dezmeticeasca,Deschise gura silabisi:

- Oa-re de ce plin-ge P- Cipi ii raspunse cu 0 intrebare:- Si pe ci-ne e su-ps-ra-ta?

138 j,


52/89

Surzila era convins pma in maduva telor sale inclinatii pedagogice.


53/89

oaselor sale de drtitfj de ce spune;deci, zise:

- Cu siguranta.; e suparata pe mine!- Pe tine?! Deci 0 cunosti?! nuconteni Cipi sa se mire.- Eu? Nu. N-am vazut-o niciodats

in indelungata si tumultuoasa mea viata,Dar m-am obisnuit ca aici, de cind.sint cu tine, eu sa fiu vesnicul vinovat,vesnicul tap.; izbavitorl Daca maninc,e rau, iar uneori e diu chiar dacs dorm.E rau daca vorbesc, e foarte bine dacatac - dar asta nu-s in stare s-o fac.Clanta gurii mele pot eu pune, frunzaverde de alune? Da, tap ispasitor, douazeci cinci de ore din douazeci si patru.N-a trebuit sa-rni cer scuze de la Iepure,fiindcli el era plin de pureci?! Pariezca persoana asta minuscula 0 sa rnacerte pe mine - fiindca ea s-a asezatpe 0 ciuperca nebuna.

- Nu e 0 ciuperca nebuna, ci 0Ciuperca Otravitoare. Doar consumarea ei este strict interzisa, insa -de statpe ea e chiar foarte indicat, e comodau rabufnit din gura piticului marilesale sfaturi didactice, rod al neasemui

Fecioara cu pieptar din flori rosii demac, ce statea comoda pe Ciuperca siplingea, rnra sa vrea auzi toata discutia.; Ii privi printre degete (plingea cupalmele puse pe ochi) pe Cipi si peAfon...Si dintr-o data 'ii pieri tot necazul.

- . Ca sa vezi! striga. Credeam cisint singural Era gata-gata sa rna in-. tristez.

/ 140

- Mare noroc cl n-ati inceput sa va


54/89

intristati, domnisoara, ii raspunse Afonul intr-un fel neobisnuit de curtenitor. 'pentru el, atit de neobisnuit, incit 11surprinse pe Cipi. Poate Surzila sebucura cl nu is-au implinit temerile:si cl nu pe el era suparata, sau avea sa sesupere micuta zina adusa de vint,

- Sa sarbatorim ... evenimentul .Adica, vru el sa spuna, da, era cazul .pentru bucuria intllnirii, sa haleascaceva impreunal Cipi 11 zmuci 'insa deblana, sa taca.

- Ca sa zic asa,/"incepu Cipi sa vorbeasca foarte grav, ca sa i-o ia inaintelui Surzila, e cazul sa ne prezentam,Eu sint Cipi, locuiesc aici in FagulU rias; iar acesta de linga mine, ca sazic asa, este Jupin 'Cirtita, zis Afonul,zis Surzila, care de asemenea locuiesteaICI.

- Iar eu sint Scinteioara si logodnicul meu m-a adus pina aid, spusefetita cu rochie din petale de cicoare,Dar ne-am certat, m-a lasat aid.Nu m-a sedusl desigur, dar m-a abandonat. Sa fim prieteni. Sa ne spunemservus. Servus, Cipi, servus, Afonulel

141

- Servus, sarut miinile, se inclina Cipi iesindu-si din pepeni. Auzindu-i,


55/89

ea un cavaler de ghinda piticul. Surzila,nevrind sa ramina mai prejos, se inclina

~ el, tot ea un cavaler.- Casazicasa - mormai Afonul, sim

tind ca aceasta este expresia cea maieleganta si elocventa pe care a auzit-ode la prietenul sau, ea sa zic asa.; zise,dar neputindu-si stapini curiozitatea,intreba:

- Inainte.; in aer, cu logodnicultau.; ali avut un schimb reciproc deidei de opinii?

- Evident. I-am spus ca m-am suparat pe el.

Cipi dadu din cap nemultumit. Ce-sibaga botul Surzila in problemele personale ale dragalasului musafrr cazutdin cer? Surzila intelese gresit semnulprietenului sau: crezu ca nu S-a exprimat destul de delicat. Incerca s-odreaga:

- Si.. . casazicasa.; pe unde-si petrece existenta stimabilul tip? Fiindcanoi nu I-am vazut si... casazicasa..., .Nu I-am zarit fiindcs nu ne-am uitatintr-acolo...

- -.. Las-o balta, Afonule, rabufni

Scinteioara incepu sa rida plina devoie-buna. Avea n ris atit de cristalinsi dragalas, molipsitor... incit s-au opritdin zumzaitul zborului lor pina Albinele salbatice! Afonul ofta adinc, fara

s a - ~ i dea seama...- Va mai rog... pur-in...- Ce, Surzila P- ' EI ar dori, s i recunosc ca mi-ar

face mie pIacere... interveni Cipi,daca ne-ai mai ride pur-in! Stii sa riziatit de frumos! Ca in povestil

Scinteioara nu numai ca incepu sarida de bucurie, dar batu din palme,voioasa foe!

- Cit de draguti sinteti voi, baietilHaideti, aiutati-ma sa cobor de pe ciuperea asta monumentala, mi s-a facutsete. Ayeti pe-acasa niste roua pusa larece?

- Desigur, gasesc imediat, e 0 nimiea toata, se precipits Cipi. Apoi, impreuna cu Jupin Cirtita, cirtitorul necirtitorul sau \ prieten, 0 aiutara peScinteioara sa coboare de pe ciuperca.

- Pofteste, ocupa, te rog, loc aici,pe muschiul acesta verde, rna intorc

142

indata, zise Cipi si pleca pe sub tufe, nura un culcus in aer liber, sub frunzele


56/89

sa adune row proaspata intr-un pahareldin petale liliachii. Surzila se aseza lingsScinteioara, Plapinda faptura de-abeaacum Isi dadu seama ce stature de uriasare noul ei prieten.

Dar Afonul intelese alandala privireaScinteioarei; zise:

- Nu te teme, casazicasa... nu ampureci.

vAPA DE V A R . ~

Ziua cadea spre seara, dar musafirulcazut din cer nu dadea nici un semnca ar vrea sa plece acasa ; dealtfel in

. Luminis inca nu inflorisera florile depapadiel Iar Scinteioarei nu-i prea placea sa mearga prea mult pe jos. Saunu era obisnuita. Asa ca imediat acceptsinvitatia lui Cipi de a se muta in scorbura unde locuia el. Se si instals inapartament, repede, iar : gazda, Cipi,impreuna cu prietenul sau isi aster

Brusturelui eel Inalt..S ' Cipi se trezi in zori de ZI , plin de

preocupari, - Scoala, Afonule, Isi indemna prietenul, azi avem 0 agenda deosebit deincarcata.

- Tu ai intotdeauna 0 agenda deosebit de... mormai indignat Surzila.

- Avern un oaspete, Il filcu atentCipi.- Se prea poate, dar si eu sint oas

pete, si vreau sa stau in ospetie si safiu ospatat dupa legile ospetieil afirmaSurzila foarte hotarit.

- Astfel de prieten imi esti tu? Nuvrei sa-mi aiuti un pic ? ..

- Un pic da, dar mult, nu.- .- E O.K.! Te rog atunci sa te ingri

iesti sa avem row pentru toam ziua!Acuma, in. zori, e mai usor de adunat,e mai multa, rna auzi? Ieri dupa-amiazade-abea am strins de sub tufe citevapicaturil de-abea am umplut pahareluldin petale liliachii. Acum pop adunachiar si 0 galeata, sa aiba Scinteioaradtil row vrea! Eu rna ingrijesc pinaatunci de fragi, si aduc si nitica miere

143 ,li

': . _. . _. . . .. . ' ....

~ , ' ;:." ~ ? de la Albinele salbatice. ...Scoala-te,


57/89

~ ~ , : ; ; 5}auzi ?! ""~ ~ , ...... , .\. > Surzila Isi dadu seama ca nu mai are" . P ' ~ 0 scapare. Cine gindeste, energie o n o m se gindi repede se rnisca

1 ' 7 h ~ = ~ " ' ! t ~ ~ _ ~ ~ : : : : ... pat, energie economisind bogat,~ ~ r __ ~ ~ . - Auzi? it mai intreba Cipi.

~ ~ ~ : ~ ~ - Aud. Lasa roua in seama mea, zise. --::=.-. ~ .~ ~ ~ prefacindu-se ci se scoala in grabs.~ ~ ~ ~ ; ; ; ; i : k ~ Dar cum iesi Cipi de sub Frunza de~ ~ Brusture, se culcs la loc. Roua?! mor ; . . . . ~ ~ . . : : : . ; - - e - m Doar nu-s bolund! Dupa cite stius ._ ~ n a m mincat ciuperci bolunzele!~ In drumul sau, Cipi 0 saluts pe

.- , .r


58/89

ai prieteni gata oricind sa-ti vina inajutor!

Si nici nu observa cl nu mat estenelinistit. Marea sa neliniste pares 0luase apa. Zburase odata cu noaptea.

Intre timp se trezi si Scinteioara, Iesidin scorbura lui Cipi, potrivi pieptarasul din petale de mac si-si netezifusta din petale de cicoare.- Buna dimineata, baietil Vocea eimelodioasa ca un clopotel se auzi pinala Frunza de Brusture; dar de acolo,drept raspuns, nu veni decit sforaitulcinstit si temeinic al lui Surzila.

Se apropie tiptil ridicd Frunza deBrusture.

- Buna dimineata, SurzilalJupin Cirtita se sperie. Mai intii 0

privi nauc pe Scinteioara, apoi amintide ceva si sari in sus ingrozit.

- Oh! Vail Roua! tipa si 0 intinsespre scorbura lui Cipi. Lua de acolo 0galeam din coaia de brad se facu ne-vazut.

- Oare ce 1-0 fi apucat? se miraScinteioara, Dar nu 3VU prea multragaz sa se mire: de pe creanga de la

poalele Fagului Batrin se auzi concertul ai adunat 0 galeata intreaga de roual?


59/89

de dimineata, In re major, al Pasarii,care, de ce sa nu recunoastem, era deosebit de bogat In triluri si amintea decomponenta sa literara de Jupin Cirtita, zis Afonul, zis Surzila: Asa e bine!Asa e bine! dixit noi prin ciripit

S-a trezit azi si. SurzilaScinteioara l-a privit.Unde oare a fugit, asa :tara de mila?Afonila P- Buna dimineata, Pasaricol 0 sa

lura Scinteioara pe cintareata necheala.I ti multumesc ca m-ai delectat cu cintecul tau, dar imi pare rau ca l-am trezit din sornn pe sarmanul Surzilal- Asa e bine! Asa e bine! se bucura. ' .Pasarea ciripcirind, ciripicirind .

- Pe Cipi nu l-ai vazut P'- Imediat! Vine imediat! raspunsePasarea. A si venit: dar nu Cipi, ci

Surzila. Venea calcind iarba cu mareatentie: aducea galeata din coaia de bradplins cu boabe de roua.

- Ti-am adus, casazicasa.; Bea...daca vi s-a facut sete. Daca golesti galeata, mai aduc una ...

- Ei, se mira Scinteioara, ce repede

Afonul raspunse putin incurcat:- Cind eram copil... Casazicasa...rna fugareau in jurul stejarului, da9l nu

I. 16 .!

stringeam destul de repede roua.Scinteioara gusts roua cu 0 petals de

.Apa de vara!- Apa... de cum ai spus? intreba


60/89

floare._ .E buns, zise dupa ce sorbi primainghititura. Pares e mai buns decit cea

de ieri. De unde ai adunat-o?- Pe asta? ... Roua? .. Sigur ca ... de

pe frunzele de alun. Ele string mai multaroua. E roua de alun ...

- Aha! asa mai inteleg eu, ziseScinteioara,

- Asa e bine! A ~ e bine! ciripi Pasarea.

Scinteioara tocmai vru s-o intrebe:ce vrea sa spuna. Dar chiar atunci Uzan si ea 'pe Cipi, care se apropia dinspreBradul eel Batrin. Venea gemind, atitera de incarcat. Ducea in spinare 0 desaga din frunza de rna cris .

- Buns dimineata, draga Scinteioara I zise si scoase din desaga fragutebotezate in miere. Pentru micul dejun.

- Esti dragut, Cipi, buns dimineata.Dar mai intii de toate m-as cam spala.Voi unde tineti apa de vara P

Cipi il privi descumpanit neajutorat pe Surzila.. - Asta-i acuml - rnormai Afonul.

Cipi._- Pai, apa de vara. Voi nu obisnuitisa va spalati P '_- Ba da, obisnuim, cum sa nu, obis

1f7

nuim chiar mult de tot! interveni Surzila, ca sa nu raspunda Cipi. Numai ca

aiba prosop curat...- De ce este Izvorul acesta Izvorul


61/89

mie doctorul Bufnits mi-a interzis categoric . spalatul. Din punet de vedere alsanatatii, nu-mi compete. Desi as vrea .eu rna dau in vint dupa apa... si dusuri .

- Tie doctorul Ciuhurez-Bufnita ti-ainterzis preamultmincatul, supraalimentarea, . nu spalatul, nu spalarea... ii reaminti Cipi.Surzila nu se simti jignit.

- In 'mare, e acelasi lucru, raspunseAfonul. Dar Scinteioara nu se aratacurioasa sa afle in detalii profunzimeaacestei meditatii filosofice.- Deci unde e apa de vara P Ii intreba.- Ahaa!... apa de vara! i i reveni Afonului voia-buna, vazind ca nu-l maiinghesuie cu spalatul si cu igiena corporala, cu periuta de dinti.; Apa devara se afla in Izvorul de vara, acolo 0tinem, conservata, depozitata; acolo sespala si Cipi, in fiecare dimineata. Poteca asta, arata el 0 cararuie aproapeinvizibila, duce exaet acolo!

Scinteioara pleca spre Izvor. In druma rupt citeva petale de margarete, sa

de vara P 11 intreba Cipi pe Mon. Doarsi iarna e tot acolo, inacelasi loco- Pai, fratele meu, iarna el e Izvorde iarna, iar vara e de vara, asa nu e .important, ce e cu adevarat adevarat,ci ceea ce spuneam c3 este. Asta e si cu. ,conceptia ta bagsama.; Nu este ceva,ci cum Ii spunem. Scinteioara vrea apade Vara, sa fie si Izvorul de vara! Nu?

- Ce ciudat vorbesti, Surzila. 0 sama mai gindesc la acest concept... Dealtfel, te-am rugat sa aduni niste row,pentru Scinteioara, ai adus-o?

- Privestel arata Surzila spre ga-leata plina.Cipi 0 privi; apoi se uita plin de multumire la prietenul sau. Zise:

- Totusi, esti un tip cinstit.

VI - Inca nu, dar imediat va fi da, se, , '


62/89

LOGODN"ICULScinteioara se inapoie de la Izvor dir

diind, dar bine dispusa.- Auzi, Surzila, spuse, Izvorul ala

poate ca este de vara, dar in el nu are apa de vara, Mai degraba as zice ca e

depozitata in el apa de iarna. De .n-as fialergat ca la probele de sprint de laIzvor pina aici, ar trebui acuma sastranut mereu... hapciu!

- Surzila, am impresia ca oarecevanu e in regula, dadu piticul nemultumitdin cap. Se pare ca zadarnic numestiapa de vara apa de vara, daca nu e devara. Te-ai fi putut gindi putin inaintede a...

Afonul vru sa-i raspunda, dar , peScinteioara n-o interesa contradictorialor dispute de idei.

- Spuneti-mi, nu m-a cautat ni-meni?Cipi puse vajnice frine supararii impotriva Afonului.

- Inca n-am avut bucuria sa observpe cineva, raspunse Cipi.

va observa, continua Surzila, incintat.Ii vad urechile.

- U rechile? se mira Scinteioara si isi,intinse distinsul git inspre partea sprecare arata Surzila, Dar in zadar, nuvazu nimic.

- Probabil este Iepurele, care ne vaaduce pentru micul dejun niste morcoviproaspeti.- Adevarat P se bucura Scinteioara.E foarte dragut Iepurele, dar eu nutineam ca domnia sa sa-mi apara inVIzor ...

- Foarte bine ai facut, zise Surzila,fiindca Iepurelui asta nu-i place sa fieluat in vizc.r, Imediat 0 ia 1a fuga iepureste...

In schimb, Cipi vru sa se faca luminain toam afacerea aceasta... complicata.Zise:

- Atumci pe cine ai... vizat, Scinteioaro? Cine ar trebui sa te caute?

Scinteioara se imbujora.- Ma gindeam ca va veni dupa

mine ... Sa rna dues acasa, dincolo demunte. El.

- Asta... ala? intreba Afonul, acela\

care te-a uitat aici, la noi ? .- Logodnicul tau? vru Cipi sa pre

. intregi Surzila gindul piticului, faptapentru care de .data aceasta Cipi se


63/89

cizeze mai exact situatia,- Da, el, clipi sfioasa Scinteioara,Logodnicul meu. Ma gindeam ca l-au

cuprins parerile de rau si ca va veni aicisa-mi ceara iertare. Iar eu I-as fi iertat,fiindca m-a adus aici, intr-o societateatit de .simpatical Va cunoasteti, nu?

- inca n-am avut placerea... remarcaCipi si pares nici nu-i paru rau ca n-aavut inca placerea sa-l cunoasca pe 10godnicul Scinteioarei.

- ... sperarn sa ruCl n -o avem, ii

bosumfla si se intinse sa-l traga de blana,dar Il mingiie recunoscator.- Pacat, zaul 0, l-ati 'indragi si voi,imediat, e atit de simpatic!...

- Banuiesc, zise Surzila, insanucred ca ar putea fi atit de simpatic caIepurele, care, iata-ll a si sosit cu morcovii pentru micul dejun. Bine-ai venit,chiar ne pregateam de masa.

- Oh, vai ce mare estil Mai maredecit Surzilal batu Scinteioara din palmele ei delicate.

- Marimea nu e totul, explica Cipi.Si daca te intereseaza, Scinteioara, si tuesti mare; si aici totul este mare si totisint mari cit niste uriasi.. "- Eu?! se mira balaioara. Eu as fimare?! Dar eu nici nu vreau sa fiu mare!Mie imi place asa cum sint!

- Daca i i place asa, asa si este, morrnai jenat Afonul . Pai, nu? Tu esti untip ciudat, Cipi! Daca eu zic ca e Izvorde vara, tu spui ca e 0 minciuna, iar dacatu zici ca aici e totul urias, atunci cume ? ..

- Da, asa este, Il asigura pun de,j

demnitate Cipi, ca sa nu-si tradezesecretuI, adauga: daca tu spui de uard,

S-au asezat cu totii sa dejuneze.Iepurele Surzila au preferat mor


64/89

atunci Scinteioara.; raceste, dar dacaeu spun e urias, nimeni nu va palln lmlC . . .

covii proaspeti. Cipi si Scinteioara fragi cu miere. Erau catre sfirsitul mesei, cind s-a auzit 0 galagie grozava ve

- Nu, desigur... nu ... se bilbii Ie nind dinspre tufe.purele. Afonul nu mai continua discu - Vail se inspaiminta Scinteioara,tia, Era flamind. ce se-ntimp a. cuma ce va 1 . . . . I"" A fi )1

- Cine Iipseste Pprivi Cipi imprejur. - Acuma vor fi niste radacini foarteIn clipa aceea sosi Pasarea, care ras dulci, zise linistit Surzila. Si, spre marea

punse prompt: mirare a Scinteioarei, nici Cipi nu era- Nimeni! speri

Fodor-Sandor-Cipi-acest-pitic-uriaş-2-2

Documents

Transcript of Fodor-Sandor-Cipi-acest-pitic-uriaş-2-2