2 CALENDAR

Calendarul ortodox

ianuarie31 zile –ziua are 10 ore,noaptea 14 ore

GERAR

CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼èÍàðîäíà áèáëèîòåêà Ñðáè¼å, Áåîãðàä

323.15(497.1=590)

FOAIA bobocilor : periodic al ComunitãþiiRomânilor din Satu Nou / redactor ºef ViktorMihailov. - Anul 1, nr. 1 (1993)- . - SatuNou : SCA “Dr Radu Flora”, 1993-. -30 cm

ISSN 2217-8163 = Foaia bobocilorCOBISS.SR-ID 109272071

1 M † Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnu-lui; Sfantul Vasile cel Mare (Anul Nou)

2 M Sfantul Serafim de Sarov; Harti 3 J Sfantul Proroc Maleahi 4 V Soborul Sfintilor 70 de Apostoli 5 S Ajunul Bobotezei 6 D † Boboteaza - Botezul Domnului

7 L † Soborul Sfantului Ioan Botezatorul 8 M Sfantul Cuvios Gheorghe Hozevitul 9 M Sfantul Mucenic Polieuct Post10 J † Cuviosul Antipa de la Calapodesti11 V † Cuviosul Teodosie cel Mare12 S Sfanta Mucenita Tatiana13 D Sfintii Mucenici Ermil si Stratonic

14 L Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait15 M Sfantul Cuvios Pavel Tebeul16 M Inchinarea cinstitului lant al Sfantului Apos-

tol Petru17 J † Sfantul Antonie cel Mare18 V † Sfintii Atanasie si Chiril19 S Sfantul Macarie Egipteanul20 D † Sfantul Eftimie cel Mare

21 L Sfantul Maxim Marturisitorul22 M Sfantul Apostol Timotei23 M Sfantul Clement de Ancira;24 J Sfanta Xenia25 V † Sfantul Grigorie de Nazianz;26 S Sfantul Xenofont, sotia sa, Maria27 D † Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de

Aur - Ap.

28 L Sfantul Efrem Sirul, Paladie si Iacob29 M Aducerea moastelor Sfantului Ignatie Teoforul

30 M † Sfintii Trei Ierarhi Post31 J Sfintii Chir si Ioan

Vopsea vvvvv Apeduct v v v v v Electrocasnice v v v v v ElectriceLivrare la domiciliu !!!

Satu Nou, str. Ive Lole Ribara nr.7tel. 013/ 616-526, mob. 063/ 224/860

VULCANIZARE ªI SPÃLÃTORIE

V A S IV A S IV A S IV A S IV A S I013 615 188 063 7742 840

Borisa Kirdica 22, Satu Noutel. +381 (0) 13 616 868

e-mail: office@metalac2.rsUreazã tuturor colaboratorilor

Sãrbãtori Fericite!

Ureazã tuturor colaboratorilor

Sãrbãtori Fericite!

FERMA DE LAPTEFERMA DE LAPTEFERMA DE LAPTEFERMA DE LAPTEFERMA DE LAPTEproprietarproprietarproprietarproprietarproprietar

Malaimare AurelMalaimare AurelMalaimare AurelMalaimare AurelMalaimare Aurelstr. I. L. Ribara nr. 2str. I. L. Ribara nr. 2str. I. L. Ribara nr. 2str. I. L. Ribara nr. 2str. I. L. Ribara nr. 2

Satu NouSatu NouSatu NouSatu NouSatu Nou

COMERÞ CU PRODUSEAGRICOLE

str. M. Tito 1DSATU NOU

tel. 013 615 031e-mail: vazox@madnet.rs

COOPERATIVA AGRICOLÃJAKSIC

Oslobodenja 58a26314 Satu Nou

tel. (013) 616 561

PURCEILA PROÞAP

“ªUªA”5063 339 088

ªTIRI 3

Pe data de 27 noiembrie2012 la Muzeul dinPanciova a fost inauguratão expoziþie întitulatã „Nun-þile din Banat”. Colaborareadintre Muzeul din Panciovaºi Muzeul Satului din SatuNou a dus ca ºi bobocii sãparticipe la aceasta manifes-tare a proiectului intitulat„Identitatea Culturalã a Ba-natului de Sud în ContextulMiºcãrilor Sociale Contem-porane”. Din partea Muze-ului din Satu Nou au fostexpuse piese vestimentarede nuntã precum ºi fotogra-fii reprezentând nunþile dintrecut ºi prezent, portreteale mirilor, nuntaºilor, a

La Muzeul Popular din Panciova

Expoziþie intitulatã “Nunþile din Banat”bãieþilor ºi a fetelor„Chematori la nunta vãzuteprin prizma fotografiilor,pregãtite ºi expuse de mem-brii muzeului Ilie Baba ºiBaja Zivkovic.

În incinta Muzeului aufost expuse rochii de mirea-sã, ºi haine de nunta alemirilor, acelor patru naþio-nalitãþi Sârbi, Români, Ma-ghiari ºi Slovaci. La fel a fostinauguratã ºi o expoziþie demâncare tradiþionalã denuntã care se servea la nun-þile comunitãþilor naþionale.Cu aceastã ocazie FiruþaStoian a pregatit prãjituritradiþionale din Satu Nou.

Desigur cea mai intere-

santã a fost prezentarea peviu a nunþii la românii dinSatu Nou prezentatã de SCA„Dr. Radu Flora” în faþa nu-merosului public. Echipa dedansuri a prezentat Hora denuntã ºi ardeleana bãtrânã

în coreografia profesoruluiMarinel Blaj.

La acest montaj folcloricau participat 20 de copiiprintre care ºi doi copii mireºi mireasã îmbrãcaþi în hai-ne de nunta. Ilie Baba

De peste 120 de ani, decând învãþãtorul Petru Stoi-ca a adus din Ardeal scene-ta religioasã „cu Steaua”,copii colindãtori din SatuNou în seara de Ajunul Crã-ciunului, colindã pe la case-le creºtinilor vestind Naºte-

rea Mântuitorului, pãstrândpânã în prezent acest obi-cei din generaþie în genera-þie.

Tradiþia va continua ºianul acesta, copii fiindinstruþi de învãþãtorul IonelBaba

„Gazdã,primiþi Steaua!”

De la stânga la dreapta: Stefan Gligorin, Mario Crainean,Andrei Ardelean, Marinel Baba, Adrian Beca

Postul de ministru dele-gat pentru românii de pre-tutindeni va fi ocupat decãtre Cristian David, mem-bru al PNL ºi candidat al USLîn Circumscripþia 43.

Cristian David a absolvit

Cristian David,ministrul delegatpentru româniide pretutindeni

Facultatea de Ciberneticã,Statisticã ºi Informaticã Eco-nomicã din cadrul ASE Bu-cureºti ºi a obinut, în 2006,doctoratul în ºtiine econo-

mice. Este membru PNL din1989.

A îndeplinit funcia de mi-nistru delegat pentru finan-þare internaionalã ºi aquis-ul comunitar (2004-2007) ºiapoi pe cea de ministru de

Interne în cabinetul Tãri-ceanu (2007 – 2008).

În ultimele douã legisla-tive, 2004 ºi 2008, David afost senator de Vaslui.

4 PORTRET

O viaþã de cântec – Achim Nica (1930-2012)

Nãscut în localitateaObreja judeþul Caraº Severinîn 20 ianuarie 1930, mare-le doinitor a fost fascinatîncã din copilãrie ascultândrapsozii din satul sãu cân-tând la cosit la culesul po-rumbului la culesul viilor lanunþi ºi la hora satului bo-gãþia tezaurului folcloric bã-nãþean, pe care îl va interpre-ta în cursul vieþii sale ca ni-menea altul.

A fost descoperit de ma-rele dirijor ºi director Nico-lae Perescu,pe când avea 28de ani, dupã un spectacolsusþinut de orchestra „LazãrCernescu”,însoþitã, în mo-mentul acela, de marea cân-tãreaþã Maria Tãnase. A fostinvitat la Caransebeº ºi auurmat primele înregistrãripentru Radio Bucureºti,cumelodiile „La Obreja-ntr-ogrãdinã” ºi „Patru boi leagã-nã caru”. În anul 1965 esteangajat la Ansamblul profe-sionist din Caransebeº,avându-i colegi pe AnaPacatiuº, Felician Fãrcaºu,Florentin Iosif, ValeriaColojoarã, Sonia Vlaicovici,Maria Tudor, DumitruChepeþan ºi pe mai tineriiMariana Drãghicescu,Nicoleta Voica, IosifCiocloda. A cântat la „Doi-

În data de 23 noiembrie 2012 la Spitalul Municipal dinCaransebeº s-a stins din viaþã marele rapsod popular bã-nãþean Achim Nica. Cine nu cunoaºte acest nume, caremai mult de 50 de ani a prezentat cântecul popular româ-nesc ºi îndeosebi folclorul bãnãþean.

na Banatului” pânã în 1975,dupã care s-a transferat laAnsamblul de amatori „Ie-dera”, din Oþelul Roºu, undemai fusese ºi înainte de a fiprofesionist.

A fost rãsplãtit prin nume-roase diplome acordate deinstituþii de specialitate ºide Stat. Dar PremiulETHNOS pe anul 1988, de-cernat pentru contribuþia sala valorificarea folcloruluitradiþional.

În decursul carierei salede interpret, a cânteculuipopular a înregistrat o mul-þime de cântece în România,dar la fel a înregistrat ºi laRadio Novi Sad cu Orches-tra de Muzicã Popularã diri-jatã de Lucian Petrovici. CuOrchestra din Caransebeº asusþinut în multe rândurispectacole în Banatul sâr-besc.

Modestia ºi onestitatea sade om mare am cunoscut-oîn data de 15 septembrie1995, când împreunã cuFanfara „Cultura” din SatuNou am fost invitaþi sã par-ticipam la „Ruga Bãnãþea-nã” din Timiºoara, unde laRestaurantul Gradina Bãnã-þeanã am servit masa. În in-cinta Restaurantului mareleartist ne-a delectat cu doi-

nele sale cele nemuritoareacompaniat de acordeoniº-tii de la noi StevanMalaimare ºi Petru Bogdan– Modoni. Doar dupã treicântece a dat microfonul ºialtor cântãreþi fiind foarteinteresat de folclorul româ-nilor din Serbia.

Achim Nica a avut de laînceput conºtiinþa liniºtitã ºiesenþialã a valorii cãreia îieste hãrãzit ºi care-i esteprilejuitã ºi oferitã de desti-nul lui creator de excepþie.Astfel cã modelul, autenti-citatea, talentul, valoarea,destinul creator le-a întru-

chipat, personificat ºi le-apotenþat ca nimeni altulpânã în prezent. Achim Nicaa fost ºi va rãmâne un mo-del, el este „unicat” ca doi-nitor bãnãþean, numele luiconfundându-se cu cânte-cul, alinând sufletele iubito-rilor de cântec adevãrat,necontaminat cu elementestrãine muzicii popularebãnãþene.

În organizarea Comunitã-þii Românilor din Serbia, fi-liala Satu Nou, de ziua Sf.Rusalii 2008 Achim Nica asusþinut un concert. Am avutonoarea sã fie prezent ºi înbiserica Ortodoxã Românãdin sat, iar în decursul Litur-ghiei am avut fericita oca-zie sã fie în mijlocul coriºti-lor care l-au respectat cuvi-incios. Desigur aceste mo-mente vor rãmâne neºtersetoatã viaþa. Noi coriºtii îipromitem cã la orice ospãþal nostru nu vor lipsi cânte-cele sale „Sãraca Copilãrie”,„La Obreja într-o grãdina”,„Foaie verde ca mãraru”,„Patru boi leagãnã carul”,„ªi-am plecat cu coasanouã” ºi multe altele care s-au înrãdãcinat în sufletelecoriºtilor, rugând pe BunulDumnezeu sã te aºeze în cerîntre aleºii sãi. Ilie Baba

TRECUT 5

Din trecutul nostru istoric, cultural, religios ºi economic

Amintiri din cel de-al doilea Rãzboi MondialÎn decursul anilor, am

avut ocazia de a ascultaamintirile foºtilor soldaþi aiarmatei Iugoslave din SatuNou (români ºi sârbi), careîn momentul atacului Ger-maniei fasciste din 6 aprilie1941 erau în rândurile ar-matei, îºi faceau stagiul mi-litar sau erau mobilizaþi, audevenit prizonieri de rãzboiai unitãþilor germane. Dinacel moment ºi Banatul sâr-besc ajunge sub ocupaþiegermanã aparþinând formalSerbiei guvernatã de guver-nul lui Milan Nedic.

Prin capitularea þãrii uni-tãþile armate iugoslave s-audescompus, iar soldaþii ma-joritatea au ajuns în lagãre-le de la Târgu Mãgurele,Sãcãlaz, Moºniþa Veche ºiGhiroda în România.

Dupã unele date, în lagã-rele din România au fostpeste 700 de soldaþi românidin Banatul sârbesc, iar înlagãrele din Germaniaaproape 80 de soldaþi denaþionalitate românã.

Unitatea militarã dinLazarevac s-a dezmembrat,iar soldaþii militari de origi-

ne din Satu Nou au fostprinºi la Panciova în data de10 aprilie 1941 de cãtreunitãþile militare germane ºitransferaþi în România, înlagãrele de prizonieri maisus amintite.

Din documentele pãstra-te de cãtre fostul soldatTraian Bogdan - Trâcni, pre-cum dânsul, dar ºi alþi sol-daþi boboci, au fost staþio-naþi în lagãrul din comunaGhiroda, iar alþi boboci înlagãrul de la Sãcãlaz ºiMoºniþa.

Preotul Adam Fristea, Ale-xandru Butoarcã, directorulziarului „Nãdejdea” dinVârºet ºi alþi conducãtoriromâni de la noi intervin pelângã autoritãþile militareromâne pentru eliberareaprizonierilor români dinBanatul sârbesc. Aceastãdoleanþã va fi împlinitã decãtre Statul Major General alArmatei Române Secþia a 2-a ºi plecarea la domiciliu atuturor soldaþilor sârbi deetnie românã, precum ºisoldaþilor de etnie sârbãcare vorbesc limba românãºi s-au declarat români.

Din pãcate, dispunem deprea puþine nume ale solda-þilor din Satu Nou, cãrora le-a fost aprobatã demobiliza-rea ºi au primit adeverinþãîn limba românã ºi germa-nã pentru sã se întoarce aca-sã cu urmãtorul conþinut:Bilet de lãsare la Vatrã

Sold. Bogdan Traian ani27 din Comuna Satu NouÞinutul Panciova prizoniersârb de origine etnicã Ro-mânã, predat Guvernului

De la stânga la dreapta: Necunoscut, Giura Pandurov,Laza Steici, Koja Sefkerinac, Traian Bogdan - Trâcni

Român la 8 mai 1941, con-form înþelegerii cu Misiu-nea Militarã Germanã, selasã la Vatrã pe ziua de 30mai 1941.

Semnat de ComandantulGarnizoanei Timiºoara Ge-neral Em. Bârzotescu ºi Co-mandat Lagãr PrizonieriMaior I. Bãdiceanu.

Redãm numele ºi prenu-mele soldaþilor din Satu Noude etnie românã: TraianBogdan - Trâcni, Ion Stevan- Târnã, Nicolae Sârbin –Puricu, Viþu Bogdan –Modoni, Florea Ancãiþan,Stevan Balnojan – Boance,Lazãr Maliþa – Birgeanu,Roman Stoian – Naicu, PaiaGherga – Golumbu, etc.

Numele ºi prenumele sol-daþilor din Satu Nou de et-nie sârbã care au fost lãsaþila vatrã: Giura Pandurov,Laza Steici, Milan Comlava,Mirko Simici, Ioþa Gligorin,Andreja Grujici, Bo•a Simici,Koja Sefkerinac, MitaMilitarov, etc.

În decursul „prizonieratu-lui” foºtii soldaþi români dinBanatul sârbesc au pregãtitºi un program cultural sus-þinut de învãþãtorii ºi solda-þii de la noi în frunte cu în-vãþãtorul Gligor Popi. Iar odeosebitã cinste au avut-odin partea GeneraluluiDragalina care s-a prins alã-turi de soldaþi în Hora Uni-rii. Ilie Baba

6 EPISTOLA

Prea cucernici pãrinþi ºifraþi preoþi,

Iubiþi credincioºi ºi cre-dincioase,

Aceste cuvinte ale Mântu-itorului nostru Iisus Hristossunt printre cele mai fru-moase din Sfânta ºi dumne-zeiasca Sa Evanghelie. Deaceea am socotit a le punela începutul cuvântului nos-tru arhieresc de la PrazniculNaºterii Domnului din anulacesta, pentru ca, mergândpe firul înþelesului lor du-hovnicesc, sã venim la Hris-tos, sa rãmânem cu Hristos,ca astfel sã fim de-a pururicu El. Aceste dumnezeieºticuvinte Mântuitorul le-a ros-tit cu glas o singurã datã înEvanghelie, dar tainic demai multe ori ºi chiar neîn-cetat. Hristos a rostit maiîntâi aceste cuvinte din ies-lea de la Betleem. De aceeale-au auzit magii de la Rã-sãrit ºi pãstorii din împre-jurimi. Le-a rostit mai apoidin braþele Maicii Domnu-lui - precum ne aratã icoanaîmpãrãteascã a Nãscãtoareide Dumnezeu. Astfel le-aauzit dreptul Simeon ºiproorociþã Ana la întâmpi-narea Domnului. Le-a rostitde pe muntele Fericirilor ºile-au auzit Sfinþii Apostoli ºimulþimile de pe munte, dinpustie ºi din templu. Le-arostit de pe marea Galileiiºi le-au auzit evreii ieºinddin Egipt, trecând prin Ma-rea Roºie ºi alergând spreHristos prin Sinai. Le-a ros-tit de pe Muntele Taboruluiºi le-au auzit venind la Eltoþi cei ce s-au împãrtãºit devederea luminii dumneze-ieºti necreate, dimpreunã cuMoise de pe Sinai ºi cu Sfân-tul Ilie de la Horeb. Le-a ros-tit de la fântâna lui Iacob ºile-a auzit samarineanca carea venit alergând spre El casã primeascã apa cea vie.Le-a rostit din Ghetsimani ºi

„Veniþi la Mine toþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voiodihni pe voi. Luaþi jugul Meu asupra voastrã ºi învãþaþi-vã dela Mine, cã sunt blând ºi smerit cu inima ºi veþi afla odihnãsufletelor voastre. Cãci jugul Meu e bun ºi povara Mea esteuºoarã” (Matei 11, 28-30).

le-a auzit venind spre Eldreptul Iov cel mult pãtimi-tor. Le-a rostit de peGolgota ºi le-a auzit Isaaccare vine la Hristos purtândsarcina de lemne pentru jer-tfa de pe Moria. Cuvintele„Veniþi la Mine toþi cei os-teniþi ºi împovãraþi ºi Eu vãvoi odihni pe voi” le-a ros-tit Domnul înviind din morþiºi le-au auzit Sfânta MariaMagdalena dimpreunã cusfintele femei mironosiþe ºicu Sfinþii Apostoli Petru ºiIoan care alergau grãbiþispre mormânt. Le-a rostit întaina cinei din Emaus ºi le-au auzit Luca ºi Cleopa dim-preunã cu toþiliturghisitorii. Le-a rostit depe Muntele Mãslinilor ºi le-a auzit Noe primind ramurade mãslin adusã de porum-bel în corabia Bisercii laCincizecime. Le rosteºte dincer, precum de pe pãmânt,ºezând de-a dreapta Tatãluiºi le aud cei dintâi creºtini,dimpreunã cu Sfântul arhi-diacon ªtefan ºi cu SfântulApostol Pavel pe drumulDamascului.

Au venit, vin ºi vor venila Hristos „toþi cei osteniþiºi împovãraþi”: evreii împo-vãraþi cu facerea cãrãmizilorîn Egipt care trec Marea Ro-ºie spre Hristos; Samsonosândit în Gaza care strigãcãtre Mântuitorul; Ana,mama lui Samuel, ostenitãde batjocurile Peninei, îºivarsã durerea înaintea Dom-nului la cortul sfânt; Daviddupã sãvârºirea pãcatului,vine la Hristos mustrat deNatan, prin Psalmul 50; iu-deii osteniþi se întorc în Ie-rusalim dupã robia babilo-nianã, aºteptând împlinireaprofeþiilor despre Mesia-Hristos, Nicodim, cel ce avenit noaptea la Iisus, feme-ia pãcãtoasã în casa fariseu-lui, femeia cananeeancã înpãrþile Tirului ºi ale

Sidonului, Maria, soraMartei, aºezatã jos la pi-cioarele Domnului, SfântulIoan Evanghelistul la Cinacea de Tainã, tâlharul pocã-it pe cruce ºi toþi ceilalþicare, repetãm, au venit, vinºi vor veni la Iisus, pânãcând El va veni a doua oarã.Osteniþi ºi împovãraþi depãcate, probleme ºi neca-zuri ale vieþii suntem toþi,ºi nu ne vom gãsi odihnadecât la picioarele crucii luiHristos, precum Maria, soraMartei, care, alegând parteacea bunã „care nu se va luade la ea”, s-a aºezat jos, lapicioarele Domnului, ascul-tând cuvintele Lui (Luca 10,38-42), rugându-se prin gra-iurile psalmistului: „Doam-ne, înaintea Ta este toatãdorirea mea, ºi suspinulmeu de la Tine nu s-a as-cuns” (Psalmul 37, 9), anti-cipând astfel cunoscutelecuvinte ale FericituluiAugustin: „Neliniºtit estesufletul meu pânã când nuse va odihni întru Tine,Doamne”.

De ascultarea ºi împlini-rea dumnezeieºtii chemãri:„Veniþi la Mine toþi cei os-teniþi ºi împovãraþi ºi Eu vãvoi odihni pe voi”, depindeauzirea dumnezeieºtii bine-cuvântãri de la Judecata deApoi: „Veniþi, binecuvânta-þii Pãrintelui Meu, de moº-teniþi împãrãþia cea pregã-titã vouã de la întemeierealumii...” (Matei 25, 34). Pen-tru aceasta ºi pânã atunci secuvine sã primim cu dragos-te ºi sã purtãm întru smere-nie, în durata acestei vieþi,jugul lui Hristos, despre carevom vorbi în cele ce urmea-zã.

Jugul lui Hristos este cru-cea lui Hristos. Cel dintîicare a purtat jugul lui Hris-tos a fost dreptul Abel. Aurmat Enoh cel rãpit la cerºi Noe cel ce ºi-a luat cu sinejugul lui Hristos în corabie,purtându-ºi crucea sub lumi-na curcubeului legãmântu-lui. Avraam a purtat jugul luiHristos în Canaan, iar fiulsãu Isaac a purtat jugul lui

Hristos pe Moria. Iacob aluat jugul lui Hristos laBetel ºi 1-a purtat înMesopotamia, iar fiul sãuIosif a purtat crucea lui Hris-tos în Egipt. Moise a purtatjugul lui Hristos în Madianºi crucea lui Hristos în Sinai.David ºi Solomon au purtatjugul lui Hristos ca regi ailui Israel, iar Sfinþii Ilie ºiElisei ca prooroci ai lui Dum-nezeu. Toþi profeþii au luatjugul lui Hristos ºi toþi apos-tolii au purtat crucea luiHristos. Iona crucii Jertfei luiHristos, împreunând cruceaDomnului cu jugul Lui, neîndeamnã în Plângerile sale:„Bine este sã aºtepþi în tã-cere ajutorul Domnului.Bine este omului sã poarteun jug din tinereþile lui. Sã

stea la o parte în tãcere,dacã Domnul dã poruncã! Sãatingã pulberea cu buzelelui; poate mai este nãdejde!Sã dea obrazul lui spre lovi-re ºi sã se sature de ocarã!Cãci Domnul nu aruncã peoameni pentru totdeauna.Ci El pedepseºte ºi are milãdupã mulþimea milelor Lui”(Plângerile lui Ieremia 3, 26-32).

Cu arhiereascã binecu-vântare, vã dorim tuturor„Sãrbãtori fericite!” ºi „Lamulþi ani!”

† DANIIL STOENESCUEpiscop-locþiitor

al Daciei Felix

† DANIILDIN MILALUI DUMNEZEU, EPISCOP-LOCÞIITOR AL SFINTEI

ªI DE DUMNEZEU PÃZITEI EPISCOPII AI DACIEI FELIX

FORUM 7

Forumul românilor de pretutindeniPe data de 14-17 decem-

brie 2012 s-a þinut a II-aediþie a Forumului Români-lor de Pretutindeni în orga-nizarea Departamentuluipentru Românii de Pretutin-deni. La acest forum au par-ticipat reprezentanþii româ-nilor din Serbia, Ungaria,Ucraina, Bulgaria, Republi-ca Moldova, Spania, Cana-da, Italia, Franþa, Austria,Germania ºi SUA.

Evenimentul a fos deshisde Natalia Intotero. Dintreoficialitãþi, prezenþi au fostministrul de externe TitusCorlãþean, vicepreºedinteleAcademiei Române DanBerindei, ministrul educaþi-ei Ecaterina Andronescu,secretarul Camerei Deputa-þilor, Giorgian Pop, consili-erul patriarhal GeorgeGrigoriþã, secretarul de statdin Ministerul Culturii Vic-tor Opaschi.

Natalia Intotero a sublini-at românii din afara þãrii vorfi o prioritate ºi de acumînainte pentru Statul Ro-mân.

Ministrul de Externe a fã-cut o revistã a problemelorcu care se confruntã româ-nii din diferite þãri, fiind unbun cunoscãtor al acesteiproblematici. A subliniat cãprotecþia persoanelor apar-þinând minoritãþilor naþio-nale reprezintã o obligaþie

a statelor a cãror cetãþenisunt. La fel ministrul de ex-terne a subliniat cã intenþi-oneazã sã acþioneze la nive-lul Executivului pentru or-ganizarea Congresului Ro-mânilor de Pretutindeni pelângã Parlamentul Români-ei, în concordonaþa cu pre-vederile legii privind spriji-nul acordat românilor depretutindeni din 2007. Mi-nistrul s-a referit ºi la Ziua

românilor de pretutindenipe 30 noiembrie de Sf. An-drei.

„Am cam uitat sã sãrbã-torim aceastã zi. Propun sãfim atenþi la aceastã simbo-listicã. Pe de altã parte, preapuþine din acea lege (româ-nilor de pretutindeni) aufost puse în practicã, ºi prin-tre altele, legea prevede în-fiinþarea unui Congres alromânilor de pretutindeni,pe lângã Parlamentul Româ-niei, cu reprezentanþi dincomunitãþiile româneºti dinafara þãrii, ºi a unui repre-zentativ”, a precizatCorlãþean.

Reprezentanþi din partearomânilor din Serbia au fostStevan Mihailov ºi DanielMagdu reprezentând Comu-nitatea Românilor din Ser-bia, Zaviºa Jurj (AriadnaeFilum), Duºan Pârvulovici(Timoc Press), AlexandruNadjanovic (AST), pr. IelBobu Lui din Cuprija.

Problemele care au fostridicate din partea reprezen-tanþilor a românilor din Ser-bia, a fost cetãþenia româ-nã. Deoarece românii suntunica minoritate din Serbia

care nu beneficiazã de cetã-þenia þãrii de origine,neexistând un cadrul legalpentru aceasta. S-a ridicatproblema sechestrului aComunitãþii Românilor dinSerbia din cauza datoriilormoºtenite de aceastã orga-nizaþie.

În discuþiile pe careStevan Mihailov le-a avut cuministra învãþãmântului,Ecaterina Andronescu, s-astabilit modul de evitare aunor probleme cu care seconfruntã candidaþii din Ser-bia, doritori de a studia înRomânia. Totodatã, în dis-cuþiile cu ministrul de exter-ne, s-a pus accentul pe pro-blemele în cadrul Comuni-tãþii Românilor din Serbia,stabilindu-se o vizitã dedocumentare dupã sãrbã-tori.

Cea mai importantã sar-cinã a Forumului Românilorde Pretutindeni este de areuni pe reprezentanþii acomunitãþilor româneºti dinlume, ºi de a constitui undialog instituþionalizat întreautoritãþile române ºi medi-ul asociativ românesc.

S. Mihailov

8 ORTODOXIE

Pentru a reuºi la examen,de care atârnã mântuireanoastrã, trebuie sã ne pre-gãtim în duhul Sfintei Evan-ghelii. De la vârsta în caream ajuns sã ne dãm seamade existenþa noastrã ºi sãlucrãm pentru mântuireanoastrã, pentru desãvârºireanoastrã duhovniceascã. Pã-rerea unora este cã pentrusuflet, pentru mântuire,este timp destul la bãtrâne-þe, în multe localitãþi de pemeleagurile noastre cred cãaceastã pregãtire este rezer-vatã generaþiei a treia, adi-cã bãtrânilor, iar pânã atunciomul sã fie lãsat în voie, sãnu se amestece nimeni înviaþa lui, sã trãiascã dupãtoate gusturile ºi plãcerileinimii sale, chiar dacã ar cãl-ca toate poruncile lui Dum-nezeu. Pãrerea aceasta estefoarte greºitã. Cine a fãcutcontract cu moartea ca sãnu-i curme viaþa în vremeatinereþilor?

Un tânãr uºuratic, prins în

Datoria noastrã de creºtini123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012

123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901123456789012345678901

toate patimile cele rele, afost întrebat odatã:

q Cum stai tu cu sufletul,tinere? Ce-ai fãcut pentrumântuire, pentru moºteni-rea împãrãþiei cerurilor, avieþii de veci...

q Am vreme la bãtrâne-þe, a rãspuns tânãrul.

Puþinã vreme dupã aceas-tã convorbire, printr-o în-tâmplare nenorocitã, tânã-rul a fost ucis într-un acci-dent de automobil. Ce s-aîntâmplat cu sufletul lui?

Viaþa noastrã întreagã tre-buie sã fie pregãtitã pentruveºnicie, pentru cã nu ºtimcând este capãtul zilelornoastre. Un teolog a spus:„munceºte parcã ai trãi osutã de ani ºi te roagã luiDumnezeu parcã mãine aimuri”. Psalmistul David spu-ne: „suntem cãlãtori ºi strã-ini pe acest pãmânt”(Ps.38,17).

La naºtere, fiecare dintrenoi primeºte de la Dumne-zeu Tatãl, un înger pãzitor,

ocrotitor ºi îndrumãtor sprea ne pãzi ºi ocroti de toaterelele ºi necazurile ºi de ane îndruma spre tot ce esteplãcut ºi frumos lui Dumne-zeu ºi oamenilor. Sã cãutãmsã ascultãm de glasul aces-tui înger, sã facem faptebune, frumoase ºi plãcutelui Dumnezeu. Acest glastainic ne îndeamnã mai în-tâi sã ne respectãm viaþanoastrã, sã respectãm ºi cul-tivãm credinþa strãbunã,datinile ºi obiceiurile creº-tine ºi bisericeºti. Satana,ocrotitorul ºi îndrumãtorultuturor relelor, îºi are ºi elîngerii sãi. Aceºtia cautã petoate cãile ºi metodele sãcucereascã sufletele oame-nilor. De multe ori suntemconºtienþi cã deviem de pedrumul bun ºi plãcut luiDumnezeu. Parcã neºopteºte cineva sã cãlcãm pealt drum, pe altã cale con-trarã binelui ºi frumosului.Aceasta se întâmplã întoc-mai cum spune SfântulApostol Pavel: „nu fac bine-le pe care vreau sã-l fac, cirãul pe care nu vreau sã-lfac”. Satana cu îngerii luilucreazã prin oamenii rãicare trãiesc ºi lucreazã dupãlegile lui. Sunt mulþi tineriºi tinere care vor sã vinã laSfânta bisericã în duminiciºi sãrbãtori ºi dacã vin ºiintrã în Sfântul lãcaº spre aimulþumi lui Dumnezeu pen-tru toate binefacerile primi-te, adepþii lui Satana prefã-cuþi în credincioºi ºi oamenide bisericã, pe aceste vlãs-tare tinere ºi fãrã iscusinþã,cautã sã-i rãceascã ºi sã-iîndepãrteze de cele sfinte ºide tot cei bun ºi plãcut luiDumnezeu.

Aceºti duºmani ai Biseri-cii lui Hristos se apropiemiºeleºte de cei ce au cãl-cat pragul Sfintei bisericipunându-le unele întrebãrica acestea:

q ªi tu de ce ai plecat aºade tânãr sau tânãrã la bise-ricã, þi s-a întâmplat ceva înviaþã de vii la bisericã? Sau:

q Cum de ai plecat aºa detânãrã la bisericã? Mai ai

vreme! Eu am plecat cândam împlinit cinci zeci de aniºi nici astãzi nu frecventezcu regularitate biserica întoatã duminica.

Dar, vai de sufletul aces-tor oameni ºi femei care secomportã ca duºmani ai Bi-sericii lui Hristos ºi s-au vân-dut celui „rãu”. Mântuitorula spus: „lãsaþi copiii sã vinãla Mine ºi nu-i opriþi, cã aunora ca acestora este Îm-pãrãþia cerurilor” (Mt.19,14).

Astfel de cazuri, dar dinpãcate sunt ºi de altã natu-rã, de a îndepãrta pe ceidornici de a se ruga ºi as-culta serviciile divine în du-minici ºi sãrbãtori sãvârºiteîn locaºul sfânt. Aceasta seîntâmplã în aceste timpuricând libertatea de mãrturi-sire ºi frecventare a servicii-lor divine în sfânta bisericãne este liberã ºi mai alescând bisericile noastre ro-mâneºti, din Banatul sâr-besc sunt semigoale, cu unnumãr redus de credincioºi.Suntem cu toþii martori cãîn multe din satele noastre,cu populaþie româneascã,nu mai sunt ºcoli cu limbãde predare românã. Aceas-ta se întâmplã nu din motivcã nu avem drepturi din par-tea statului, ci pur ºi simplupãrinþii îºi înscriu copiii ladespãrþãmântul cu limba depredare sârbã. Iatã câtevacomunitãþi din Protopopia-tul Panciovei unde ºcoli culimba de predare românã numai sunt: Covin, Deliblata,Maramorac, Doloave, Omo-liþa, Ofcea, Glogoni ºiIabuca. Toate aceste comu-nitãþi, sate, unde trãiesc ro-mânii, bisericã în limba ro-mânã este, dar cu puþini,sau chiar foarte puþini cre-dincioºi.

Datoria noastrã de creº-tini este de a ne pãstra cre-dinþa strãbunã, sã dãm roa-de bune ºi frumoase, roadede mântuire Mântuitoruluinostru Iisus Hristos, acesteasunt cuprinse ºi înþelese înfapte bune, iar ca români sãne pãstram limba ºi tradiþia.

Prot. Gheorghe Ianeº

Noi oamenii, tineri sau bãtrâni sau femei, toþi ne gãsimîn ºcoala vieþii, în ºcoala pregãtirii pentru împãrãþia ceru-rilor. La sfârºitul acestei ºcoli, adicã la sfârºitul vieþii, vatrebui sã dãm examen în faþa celui mai mare învãþãtor allumii, în faþa Domnului nostru Iisus Hristos.

CONCERT 9

Duminicã, 9 decembrie2012, în organizarea Comu-nitãþii Românilor din Serbia(CRS) ºi SCA „dr. Radu Flo-ra”, Ansamblul Folcloric„Doina Timiºului” din Timi-ºoara a susþinut un concertextraordinar de datini ºiobiceiuri de iarnã în SalaSportivã din Satu Nou.

Oaspeþii a colindat publi-cul numeros prezent la acest

Spectacol extraordinar de datini ºi obiceiuride iarnã la Satu Nou

unui mozaic reprezentativpentru toate zonele Româ-niei. Au fost puse în valoa-re vechile melodii pe calede dispariþie. Repertoriulorchestrei, a interpreþilor ºisoliºtilor instrumentiºti cu-prinde melodii din toatezonele þãrii: de la doina dinBanat la brâul din Munte-nia, de la hora din Moldo-va la învârtita din Transil-

spectacol. Partea coreogra-ficã s-a îmbinat armonios cucea muzicalã, fiind constitu-itã pe acelaºi coordonate ale

vania, care constituie unamplu mozaic, reprezenta-tiv ºi pitoresc al melosuluipopular românesc.

„Doina Timiºului” a luatfiinþã în anul 1959, ansam-blul care reuneºte studenþiide la aproape toate facultã-þile din Centrul Universitardin Timiºoara, ansamblucare s-a fãcut foarte repedecunoscut. Înalta þinutã aspectacolelor prezentate,

autenticitatea cântecelor ºia dansurilor, a tradiþiilor ºicostumelor, aduse pe scenãcu mare artã, au adus în pu-þin timp aceste formaþii unmare renume atât în þarã câtºi în strãinãtate.

Directorul ansambluluieste doamna Anca Corescu,maestrul coreograf MariusUrsu iar conducerea muzica-lã Darian Sicoe.

Cel mai important lucrueste cã spectatorii au fostîncântanþi de spectacol, iarmembrii ansamblului aufost mulþumiþi de gãzduire.

Seara s-a încheiat cu omasã comunã a gazdelor ºioaspeþilor, cântându-secântece tradiþionale româ-neºti, moºtenire identicã abãnãþenilor indiferent decare parte a graniþei trãiesc.

Conducerea AnsambluluiFolcloric „Doina Timiºului”a confirmat cã vor reveni înSerbia oricând vor fi invitaþi,iar CRS în colaborare cu di-ferite instituþii culturale dinRomânia va continua pro-movarea culturii româneºtiîn Serbia.

10 VIZITÃ

Din anul 1990, 1 decem-brie reprezintã Ziua Naþio-nalã a României. Unirea dela 1 decembrie 1918 repre-zintã unul dintre evenimen-tele majore din istoria româ-

Bobocii la Alba Iulia de 1 decembriemeni care purtau la gât tri-colorul românesc.

Manifestãrile au începutde la ora 10.00 când s-audepus coroane la statuia luiMihai Viteazul. Din partea

nilor, adicã unirea Transil-vaniei cu România.

În fiecare an, România seîmbracã în straie de sãrbã-toare pe data de 1 Decem-brie pentru a sãrbãtori ZiuaNaþionalã.

Din Satu Nou, prezenþi laaceastã sãrbãtoare au fost:Stevan Mihailov, IonelBalnojan, Nicoliþã Beca, Vic-tor Mihailov, ValentinBalnojan, AlexandruGligorin, ºi Liviu Stamin,secretarul CRS.

Deºi era o zi mohorâtã,cu ploaie mãruntã, CetateaMarii Uniri era plinã de oa-

Guvernului României, co-roana era depusã deministra învãþãmântului,doamna Ecaterina Andro-nescu, urmatã de reprezen-tanþii primãriei Alba Iulia,urmaþi de mulþii alþi repre-zentanþi.

Erau organizate mai mul-te atracþii pentru turiºti, pre-cum simularea unui conflictîntre daci ºi romani. Schim-bul Gãrzii în cetatea medie-valã de la ora 12.00, careare simbolistica câºtigãriiCetãþii Alba Carolina. Cere-monialul a fost reprezentatde 50 de soldaþi îmbrãcaþi

în costume medievale, com-pusã dintr-un corp de arti-lerie, unul de infanterie ºi unaltul de cavalerie.

Tot de la ora 12.00 înCatedrala Încoronãrii, arhi-episcopul Irineu ºi un soborde preoþi sãvârºeau Dumne-zeiasca Liturghie împreunãcu un numãr mare de evla-vioºi români.

La Alba Iulia în programul

Marea parte dintre cei pre-zenþi la eveniment, nu auratat ocazia de a dansa HoraUnirii în Piaþa Cetãþii.

De la ora 18.00 a urmatun spectacol de lumini,unde s-a defilat cu 94 detorþe, simbolizând 94 de anide la Marea Unire.

Au urmat spectacole înaer liber, seara fiind înche-iatã cu un foc de artificii.

sãrbãtorii Zilei Naþionale aRomâniei, dupã ceremonia-lul schimbãrii Gãrzii Cetãþii,la poarta a III-a prin sincro-nizarea a sute de voluntaria fost realizat un momentde imagine cu 94 steaguritricolore imense.

Moment marcãrii Uniriiare un farmec special la AlbaIulia. Indiferent de vârstã,regiune de provenienþã, oa-menii ºi-au manifestatbucuriA de a fi împreunã deZiua Naþionalã a României.

S. Mihailov

CULTURÃ 11

De la ultimul „raport” alCasei de Culturã, parcã a tre-cut o eternitate! Anul aces-ta am avut record în numã-rul acþiunilor culturale – înmarea parte organizatoriidenpendeþi, dar ºicoorganizatori în colabora-re cu asociaþiile locale. Dejapânã acuma am „contabili-zat” în jur de 70 de acþiuni.De la cele cu caracter com-petiþional, festivale, concer-te... pânã la serate literare,reconstruirea ºi adaptareamuzeului, toaletei, bucãtã-riei de varã... activitãþi aco-perite de proiectele din par-tea Provinciei (4) ºi a Oraºu-lui (6). S-a finalizat ºi pro-iectul cu partenerii din Ti-miºoara. Cel mai mult s-aevidenþat Orchestra de mu-zicã popularã, dirijor Janielªublea care a avut concerteîn Cipru, Kosovo, Raºca, Slo-venia. Primul Ansamblu alsecþiei de dansuri a partici-pat în luna septembrie lafestivalul internaþional dinKranj, Slovenia. Succes re-marcabil au avutcoreografiile din pãrþilenoastre, Banat ºi coreografiaromâneascã. A fost filmatãemisiunea la TV Novi Saddespre instituþia noastrã, cuaccentul pe orchestrã care aobþinut foarte multe premii.Norocul nostru este (primmunca depusã) cã în fiecarean descoperim tinere talen-te. ªi anul acesta dansatorii– secþia copii a cucerit bron-zul în Backa Topola în con-

Activitãþile Casei de Culturã – Toamna 2012

curenþa a peste 380 ansam-bluri din toate localitãþiledin Voivodina. Este un suc-ces remarcabil, dacã se ia înconsiderare cã la acest fes-tival au participat societãþiprecum Paunovic, SonjaMarinkovic, SvetozarMarkovic care sunt mai „bo-gaþi” decât noi prin bugetulpe care îl au asigurat.

În lipsa de spaþiu, nu pu-tem reda cronologic toateactivitãþile realizate, dardesigur cã vom evidenþacele mai remarcabile dintoamna aceasta. Muzeul afost adaptat, ºi aranjat cuajutorul lui Ilie Baba ºi BajaZivkovic. Secretarul provin-cial pentru culturã, dl. MilanMicic dar si responsabilulpentru culturã al Oraºului

Panciova, dl. MilosavUroºevic au avut doar cuvin-te de laudã pentru rezulta-tele obþinute. Plãcut sur-prins de activiºtii ºi activi-tãþile culturale din SatuNou, dl. Micic ne-a vizitatdin nou, în mai puþin de olunã, de data aceasta ca au-torul cãrþii „Aratul bãnã-þean”. Cei prezenþi au pututafla multe despre sârbii dinBanat. Autorul narativ a ex-plicat soarta ºi schimbãrileoamenilor din aceastã regi-une. Texturile au fost cititede actorul Miroslav Zuzic.Cartea a fost prezentatã depublicistul RadovanVlahovic care este ºi direc-torul Centrului Cultural dinNovo Miloºevo.

Cu câteva zile înainte deacest eveniment, teatrul„Vandrokasi” a sãrbãtorit laSatu Nou 30 ani de activita-te. Peste o mie de spectaco-le au fost prezentate deacest teatru în marele cen-tre culturale din Serbia. Aufost depãnate amintiri plã-cute de-a lungul anilor. Esteinteresant faptul, cã toateante-premierele, acest tea-tru a ales sã le þinã la SatuNou (înainte de Belgrad ºiPanciova). Actorilor le repre-zintã o repetiþie generalãînainte de premierã, iar pu-blicul nostru are ocazia dea viziona teatru calitativ

(„Mulþumesc lui Dumnezeucã sunt bãnãþean”, „Jurnalullui Tito”, „Pogoada cufãlincã”, „Jubileul”....)

În decursul anului 2012Clubul Alternativ a fost foar-te activ. S-a editat broºura„Document” pe 180 de pa-gini care reprezintã activita-tea de 10 ani a acestui club.Casa de Culturã a ajutatacest club de a organiza con-certe rock ºi muzicã moder-nã în pe platoul nostru. Înorganizarea comunã s-aurealizat ºi atelierele debenzi desenate, iar prin pro-iectul animaþie pe perete, afost decoratã faþada Casei deCulturã.

De altfel, este imposibilde a descrie într-un text totceea ce am realizat, constru-it, adaptat, organizat ºi par-ticipat în toamna acestuian.

Pânã la sfârºitul anuluiavem unele evenimente im-portante de realizat, concer-tul de la Centru Sava dar ºiprogramul de revelion undene vor fi oaspeþi ansambluldin Slovenia. Ar fi pãcat dea consuma întreagã paginãprin descrieri deoarece opozã valoreazã cât o mie decuvinte. Vã doresc ca anul2013 sã fie mai bun, maisenin ºi cu mai puþine con-flicte!

Sorin Boleanþu

Periodic al românilor din Serbia, editat de SCA Dr. Radu Flora din Satu NouRedactor ºef: Victor Mihailov Redacþia: Victor Mihailov, Mita Omorean, ªtefan Mihailov, Alecsandru Frianþ, Traian

Tarina, Ionel Balnojan, Petru Lazar, Ilie Baba

Concert extraordinar de datini ºi obiceiuride iarnã

foto: Victor Malaimare