TEHNOLOGIA FABRICRII NUTREURILOR COMBINATE

Masterand ing. Lucian IoniGeneraliti

Nutreurile combinate sunt produse industriale obinute din ingrediente combinate astfel nct s satisfac cerineele nutritive ale unei anumite categorii de animale la nivel optim.

Utilizarea nutreurilor combinate n alimentaia animalelor prezint cteva mari avantaje, printre care:

Coninut nutritiv bine echilibrat, ceea ce concuce la realizarea unor performane optime. Prevenirea apariiei unor boli i meninerea n consecin a unei stri de sntate corespunztoare a anmalelor. Ofer avantajul mecanizrii alimentaiei, se reduc cheltuielile cu furajarea , lucru care, corelat cu sporirea produciilor animalelor conduce la creterea eficienei economice a fermelor zootehnice.

Tipuri de nutreuri combinate1. Nutreuri combinate complete. Acestea asigur toate substanele nutritive necesare categoriei de animale pentru care sunt destinate i sunt de mai multe tipuri : prestarter, starter, grower, finisher.2. Nutreuri combinate de completare. Acestea sunt utilizate pentru completarea raiilor de baz la rumegtoare (amestecuri de ferm).3. Concentrate proteino-vitamino-minerale. Acestea sunt alctuite din ingrediente ce intr n alctuirea unui nutre combinat, din care sunt excluse cerealele. Completarea se face cu cereale la nivel de ferm.4. Nutreuri combinate speciale. Acestea sunt reprezentate de substituienii de lapte pentru viei, purcei, miei i premixuri sau supernuclee.5. Nutreuri combinate medicamentate. Acestea reprezint amestecuri furajere ce conin ca aditivi furajeri unul sau mai multe medicamente cunoscute

Materii prime folosite la producerea nutreurilor combinaten structura unei reete de nutre combinat intr urmtoarele categorii de materii prime: Materii prime energetice, reprezentate n principal de cereale, cea mai mare pondere avnd-o porumbul., apoi grul, orzul, ovzul, cerealele avnd i un coninut redus de protein.Alte surse : grsimile, zahrul, melasa, tieii deshidratai etc. Materii prime proteice de origine vegetal. n aceast categorie intr roturile de soia, roturile de floarea soarelui, mazrea. Caracteristica principal a rotului de soia este coninutul mare n protein brut, iar a celui de floarea soarelui un coninut mare n celuloz. Se mai pot folosi i rot de in, de rapi i de germeni de porumb. Se mai pot folosi i tre de gru, dar mai mult n amestecurile pentru rumegtoare. Materii prime proteice de origine animalier. n aceast categorie intr fina de pete, fina de carne, fina de snge, alte finuri animale. n industria nutreurilor combinate se folosete mai mult fina de pete care reprezint componentul proteic cel mai valoros att prin coninutul n aminoacizi, ct i prin echilibrul dintre acetia. Materii prime de origine microorganic. Aici intr drojdiile furajere, care au un mare coninut de protein cu o mare digestibilitate, dar valoare biologic sczut datorit coninutului n aminoacizi cu sulf. Materii prime minerale. Ca surse de macroelemente (Ca, P,Mg,K, NA,Cl,S etc.) se folosesc diferii carbonai, fosfai, sulfai, cloruri etc. Sursele de microelemente (Fe, Cu, Mn, Co, Zn, F, Se) se integreaz n premixul mineralo-vitaminic sau premixul mineral. Premixurile furajere. Acestea sunt amestecuri a dou sau mai multe substane biologic active, integrate pe un suport, amestec care prin valoarea sa nutritiv completeaz raia pn la nivelul necesarului fiecrei specii sau categorii de animale. Premixurile complexe sau zooforturile. Acestea asigur vitaminele, microelementele i uneori antibioticele animalelor pentru care sunt preparate.Etapele tehnologice ale producerii nutreurilor combinate1. Elaborarea recepturii de fabricaie( totalitatea reetelor de nutreuri combinate pentru o anumit perioad de timp lun,trimestru, semestru, an). Aceasta se refer, n general, la:-Cunoaterea cerinelor nutritive pentru fiecare specie i categorie de animale n parte.-Cunoaterea valorilor nutritive ale materiilor prime utilizate pentru fabricarea de nutreuri combinate.-Asigurarea unor interrelaii optime ntre cerinele nutritive ale animalelor i valoarea nutritiv a materiilor prime introduse.-Corelarea cerinelor nutritive ale animalelor cu tehnologiile de ntreinere a animalelor.Dup elaborarea recepturii de fabricaie a reetelor de nutreuri combinate acestea trebuiesc omologate, drept pentru care se recurge la efectuarea unui microtest de obicei n institute de cercetare, apoi un macrotest care reprezint un test n condiii de producie.2. Pregtirea materiilor prime i producerea nutreului combinat.

Fluxul tehnologic pentru producerea nutreurilor combinate este urmtorul:

-Recepia cantitativ i calitativ a materiilor prime

-Condiionarea materiilor prime

-Depozitarea i conservarea unor materii prime.-Mcinarea unor materii prime.-Dozarea i amestecarea materiilor prime.Granularea.-Depozitarea produselor finite.-Livrarea produselor finite.Utilizarea nutreurilor combinateLa bovine i ovine se folosesc nutrteurile combinate de completare. La porci i psri se folosesc nutreuri combinate complete.La porcine, utilizarea nutreurilor combinate se face conform cerinelor nutritive ale animalelor n funcie de scopul urmrit, de vrst, faza de ngrare. De obicei, denumirea nutreurilor combinate arat i faza de cretere i ngrare : prestarter, starter, grower, finisher. Pentru animalele adulte nutreurile combinate complete sunt denumite dup fazele fiziologice : scroafe gestante, scroafe cu purcei, , vieri de reproducie.La psri crescute industrial furajarea se face exclusiv cu nutreuri combinate complete. La psrile pentru ou consum se recomand se recomand ca nutreul s se administreze la discreie i sub form de finuri,i nu de granule deoarece producia de ou este identic n ambele variante, dar granularea crete preul nutreului combinat.Pentru tineretul aviar de nlocuire se recomand nutreul combinat sub form de granule sparte (brizur).

La puii de carne se recomand ca nutreul combinat s fie administrat n prima perioad de cretere sub form de brizur, iar n perioada de finisare numai sub form de granule. Aceasta duce la o bun valorificare, respectiv un indice de conversie ridicat i o reducere important a risipei de nutreuri combinate, comparativ cu nutreul administrat sub form de finuri.Fabricarea nutreurilor combinate

Nutreul combinat este un tip de mncare pentru animale, produs prin amestecarea mai multor materii prime vegetale (e.g. cereale), premixuri i aditivi. Amestecurile furajere sunt realizate conform nevoilor nutriionale ale fiecrui animal i se gsesc sub form de pudr, granule (pelei) saufirimituri.

Etape

Multe fabrici de nutreuri (FNC-uri) sunt concepute pentru un anumit tip de produs(e.g., pentru porci, pentru peti), dar pot fi proiectate buctrii furajere care s lucreze cu o gam larg de reete. Indiferent de tipul fabricii, etapele de producie sunt aceleai:

1. Primire

2. Mcinare

3. Dozare

4. Amestecare

5. Peletizare

6. Rcire

7. Cernere

8. Ambalare

Primirea

Pentru fabricarea nutreurilor se folosesc ingrediente primite n saci sau vrac. n saci sunt pstrate materiile prime folosite n cantiti mici.

n cazul cantitilor mari, ingredientele sunt depozitate n silozuri.Tipul celulei se alege n funcie de produs i de durata depozitrii. ntr-un sistem complex pot fi gsite silozuri cu fund plat pentru stocare pe termen lung i silozuri cu fund conic pentru asigurarea ncrcrii FNC-ului cu cereale. Pentru materialele abrazive sau corozive pot fi utilizate silozuri din fibr de sticl sau celule cu perei din oel inoxidabil.

Toate tipurile de produse sunt supuse unui proces deeliminare a corpurilor strine.Principalele operaiuni din faza de curare sunt asemntoare cu cele desfurate ntr-un sistem de stocare a cerealelor: desprfuirea, nlturarea elementelor metalice (e.g., buci de srm, uruburi), a bucilor de pmnt i a resturilor vegetale. Totui, n cazul unei fabrici de nutreuri, procesul are un grad mult mai mare de complexitate. Pe de o parte, echipamentele sunt mult mai precise deoarece produsul care urmeaz a fi procesat trebuie s respecte criterii stricte de calitate. Pe de alt parte, sunt necesare linii de recepie pentru fiecare tip de material folosit, e.g., produse granulare, cereale, finuri.

Pe lng curare, n aceast etap se realizeaz i cntrirea produsului. Aceast operaiune se efectueaz n general automat, prin intermediul unui cntar de flux.

Mcinarea

Mcinarea ingredientelor crete digestia, uureaz amestecarea i granularea, iar n unele cazuri sporete densitatea.Prin acest proces, boabele de produs primar sunt frmiate ntr-o moar pentru a obine fina. Factorii determinani pentru calitatea finii rezultate sunt omogenitatea i temperatura la care ajunge produsul n timpul mcinrii. n funcie de ingrediente i reete, procesul de mcinare poate fi separat n cteva faze i pot fi utilizate diverse tipuri de echipamente.

Mcinarea se realizeazcu echipamente care acioneaz asupra produsului n trei feluri: lovire, uzura i tiere. Pentru cereale, cele mai folosite sunt morile cu ciocane. Acestea sunt aparate de mcinare pe baz de impact n care produsul este spart prin lovirea cu nite bare metalice numite ciocane sau ciocnele. Alte dispozitive utilizate uzual sunt morile cu role, n care boabele sunt presate ntre dou roi zimate. n cazurile produselor finite de nalt calitate (e.g., mncare pentru animale tinere sau peti) pot fi folosite mcintoare cu lame care lucreaz la temperaturi sczute.

n unele situaii este dificil ca un produs s fie mcinat complet ntr-o singur moar. De aceea, se pot lega n serie cteva echipamente de mcinare cu proprieti de lucru diferite (e.g., temperatura, tipul mcinrii, dimensiunea particulelor rezultate).

Dozarea

Dup curare i mcinare, materiile prime sunt introduse n recipiente care asigur o zon tampon nainte de introducerea n amestector. Transferul din aceste recipiente n amestector se poate face n arj (lot) sau continuu i este controlat n totalitate electronic. Pe lng modul de lucru, aspectul cel mai important este precizia cu care se face proporionarea produselor.

Amestecarea

Echipamentele de amestecare sunt legate la sistemul de dozare i funcioneaz pe loturi. Amestecarea este un proces care dureaz cteva minute n cazul celor mai multe reete. Materialele care intr n contact cu produsul au ocalitate ridicat pentru a putea fi curate repede i pentru a reduce riscul de contaminare dintre loturi.

II. Principalele nutreturi utilizate in hrana bovinelorPot fi impartite in urmatoarele grupe :

Nutreturi fibroase (finuri, coceni, paie, etc) Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria de morarit) Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si borhoturi) Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri)Nutreturi fibroaseFinurilecare se utilizeaza in hrana taurinelor sint:

fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)

finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)

fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)

finuri naturale ( de lunca, deal, munte)

fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)

Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Finurile se administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.

Grosiereaceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o digestibilitate mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa, borhoturi, uree, etc). Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 3-5 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb.

Nutreturi concentratePorumbuleste cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind 8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala, in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor combinate, unde participa in urmatoarele proportii:

40-60% la vacile gestante si lactante

30-40% la tineretul pentru reproductie

65-85% la animalele pentru ingrasat

Porumbulse administreaza sub diferite forme:

boabe macinatepentru virsta 0-6 luni;

porumb stiuletemacinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;

porumb silozrecoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. Pentru ridicarea continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De asemeni, o alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg uree+0,28 kg sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton , dupa care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei fermentatii de calitate;

cocenii de porumbadministrati fara nici o pregatire in hrana animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%.

Pentru a le mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi.

In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel: o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile de 1m/1m/1,5m, se umple cu aproximativ:

100 kg strujeni tocati (sisca);

30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare);

daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a furajului.

Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic (miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de tip butilic care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa 2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca valoare nutritiva acesta inlocuind porumbul siloz.

In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau porumb siloz:

pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).

la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret, dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si greutate).

Orzul si ovazulsint consumate cu placere de catre animale, imbunatatind ratia cu extracte azotate, proteina bruta, grasime si aminoacizi esentiali. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.

Taritele de griusint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii bogati in amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 10-25% din amestecul de concentrat.

Srotul de floarea soarelui,datorita continutului ridicat de proteina, este una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intr-un procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.

Soiase situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.

Nutreturi suculenteNutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )Melasacontine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind bogata in potasiu, zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se foloseste diluata in proprotie de 2%.

Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer)sunt fructe suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 10-15 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul murat.

Aditivi furajeriSubstante aditionale de origine mineralaClorura de sodiu (sarea de bucatarie)macinata, in proportie de pina la 1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma de bulgari in iesle pentru lins.

Creta furajeracu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.

Fosfati furajerisub forma de

fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu

fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu

fosfat tricalcic 19,97% fosfor si 38,76% calciu

Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcic

Faina de oaseprovine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic.

Substante aditionale de uz furajerCunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice, hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in cantitati mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.