Imaginea s@pt@m$nii

Costurile economice

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Progresul nu înseamn@ameliorarea a ceea ce afost, ci mersul înainte c@treceea ce va fi.”

H.D. Djübran

c my b

c my b

Primul trimestru al acestui an a venit cu o con-firmare statistic@ a realit@]ii. Cre}terea econo-mic@ a primelor trei luni este 6 la sut@. O cifr@onorabil@ dup@ cele 6,9& din trimestrul întâi alanului trecut. Nu cifrele vreau s@ le discut, ciunele mult mai calde, mult mai fierbin]i care auleg@tur@ cu banii care ies, dar }i care nu ies lasuprafa]@. Aceste }ase procente de cre}tere aufost trase în sus de dou@ motoare de cre}tere.Unul turbo }i unul diesel. Cel diesel e de toat@încrederea }i reprezint@ produc]ia industrial@.Cre}terea de 7,7& pentru industrie e un mic re-cord trimestrial, iar aceast@ reu}it@, sau ce seascunde în spatele ei, merita o discu]ie sepa-rat@. Dar cel@lalt motor e cu adev@rat deosebit.Construc]iile! Au avut o cre}tere spectaculoas@de peste 30& fa]@ de trimestrul I al anului tre-cut. În medie, cre}terea este 21& fa]@ de totanul trecut, ceea ce exprima clar, }i statistic, orealitate evident@. Construc]iile au devenit o pre-ocupare cotidian@ pentru to]i, iar aceast@ efuzi-une cotidian@ se exprima, deocamdat@, mai alesprin construc]ii individuale de locuin]e }i princâteva ansambluri reziden]iale. Preocuparea pen-tru aceste achizi]ii }i aceast@ accesivitate esteuna evident@. Ar mai fi de remarcat un fapt caretine de “tradi]ia” acestei activit@]i: munca la ne-gru. Orice activitate din construc]ii are, fiscalvorbind, doar o mic@ parte la suprafa]@.

continuare ^n pagina 7

- semnifica]ii ale “Zilei Mediului” -

„…Debutul secolului XIX a promovat cu-vântul «turism». Prima sa apari]ie s-a v@-dit spre 1800, în limba englez@, apoi s-a r@s-pândit în Germania… Odat@ cu volumul luiStendhal, «Memoriile unui turist», ap@rutîn 1838, s-a ivit }i cuvântul «turist», acelacare face turism, înconjoar@, str@bate, pen-tru pl@cerea de a vedea lucruri noi, regiu-ni, state, chiar globul ca atare. Dar, numai

pe m@sura dezvolt@rii c@ilor ferate }i a nave-lor cu aburi, pe m@sura stabilirii unei re]elede comunica]ii }i crearea, prin consecin]@,a agen]iilor de voiaj, a ap@rut turismul orga-nizat }i «clasa turist», clas@ medie de c@l@-tori situat@ între «p@tura bogat@ superioar@}i sutele de milioane de muncitori }i ]@rani»”.

Istorie economic@

Banii din construc]ii,primii pa}i

spre suprafa]@

- din debuturile turismului modern -

nr. 119 anul 3 vineri, 8 iunie 2007 0,50 RON

Drumuri de basm prin Delta Dun@rii

Dan SUCIU

pag. 6

… Luna trecut@, mai precis joi, 17 mai a.c., Paul Wolfowitz, pre}edintele celeimai mari }i mai temute institu]ii financiare a lumii, Banca Mondial@, ie}eapentru ultima oar@ pe u}a somptuosului edificiu din strada 19, Washington,DC. Va fi trecut prin uria}ul }i str@lucitorul hol, dominat de ambi]ioasa deviz@care domin@ emblematic existen]a BM – „Visul nostru este o lume f@r@s@r@cie”. Va fi privit vizavi, cu nostalgie, un alt monument al speran]ei demai bine a omenirii – sediul Fondului Monetar Interna]ional. }i se va fi între-bat, cu siguran]@, la fel ca predecesorii s@i, în ce m@sur@ mandatul s@u,prea devreme }i prea abrupt întrerupt, a sprijinit afirmarea menirii ini]ial ge-neroase a celor dou@ forumuri planetare: unul consacrat eradic@rii s@r@ciei,cel@lalt men]inerii stabilit@]ii globale. Cam pe la aceea}i vreme, sute deadversari declara]i ai globaliz@rii î}i cump@rau bilete de tren cu destina]iaRostock, ora}ul care g@zduie}te reuniunea la vârf G8, unde }efii celor maipotente state ale lumii, la ad@postul gardurilor de protec]ie }i a unei armatede poli]i}ti, menite s@ ]in@ cât mai departe mul]imea de exaspera]i, caut@solu]ii reale }i durabile pentru o nou@ ordine mondial@, pentru eradicareas@r@ciei globale, a bolilor f@r@ leac, a supraînc@lzirii planetei }.a.m.d.…Nu }tiu ce r@spuns a aflat Paul Wolfowitz pentru toate nedumeririle sale,dar cu siguran]@ mo}tenirea pe care o las@ înlocuitorului s@u la comand@,Robert Zoellick, nu este una de invidiat. Pentru c@ nu e deloc de glum@când exper]ii BM }i FMI în}i}i recunosc c@ problema s@r@ciei se globalizeaz@,de vreme ce 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume î}i duc traiul cu maipu]in de un dolar pe zi, sau când circa 3 miliarde de oameni – aproapejum@tate din popula]ia Globului – tr@iesc cu mai pu]in de doi dolari pe zi!Concluzia la care subscriu tot mai mul]i observatori ai vie]ii interna]ionaleeste c@, la jum@tate de veac de la fondarea lor, Fondul Monetar Interna]ional}i, al@turi de el, Banca Mondial@, nu }i-au îndeplinit misiunea.Crizele economice care au zguduit lumea în ultimul sfert de veac au fostîn mod cert mai dese }i mai profunde. Dup@ unele aprecieri, aproape 100de ]@ri s-au confruntat cu grave situa]ii de criz@ în acest r@stimp, iar fon-durile }i programele FMI nu numai c@ nu au reu}it s@ stabilizeze situa]ia,dar de multe ori au înr@ut@]it-o, mai ales în dauna celor s@raci. Programelede ajustare structural@ nu au generat o cre}tere sus]inut@ nici chiar în ]@rilecare au acceptat necondi]ionat restric]iile impuse de institu]iile financiaremondiale. În multe cazuri, austeritatea exagerat@ a în@bu}it cre}terea eco-nomic@, iar gre}elile comise în privin]a ordinii }i ritmului de înf@ptuire areformelor au dus la cre}terea }omajului }i a s@r@ciei.

continuare ^n pagina 2

De la venirea într-o localitate sau alta, se expediau,î n cele patru col] uri ale lum ii, c@ r] i po} tale ilustrate.

O „lume” se afla pe cale s@ „se nasc@”

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Turism

pag. 6

Iulia Nagy

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

Cine achit@ nota de plat@ atranzi]iei }i globaliz@rii?

Emil DAVID

La sfâr}itul s@pt@mânii trecute, în 2-3 iunie2007, a avut loc lansarea oficial@ a proiectuluieuropean al organiza]iei Naturfreunde Interna-tional (Prietenii Naturii Interna]ional), în coope-rare cu organiza]ia Prietenii Naturii România }ial]i parteneri „Delta-Dun@rii: Peisajul Anului2007-2009”. Acest proiect, demarat în 1989,prevede ca, din doi în doi ani, pre}edin]ii celor23 de asocia]ii membre ale Naturfreunde In-ternational (NFI) s@ desemneze, ca peisaj alanului, „o regiune transfrontalier@, valoroas@ dinpunct de vedere ecologic”, dup@ cum afirm@Herbert Brückner, pre}edintele NFI. Obiectivulgeneral al acestui demers îl constituie creareaunor premise care s@ permit@ ini]ierea unorprograme de dezvoltare regional@ durabil@ înaceste zone.

drd. C@t@lin NICOLESCU

Ev a lua rea fra ud ei î n Româ nia

Speciali}tii în domeniu apreciaz@ c@ }i în România se reg@sescaproape toate formele de activit@]i frauduloase în domeniul afa-cerilor, pornind de la activit@]ile frauduloase de falsificare a m@r-furilor, ob]inerea frauduloas@ sau denaturat@ a fondurilor, ilega-lit@]i fiscale, vamale, bursiere }i bancare pân@ la fraude în detri-mentul creditorilor. Exper]ii români consider@ c@ fenomenul criminalit@]ii afacerilor s-aridentifica cu no]iunile de criminalitate a “gulerelor albe”, respec-tiv economico-financiar@ (economic@). Acestea intr@ în sfera criminalit@]ii în afaceri, numai dac@ au cau-zat un prejudiciu important }i au fost s@vâr}ite de oameni deafaceri în timpul exercit@rii func]iilor.În ultimii ani, s-a înregistrat o cre}tere a frecven]ei infrac]iunilor deacest gen, fiind de aproape }ase ori mai mare decât în anul 1989.Frauda economico-financiar@ reprezint@ o activitate frauduloas@,specializat@, ingenioas@, organizat@, non-violent@ în esen]a sa,având un impact economic foarte important.Studiind criminalitatea economic@ (frauda în afaceri) în România,I.G.P. a elaborat un studiu de specialitate în care eviden]ia exis-ten]a a trei etape în evolu]ia acestui fenomen.

Frauda la nivel european }i înRomânia (II)

continuare ^n pagina 2

Delta-Dun@rii: Peisajul anului 2007-2009

„Via]a între fluviu }i mare”

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

pag. 3

continuare ^n paginile 4-5

Adrian [@ran Moro}an

INTEGRARE GLOBALIZARE FRAUDE VINERI 8 IUNIE 20072

urma re d in p a g ina 1În cazul concret, al tranzi]iei fostelorstate comuniste la economia de pia]@,FMI s-a erijat, înc@ din start, în de]i-n@torul „re]etelor-minune”, promi]ândne}tiutorilor naivi un proces de ame-liorare linear, f@r@ zguduiri }i sur-prize, un sistem economic care le vaaduce o prosperitate f@r@ precedent.Rezultatul l-am sim]it cu to]ii pe pie-lea noastr@: o tranzi]ie lipsit@ de ori-zont }i speran]@, prin care am orbe-c@it dou@ decenii, în c@utarea a totfelul de lumini]e de la cap@tul tunelu-lui, o economie de pia]@ }i un capi-talism „s@lbatec” care, în unele pri-vin]e, s-au dovedit a fi chiar mai reledecât prorociser@ la vremea lor lide-rii comuni}ti. Joseph Stiglitz, aflat }iel o vreme la pupitrul de comand@al B@ncii Mondiale, nu ezit@ ast@zi s@sublinieze contrastul dramatic dintreprocesul tranzi]iei din Rusia, derulatsub atenta supraveghere a institu]iiloreconomice interna]ionale, }i cel care

are loc în China, dup@ concep]ia auto-rit@]ilor locale. Dup@ ce s-a tras linia,s-a constatat c@, în condi]iile în care, în1990, produsul intern brut al Chineireprezenta 60 la sut@ din cel al Ru-siei, la sfâr}itul deceniului, situa]ia seinversase. În timp ce Rusia a fostmartora unei cre}teri f@r@ precedenta s@r@ciei, China a fost beneficiaraunei sc@deri f@r@ precedent a aces-teia. S@ ne mai mire faptul c@, într-un târziu, multe din ]@rile ex-comu-niste aflate în tranzi]ie au denun]atunilateral acordurile de asisten]@financiar@ încheiate cu BM }i FMI?Politicile Fondului Monetar Interna-]ional, bazate în parte pe ipoteza în-vechit@ c@ pie]ele pot func]iona sin-gure, în mod eficient, nu au permisinterven]ia statului pe pia]@, atuncicând aceasta se impunea, lucru carepoate contribui la orientarea cre}teriieconomice în direc]ia cea bun@ }i laîmbun@t@]irea vie]ii t ut uror. A fostnevoie de ani mul]i de e}ecuri }isuferin]e, pân@ s@ se treac@ de la„principiul condi]ion@rii”, la „principi-ul selectivit@]ii”, acceptându-se ideea

c@ politicile }i strategiile de dezvol-tare treb uie adaptate la situa]ia fie-c@rei ]@ri în parte. {i a}a s-a ajuns,poate prea târziu pentru unii, la con-cluzia c@, într-o tranzi]ie, „]ara trebuies@ stea pe locul }oferului”, iar BancaMondial@ ar trebui s@ cedeze con-trolul suveran. … Paul Wolfowitz a p@r@sit, de curând,fotoliul preziden]ial al B@ncii Mon-diale, înso]it de regretele pre}edinteluiamerican George W.Bush }i, ca o pa-lid@ consolare, de reprezentanta sexu-lui frumos care i-a n@ruit cariera.Este înc@ o dovad@ c@, de la BM laFMI, pleac@ fiecare cu ce poate. Ceimai mul]i }i mai ghinioni}ti – cu sa-cul plin de promisiuni f@r@ acoperire.R@mâne în sarcina celor care au pre-luat }tafeta s@ recâ}tige încrederea,s@ reconstruiasc@ credibilitatea }i s@repare rela]iile încordate din interiorulBM, dar }i pe acelea cu ]@rile mem-bre ale institu]iei financiare. S@ de-monstreze viabilitatea noii formulemagice pe care o propun Planetei:„Responsabilitate }i apreciere în func]iede rezultate”.

Emil DAVI D

Cine achit@ nota de plat@ a tranzi]iei }i globaliz@rii?

urmare di n pagi na 1- prima etap@, numit@ “ermetic@”, carac-teristic@ grupurilor care s-au consti-tuit pe criterii etnice }i profesionale; - etapa de deschidere a grupurilor în carese realizeaz@ absorb]ia în interiorul aces-tor grupuri a speciali}tilor din dome-niul comercial, administrativ, financiar(exper]i, juri}ti, func]ionari bancari). - etapa de interna]ionalizare, care se ma-nifest@ printr-un parteneriat de aface-ri între grupurile conduc@toare, pentrua-}i asigura suprema]ia în afaceri. În ]ara noastr@, cele mai reprezenta-tive grupuri care ac]ioneaz@ sunt: ma-

fia chinezeasc@, ]ig@neasc@, turc@, arab@,ucrainean@ }i moldoveneasc@.Chinezii stabili]i în România sunt ex-per]i în contraband@ }i evaziuni fis-cale, turcii sunt specializa]i în contra-band@, contrafaceri }i evaziuni fiscale.Arabii fac trafic cu alcool, ]ig@ri }i va-lut@, iar ucrainenii sunt speciali}ti înac]iuni de tip “Raket”. Contrafacerea m@rfurilor este una dinformele de criminalitate economic@ carese manifest@ ca un fenomen acut pepia]a româneasc@, fenomen complex}i evolutiv, reprezentând o amenin-]are pentru economiile tuturor na]iu-nilor. Situa]ia contrafacerilor din Ro-mânia situeaz@ ]ara noastr@ pe loculII, în regiunea Europei Centrale }i de

Est, dup@ Ucraina.Speciali}tii Uniunii Generale a Indus-tria}ilor din România - UGIR au reali-zat un studiu }i au ajuns la concluziac@, zilnic, în ]ara noastr@ intr@, prinvam@, m@rfuri contraf@cute în valoarede 185 miliarde lei.Dintre principalele m@rfuri eviden]iateîn studiu fac parte: m@rfuri textile (cio-rapi - dresuri, confec]ii, îmbr@c@mintejeans), bunuri de uz casnic, alimente}.a. Acestea sunt înregistrate la pre-]uri derizorii }i prezint@ implica]ii so-ciale }i economice importante. Pentrustoparea acestui fenomen complex cepermite p@trunderea m@rfurilor falsifi-cate prin punctele vamale s-a înfiin]at“Societatea Certind”, cu scopul de a

realiza un control real, cert al m@r-furilor în vam@. Practica contrafacerii prezint@ multi-ple implica]ii juridice, sociale }i eco-nomice. Se avanseaz@ de c@tre mass-media ideea c@ un procent de 80&dintre principalele companii interna-]ionale sunt afectate de aceste prac-tici }i sunt nevoite s@ cheltuiasc@ su-me mari pentru a lupta împotrivaacestui flagel.Efectele negative ale contrafacerii semanifest@ asupra economiei mondialeprin deregl@ri în sfera comer]ului }idenatur@ri ale regulilor comerciale. În România anilor 2002, evaziunea fis-cal@ a atins cote îngrijor@toare. Frau-dele }i evaziunea fiscal@ au ajuns s@afecteze destul de grav economia na-]ional@. Al@turi de aceasta exist@ }icazuri de evaziune fiscal@ neprobat@(un procent de 30&), a c@rei exis-ten]@ se cunoa}te, neexistând sufi-ciente probe incriminatorii pentru ase trece la eradicarea ei, afectându-se astfel bugetul na]ional. Conform mai multor evalu@ri, econo-mia subteran@ a ajuns, în România,la cele mai ridicate cote, apreciindu-se un echivalent de 50& din P.I.B.. {eful Unit@]ii de Lupt@ împotriva Cri-mei Organizate a ar@tat c@ se impunecu necesitate ini]ierea sau modifica-rea unor legi cum ar fi: Legea pri-vind protec]ia martorilor, Legea pri-vind statutul cet@]eanului str@in, pre-cum }i îmbun@t@]irea Legii 31, a so-ciet@]ilor comerciale, prin care s@ sestabileasc@ cerin]e minime de fiin]are}i de derulare a unor opera]iuni eco-nomice. S-a ar@tat c@, din cele 700.000de societ@]i comerciale, 30& sunt firmecare nu au capitalul social complet,3.000 sunt firme fantom@, circa 9.000sunt “firme cascad@” iar 5& (adic@35.000) sunt “firme în adormire”. De asemenea, exist@ multe firme carenu }i-au depus bilan]ul financiar. În ultimii ani, au fost constatate de c@-tre organele abilitate numeroase fraude,abateri grave }i nereguli în activitateaeconomic@ din România. Pentru înl@-turarea, dar mai ales prevenirea aces-tora, se impune înt@rirea controluluiguvernamental }i parlamentar realizat

de Curtea de Conturi, Ministerul Fi-nan]elor }i BNR. Introducerea pl@]ilor prin carduri, înRomânia, a condus inevitabil la apa-ri]ia tentativelor de fraudare a aces-tora. Imediat dup@ introducerea lor,fraudele au luat o amploare mare,astfel numai în trimestrul al doilea alanului 2000 s-au înregistrat prejudiciide peste o jum@tate de milion de do-lari. Pentru evitarea includerii ]@riinoastre ca fiind o zon@ de “riscmaxim”, s-a înfiin]at Forumul RomânAntifraud@ (FRAF), în scopul limit@riifraudelor }i elabor@rii unui proiectlegislativ care s@ prevad@ sanc]iunisevere pentru astfel de infrac]iuni.Înfiin]area FRAF a condus la sc@de-rea num@rului de fraude într-un ande 20 ori, situându-se în prezent submedia european@. Aceasta a fost po-sibil prin crearea unor baze de datecare s@ cuprind@ firmele suspectesau frauduloase }i verificarea comer-cian]ilor la aceast@ baz@ de date. În România, institu]ionalizarea lupteiîmpotriva oric@rei forme de fraud@ vaconduce, în viitor, la sc@derea aces-teia, influen]ând în sensul reduceriieconomia subteran@.

Concluz i i :1. Fraudele grave afecteaz@ 43& din-tre principalele companii europene.2. În Marea Britanie }i Germania, 70&dintre marile firme au fost afectatede criminalitatea economic@. 3. Infrac]iunile comise cu ajutorul cal-culatorului vor reprezenta în viitor celmai grav pericol în domeniul fraudelor.4. Rata fraudelor este mai ridicat@ înEuropa Occidental@, decât în EuropaCentral@. 5. Frauda se întâlne}te în România subtoate formele ei, având implica]ii eco-nomice, sociale }i juridice negative. 6. Adoptarea unor m@suri pentru com-baterea fraudei - prin înfiin]area So-ciet@]ii Certind, a Forumului RomânAnti Fraud@, a unor baze de date cufirme suspecte sau frauduloase }i veri-ficarea noilor parteneri de afaceri laaceste baze de date - trebuie comple-tat@ cu alte m@suri, în vederea sto-p@rii acestui fenomen.

Frauda la nivel european }i în România (II)drd. C@t@lin NICOLESCU

Palatul Justi]iei, Bucure}ti

Sediul Bancii Mondiale

VINERI 8 IUNIE 2007 3MEDIU

Dezvoltarea durabil@ trebuie s@ devi-n@ conceptul }i obiectivul dominant,explicit asumat, în activitatea }i or-ganizarea societ@]ii omene}ti. În acestcontext, conceptul dezvolt@rii durabilepoate fi caracterizat succint astfel:l Prezint@ un grad ridicat de genera-litate }i cuprindere a fenomenelorl Are o valabilitate universal@, care-lface s@ poat@ fi adaptat }i adoptat înorice col] al lumiil Este un concept generos, prin faptulc@ ofer@ }anse egale de evolu]ie tu-turor componentelor mediuluil Este constructiv, deoarece îndeam-n@ la ac]iune, condamn@ resemnarea}i consider@ c@ restric]iile au o justi-ficare temeinic@l Este unificator, deoarece propuneun principiu ce transcende interesele lo-cale, na]ionale, sociale sau individuale.Conceptul dezvolt@rii durabile este unulfluid, care consider@m c@ va evoluaîn timp. Principiile majore care îl carac-terizeaz@ sunt urm@toarele:n Preocuparea pentru echitate }i corec-titudine între ]@ri }i între genera]iin Viziunea de lung@ durat@ asupra dez-volt@riin Gândirea sistemic@ - interconexiuneaîntre mediu, economie }i societatePân@ în prezent, am asistat la situa]iiîn care, chiar dac@ s-au înregistrat cre}-teri ale productivit@]ii }i implicit alebun@st@rii (pe baza modelului de dez-voltare tehnologic@ }i economic@ adop-tat), societatea a pl@tit, în paralel, un

pre] reprezentat prin:

v continua degradare a mediului efecte sociale negative, în special înmarile aglomer@ri urbane v exploatarea ira]ional@ }i inadecvat@a resurselor }i materiilor prime, urm@-rindu-se înregistrarea unei eficien]eeconomice maxime. Sinteza acestei atitudini se traduceprintr-o imagine catastrofic@ a uneirealit@]i care înseamn@: cre}terea alar-mant@ a popula]iei globului, sec@tui-rea resurselor naturale, poluarea, to-pirea ghe]arilor }i declan}area înc@l-zirii globale a climei, distrugerea stra-tului de ozon, cre}terea cazurilor decancer al pielii etc. Toate acestea suntsocotite produse secundare, care înso-]esc capitalismul, în tentativa lui dea genera mereu cre}tere economic@.Re]inând faptul c@ unele dintre acesteprobleme s-au dovedit reale, iar altelenu, facem precizarea c@ ne intere-seaz@ aici amplitudinea }i gravitatealor numai din perspectiva în care elear putea pune în discu]ie viitoruldezvolt@rii. „Dac@, prin multitudinearesurselor naturale, în]elegem energiaextern@ disponibil@ omului, necesar@desf@}ur@rii tuturor ac]iunilor umane,atunci problema resurselor naturalenu este una a rarit@]ii de natur@ in-trinsec@. Strict dintr-un punct de ve-dere fizico-chimic, resursele naturalereprezint@ unul }i acela}i lucru cuoferta total@ de materie }i energie,ceea ce înseamn@ c@, din punct devedere tehnic, aceast@ ofert@ poate fiapreciat@ ca fiind finit@. Îns@, ade-v@rata problem@ a resurselor naturaleeste mai degrab@ una de utilizare,accesibilitate }i economisire”, sus]inunii autori români. Prin acordarea acestui titlu de „Peisaj alAnului”, se dore}te ca Delta-Dun@rii,una dintre cele mai interesante, dartotodat@, vulnerabile zone naturaleeuropene, s@ fie adus@ în prim-plan,

în aten]ia public@. Sub acest aspect,proiectul demareaz@ la un momentoptim, în care ]ara noastr@ a devenitstat membru al Uniunii Europene, iarSibiul este Capitala Cultural@ Euro-pean@, ceea ce poate determina impor-tante efecte de sinergie. Delta Dun@-rii, un paradis natural, se întinde lav@rsarea Dun@rii în Marea Neagr@,acolo unde fluviul î}i încheie lunga

c@l@torie de 2 860 km , de la izvoruls@u din Mun]ii P@durea Neagr@ dinGermania. Secole de-a rândul, supra-fa]a Deltei s-a extins datorit@ mâluluiadus de fluviu, formându-se astfel ore]ea de canale, de lacuri, de insuleacoperite cu stuf, de p@duri tropicale,de p@}uni }i de dune de nisip careacum acoper@ o suprafa]@ de aproape5 640 km2 . Acest t@râm al apelorad@poste}te peste trei sute de speciide p@s@ri }i nenum@rate specii depe}ti, de la sturioni la crapi }i bibani,în timp ce varietatea de 1.150 despecii de plante cuprinde de la lianeîmpletite pe trunchiurile copacilor, înp@durile de stejar, pân@ la nuferi. Nue, deci, de mirare c@ UNES CO a de-semnat Del ta Dunari i ca f i i nd o "Re-zerva] ie a B iosferei ".Diversitatea ecologic@ nu este singu-ra bog@]ie a acestei regiuni. Datorit@statutului s@u tranzitoriu între fluviu}i mare, a fost din vechime locul destabilire, de tranzit }i de refugiu al di-feritelor popoare. Cu toate c@ densi-tatea popula]iei este mic@ (un lo-cuitor la 30 de hectare), cei 15.000

de locuitori provin din aproape 20 deculturi diferite }i tr@iesc aici înarmonie. Majoritatea lor sunt lipoveni(originari din Rusia), ucrainieni (cu-noscu]i drept haholi), români, darexist@ }i turci, italieni, greci, aromâni. Astfel de programe includ proiectepe termen lung, precum }i activit@]i}i m@suri culturale }i turistice con-crete. Peisajul anului este astfel con-ceput încât s@ conduc@ la- promovarea regiunii în Europa, dar}i viceversa, a Europei în regiune- crearea unui dialog transna]ional cupopula]ia }i ceilal]i factori deciden]i- crearea capacit@]ii }i l@rgirea parti-cip@rii în cadrul procesului decizional- facilitarea implic@rii active în chestiu-nile regionale- promovarea unor ini]iative viitoareprivind dezvoltarea durabil@, împre-un@ cu popula]ia local@- îmbun@t@]irea condi]iilor de trai }ip@strarea identit@]ii culturale locale- lansarea unor proiecte ce vor aveaun impact }i dup@ cei doi ani de de-rulare a proiectului propriu-zis.

( va urma)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

„Via]a între fluviu }i mare”

Delta-Dun@rii: Peisajul anului 2007-2009

Regi uni desemnate “ Pei saj ul anul ui ” :

2005/06 Regiunea Jura (CH, F)2003/04 Regiunea Lubuska /Lebus (PL, D)2001/02 Vechea Flamandia - The old Flanders (B, F, NL)1999/2000 P@durea Boemiei (A, CZ, D)1997/98 Râul Maas (B, F, NL)1995/96 Alpii (concentrat@ asupra 2 regiuni model; A, CH,

D, F, I, SLO, FL)1993/94 Delta râului Oder (D, PL)1991/92 Eifel-Ardennes (B, D, F, Lux)1990 Lacul Neusiedel (A, H)1989 Lacul Constance (A, Ch, D)

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 8 IUNIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

- din debuturile- din debuturile

urmare di n pagi na 1A}a începe examinarea ivirii turismuluimodern, un prestigios cercet@tor german,Winfried Löschburg, autorul „Marii c@r]ia c@l@toriilor”, o veritabil@ istorie a voia-jelor }i progresului acestora, EdituraLeipzig, 1978, lucrare tradus@ în limbafrancez@ de Madeleine Maléfant, EdituraSiloé, Paris, 1979. Preluând mai multeinforma]ii, astfel, dar cercetând }i alte vo-lume, inclusiv frumoasa carte a cercet@-torilor români, Al.Cebuc }i C.Mocanu,„Din istoria transporturilor de c@l@toriîn România”, Editura {tiin]ific@, Bucu-re}ti, 1967, s@ urm@rim, dar, cum s-adezvoltat aceast@ atât de frumoas@ }i deutil@ activitate care a fost }i este turismul.…Un tâmplar }i un predicator ambu-lant englez, Thomas Cook, a fost, f@r@îndoial@, primul dintre cei care au re-cunoscut posibilit@]ile pe care le ofereaacest „non venit”, drumul de fier, }i apus pe picioare „c@l@toriile colective”.Pe linia ferat@ Derby-Rugby, el a orga-nizat o c@l@torie special@ cu tarif redus– un }iling de persoan@ – }i, la 5 iulie1841, a transportat 570 de persoane dela Leicester la Loughborough, dus-în-tors, în pre] intrând o vizionare a locui-torilor respective }i un ceai. Cu acestvoiaj, putem afirma c@ începe istoriaturismului modern }i activitatea profe-sional@ a agen]iilor de voiaj. Fapt curiosîns@, dar }i cu anumite semnifica]ii înperspectiv@, la originea voiajului colec-tiv s-a aflat o campanie anti-alcoolic@.

În fapt, participan]ii c@l@toriei erau absti-nen]i, ei au organizat pe parcurs }i o maremanifesta]ie împotriva b@uturii, alcoolu-lui }i a proastei folosiri a acestuia…Debutul turismului ca atare, relativorganizat, a avut loc, îns@, cu multînainte în timp, activitatea respectiv@ilustrând, apoi, istoria lung@ }i bo-gat@ a c@l@toriilor }i a micilor voia-je… Se }tie c@, înc@ de la sfâr}itulevului mediu, agen]ii de c@l@toriiprocurau pelerinilor care mergeau laIerusalim, înnopt@ri la Vene]ia, ex-cursii în împrejurimile ora}ului, pre-cum }i aranjamente pentru travers@ricolective cu nave. Se vindeau }i uneleghiduri de voiaj, dar }i ve}minte depelerin. Sunt m@rturii ale celor ce vi-zitau Italia, dup@ 1600, care se refer@la „întreprinz@torii ghizi din Roma”. Pen-tru c@l@torii pe ruta Roma Neapole, suntrelevabile, aranjamentele, la pre]uri for-fetare, puse la punct de antreprenori.De exemplu, un circuit de 14 zile, cu 5zile sejur }i activit@]i la Neapole, esca-ladarea Vezuviului, o excursie pe mare,la Gaeta, transport, cazare, asigura-rea meselor. Mul]i profitau, cu folos deastfel de preocup@ri, de}i, în 1701, uncronicar deconsilia „asemenea c@l@to-rii rapide”…S@ mai not@m, în acela}i sens, c@, lafinele secolului XVI, Montaigne scriac@, în toate ora}ele, ar trebui stabilitun loc precis în care s@ se adresezeto]i cei care au nevoie de oarece, deexemplu s@ le fie procurate ghiduri,s@ poat@ fi contacta]i interpre]i, reali-zate facilit@]i de c@l@torie etc. De altfel,

spre 1650, Parisul avea „Biroul de adre-se }i întâlniri”, condus de ThéophrasteRenaudot, un fel de agen]ie de voiajcare reunea destina]ii de c@l@torie }iadrese pentru cei ce doreau s@ voia-jeze în grup, procura cai, litiere, tr@-suri, nave, ad@posturi }i alte facilit@]i.În secolului XVIII, existau, de aseme-nea, ceea ce ast@zi numim antre-prenori, care organizau }i conduceauc@l@toria unor grupuri mici de dori-tori, la Paris sau la Roma, pentru unpre] fix, care con]inea asigurarea ca-z@rii, meselor, precum }i informa]ii cuprivire la curiozit@]ile demne de v@zut.Germanul Christoph Wilhelm Gattererde Göttingen anun]a, în 1787, c@l@toriiîn grup la Harz. Italianul John AnthonyGalignani avea, la Paris, o locuin]@destul de mare unde erau g@zdui]iamatorii de c@l@torii, gazda veghindîn special asupra englezilor „în turneu”

pe b@trânul continent. Galignani asi-gura turi}tilor englezi reglementareapa}apoartelor, ghiduri }i h@r]i de c@-l@torie, punând pe picioare voiaje co-lective, punând chiar, la dispozi]ia c@-l@torilor respectivi, la Paris, dar }i înhanurile din alte localit@]i unde eraug@zdui]i, „beefsteak”-uri, brânz@ „deChester”, mai multe m@rci faimoasede Porto. Este limpede, aveam }i avemce înv@]a de la turismul de atunci…… Revenind la Agen]ia lui ThomasCook, aceasta a început s@ utilizezemasiv calea ferat@ pentru c@l@toriileturi}tilor. „Trebuie s@ avem pe caleaferat@ milioane de c@l@tori”, era de-viza favorit@ a patronului Cook. El î}ipetrecea cea mai mare parte a timpu-lui punând la punct „c@l@torii speciale”,excursii pentru tineri, „c@l@torii pe clarde lun@” pentru cei care nu puteauvoiaja ziua, alte facilit@]i. De exemplu,

în anul 1851, a organizat vizitarea„Expozi]iei Universale de la Londra”pentru 165.000 de persoane - cifr@record. Cu aceast@ ocazie, a avut oidee publicitar@ ingenioas@. S-a de-plasat în toate localit@]ile importantedin împrejurimi }i a constituit „Clu-buri ale Expozi]iei }i C@l@toriei”, undelocuitorii respectivi, contra unei pl@]ideloc mari, î}i puteau procura un ti-tlu de c@l@torie }i de sejur la Londra.„Banii nu vin singuri la întreprinderi,trebuie s@ munce}ti pentru ei, s@ fiinventiv, s@ ai idei bune }i s@ }tii s@le pui în aplicare”, mai obi}nuia s@afirme. S-a n@scut, astfel, institu]ia„C@l@toriilor ieftine”. Expozi]ia Universal@ de la Paris, din1855, îi va oferi lui Cook ocazia dea se lansa în domeniul „c@l@toriilor înstr@in@tate”, iar, în 1856, Cook vaorganiza primul circuit turistic pe b@-

O „lume” se afla

%n trenurile Pullman, în anii 60 ai secolului XIX.

Cu Agen]ia Cook, ^n fa]a Sfinxului

Proiectarea voiajului (pictur@ de Adolph von Menzel)

Dan POPESCU

trânul continent, cu opriri }i vizite laAnvers, Bruxelles, Colonia, Frankfurt peMain, Heidelberg, Strasbourg, Paris }iSouthhampton. Biletele de c@l@torie încircuit }i carnetele de cupoane, pusela punct pentru parcursuri determi-nate, cu bonuri de înnoptare }i mesearanjate, au simplificat c@l@toriile }iau redus pre]ul. Aceasta, cum spuneatot Cook, a permis, „unor oamenimai pu]in instrui]i }i f@r@ abilit@]i înce prive}te limbile str@ine, s@ desco-pere ]@ri str@ine }i frumuse]ile unorastfel de voiaje”. Ceea ce acest omgândea punea rapid în practic@, iarlucrurile mergeau bine. Ca detalii, înc@l@toriile de grup mai mult sau maipu]in important, cu pre]uri forfetarefixe, pl@tite în avans }i adesea mai re-duse }i din acest motiv, era cuprinstotul: cheltuielile de transport, rezer-v@rile pe calea ferat@ }i pe nave,pre]ul camerelor de hotel }i în func]iede cum erau luminate, înc@lzirea aici,taxele de sejur, plata pentru cei careduceau, purtau bagajele c@l@torilor }ibac}i}ul pentru ace}tia, costul me-selor, cel al asigur@rilor de c@l@torie,furnizarea de cecuri, de scrisori decredit, de vize }i autoriza]ii de sejur,schimbarea banilor, vizitarea unor cu-riozit@]i turistice, excursii la punctele„din împrejurimile traseului”, platatraduc@torilor }i a interpre]ilor, a bu-c@tarilor, a folosirii cailor, a buc@t@-riilor, a corturilor, a paturilor pentruunele repaosuri suplimentare, plataoric@ror feluri de informa]ii privind c@-l@toria }i ]ara str@in@ vizitat@ pe tra-seu, punerea la punct a planului dec@l@torie, tip@rirea }i distribuirea ghi-durilor de c@l@torie }i a prospecteloretc. Cine spune c@ grija pentru am@-nunt este doar un detaliu al manage-mentului modern, gre}e}te. Iat@-l peCook, pe la 1850, care gândea }iac]iona aproape perfect astfel. Dealtfel, este firma londonez@ „ThomasCook & fii”, ajuns@ cu filiale în toate

p@r]ile lumii, cea care a preg@tit }irealizat etapele organiz@rii }i extensieiturismului interna]ional, un veritabilprototip al “Agen]iei de Voiaj”, agen]iicare, apoi, au început s@ apar@ }i laal]ii: „American Express Company”, înStatele Unite, firma „Lissone & fii” înOlanda, primul „Reisebüro” german allui Karl Reisel, creat în 1854, pe urm@cel al fra]ilor Carl }i Louis Stangen etc.De altfel, Carl Stangen va organiza,în 1869, cu ocazia deschiderii Cana-lului de Suez, o c@l@torie turistic@ îngrup în Egipt, Thomas Cook dezvol-tând }i el, pe urm@, asemenea trasee.În fapt, dup@ Campania din Egipt a luiNapoleon, deloc un voiaj turistic, darmarcând debutul penetr@rii ]@rii Ni-lului, r@mas@ inaccesibil@ europenilor

vreme de secole }i secole dup@ ro-mani, dar }i dup@ „Însemn@rile de c@-l@torie” în Egipt ale poe]ilor Chateau-briand, dar }i Lamartine, Nerval, pleca]iîn c@utarea unor noi t@râmuri, a unornoi „lumi”, cu caractere diferite în ra-port cu alte ]@ri }i civiliza]ii europene,Orientul, cu amestecul s@u de rase }ipopoare de diferite culori, cu como-rile sale fabuloase, cu religii diferite,cu moscheele }i minaretele sale, cu pi-ramidele }i templele s@pate în stânc@,cu peisajele sale stranii, Orientul, deci,a devenit o ]int@ de c@l@torie cu oatrac]ie cu adev@rat magic@. Stangenva }i deschide la Berlin un magazincu obiecte orientale, bine garnisit cuproduse de art@ }i artizanat, cu pro-duse din filde} prelucrat }i arme spe-cifice. Va publica în ziare }i revisteanun]uri publicitare privind c@l@toriilepe Nil }i alte „expedi]ii” turistice. Oadev@rat@ mod@ se referea la „exo-tismele }i fasturile orientale”, se v@-deau istorioare cu privire la pie]elede sclavi, secretele haremurilor, bog@-]iile bazarelor, locuin]ele burgheze avânddeja în folosin]@ covoare }i stofe dinOrient. Sfinxul din Gizeh „vedea” totmai mul]i industria}i }i profesori dinEuropa, având, mai întotdeauna, înmâna lor dreapt@, infailibilul Baedeker,iar în cea stâng@ umbrela }i frâulm@garului sau al c@milei, lâng@ eiaflându-se ghidul localnic. Sau „ve-dea” tot mai mul]i turi}ti englezi plinide distinc]ia epocii victoriene, ea, maimereu, demn înve}mântat@ în voaluride c@l@torie iar el în costum de nankin încarouri, surâzând am$ndoi cu surâsuriimpenetrabile… Printre ei, mai rar, ici-colo, câte un român sau o familie deromâni, oameni cu stare, îmbr@ca]i lafel cu ceilal]i turi}ti str@ini, recruta]i,în general, dintre „bonjuri}ti”, dintre ceicare }i-au f@cut studiile la Charlotten-burg sau la Heidelberg, la Cambridgesau la Padova, la Viena etc. Un întreg univers, o întreag@ lume -care a devenit ast@zi relativ popular@,dar la fel de atr@g@toare, la fel deminunat@ - era pe cale s@ se nasc@…

( va urma)

VINERI 8 IUNIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~

turismului modern -turismului modern -

pe cale s@ „se nasc@”

Doamna Camille Monet }i veri}oara ei, pe plaja de la

Trouville, ^n 1870 (pictur@ de Claude Monet)

Savan]ii lui Napoleon m@sur$nd Sfinxul

Astfel se ajungea, spre 1830, la Charlottenburg

Sprint final ^ntre “Ariel” }i “Teaping”,

pe un traseu ^ntre China }i Anglia

Gara din Zurich, 1883Un grup de turi}ti pe un ghe]ar, spre 1900

TEORIE ECONOMIC~ TURISM VINERI 8 IUNIE 20076

Actorii pie]ei nu sunt, ast@zi, influen-]a]i semnificativ de costurile econo-mice, întrucât produc@torul nu ]ine cont,în cuantificarea eficien]ei activit@]ii sale,de acest concept, iar consumatorul nucunoa}te m@rimea acestui indicator,sau nu este influen]at de aceasta îndeciziile sale. Ofertan]ii determin@ }iiau în calcul, în activitatea proprie, cos-turile pentru produc@tor. Acestea re-flect@, cum }tim, valoarea resurselorconsumate }i a }anselor sacrificatede o anumit@ entitate, în vederea des-f@}ur@rii unei activit@]i. Dar, activit@]ile genereaz@, de cele maimulte ori, costuri atât pentru cei cele desf@}oar@, cât }i pentru societateîn ansamblul s@u. Cele din urm@ nusunt suportate de entitatea economi-c@ }i promoveazã ineficien]a, deoa-rece producãtorii nu iau în conside-rare, în determinarea produc]iei sau con-sumului toate, cheltuielile sau câ}ti-gurile. Ele sunt cunoscute în literatu-ra economic@ sub denumirea de cos-turi sociale. Însumând valoarea cos-turilor produc@torului cu cea a costu-rilor sociale generate de desf@}urareaunei activit@]i, ob]inem costurile eco-nomice. Acestea reflect@ expresia valoric@ atuturor consumurilor de resurse impli-cate de o anumit@ activitate economi-c@, fie c@ ele sunt suportate de enti-tatea economic@, fie de societate înansamblul s@u.Pe m@sura dezvolt@rii lor, teoriile eco-nomice, în general, }i teoria valorii, înspecial, au generat apari]ia unor mo-dele abstracte, care elimin@ din câm-pul lor tot ce nu ]ine de pia]@. Fac-torul natural a fost adesea uitat din

ecua]ia valorii, }tiin]a economic@ con-sacrându-se exclusiv asupra analizeireproducerii factorilor pie]ei: munca }icapitalul. Dou@ dintre ideile care au guvernat}i guverneaz@ înc@ o mare parte aconcep]iilor economi}tilor de azi suntrelevante pentru expunerea noastr@.Prima dintre ele este c@ raritatea ca-pitalului este }i a fost întotdeauna unobstacol pentru dezvoltare, acumula-rea sa fiind un scop în sine, în vre-me ce, conform celei de-a doua, apa,aerul, solul sunt bunuri colective, iaraerul curat, apa curat@, peisajele fru-moase nu au o alt@ valoare decâtpl@cerea pe care o provoac@. Ca urmare a aplic@rii acestor idei, rit-murile de cre}tere a produc]iei, deurbanizare, de preluare a resurselordin mediul înconjurator se accele-reaz@, dep@}ind capacitatea de re-generare a mediului natural.Lester Brown sublinia, extrem de su-gestiv, faptul c@ „economiile noastresunt angajate într-o form@ deghizat@a finan]@rii deficitului: procese ca des-p@durirea, supraexploatarea pânzelorfreatice impulsioneaz@ randamenteleactuale, în detrimentul productivit@]iipe termen lung”.În acest context, de}i ofertan]ii nusunt interesa]i cu privire la m@rimeacosturilor economice, determinareaacestora prezint@ o importan]@ capi-tal@ pentru dezvoltarea durabil@ aomenirii. Conceptul are o însem-n@tate deosebit@ pentru }tiin]a eco-nomic@, întrucât calcularea }i luareaîn considerare a costurilor econo-mice ale activit@]ilor în vederea funda-ment@rii politicilor economice repre-zint@ singura modalitate ra]ional@ dereconciliere a omului cu mediul natu-ral în care tr@ie}te. Analizând metamorfozele teoriei va-lorii }i oprindu-ne asupra atributelorteoriei valorii entropice, constat@mfaptul c@ valoarea unei resurse intro-dus@ în procesul economic direct dinmediul natural se reduce, pe m@sur@ce aceasta parcurge mai multe pro-cese de produc]ie-consum. Motivulacestei deprecieri este eviden]iat cum

nu se poate mai clar în cadrul teorieiamintite: activit@]ile economice desf@-}urate determin@ apari]ia unor pier-deri entropice, concretizate în ie}iridinspre sistemul economic spre celnatural. Pentru ca economia s@ poat@continua s@ func]ioneze la parametrinormali, va fi necesar@ atragerea însistemul economic a altor elementedin sistemul natural. Este evidentîns@ faptul c@ acest proces nu vaputea continua la nesfâr}it, decât însitua]ia în care mediul natural va ficapabil s@ prelucreze ie}irile din eco-nomie („de}eurile” acesteia), astfel încâtele s@ fie capabile s@ revin@ în pro-cesul economic, într-o form@ trans-format@, sub forma intr@rilor din na-tur@. În situa]ia invers@, îns@, finali-tatea întregului proces descris va ficolapsul activit@]ii economice (vezi,în acest sens, pr@bu}irea marilor im-perii consumatoare de resurse natu-rale sau, mai recent, marasmul sec-toarelor economice energofage în con-textul acutiz@rii rarit@]ii resurselor). Unul dintre marile neajunsuri ale tu-turor teoriilor economice privind va-loarea, elaborate pân@ în prezent, este,în opinia noastr@, divizarea existen]eiumane, pornind de la principiul con-form c@ruia „a fi” }i „a face” suntdou@ verbe definitorii pentru st@ri defapt f@r@ nici o leg@tur@ între ele.Îns@, înc@ din momentul unei analizesumare, constat@m c@ nu putemdesf@}ura nici o activitate - nu putem„face” nimic - f@r@ a exista (a fi). Înacest context, consider@m c@ divi-zarea lumii în care tr@im în dou@ sis-teme de sine st@t@toare, dar interde-pendente - sistemul natural }i cel econo-mic - este nul@ }i neavenit@. Întrea-ga noastr@ existen]@ este legat@ demediul natural, la fel cum întreaganoastr@ activitate depinde de acesta.În consecin]@, nu putem face nimic,f@r@ a fi parte a naturii.Din acest motiv, consider@m necesar@analiza tuturor categoriilor economice,pornind de la ideea c@ economia nueste un sistem distinct, ci un subsis-tem al mediului natural, deoareceomul }i, implicit, toate activit@]ile pe

care acesta le desf@}oar@ sunt partea naturii. În acest context, modul dea privi }i de a defini conceptul de„cost” se modific@ fundamental. E ne-cesar ca resursele naturale atrase dinnatur@ s@ fie, de regul@, incluse încostul activit@]ilor desf@}urate, astfelîncât „capitalul natural” s@ poat@ fiamortizat la fel ca orice component@a capitalului tehnic. Dar, no]iunea de amortisment, pe careorice entitate economic@ o ia în con-siderare în activitatea proprie, atuncicând efectueaz@ o investi]ie, nu esteluat@ în calcul în cazul capitaluluinatural ci din contr@, sistemul econo-mic încurajeaz@ neglijarea sa. Indica-torii macroeconomici nu m@soar@ cuadev@rat deprecierea acestui activ deproduc]ie. În produsul intern brut (PIB),utilizat oriunde pentru evaluarea cre}-terii economice a unei ]@ri, nu suntdeloc cuprinse varia]iile resurselornaturale. În timp ce deprecierile capi-talului tehnic afecteaz@ în mod directconturile de capital, nici o opera]ie con-tabil@ nu reflect@ poluarea sau degra-darea solului sau dispari]ia p@durilor.

Consider@m, de asemenea, c@ „de}e-urile” rezultate ca urmare a proce-selor economice desf@}urate trebuieîncorporate în costul economic în con-di]iile în care producerea lor afec-teaz@ alte componente ale mediuluinatural, întrucât acesta este „s@r@cit”iar dezvoltarea durabil@ este afectat@.Pierderile entropice („de}eurile”) aleunui produc@tor nu genereaz@ îns@,obligatoriu, efecte negative asupra me-diului natural. În situa]ia în care aces-tea reprezint@ „intr@ri” pentru activita-tea economic@ desf@}urat@ de alt ofer-tant, efectele asupra naturii sunt unelebenefice, întrucât sistemul natural estedegrevat de sarcina furniz@rii altor re-surse subsistemului economic. În aceast@situa]ie, produc@torul de efecte pozi-tive ar trebui s@ fie stimulat în vede-rea dezvolt@rii activit@]ii sale.În contextul ideilor prezentate mai sus,conceptele de bunuri publice }i ex-ternalit@]i prezint@ o importan]@ deo-sebit@ în vederea fundament@rii unorcosturi economice reale. Ambele cate-gorii economice men]ionate sunt strânslegate de teoria e}ecului pie]ei.

Costurile economice }i economia contemporan@-câteva considera]ii-

drd. Adrian [@ran MORO{AN

Num@rul vizitatorilor str@ini ^n Ro-m$nia, ^nregistra]i la punctele defrontier@, a fost ^n luna aprilie de535.900, cu 20,1 la sut@ mai multfa]@ de aceea}i lun@ a anului tre-cut. Potrivit Institutului Na]ional deStatistic@ (INS), dintre ace}tia, 58,7la sut@ erau cet@]eni ai statelorUniunii Europene. %n timp ce ]araprimea turi}ti, rom$nii contribuiaula v$nz@rile din turism peste ho-tare. Num@rul rom$nilor care auplecat ^n str@in@tate a crescut cu32,3 la sut@, comparativ cu lunaaprilie 2006, ajung$nd la 883.700.Marea majoritate a rom$nilor, adic@81,1 la sut@, au folosit un mijloc

de transport rutier pentru a ie}idin ]ar@. %n luna aprilie, compara-tiv cu luna corespunzatoare dinanul precedent, sosirile }i ^nnopt@-rile ^n structurile de primire turisti-c@ cu func]iuni de cazare au ^nre-gistrat o cre}tere cu 21,4 la sut@,respectiv 24, la sut@. Sosirile ^nre-gistrate ̂ n structurile de primire tu-ristic@, ^n luna aprilie 2007, au ^nsu-mat 484.000. Turi}tii rom$ni au re-prezentat 76,2 la sut@ din num@rultotal de sosiri, ^n timp ce 23,8 lasut@ au fost turi}ti str@ini, ponderiaproximativ egale cu cele din apri-lie 2006. Sosirile ^n hoteluri de]in,^n luna aprilie 2007, o pondere de76 la sut@ din totalul sosirilor ^nstructurile de primire turistic@ cufunc]iuni de cazare }i au crescutcu 19,6 la sut@ fa]@ de luna aprilie2006. Sc@deri s-au ^nregistrat latipuri de structuri de primire turis-tic@ cu ponderi de sub 0,5 la sut@:

hanuri, popasuri turistice. %nnopt@-rile ^nregistrate ^n structurile deprimire turistic@, ̂ n luna aprilie 2007,au ^nsumat 1,28 milioane. %nnopt@-rile turi}tilor rom$ni au reprezen-tat 80 la sut@ din num@rul totalde ^nnopt@ri. Indicele de utilizare a

locurilor de cazare a fost de 30,9la sut@, pe total structuri de cazareturistic@, ^n cre}tere cu 4,4 la sut@fa]@ de luna aprilie 2006. Indici maride utilizare s-au ^nregistrat la spa]iide cazare pe nave de croazier@(93,7 la sut@), hoteluri (37,5 la sut@). Iulia NAGY

Rom$ nia devine o destina] ie atractiv@ pentru turi} ti . Cel pu] in a} a reiese din statisti ci . B u-curi a agen] i l or de pe pi a] a de turi sm este ^ ns@ temperat@ de previ zi uni l e i nterna] i onal e peurm@torul deceniu. M ai mul ] i turi } ti ̂ nseamn@ mai mul te investi ] i i , deci ch el tuiel i mai mari .

Mai mul]i turi}ti, cheltuieli mai mari

Cheltuielile mondiale pentru turism }i c@l@torii artrebui s@ creasc@ ^n 2007 cu 3,9 la sut@, p$n@la nivelul de 5.400 miliarde euro, reiese dintr-un studiu publicat de Consiliul mondial al c@l@-toriilor }i turismului }i de agen]ia Accenture. %nurmatorii zece ani, cheltuielile de acest tip ar tre-bui s@ creasc@ cu aproximativ 4,3 la sut@ pean, pentru a atinge ̂n 2017 nivelul de 9.900 mi-liarde euro, rezult@ din studiu. Statele Unite aleAmericii vor fi, ^n acest an, ]ara care va cheltuicel mai mult pe turism }i c@l@torii, at$t privatec$t }i de afaceri, urmat@ de Japonia, Germaniasi China. %n schimb, din acest studiu reiese c@,p$n@ ^n 2017, China va ocupa pozi]ia secundaa acestui clasament. Cre}terea acestui sector vafi benefic@ pentru operatorii de turism }i orga-nizatiile capabile s@ reac]ioneze cel mai rapid}i cu cea mai mare flexibilitate la cerin]ele schim-b@toare ale lumii, afirm@ studiul. Fuziunile }i achi-zi]iile reprezint@ o modalitate prin care acestegrupuri se pot extinde pe pie]ele ̂n curs de dez-voltare }i pot dob$ndi, astfel, experiza regional@.

Turismul cere bani

BURS~ PIA[A CONSTRUC[IILORVINERI 8 IUNIE 2007 7

Cea de-a cincea lun@ a anului a avut,pentru bursa sibian@, dou@ perioadedistincte de evolu]ie. În prima sa parte,volumele zilnice au fost ridicate, iar in-vestitorii foarte activi, pentru ca ceade-a doua jum@tate s@ fie una cuvolume medii }i mici, mai ales sprefinalul ei. Au fost încheiate 251.962contracte futures }i options, volum cu5,22 & superior celui din mai 2006.Ca valoare, totalul corespuz@tor rula-

jului din luna abia încheiat@ a urcatla 850,8 milioane de lei, adic@ 258,6milioane de euro. În clasamentul pentru întreaga lun@,DESIF 2 s-au impus cu 126.815 con-tracte, urmate de DESIF 5 cu 102.692}i DESIF 3 cu 13.450. Categoria deinvestitori câ}tig@toare pentru lunamai a fost cea a investitorilor pe po-zi]ii de vânzare, randamentele ob]inu-te de cei care au vândut la începutullunii fiind consistente. Astfel, pentruDESIF 2 iunie, randamentul shortcalculat pe maximul din 3 mai }i mi-nimul din 30 mai se ridic@ la 127&iar pentru DESIF 5, conform maxi-mului din 3 mai }i minimului din 15mai, la 103,86&. Printre cele mai vo-latile derivate s-au aflat DERRC iunie,care s-au depreciat în mai cu 14,56&,DERRC septembrie care au pierdut13,35&, DESIF 2 iunie care au închisluna în sc@dere cu 7,18& dar }iDESIF 2 septembrie sau DESIF 5 iu-nie, care s-au depreciat în mai cu 4,43respectiv 4,32&. Topul de volatilitateeste exemplificat prin tabelul al@turat.

SSIF B rok er, lider autoritar ̂ ntopul i ntermedi ari l or act i vi pe

pi a] a deri vatel or

În cea dea cincea lun@ a anului SSIF,Broker Cluj a continuat s@ se men-]in@ lider în topul intermediarilor, cu untotal de 70.195 contracte încheiate.În urma liderului s-au clasat SSIFEastern Securities cu 56.638 con-tracte. Casa de brokeraj din Bucu-re}ti se situeaz@ astfel, pentru a doualun@ la rând, pe pozi]ia secund@ întop. Podiumul este completat de oalt@ societate de servicii de investi]iidin Bucure}ti, anume Vanguard, cu53.585 contracte. Dac@ primele treipozi]ii sunt acelea}i ca }i în aprilie,în top zece au avut loc ample mi}-c@ri, remarcându-se urcarea de 6 lo-curi a GM Invest, care au ob]inutlocul patru, cu 30.858 contracte. Înurcare cu dou@ pozi]ii s-au aflat }iCarpatica Invest, care a încheiat peste29.000 contracte }i a revendicat locul5. Un recul puternic s-a putut obser-va în ceea ce prive}te evolu]ia Inter-dealer capital, care au pierdut 6 lo-curi, ajungând pe locul 11. Printre re-marcatele lunii s-au aflat BT Secu-rities, care a ob]inut locul 6 cu 28.362contracte, Estinvest care s-a clasatpe locul 7 cu 24.264 contracte, dar }iocupantele locurilor 8, 9 }i 10, anumeSSIF Trend, Intercapital Invest }i Ori-zont Vest. În total, în mai, pe pia]aderivatelor au realizat tranzac]ii 39 deSSIF-uri.

Debutul l ui i uni e,

î nc@ sub i nf l uen]a l ui mai

Debutul primei s@pt@mâni pline, dinluna celei de-a doua scaden]e din 2007,a reliefat o cre}tere a lichidit@]ii dinpia]a derivatelor, cele 7236 contractefutures }i options încheiate, din 1255tranzac]ii, plasându-se cu 28,25 &peste volumul de transfer din }edin]adin 1 iunie. Valoarea rulajului a dep@-}it suma de 22 milioane de lei.Ascensiunea volumului nu a readuslichiditatea la un nivel ridicat influ-en]a atitudinii de expectativ@, din adoua jum@tate a lunii trecute, aceas-ta fiind înc@ resim]it@ în pia]@. In-

vestitorii prezen]i au ac]ionat pe fon-dul cre}terilor de pre], astfel c@, ra-portat la specula]ii, strategia intra-day pe cump@rare a fost câ}tig@-toare. Printre principalele evenimentecare au atras aten]ia pe parcursulzilei, a fost cota bun@ de lichiditategenerat@ de derivatele bancare ce auca active suport ac]iunile „B@ncii Tran-silvania”. Acestea au revenit în zonacentral@ de interes a „juc@torilor”, careau încheiat peste 800 contracte DETLV.În cea de-a doua }edin]@ a s@pt@-mânii în curs, lichiditatea a continuats@ creasc@ în raport cu sesiunile an-terioare. Au fost încheiate 8090 con-tracte futures }i 273 contracte cuop]iuni, totalul de 8363 fiind cel mairidicat din ultimele 10 sesiuni }i cu15,5& mai mare fa]@ de cel de luni.Valoarea echivalent@ rulajului s-a ci-frat la 26,8 milioane lei. Suma pre-cizat@ a contribuit la dep@}irea pragu-lui valoric de 2 miliarde de euro, co-respunz@tor totalului tranzac]ionat dela începutul acestui an. Dac@ num@-rul contractelor a fost mai ridicat, celal tranzac]iilor a fost mai sc@zut si-tua]ie care indic@ strategii investi]io-nale realizate pe pachete mai mari deac]iuni. Investitorii prezen]i în pia]@ autranzac]ionat pe fondul unei evolu]iimixte a cota]iilor }i au acordat oaten]ie sporit@ scaden]ei iunie. De re-marcat a fost activitatea din sectorulderivatelor pe valute, unde raportulleu/euro a fost tranzac]ionat pentru

toate cele patru scaden]e disponibile.Pia]a derivatelor pe ac]iuni a atras, îns@,cea mai mare parte a rulajului, volumulpe DESIF 2 ajungând la 4540 contracteiar cel pe DESIF 5 la 2837 contracte.Dup@ dou@ zile consecutive în carevolumele s-au aflat pe cre}tere, }e-din]a de la mijlocul s@pt@mânii a aduscu sine o reducere a volumului detransfer. Au fost încheiate aproape6300 contracte futures }i options, din1096 tranzac]ii, a c@ror valoare echi-valent@ s-a cifrat la 21 milioane delei. Plasamentele au fost realizate pefondul majoritar descendent al cota]iilor,iar num@rul pozi]iilor futures deschises-a men]inut relativ constant, fiindvizibil@, totu}i, o cre}tere u}oar@ carea dus totalul acestora la 56.742. „De}idata scaden]ei nu e departe, nu avemparte înc@ de închideri agresive depozi]ii, situa]ie care eviden]iaz@ faptulc@ investitorii identific@ înc@ un bunpoten]ial în vederea atingerii obiec-tivelor maxime propuse pentru stra-tegiile lor, adic@ pre]urile ]int@” a ex-plicat Minodora Budin, directorul sucur-salei Sibiu a Nova Invest.În topul celor mai lichide active su-port s-a putut observa schimbarea delider, derivatele pe ac]iunile SIF 5,Oltenia fiind, de aceast@ dat@, celemai lichide cu un total de peste 3000contracte încheiate pentru toate celepatru scaden]e disponibile în pia]@.Derivatele pe ac]iunile SIF 2 Moldovaau atras 2838 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare di n pagi na 1Cele 30& procente de cre}tere “ofi-cial@” sunt sus]inute de procente,bani, volume de activit@]i gri dac@ nunegre de-a binelea. Pia]a construc-]iilor este una din cele mai gri, activi-t@]i economice a}a încât orice cifr@care descrie pia]a – cifre de cre}tere,cifre de afaceri etc. – reprezint@ dup@o estimare relativ@ de maximum 70&.A}adar, cre}terile sunt mult mai maridecât cifrele oficiale. Construc]iile suntunul din principalul sector al evaziu-nii fiscale, dar aceast@ realitate aeconomiei române}ti nu se va puteamodifica, decât atunci când proiecteleindividuale de azi vor l@sa locul pro-iectelor antreprenoriale majore. Case-le f@cute la bucat@ vor l@sa loculcartierelor reziden]iale. Nici atunci,aceast@ evaziune nu va disp@rea cutotul, pentru c@ sectorul construc-]iilor se preteaz@ la munca la negru,de exemplu. Dar, oricum, se va maidiminua. Acest pas este în curs, }itocmai ie}irea mai mult la suprafa]@

a acestei activit@]i a dus la atingereaacestei cifre impresionante de 30&cre}tere fa]@ de acum un an.În aceste condi]ii, îns@, de expansiunea sectorului imobiliar, nimic nu pare s@se simt@ în pre]. Primul motiv estetocmai acesta al transparentiz@rii. Odat@ce veniturile, ies la suprafa]@, pe fun-dalul unei cereri spectaculoase, ele seadaug@ marjei de profit }i nu mu}c@din aceasta. În consecin]@, pre]urilecresc, pe m@sura ce cre}te oferta }iveniturile ies la suprafa]@. Întrebareaeste pân@ când, dar la o cerere deaproape un milion, cum e ea esti-mat@ de dezvoltatorii imobiliari, ofer-ta e de-a dreptul infim@, în ciuda im-presiei (}i a cifrelor) impresionante.Care e realitatea? În primul trimestrual acestui an, s-au acordat cu aproape50& mai multe autoriza]ii de con-struc]ii reziden]iale, adic@ 10441. Cifra,e drept, arat@ bine. Dar: 60& din aces-te autoriza]ii sunt în mediu rural. A}a-dar, construc]ii de multe ori cu bani deafar@, dar care nu au cum s@ influ-en]eze pia]a imobiliar@. Apoi, regiu-nile în care se construie}te cel mai

mult sunt cele mai s@race regiuni din]ar@! Peste jum@tate sunt în regiunilede dezvoltare Nord Est, Sud Est, SudMuntenia. Bucure}tiul are o cot@ devreo 15 la sut@ din aceste avize, ceeace înseamn@ c@, dac@ ritmul se va p@straîn cursul acestui an (sau mai degra-b@ intensifica, a}a cum se întâmpl@vara), vor ap@rea în Bucure}ti - ora}ulcare d@ pulsul imobiliar - vreo 6.000de cl@diri reziden]iale. Cum suprafa]amedie dat@ de statistic@ este vreo180 de mp, înseamn@ vreo 12.000 desuprafe]e locative pentru capital@. Cuorice aproximare statistic@ am lucra,cifra r@mâne modest@. În aceste condi]ii, cele 30& nici numai conteaz@. Conteaz@, în schimb, fap-tul c@ proprietatea imobiliar@ cap@t@o for]@ investi]ional@ tot mai puter-nic@. Economia bazat@ pe imobiliarnu pare s@ fie nici solu]ia de cre}tereeconomic@ }i nici de consolidare.Sau, cel pu]in pân@ când se atingeacel prag care transform@ construc-]iile în acel sector tradi]ional }i nuinovator al pie]ei care produce, aduce}i consolideaz@ investi]iile }i banii.

Dan SUCIU

Banii din construc]ii, primii pa}i spre suprafa]@

Lichiditate medie, în luna mai, la bursa sibian@

Din 1990 }i p$n@ în prezent, popula]iaRom$niei a sc@zut cu aproape 1,5 mi-lioane de locuitori, adic@ 6,5& din total,cauzele fiind natalitatea redus@, plecarearom$nilor la munc@ în str@in@tate }i mor-talitatea în cre}tere, arat@ un studiu rea-lizat de Centrul de Cercetari Demografice(CCD) din cadrul Institutului Na]ional deCercet@ri Economice al Academiei Ro-m$ne. “Tranzi]ia spre o economie depia]@ nu a ^nt$rziat s@-}i arate efectele,de}I paradoxal nu au fost probleme }Ipoate de accea autorit@]ile au ignoratp$n@ acum problemele demografice”, adeclarat Ionel Haiduc, pre}edinteleAcademiei Rom$ne. Sc@derea continu@ a popula]iei Rom$nieidin ultimele dou@ decenii va crea efectedezastruoase ^n economie pe termenlung, potrivit aceluia}i studiu."Pe termenfoarte scurt, de 3-4 ani, sc@derea popu-la]iei reprezint@ un avantaj pentrueconomie, pentru c@ statul va pl@ti maipu]ini bani pentru asisten]a social@. Peste20 de ani, îns@, ne a}teapt@ un dezas-tru, pentru c@ popula]ia va continua s@

scad@, va cre}te ponderea persoanelor^n v$rst@ }i nu vor fi suficien]i bani pen-tru pensii", afirma Mircea Ciumara, direc-torul general al INCE }i fost ministru alfinan]elor în Cabinetul Ciorbea.Potrivit studiului CCD, p$n@ ̂n 2050 popu-la]ia Rom$niei se va reduce cu aproape23&, p$n@ la 16,7 milioane de locuitori,^n cazul ^n care fertilitatea va r@m$neaceea}i ca ^n ultimii ani, }i anume de1,3 copii la o familie. Aceste cifre suntceva mai optimiste dec$t cele furnizatede Organiza]ia Na]iunilor Unite, potrivitc@rora la mijocul secolului, Rom$nia vamai avea doar 14,9 milioane de locuitori.Grav este, spun speciali}tii, c@ pondereapopula]iei ^n v$rst@ va cre}te de la19,3&, c$t era la sf$r}itul lui 2005, la39& ̂n 2050, ceea ce ̂nseamn@ c@ vorfi 85 de v$rstnici la 100 de adul]i, fa]@de 34, c$]i sunt acum."Fenomenul de^mb@tr$nire este unul global, nu prive}tedoar Rom$nia. Problema este cum ^m-b@tr$ne}te popula]ia. De aici rezult@ oserie de complica]ii economice }i sociale,care pot fi foarte grave", sus]ine }i DanielD@ianu, fost ministru de finan]e }i pre-

}edinte al Institutului de Proiecte pentruInova]ie }i Dezvoltare. Mai exact, pro-blema este deteriorarea raportului dintrepopula]ia activ@ }i cea inactiv@. StudiulCCD estimeaz@ c@ la jum@tatea secolu-lui 62 de b@tr$ni vor depinde de con-tribu]iile a 100 de adul]i, cu 130& maimult dec$t ̂n prezent, c$nd 100 de anga-ja]i sus]in 27 de persoane ^n v$rst@.În prezent, Rom$niei are aproape 22 demilioane de cet@]eni, dar, potrivit sta-tisticii oficiale, mai mult de 2 milioanesunt în str@in@tate. Num@rul ar putea fiîns@ dublu, pentru c@ foarte mul]i rom$niau plecat neoficial din ]ar@, pentru alucra în str@in@tate. Structura populatieieste de 4 milioane copii, 10 milioane}i jum@tate adul]i }i 6 milioane de pen-sionari. Numai 4,5 milioane de rom$ni suntpl@titori de taxe. Dac@ natalitatea vasc@dea în acela}i ritm, iar speran]a devia]@ }i num@rul celor care emigreaz@ vacre}te în continuare, atunci dezechilibruldemografic se va ad$nci. Una peste alta,exper]ii avertizeaz@ c@ Rom$nia se afl@într-o criz@ demografic@ latent@.

ECONOMIE VINERI 8 IUNIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Rom$nii sunt tot mai pu]ini }i tot mai b@tr$ni. Avertismentul vine din partea Centrului de Cerce-t@ri Demografice (CCD) din cadrul Institutului Na]ional de Cercet@ri Economice al AcademieiRom$ne. Potrivit previziunilor, ^n 2050, Rom$nia va mai avea doar 16 milioane de locuitori, iarjum@tate dintre ei vor fi persoane v$rstnice.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN I ORD~NESCUI ORD~NESCU

EMIL DAVI DDAVI D

ILEANA I LI EI LI E

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secr etar general de redac] i e

edi t or

GRUPUL DE PRES~ CONTI NENT

CAMERA DE COMER[, I NDUSTRI E

{I AGRI CULTUR~ A JUDE[ULUI SI BI U

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Alarm@ demografic@

Teatrul grecec din Siracuza

Ileana ILIE

SCENARII. Dac@ fiecare femeieva continua s@ nasc@ doar uncopil, popula]ia de 20-64 ani arajunge la numai 9 milioane, înanul 2050, cu 4 milioane maimic@ dec$t în prezent. Mai mult,popula]ia v$rstnic@, de peste 65ani, ar ajunge la 5 milioane în2050, fa]@ de 3,2 milioane c$teste ast@zi. Aceast@ îmb@tr$nirese va reg@si }i în gradul dedependen]@ astfel înc$t 115 per-soane tinere }i v$rstnice vor fiîntre]inute de 100 de persoaneadulte. Un alt efect devastator vafi sc@derea popula]iei de v$rst@}colar@. Tinerii cu v$rsta între 3}i 23 de ani sunt ast@zi în num@rde 5,7 milioane, dar num@rulacestora se va reduce la 4,2 mi-lioane în 2025, respectiv la 2,7milioane în 2050. Num@rul studen]ilor, în prezentde 1,6 milioane, va sc@dea la 1milion, p$n@ în 2025. Dac@ semen]ine fertilitatea actual@, înanul 2050, aceast@ popula]ie vanum@ra 700 de mii de persoane.