UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE SOCIAL POLITICE

Specializarea: SOCIOLOGIE

STAREA DE SĂNĂTATE A

STUDENŢILOR

DIN CENTRUL UNIVERSITAR IAȘI

Coordonator ştiinţific,Prof.univ.dr. Ion IONESCU

Absolvent,Florin ADAMACHE

Iulie 2014

Motivaţia alegerii temei

- sănătatea - important capital uman;

- analiza stării de sănătate a populaţiei - o prioritate în

domeniul cercetării sociologice;

- starea de sănătate a studenţilor - un indice semnificativ

pentru calitatea vieţii oricărui popor.

Capitolul 1

1.1 Învăţământul universitar românesc

1.2 Stilul de viaţă al studenţilor

1.3 Accesul la vicii

1.4 Studenţii din alte ţări

Capitolul 2

2.1 Calitatea vieţii din perspectiva sănătăţii

2.2 Calitatea vieţii în România din perspectiva sănătăţii

2.3 Calitatea vieţii studenţilor în România din perspectiva sănătăţii

2.4 Determinanţi economici, sociali şi culturali ai sănătăţii şi bolii

2.5 Calitatea vieţii în context european

Capitolul 3

3.1. Starea de sănătate. România vs UE

3.2 Mentalitatea tinerilor privind îngrijirea sănătăţii

3.3 Soluţii privind ameliorarea calităţii vieţii şi a stării de sănătate în rândul populaţiei tinere

Capitolul 4

4.1 Scopul cercetării

4.2 Designul cercetării

4.3 Universul cercetării

4.4 Obiective şi ipoteze

4.5 Tehnici şi instrumente

4.5.2 Variabilele instrumentului de cercetare

4.5.3 Dimensiuni

Capitolul 5

5.1 Analiza informaţiilor

5.2 Analiza informaţiilor privind calitatea vieţii studenţilor din centrul universitar ieşean

5.3 Analiza informaţiilor privind starea de sănătate a studenţilor ieşeni

5.4 Comentarea ipotezelor

5.5. Concluzii şi recomandări

5.6. Proiecţii

5.7. Limitele cercetării

I. Partea teoretică II. Partea practică

CUPRINS

Indicatori de referinţă

Starea de sănătate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

„Capacitatea de a

duce o viaţă

productivă social şi

economic”

„Sănătatea este o stare pe deplin

favorabilă atât fizic, mintal cât și

social, și nu doar absența bolilor

sau a infirmităților”

Determinanţi ai stării de sănătate

Economici Sociali

Obiceiuri de alimentaţie.

Comportament de

prevenire şi de tratare a

problemelor de sănătate.

Consumul de tutun,

alcool, droguri.

Lipsa accesului la

servicii moderne.

GENEREAZĂ

Lipsa de educaţie.

Lipsa accesului la

informaţii

Influenţa

Manipulare

STAREA DE

SĂNĂTATE A

STUDENŢILOR

DIN CENTRUL

UNIVERSITAR

IAȘI

Scopul studiului Variabilele studiului

Ipotezele cercetării

Variabila Independentă

Gen Vârstă Universitate

Variabila Dependentă

Stil de viaţă autoperceput: Sănătos Nesănătos

Este acela de a prezenta analiza şi

constatarea unorcomparaţii asupra

stilului de viaţă autoperceput de

către studenţii din universităţile

ieşene.

1. Genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene analizate, influenţează stilul de viaţă autoperceput.

2. Tipul/Specificul universităţior la care sunt studenţi subiecţii chestionaţi, influenţează stilul de viaţă autoperceput.

3. Campaniile de informare cu mesaj pur medical lasă indiferenţi studenţii indiferent de vârstă.

Designul cercetării

EŞANTION: 200 persoane

CICLUL UNIVERSITAR: Licenţă

GEN

Masculin (100 persoane) Feminin (100 persoane)

UNIVERSITATEA

UAIC

25

persoane

USAMV

25

persoane

UTI

25

persoane

UMF

25

persoane

UAIC

25

persoane

USAMV

25

persoane

UTI

25

persoane

UMF

25

persoane

VÂRSTA

19 – 21 ani

22 – 24 ani

25 – 27 ani

Instrument

Chestionar (29 întrebări) + Socio-demografic (3 întrebări)

***Chestionarul a fost aplicat în campusurile universitare a fiecărei universităţi în parte, în intervalul calendaristic 7-30 aprilie 2014.

Dimensiuni

Starea de sănătate autopercepută

Stil de viaţă autoperceput

Evaluarea sistemului medical românesc

Interesul pentru propria stare de sănătate

Vicii Promovarea produselor nocive

Respectarea regulilor de comercializare

Factori de influenţă

Campanii de informare

Rezultate obţinute

Dimensiuni

Starea de sănătate autopercepută

Q1. În general cum vă evaluaţi propria stare de sănătate?

Q2. Comparând cu situaţia de anul trecut, cum evaluaţi în prezent starea dvs. de sănătate?

Q29. Cum vă evaluaţi propria stare de sănătate peste 1 an?

Stil de viaţă autoperceput

Q19.3. Consideraţi sănătos stilul de viaţă al familiei dvs.

Q19.4. Consideraţi sănătos stilul de viaţă al anturajului dvs.

Evaluarea sistemului medical românesc

Q3 În ultimele 12 luni aţi interacţionat cu sistemul medical românesc?

Q5 Problemele sistemului medical românesc vă influenţează încrederea în acest serviciu?

Q4 Cum evaluaţi situaţia sistemului medical românesc?

Bună – 10,5%Satisfăcătoare – 28%

Nesatisfăcătoare – 41%Neutră – 20,5%

Q6 Consideraţi importantă vizita şi analizele medicale anuale?

Interesul pentru propria stare de sănătate

Q24.2 Merg la medic periodic

Vicii

Q10. Sunteţi fumător/fumătoare? Q12 Consumaţi alcool?

Analiza informaţiilor privind calitatea vieţii studenţilor din centrul universitar

ieşean

Q27. În general câte ore pe zi acordaţi studiului? Q28. Participaţi la activităţi de voluntariat?

Analiza informaţiilor privind starea de sănătate a studenţilor ieşeni

Q20. Când aţi efectuat ultimul dvs. consult medical?

Q15. Consideraţi "agresivă" comercializarea şi reclama produselor din categoria alcool/tutun?

Q16.6 Reclamele conving populaţia tânără să consume produse din tutun şi alcool

Ipoteza 1: Genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene analizate, influenţează stilul de viaţă autoperceput

Conform rezultatelor, genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene analizate, influenţează stilul de viaţă autoperceput. Astfel ipoteza se confirmă!

Persoanele de gen feminin au un nivel autoperceput al sănătăţii mai scăzut, comparativ cu persoanele de gen masculin Având în vedere situaţia stării de sănătate de anul trecut, persoanele de gen feminin îşi evaluează starea ca fiind una mai negativă comparativă cu percepţia bărbaţilor. Persoanele de gen masculin consideră într-o măsură mai mare faptul că au stilul de viaţă pe care şi-l doresc comparativ cu persoanele de gen feminin.

Testul TDiferenţe semnificative

Ipoteza 2: Tipul/Specificul Universităţior la care sunt studenţi subiecţii chestionaţi, influenţează stilul de viaţă autoperceput.

Conform rezultatelor, tipul/specificul universităţior la care sunt studenţi subiecţii chestionaţi, influenţează stilul de viaţă autoperceput. Astfel ipoteza se confirmă!

Testul TDiferenţe semnificative

Studenţii UMF consideră mai importante vizita şi analizele medicale, comparativ cu studenţii UTI, UAIC şi USAMV. Studenţii USAMV consideră că mediul academic este mai relaxant comparativ cu studenţii UTI: Studenţii UAIC consideră într-o măsură mai mare că analiza şi vizita la medic sunt mai importante decât studenţii USAMV. Studenţii UMF urmează sfaturile medicului într-o măsură mai mare comparativ cu studenţii UTI, fiind influenţaţi de mediul academic.

Ipoteza 3: Campaniile de informare cu mesaj pur medical lasă indiferenţi studenţii indiferent de vârstă.

Conform rezultatelor, campaniile de informare cu mesaj medical lasă indiferenţi studenţii chestionaţi, indiferent de categoria de vârstă din care fac parte. Astfel ipoteza se confirmă!

43,50% dintre subiecţii chestionaţi afirmă faptul că în cazul campaniilor de informare cu mesaje strict medicale, acestea stârnesc indiferenţa. Indiferent de categoria de vârstă, scorurile procentuale cele mai mari în cazul evaluării campaniilor cu mesaj medical arată faptul că 30,5% dintre studenţi consideră că acestea au impact neutru, respectiv 43,5% că strârnesc indiferenţa.43% dintre studenţi afirmă că au auzit de o singură campanie de informare în ultimele 6 luni (la data efectuării cercetării).51,5% dintre cei chestionaţi consideră campaniile cu mesaj medical a fi nebenefice.

Concluzii

Studiul este unul de tip comparativ.

Toate ipotezele au fost validate. Astfel putem spune că genul şi

tipul/specificul universităţilor influenţează stilul de viaţă autoperceput, iar

campaniile cu mesaj medical lasă indiferenţi studenţii indiferent de vârstă.

Participanţii la studiu au fost selectaţi în mod aleatoriu din campusurile

universitare ieşene, fiind luaţi în calcul doar studenţii din ciclul LICENŢĂ/ZI.

Interesul pentru propria stare de sănătate este unul extrem de scăzut în rândul

studenţilor din centrul universitar Iaşi.

Un procent semnificativ indică un stil de viaţă neechilibrat în rândul

studenţilor şi un raport de management slab corelat între zona medicală şi mediul

educaţional.

Variabila

independentă

INFLUENŢEAZĂ Variabila

dependentă

Stare de sănătate (autoevaluată)BUNĂ

Limitele cercetării

• Eşantionul a inclus un număr mic de studenţi, neputând astfel să analizăm şi să calculăm cu

exactitate marja de eroare.

• Eşantionul a inclus doar studenţi la zi ai universităţilor ieşene, ai ciclului de licenţă.

• Studenţii la programele de masterat au fost excluşi.

• Au fost excluşi studenţii universităţii de arte.

Direcţii viitoare de cercetare

Consider faptul că repetarea acestui tip ce cercetare la diferenţă mică de timp, va

aduce slabe modificări în ceea ce priveşte rezultatele obţinute. Realizată în viitor, la o

distanţă relativ mare de timp, cercetarea poate demonstra evoluţia sau degradarea unor

sisteme care influenţează în mod direct calitatea vieţii şi anume educaţia şi sănătatea.

Sesiune de întrebări...