Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3...

16
3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii ;E tciaIe „Flacăra” S.A. a jjnşat conflictul_ colectiv de Problemele sînt generate, jvit declaraţiilor liderului jal, doamna Ani Fărcaş, de i5pectarea de către conducere jjora dintre prevederile 99 Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, precum şi de nerespectarea prevederilor Legii 54 cu privire la sindicate şi a Legii 130 privind negocierea contractului colectiv de muncă. Din-; cauza faptului că* negocierile au constituit'o problemă destul de serioasă, ele vor fi reluate cu asistenţă neutră, joi, 25 septembrie 1997. Salariaţii societătii comerciale „Flacăra” S.A. care au semnat pentru deschiderea conflictului de muncă sînt convinşi că negocierile mediate de' reprezentanţi ai DMPS le vor da cîştig de cauză. Aceeaşi convingere este împărtăşită şi de liderul sindical, doamna Ani Fărcaş, care a preferat să se abţină de la comentarii pînă în momentul în care Vor fi cunoscute rezultatele noilor negocieri cu reprezentanţii conducerii. In cazul în care negocierile nu vor duce la rezultatele dorite de către salariaţi, conducerea sindicatului urmează să consulte membrii acestuia în vederea adoptării unei poziţii corespunzătoare. Laura MORAR lirti - cullură-ştimţâ/5 Omulşi societatea/6 Publicitate/7-11 Economia/11-12 Sport/13 - femeia/14 imiment/15 l'îtima oră/l 6 ANUL IX NR. 2084 ISSN 1220-3203 MIERCURI 24 SEPTEMBRIE 1997 16 PAGINI 600 LEI Vremea va li rece cu deosebire dimineaţa. Cerul, temporar noros. Vor cădea precipitaţii locale sub formă de ploaie, iar la munte de lapoviţă. Vlnt slab. Temperaturile maxime vor'fi cuprinse între 12° şi 16° C. (Meteorolog de serviciu: Constanţa NAGYI). In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL ipta irul e 5| ►cut I ate,-| ială iară sa dio; ară itia Lin nou adversar il /ALER CHIOREANU ■ ii nţei cale tare, rid rini .'.de WS! i &! îng Tta oaliţia majoritară este străbătută periodic de crize, fapt carc îi determină pe unii comentatori politici să J afirme că ea va sfîrşi, mai devreme sau mai tîiziu, •in dezintegrare. De fiecare dată însă certurile între partidele mponente trec, în timp ce alianţa rămîne intactă. Cele mai ilte dispute, unele cu adevărat dure, au avut loc între PD PNŢCD, liderii acestor partide neezitînd să se învinuiască tiproc de încălcarea principiilor care au stat la. baza ciocoiului încheiat în timpul campaniei electorale şi întărit i fiecare nouă împăcare. Relaţiile dintre cele două principale iţe politice ale coaliţiei au trecut însă de cîteva ori prin mente cu adevărat periculoase. Este vorba, mai ales, de intervenită ca urmare a dezvăluirilor fostului şef. al şului de Control al primului ministru, “recalcitrantul” ilerian Stan, care a pus pe tapet matrapazlîcurile imobiliare i timpul guvernării Roman, cînd principalii demnitari ai i. iŞatidului condus de acesta s-au instalat în vile somptuoase, «eş^care apoi au refuzat să le părăsească. Petre Roman şi blegii săi au pus piciorul în prag, Valerian Stan a fost aturat din funcţie şi lucrurile au reintrat în normal, schimb, relaţiile PNŢCD şi UDMR au decurs în cele ii bune condiţii. între cele două partide s-a instaurat o cenetulburată de nimic încă de la începutul anului 1990, id liderii ţărănişti au refuzat să ia. atitudine împotriva Jigării elevilor şi profesorilor români din şcolile mixte, mtinîndu-se într-o stare de expectativă care, în cele din s-a dovedit a fi foarte folositoare, maghiarii votînd, iin 1992, cît şi în 1996, candidatul la Preşedinţie susţinut PNŢCD. UDMR a ajuns la guvernare după noiembrie 56, iar principalul partid al coaliţiei majoritare s-a văzut wit să satisfacă toate cerinţele Uniunii, chiar şi în acele zuri dnd era limpede pentru toată lumea că se va ajunge m punct critic care, odată depăşit, va provoca tulburări relaţiile dintre partidele respective. , ' „ Se pare că punctul critic a fost atins deja. In ciuda tetelor partidelor din opoziţie şi ale numeroşilor liticieni din coaliţia guvernamentală, UDMR a forţaţ iterea unor ordonanţe de urgenţă pentru schimbarea Legii 'aţămîntului şi a celei a administraţiei locale într-un mod ®demonstra că singurul interes urmărit este obţinerea minunării pozitive pentru maghiari şi instaurarea unui t®atism pe criterii etnice. în acest context, relevante sînt ftiectul de Constituţie” făcut public de senatorul Csapo plîngerea la Consiliul Europei a lui Gyorgy Frunda uneninţarea cu părăsirea coaliţiei de către UDMR în caz ‘Ordonanţa 22 nu va fi votată în Senat. Ofensiva UDMR înmit însă o replică relativ consistentă, inclusiv din partea lamentărilor ţărănişti. Radu Vasile, secretar general al 'ŢCD, a declarat că scrisoarea lui Frunda, în ciuda primelor "duzii, aduce prejudicii Guvernului, din care UDMR aari ioii ijini dat i U iseşţ' ivîn tori ni mţiri- dil vaţK >riîi ă & xlo dat diatf seri< i de ino3 tâ la refli1 tni * îrt mef1 ces1 aniel lei01!]] ntc>c continuare în pagina a 4-a î - Ortacii "nemetaliferj11 de la Aahiresu sînt în cumpănă: pleacă rămîn Restructurare ,Se pare că minerii clujeni au găsit o nouă metodă de a forţa mîna ministeriabililor pentru li se.aproba disponibilizarea: greva. După exemplul ortacilor din unele exploatări miniere, care s-au blocat în subteran pentru a avea. cîştig de cauză, şi o parte, dintre salariaţii Cominex Nemetalifere S.A. protestează, dar de data aceasta în aer liber. Nici nu ar putea altfel, deoarece exploatările miniere din judeţul Cluj sînt de suprafaţă.. „Rebeliunea” a început luni la E.M. Aghireşu, unde salariaţii sînt nemulţumiţi de tergiversarea aprobării planului de restructurare de către FPS Bucureşti şi, implicit, de amînarea disponibilizărilor. Prima „victimă” a minerilor de la E. M. Aghireşu a fost însuşi directorul general al S.C. Cominex Cluj, de care aparţine şi Aghireşu, dl Nicolae Nistor. Luni a fost un „autosechestru" Pro TV a mediatizat conflictul de muncă de la E.M. Aghireşu, încă de luni seara. Atunci, directorul general apărea în ipostază • >& ■>« s de victimă, salariaţii pumndu-1 sub sechestru pe acesta.'Contactat telefonic, la prima oră a zilei de ieri, dl Nistor ne-a declarat: „Am fost chemat de angajaţii exploatării şi am ales venirea la faţa locului, deoarece am considerat că este cea mai bună soluţie. Voi rămîne aici pînă se va lămuri situaţia.” Salariaţii de la Aghireşu s-au răzvrătit din cauză că nu a fost. analizat programul de restructurare în Consiliul de administraţie al F.P.S. Bucureşti, în data de 18 septembrie "a.c.', - .. . Un studiu între .două ordonanţe Conform hotărîrii AGA Cominex, din 27 iunie a.c., pentru E.M. Aghireşu, ea de altfel pentru toate exploatările din subordinea Cominex, s-a întocmit studiul de restructurare. Autorul studiului era Institutul de Exploatări Miniere, jar la baza acestuia stătea Ordonanţa 9/1997. în 7 august, FPS Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 16-a N Nemulţumirile de la "Cluiana" continuă: SINDICATUL "VOTEAZĂ" PENTRU SCHIMBAREACONDUCEM! Sîmbătă, 20 septembrie 1997, d avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor S.C.„Clujana” S.A. Scopul adunăriiera constituirea unui Consiliu deAdministraţie şi, după cum ne-a declarat liderul sindicatului liber, domnul Eugen Cheţan, schimbarea conducerii. Din cauza faptului că recitatele întîlnirii deţinătorilor de acţiuni nuaufostpe măsura aşteptărilor, nemulţumirile nu au întîrziat să se manifeste. Singura soluţie pare să fie schimbarea loc în urma AGA. In cadrul adunării a fost alcătuit Consiliul de Administraţie - format din cinci persoane, dintre care FPS, managerului Pomoei Gruita Pentru că perspectiva în calitate de acţionar principal schimbării conducerii le apărea (cu 57 la sută), a desemnat trei într-o lumină foarte bună reprezentanţi - Gheorghe reprezentanţilor sindicatului Mărinceanu, Aurel Olteanu şi liber „Clujana”, renegocierea Râul Volcinski - iar Asociaţia contractului de muncă a fost „Priv 92” (PAS-ul din Clujana), amînată pînă după alegerea unei deţinătoarea restului de acţiuni noi echipe manageriale. Această ale firmei, a numit doi membri schimbare ar fi trebuit să aibă - Dorel Stan si Nicolae Ciovîmache. Părerile privind atribuţiile consiliului nou format sînt împărţite. Acesta are, în mod sigur, obligaţia de a analiza situaţia economico-financiară a societăţii şi de a coordona bunul mers al activităţilor desfăşurate de „Clujana”. Conform afirmaţiilor liderului sindical, Eugen Cheţan, verificările au dus la concluzia că întreprinderea desfăşoară o activitate de bază foarte bună, fapt care a determinat un profit de aproximativ 24 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Domnul Eugen Cheţan' atribuie responsabilitatea completă a datoriilor (23 de miliarde) unei slabe organizări administrative. Soluţiile pe care liderul sindical le vede pentru problema cu pricina vizează aproape în exclusivitate capul - sau scaunul t managerului întreprinderii, domnul Pompei Gruiţa. „Dacă managerul nu are criterii-de bază, să fie schimbat sau să se pensioneze şi să se - organizeze un concurs pentru ocuparea postului”, opinează liderul sindical. Managerul contestat nu are, deocamdată, intenţia să renunţe la scaunul pe care-1 ocupă Dat fiind faptul că reprezentanţii sindica- tului consideră demiterea managerului ca fiind unica posibilitate Laura MORAR continuare în pagina a 12-a dintre cei mai contestaţi revoluţionari este de acord cu modificarea Legii 421 to Zanc neagă că ar fi beneficiat de avantajele legii te Zanc este favorabil Legii numărul 42 din Atitudinea d-lui Zanc este ‘tară să surprindă în "k în care, cel puţin c- liderul PDSR Cluj ar afle printre cei care IC |ază de prevederile 1 'egi. Beneficii deloc lipsite dc importanţă, cum ar fi dreptul la un teren, spaţiu comercial ori apartament, dar la care dl Zanc neagă că ar fi apelat. “Eu ţin ia titlul de revoluţionar pentru că este un fapt care îmi aparţine. Am participat şi am riscat (...) în acele evenimente, fără â mă gîndi la avantaje, fără a le pretinde, chiar după ce am obţinut acest titlu. Participanţii la Revoluţie mi-au solicitat depunerea dosarului, pe baza continuare în P |§£)| c Reuniune franco-română pe teme de industrie-energie-mediu 22-25 septembrie, la Cluj-Napoca se desfăşoară o reuniune franco-română în cadrul căreia vor fi dezbătute probleme de industrie-energie-mediu. Participă specialişti francezi şi români în domeniu, confruntaţi cu sfidările mondiale în materie de mediu şi energie specifice secolului 21. Vorbitorii din prima zi au atins aspecte ale perspectivei integrării europene. Vor fi discutate posibilităţile de finanţare a proiectelor în aceste domenii, precum şi proiecte cum sînt: “Gestiunea deşeurilor urbane’ “Gestiunea problemelor de poluare a apelor”, “Proiect de iluminat performant al municipiului Cluj-Napoca” şi altele.

Transcript of Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3...

Page 1: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

3h

23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii ;EtciaIe „Flacăra” S.A. a jjnşat conflictul_ colectiv de

Problemele sînt generate, jvit declaraţiilor liderului jal, doamna Ani Fărcaş, de i5pectarea de către conducere jjora dintre prevederile

99 Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncăcontractului colectiv de muncă la nivel de ramură, precum şi de nerespectarea prevederilor Legii 54 cu privire la sindicate şi a Legii 130 privind negocierea contractului colectiv de muncă.

Din-; cauza faptului că* negocierile au co n s titu it 'o problemă destul de serioasă, ele vor fi reluate cu asistenţă neutră, jo i, 25 septembrie 1997. Salariaţii societătii comerciale

„Flacăra” S.A. care au semnat pentru deschiderea conflictului de muncă sînt convinşi că negocierile mediate de ' reprezentanţi ai DMPS le vor da cîştig de cauză. Aceeaşi

convingere este împărtăşită şi de liderul sindical, doamna Ani Fărcaş, care a preferat să se abţină de la comentarii pînă în momentul în care Vor fi cunoscute rezultatele noilor

negocieri cu reprezentanţii conducerii. In cazul în care negocierile nu vor duce la rezultatele dorite de către salariaţi, conducerea sindicatului urmează să consulte membrii acestuia în vederea adoptării unei poziţii corespunzătoare.

Laura M O R A R

lirti - cullură-ştimţâ/5 Omul şi societatea/6 Publicitate/7-11 Economia/11-12 Sport/13 - femeia/14 imiment/15 l'îtima oră/l 6

A N U L IX N R . 2 0 8 4 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M IE R C U R I 2 4 S E P T E M B R IE 1 9 9 7

1 6 P A G IN I 6 0 0 LEI

Vremea va li rece cu deosebire dimineaţa. Cerul, temporar noros. Vor cădea precipitaţii locale sub formă de ploaie, iar la munte de lapoviţă. Vlnt slab. Temperaturile maxime vor'fi cuprinse între 12° şi 16° C. (Meteorolog de serviciu: Constanţa NAGYI).

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

ipta irul e 5| ►cut I ate,-| ială iară sa

dio; ară itia

Lin nou adversar i l

/ALER CHIOREANU

■i i

nţeicaletare,rid

rini.'.deWS!i &! îng

Tta

oaliţia majoritară este străbătută periodic de crize, fapt carc îi determină pe unii comentatori politici să

J afirme că ea va sfîrşi, mai devreme sau mai tîiziu, •in dezintegrare. De fiecare dată însă certurile între partidele mponente trec, în timp ce alianţa rămîne intactă. Cele mai ilte dispute, unele cu adevărat dure, au avut loc între PD PNŢCD, liderii acestor partide neezitînd să se învinuiască tiproc de încălcarea principiilor care au stat la. baza ciocoiului încheiat în timpul campaniei electorale şi întărit i fiecare nouă împăcare. Relaţiile dintre cele două principale iţe politice ale coaliţiei au trecut însă de cîteva ori prin mente cu adevărat periculoase. Este vorba, mai ales, de

intervenită ca urmare a dezvăluirilor fostului şef. al şului de Control al primului ministru, “recalcitrantul” ilerian Stan, care a pus pe tapet matrapazlîcurile imobiliarei timpul guvernării Roman, cînd principalii demnitari ai

i. iŞatidului condus de acesta s-au instalat în vile somptuoase, «eş^care apoi au refuzat să le părăsească. Petre Roman şi b leg ii săi au pus piciorul în prag, Valerian Stan a fost

aturat din funcţie şi lucrurile au reintrat în normal, schimb, relaţiile PNŢCD şi UDMR au decurs în cele

ii bune condiţii. între cele două partide s-a instaurat o ce netulburată de nimic încă de la începutul anului 1990, id liderii ţărănişti au refuzat să ia. atitudine împotriva Jigării elevilor şi profesorilor români din şcolile mixte, mtinîndu-se într-o stare de expectativă care, în cele din

s-a dovedit a fi foarte folositoare, maghiarii votînd, iin 1992, cît şi în 1996, candidatul la Preşedinţie susţinut PNŢCD. UDMR a ajuns la guvernare după noiembrie 56, iar principalul partid al coaliţiei majoritare s-a văzut wit să satisfacă toate cerinţele Uniunii, chiar şi în acele zuri dnd era limpede pentru toată lumea că se va ajunge m punct critic care, odată depăşit, va provoca tulburări relaţiile dintre partidele respective. , ' „Se pare că punctul critic a fost atins deja. In ciuda tetelor partidelor din opoziţie şi ale numeroşilor liticieni din coaliţia guvernamentală, UDMR a forţaţ iterea unor ordonanţe de urgenţă pentru schimbarea Legii 'aţămîntului şi a celei a administraţiei locale într-un mod ® demonstra că singurul interes urmărit este obţinerea minunării pozitive pentru maghiari şi instaurarea unui t®atism pe criterii etnice. în acest context, relevante sînt ftiectul de Constituţie” făcut public de senatorul Csapo

plîngerea la Consiliul Europei a lui Gyorgy Frunda uneninţarea cu părăsirea coaliţiei de către UDMR în caz ‘Ordonanţa 22 nu va fi votată în Senat. Ofensiva UDMR înmit însă o replică relativ consistentă, inclusiv din partea lamentărilor ţărănişti. Radu Vasile, secretar general al 'ŢCD, a declarat că scrisoarea lui Frunda, în ciuda primelor "duzii, aduce prejudicii Guvernului, din care UDMR

aariioiiijinidat

iUiseşţ'ivîn

tori ni mţiri- d i l vaţK >riîi ă & xlo dat diatf

seri<i de ino3 tâ larefli1

tni * îrt

mef1 ces1 aniel lei01!]]

ntc>c

continuare în pagina a 4-a

î -

O rta c ii " n e m e ta life r j11 d e la A a h ire s u s în t în c u m p ă n ă : p le a c ă ră m în

R e s tru c tu ra re,Se pare că minerii clujeni au găsit o nouă

metodă de a forţa mîna ministeriabililor pentru li se.aproba disponibilizarea: greva.După exemplul ortacilor din unele exploatări miniere, care s-au blocat în subteran pentru a avea. cîştig de cauză, şi o parte, dintre salariaţii Cominex Nemetalifere S.A. protestează, dar de data aceasta în aer liber.Nici nu ar putea altfel, deoarece exploatările miniere din judeţul Cluj sînt de suprafaţă..„Rebeliunea” a început luni la E.M.Aghireşu, unde salariaţii sînt nemulţumiţi de tergiversarea aprobării planului de restructurare de către FPS Bucureşti şi, implicit, de amînarea disponibilizărilor.Prima „victimă” a minerilor de la E. M.Aghireşu a fost însuşi directorul general al S.C. Cominex Cluj, de care aparţine şi Aghireşu, dl Nicolae Nistor.

L u n i a f o s t

u n „ a u t o s e c h e s t r u "Pro TV a mediatizat conflictul de muncă

de la E.M. Aghireşu, încă de luni seara.Atunci, directorul general apărea în ipostază

• >& ■>« s

de victimă, salariaţii pumndu-1 sub sechestru pe acesta.'Contactat telefonic, la prima oră a zilei de ieri, dl Nistor ne-a declarat: „Am fost chemat de angajaţii exploatării şi am ales venirea la faţa locului, deoarece am considerat că este cea mai bună soluţie. Voi rămîne aici pînă se va lămuri situaţia.” Salariaţii de la Aghireşu s-au răzvrătit din cauză că nu a fost. analizat programul de restructurare în Consiliul de administraţie al F.P.S. Bucureşti, în data de 18 septembrie

"a.c.', - .. .

U n s t u d iu î n t r e .d o u ă o r d o n a n ţ e

Conform hotărîrii AGA Cominex, din 27 iunie a.c., pentru E.M. Aghireşu, ea de altfel pentru toate exploatările din subordinea Com inex, s-a întocm it studiul de restructurare. Autorul studiului era Institutul de Exploatări Miniere, jar la baza acestuia stătea Ordonanţa 9/1997. în 7 august, FPS

Lum in iţa PU RDEA continuare în pagina a 16-a N

Nemulţ umirile de la "Cluiana" continuă:SINDICATUL "VOTEAZĂ" PENTRU SCHIMBAREA CONDUCEM!

Sîmbătă, 20 septembrie 1997, d avut loc Adunarea Generală a Acţionarilor S.C.„Clujana” S.A. Scopul adunării era constituirea unui Consiliu de Administraţie şi, după cum ne-a declarat liderul sindicatului liber, domnul Eugen Cheţan, schimbarea conducerii. Din cauza faptului că recitatele întîlnirii deţinătorilor de acţiuni nuaufost pe măsura aşteptărilor, nemulţumirile nu au întîrziat să se manifeste.

Singura soluţie pare să fie schimbarea

loc în urma AGA. In cadrul adunării a fost alcătuit Consiliul de Administraţie - format din cinci persoane, dintre care FPS,

managerului Pomoei Gruita

Pentru că perspectiva în calitate de acţionar principalschimbării conducerii le apărea (cu 57 la sută), a desemnat treiîntr-o lumină foarte bună reprezentanţi - Gheorghereprezentanţilor sindicatului Mărinceanu, Aurel Olteanu şiliber „Clujana”, renegocierea Râul Volcinski - iar Asociaţiacontractului de muncă a fost „Priv 92” (PAS-ul din Clujana), amînată pînă după alegerea unei deţinătoarea restului de acţiuninoi echipe manageriale. Această ale firmei, a numit doi membri schimbare ar fi trebuit să aibă - D orel Stan si Nicolae

Ciovîmache. Părerile privind atribuţiile consiliului nou format sînt împărţite. Acesta are, în mod sigur, obligaţia de a analiza situaţia economico-financiară a societăţii şi de a coordona bunul mers al activităţilor desfăşurate de „C lujana” . Conform afirmaţiilor liderului sindical, Eugen Cheţan, verificările au dus la concluzia că întreprinderea desfăşoară o activitate de bază foarte bună, fapt care a determinat un profit de aproximativ 24 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Domnul Eugen Cheţan' atribuie responsabilitatea completă a datoriilor (23 de miliarde) unei slabe organizări administrative. Soluţiile pe care liderul sindical le vede pentru

problema cu pricina vizează aproape în exclusivitate capul - sau scaunul t managerului întreprinderii, domnul Pompei Gruiţa. „Dacă managerul nu are criterii-de bază, să fie schimbat sau să se pensioneze şi să se - organizeze un concurs pentru ocuparea postului”, opinează liderul sindical.

Managerul contestat nu are, deocamdată, intenţia să renunţe la scaunul p e care-1 ocupă

D at fiind faptul că reprezentanţii sindica­tului consideră dem iterea m anagerului ca fiind unica posibilitate

Laura M O R A Rcontinuare în pagina a 12-a

dintre cei mai contestaţi revoluţionari este de acord cu modificarea Legii 421to Zanc neagă că ar fi beneficiat de avantajele legiit e Zanc este favorabil

Legii numărul 42 din Atitudinea d-lui Zanc este ‘tară să surprindă în "k în care, cel puţin c- liderul PDSR Cluj ar

afle printre cei care IC|ază de prevederile 1 'egi. Beneficii deloc

lipsite dc importanţă, cum ar fi dreptul la un teren, spaţiu comercial ori apartament, dar la care dl Zanc neagă că ar fi apelat.

“Eu ţin ia titlu l de revoluţionar pentru că este un fapt care îm i aparţine. Am participat şi am riscat (...) în

acele evenimente, fără â mă gîndi la avantaje, fără a le pretinde, chiar după ce am obţinut acest titlu. Participanţii la Revoluţie mi-au solicitat depunerea dosarului, pe baza

continuare în P |§ £ ) |

c

Reuniune franco-română pe teme de industrie-energie-mediu

22-25 septembrie, la Cluj-Napoca se desfăşoară o reuniune franco-română în cadrul căreia vor fi dezbătute probleme de industrie-energie-mediu. Participă specialişti francezi şi români în domeniu, confruntaţi cu sfidările mondiale în materie de mediu şi energie specifice secolului 21. Vorbitorii din prima zi au atins aspecte ale perspectivei integrării europene. Vor fi discutate posibilităţile de finanţare a proiectelor în aceste domenii, precum şi proiecte cum sînt: “Gestiunea deşeurilor urbane’ “Gestiunea problemelor de poluare a apelor”, “Proiect de iluminat performant al municipiului Cluj-Napoca” şi altele.

Page 2: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

Mm iercuri, 2 4 septem brie I 997 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox'. Sf.Mc.Tecla; Cuv.Coprie; Calendarul greco-catolic: Sf.Tecla, m. (s.I); Calendarul romano-catolic: Sf.Gerard, ep.m.

• M îine: Calendarul ortodox: Cuv.Eufrosina; Cuv.Pafnutie. Egipteanul; Calendarul greco-catolic: Sf.Eufrosina, cuv. (s.V); Calendarul romano-catolic: Sf.Nicolae de Flue, pustnic.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECnjRA.CONSlI.IUI.JUDE'ffiAN: 19-64-16 '

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIADE): 21-17-90 .■ PRIMÂRIA TURDA:3I-31-60■ PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMÂRIA GHERI A- 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si

43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POUTIADEJ:21-21-21' ■

POLIŢIA TURDA: 31 -2 i -2!■ POUTIA CÎMPIA TUR21:36-82-22

POIJTIAHUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,int. 158' .• SALVAREA: 961 ,• SALVAREA CFR: 19-85-91• INIERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN:991 '• INFORMAŢII: 931 .• DERANJAMENTE: 921• ORA liXACTÂ; 958• REGIA AUTONOMĂ DE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• RECIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPREST'SA DISPECERAT: 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SC PRIVAI; 1743-86 .

• DISTRIBUIM GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■ ■ ■’

• REOSTRIJL AUTO ROMÂN:' . - Şefreprezentanji 43-38-10Mnnatii: 43-38-11 .

ii: 43-38-08.

T A K O M : lu n i- iim -n Cluj ( luj Buc.

7.00 S.nn R.W O i 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 1 3 3 ."15,20* *) S îm b ătă - prin OradeaP re ţ b ilet: peDtru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTKLGFOĂNIi: 43-25-24, 43-26-69 - pentru externe

l ) \ C AI U i Înccpîiid cn d a ta dc 5 n u i ic va nperd ti pe ru U :

C luj Tim işoara Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 ; ' 9,10 Budapesta 4 T i m i ş o a r a C l u j

20,00 21,50 - 22,40 '23,25 la tin i I ro ilo r Mi

l i r . : i n r w [o-TK-'ifi

CURSE INTERNAŢIONALE * d in A u to g a ra II:

• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Guj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi. înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şl sîmbăta la ora 11,00. .• Cluj-Napoca-Miscolc,cuplecaredin Ciuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII Autogara 1: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană 'Octavian Goga" Clujvă olcra gratuit intonuaiii disprc1- serviciile Je «Msknl.i nvmlâ.- fcnslalif,- l.'i'iniinilalta l.uri'pvanjprin Centrul dc lntormarc Comunitara, str. Mihail Kwiilmicnnu nr 7, tel 19 *0 -O Program- liini-jt'i mile 9,t)0-l(<.(X), Mncn ortk- 9,00-14.00.

P O L IC L IN IC A F Ă R Ă P L A T Ă

" F A M IL IA S F ÎN T Ă "

22-26 septembrieMedicină generală. Dr. M. Suciu

22 (14-16), dr. C. Popa - 26 (12-14), dr. S. Loga - 26(14-16), dr. L. Rasa - 22 (16-17), dr. M. Man - 25 (12-14), dr. I. Boilă - 22,23, 25, 26 (10-12), dr, V. Tâtaru - 22 (12-14), dr. R. Cotârlă - 24 (10-12); Tratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă - 24, 26 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman-22,24(10,12), dr. A. lancu - 23 (11,30-13), dr.C.Duncea 25 (17-18), dr. C. Vlad-24 (14-16), dr. D. l’îrv - 22 (14-16), dr. Cs. Szakacs - 24 (13-15); Reumatologie. Dr. I. Alb - 23 (12-14), dr. C. Zotta; 26 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor-23, 25 (10-12), dr.D.Ona - 26 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Coşma - 23,25 (10- 12); Pediatric. Dr. R. Mitca - 23 (13- 15), dr. M. Fritea - 23 (14-16), dr. L. Toma - 25 (10-12); E cograf. Dr. Dr.I.Ghilean 26 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 25 (12- 14); O.R.L. Dr. C. Rădulescu - 22(12- 14), dr. I. Mihali - 26 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 22 (11-12); E ndocrinologie, Dr.I.Duncea - 25 (17-18); Psihologie. Psih. L. Boilă - 23 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 23-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap. 12.

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: Farm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05; Farmacia INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: Farmacia n r.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8. ,

B IB L IO T E C I■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; s îmbăia: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cei Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPE (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăinîceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, ■miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - .14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9). Orar: marţi: 18 -19; joi 1 9 -20 .

■ Biblioteca Centrului C ultu ral Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului C ultu ral German "Herm ann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "V aleriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis,■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 1S; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Miercuri, 24 septembrie Programul 1: 6,00 România: ora 6

fa!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r); 13,05 Secretele nisipului; 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 14,55 Fotbal Divizia A;17.00 TVR Info; 17,05 Serial: Strada

.Libertăţii; 17,35 Magazin sportiv; 18,00Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Memorialul durerii; 22,00 în flagrant (magazin); 23,00 Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume; 0,30 Intîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 TVM. Telemati­nal, 8,00 Şoricelul Pericol (r); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Film: Indiferenţii (r); 10,35 Studioul şlagărelor; 11,00 Autograf pentru prezent (r); 11,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 13,25 TVR M o; 13,30 Emisiune în limba maghiară; 14,30 Ce bine e acasă!; 14,55 TVR Info; 15,05 Medicina pentru toţi (r); 15,30 Gigi Slîrlează (desene animate); 15,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 17,50TVR Info;18.00 Mîndrie şi prejudecată (r); 19,00 Repere muzicale; 20,00 Magazin sportiv; 20,30 Fotbal Divizia A; 22,30 Credo (emisiune religioasă); 23,30 Vara olandeză (documentar); 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Anotimpul. „Toamna muzicală clujeană”.

PRO TV. 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!;'9,00Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping; 9,45 Serial: Sledge Hammer (r); 10,15 M.A.S.H.; 10,45 Sport la minut; 11,00 Tenis Open România; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Profesiunea mea - cultura (r); 14,15 Tenis

Open România; 14,30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping; 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,15 Serial: Şoapte de iubire;17.00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu; 18,00 Am întîlnit şi

români fericiţi; 18,25 Ştirile ProŢv; 18,30 Cine este şeful?; 18*55 Chestiunea zilei;19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Film: Decizie dificilă (SUA 1994); 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Serial: Familia Bundy; 22,45 Serial: Sledge Hammer; 23,15 Ştirile Pro Tv; 23,35 Chestiunea zilei; 23,40 Prima pagină - revista presei; 23,45 Film: Gloanţe şi cenuşă la Osaka (SUA 1989); 2,45 Ştirile Pro Tv (r); 3,00 Tenis - Open România (r); 3,15 Teleshopping; 3,15 Zona crepusculară; 3,50 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu (r); 4,35 Serial: Maria (r); 5,25 Şoapte de iubire (r); 6,15 Ştii şi cîştigi! (r).

r a t o rJoi, 25 septembrie

Program ul 1: 6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR: Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i de lăcut? (r); 13,05 Serial:, Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pompierii vă

, informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR Mo; 17,05 Serial: Strada Libertăţii; 17,35 Bank-Note: De ce cresc preţurile?; 18,00 Interactiv Tele-joc; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun ...;:20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Serial: Iubire interzisă; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii’n 4 (anchetă); 22,45 Reflecţii rutiere; 23,00 Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Un secol de cinema: Shirley Temple.

Program ul 2: 7,00 TVM. Ţelemati- nal; 8,00 Desene animate (r); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Planeta Cinema (r); 10,00 în flagrant (r); 11,00 America sălbatică (documentar/r); 12,30 Teleenciclopedia

O fereastră deschisă spre lumelM iercuri, 24 septembrie

Canatul TVC 5:00 Deschiderea programului; 5:05

Videotext; 10:30 Buldog Drummond Escapes - acţiune (r); 12:00 Invazia păgînă: Evoluţionista:' cacialmaua secolului - doc. (r.); 13:16 Videotext; 16:30 Invazia păgînă: De la fizică la metafizică : doc.; 17:16 Videotext; 23:00 Broken Justice - western; 0:30 închiderea programului.

Canalul Discovery ' 18:00 Momentele de cotitură ale

istoriei - Bătălia pentru Canada; 18:30 Foc; 19:00 Conexiuni, de James Burke; 19:30 Jurassica - Monştri; 20:00 Fascinaţia naturii - Ghidul animalelor sălbatice; 20:30 Fascinaţia naturii - Inimă sălbatică; 21:00 Invenţii; 21:30 Momente de de cotitură ale istoriei - Mafia; 22:00 întrebări ce - şi caută răspunsul - Universul misterios...;-22:30 întrebări ce - şi caută răspunsul - Vînătorii de fantome; 23:00 Misterele istorici - Miturile

omenirii - Potopul; 0:00 Crimă şi pedeapsă - Galeria răufăcătorului - “Bugsy” Siegel; 1:00 Forţa 21; 2:00 Forţe speciale - FBI; 2:30 Foc; 3:00 Momente de cotitură ale istoriei - Mafia; 3:30 Conexiuni, de James Burke; 4:00 Program D.W.

M iercuri, 24 septembrie9,00 Desene animate; 9,15 Trei

destine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Numărătoare fatală - film (r); 11,55 Agenda culturală; 12,10 Curiozităţi clujene; 12,25 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Trei destine- serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 19,40 Europa în obiectiv - magazin politic european; 20,10 Selecţiuni/spectacole; 20,25 Ultima evadare a lui Thompson - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Hai să ne consolăm reciproc - film; 23,30 Paris „lumini”- reportaj.

RI.PI HI |f !A - Specii Z: Crime Control ■SI - premiera i Iii. 12,30, 15. 17,30.20)

VICIORIA - Cro^e Poinl lilank: A fost 1 odată awu'n - SI \ - premieră ii I. J j, IS.

17. 19) * AR TA - Ciclul Siji*nrtzer.ef;ger: 24-25.09 - Coana (lupa cadou - Sl'A (11. li, 15; 17, 19) * MARASM - sala A: - Doaruna şi vagabondul - M'A <(3, 15. |7. J9), snl.i H: - Puterea - SI.‘\ 113.H Io. 18,30) * I AVORIf - Mortal Komliat - Si;\ (II, 13. I \ 17; in,

TI UDA: lO X -C o n A ir - \ \ i o n n l c o n d am n aţilo r - S I. \ - pre;iiivr.t. '[ IM .R J .I I .H r i - S fîn tu l - SL'A

D E J: ARTA - Clon A ir - A iio n u l co n d am n aţilo r - S l 'A - premieră C U E Itl.A : PACTA - 22-24.09 - D n c u la , un m ori iu liă rc ţ

Radio A RiidioSonicM iercuri, 24 septembrie

Ştirile Uniplus: 8, 9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 , 15 ,16 ,17, 20. Program informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00-11,15; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 Un alt înccput. 7,40 Cursul valutar; 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pc mapamond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în dircct; 9,15 Info- litoral; 9,20 Revista presei localc; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 Agenda culturală 10,00-11,00 “Music Non Stop”, 11,15-21,00 “89,4 grade plus”. 15,05-16,00 Music By Request. 17.20 Cartea de vacantă - realizator Mjreta lla tiu . 1 y ,.1U Kport pcmapamond - realizator Alin Fomadc; 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,30-23,00 “Grcatest Ilits”. 23,15-00,00 “Top 190.240” .00,00-2,00 “Music non stop”. 2,00-6,00 “VOA Express”.

FM fM, 7 MU*

M icreu ri, 24 sep tem brie Ştiri: 8 ,9 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 8 ,2 0 ,2 1 .

Mondo Sport: 7,15; 8,15; Horoscop: 6,40; 8 ,40 . Program cinema: 7 ,30 ..6 .00-9 ,00 C afeaua dc serviciu. 9,00-12.00 M cSonic (em isiuni concurs cu p re m ii M cD o n a ld ’s); 12 ,00 -13 ,00 C o n cu rs R ad io S o n ic şi Ş tran d u l M unicipal. 13,00-15,00 F iţi pc fază (ş tir i loca lc, u tilitare). 15,00-16,00 D cdicaţii. 16,00-18,00 ... şi m uzica.18.00-20,00 Rondul desea ră . 20,00-23.00 Scara unei nopţi dc vară. 23,00 Soul O f Sonic.

''M ie rcu r i,14 icp lcm h rle

6 , 0 0 - 1 2 ,0 0 l<Arfcîwcr-t' Radioprogram “Primul

salut”. 7,00 Radiojurnal R om ânia A c lu a lilă tt.

î,00, 9 ,00, 10,00, 11,00, 12,00 Ş tiri

loca le. 9 ,3 0 “Ce m ai crede lum ea” , sondaj pe tem e de actualitate. 10,30 Revista presei ccntrale. 10,50 “P lus” . •A drian S u c iu . 11 ,30 “E x p re sso ” (reportaj). 13,00-13,20 R adiojurnal R o m ân ia A c tu a lită ţ i . 13 ,20 -17 ,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ş tir i lo ca le . 14,30 “ Z iua în c îtev a v o rb e " (d e c la ra ţia z i le i) . 15,50 “Plus’’.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17 ,00 “ O ch iu l şi u re c h ea ” , comcntariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitalc. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport” , i 9,10-21,00 “ M usica M agica”, rea lizato r Ştefan C o ro ia n . 2 2 ,0 0 -2 3 ,0 0 “CD Jaz z " , re a liz a to r Ioan M uşlca. 23 ,10 -6 ,00 Muzică, publicitalc. 21,00,24,00,2,00, 4 ,0 0 ,6 ,0 0 Rctrospcctiva ştirilor zilei.

M iercu ri,24 sep tem brie

— Contact ştiri: W T Â C T 5,30-23,30 (din

'o r ă în o ră , cu excep ţia 18,30) B uletinul dc ş tiri şi

rubrica “A ctualitatea “B .B.C. W orld S e rv ice la o ra 18,00 . 5 ,0 0 B u n ă dimineaţa, România! (“A ctualitatea”, M eteo, Remember, Sport, Horoscop, A n iv e rsă r i, M eteo , C u rs v a lu ta r , In fo rm a ţii d iv e rse , 7 ,2 0 D ru m u l b a n ilo r - în c o la b o ra re cu re v is ta “C a p ita l” , 7 ,45 R ev is ta P rese i C entrale). 8,00 A zi în C iu j-N apoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 "A ctualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda cu ltu ra lă , P rog ram c in em ato g rafe , 8,50 H oroscop şi A n iv e rsăr i, 9 ,05 M icrobiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (M uzicânon- stop, Informaţii diverse, Divertisment, C o n cu rsu ri). 19,00 S ca ra la C iu j- N apoca (1 9 ,0 0 -1 9 ,2 0 Pepsi M usic . Show ). 22 ,00 l'air-IM ay, rea liz a to r R ăzvan D um itrescu . E m isiu n e dc dezbateri economice şi socio-politicc, p e rso n a li tă ţi in v ita te în s tu d io , telefoanele ascultătorilor preluate în d ircc t. 2 4 ,0 0 La ceas dc b lu e s în-

d e lf in a r iu , r e a l iz a to r A ,G . Wcinberger.

M iercu ri, 24 sep tem brie6 ,0 0 -1 4 ,0 0 R E V IZ IE

TE H N IC Ă . 10,00 R ad io c ircu it - em is iu n ea D e p a r ta m e n tu lu i S tu d io u r ilo r te r i to r ia le : R ad io C onstanţa , A n tenă B ucureş tilo r, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio C raiova şi Radio C lu j, de la C lu j p re z in tă R adu Sâplăcan. 16,00 Em isiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor A nca B allan. 19,00 R ad io ju rn a l Bucureşti. 19,15 Partidele politice, rc d a c to r S e rg iu A lex . 19,20 L a dispoziţia dum neavoastră, rcdactor Ana Huţanu. 20,00 Buletin dc ştiri. 20 ,05 M ag a z in u l de m ie rcu ri, prezintă M ihaela D îm bean. 21,50 B uletin dc ştiri. 21 ,58 Închiderea programului.

(r); 13,25 TVR Info; 13,30 EmisiuncL^(l|j limba germana; 14,30 Serial: Ce bin I»acasă!; 14,55 TVR Mo; 15,05 M ajJsportiv (r); 15,30 Gigi Sfirlează (d«lanimate); 15,55 Doar o vorbă sit-ijspun... (r); 16,00 Serial: MicaelaflmJ ep. 1); 17,00 Ceaiul de la ora 5...; 19® II Magazin cultural estival; 20,00 Fii J Simon Tanner (Franţa 1993); 21,35îA'W muzicieni la concursul de la SclSLfl/ 22,00,Club 2020 (magazin); 22,3(ffiu, :l O ut. Emisiune'sportivă; 23,30 f c f r Club (magazin); 0,00 TVM. M tsJjf 0,30 Interpreţi în recital: Dana Bon»! nm : PRO TV: 7,00 Ora 7, '|,tr dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştii/ t 9,40 Teleshopping; 9,45 Serial: Sfau Hammer (r); 10,15 M.A.S.H.; lo{ ®°> Sport la minut; ! 1,00 Tenis’opţ d» România; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,j ssc t' Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu (r)’; 13’j je a Am întîlnit şi români fericiţi (r); HJ Tenis - Open România; 14,30 Serii 'ymMaria; 15,20 Teleshopping; 15,30 Sei» , 'Tînăr şi neliniştit; 16,00 Şoapte de iubi» ■ 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Punctul pi ^

. (talkshow); 18,00 Urmărire geeenli W ( 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Cineesţ jenu şeful?; 18,55 Chestiunea zilei; 19,00 Sj m şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,1 «J , Melrose Place; 21,15 Doctor în Al«£ 22,05 Ştirile Pro Tv;'22,10 Chestiuni zilei; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Seria ® a ■ Sledge Hammer; 23,15 Ştirile Pro Tia 00

'23,35 Chestiunea zilei; 23,45 FikZîe ful 1 radioului (SUA 19.87); 2,45 Ştirile Pi Tv; 3,00 Tenis - Open România(r);3,11, |,r£ Teleshopping; 3,25 Zona crepusculari 3,55 Punctul pe I (r); 4,40 Serial: Mii (r); 5,25 Serial: Şoapte de iubire (r);6,1.® 5111

. Ştii şi cîştigi! (r); 6,45 Prima pagină. ţ;pusia I

Redacţia nu îţi asumă rapoumip litatea pentru schimbările intervenite iiit programele posturilor de tehiimi'-i 0 al

t a :aa \

POLICLINICAINTERSERVISAN

str, l’iasealy nr.5, eart Ghcorgliej au jINTERNII ♦ CARDIOLOGIE ♦ NTLR(fte intf

IXXîlE ♦ PSIHIATRIE ♦ END0CBl-ilr;: j . NOLCX3E ♦ REUMATOLOffl I 1 ' ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQE 111 <leI

DERMATOLOGIE ♦ CMWQEffTâl, s ORTOPEDIE ♦O.RL4 OFTALMOLOUtilan.

QNECOlflQE ♦ ONCOLOGIE \ PEDIATRIE ♦UROLOGffi ■ ACUPONCTURĂ ■

RADIOLOGIE • ECOGRAFIl tionuuări Dupplpf -

penlra sterilitate femiiiai LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic lmBS85$îfcma Parazitologie Determinare Rh - sarcină - Antigen HBS - Elisi Tesj r Examinări: citologice pentru 1 cancerului de coi uterin sterilitatea feminină şi masculini)ZILNIC, inclusiv DUMINIQVj j™.

o re le 7 - 2 1 Cm Medic de gardă: orele 21 - 71 R e z e rv a re , consu lta ţii|

. l a te L 41.41.63.

S.C. Dental R0VA-; SOCOLOV

Cal a Moţilor 106, ap.5 Tratamente stomatologice ţ

complexe:> terapie> protetică (ceramică) r ' chirurgie (rezecţii, inpl®'1) J

piva fi ttreop

adumLui

Programări lâ Iei.: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionat!» şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr.!Dr. ANGELA GĂLU£ĂHU

S tr. Prahovei nr. 11(Ungă blstrka Bob)ţfpqp am nrTMMOU}0

L, Mi, V -17-20 Ş - 8-12,

Tel.: 42.56.18; tel/fax:

ALIANŢA ANT1SDICID l i f e l i n e— “ — Suflctulnostnihdispff’P. ^ dunrncavoasbi TcWt;*

dc noapte, telefonul W 1

1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 2 0 ^

Unia tcicfonică dc intervenţie cri/â şi prevenţie a suicidului Wfde

a }f 1 |nvivnin. o ««IV.,.—- rLAIlOlliTflIUiL l)E Sl«’

JllWAli CLUJ stă la dispw»^dc luni pînă vineri, între orele * • j

Vi aşteptăm apeluri^ numărul 186864. _^

Page 3: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

jE V A R U LC l u i ROZA VINTURILOR m ie rcu ri, 2 4 septem brie 1 9 9 7

i l i t i c a promovată \ Sj deLukaşenko |

în avantajul Rusiei |« A » / semnai în săptămînalul \ s i U ' f l Gazeta” nr. 32/1997 de <W^gSojokin, directorul Institutului ' ?, %(/!/ Strategice de la Moscova) I

.jcum mi se pare, noi, în Rusia, atunci Ian o apreciere a evenimentelor din |î a afirmaţiilor şi acţiunilor preşedintelui |/io, pornim de la cunoştinţele noastre, i jir. Dar Bdarusul şi poporul său^se

Preşedintele Clinton este vizat personal in scandalul privind finanţarea ultim ei campanii electorale a democraţilor

M; u,|Hj

0 Serii 30 Seria

actul pi şeneril

19,00 Si ’v; 20,1] Alasl lestiiiB t5 Seria ; Pro Ti

Vblli niştit (ji!-’ Sleji ■; 10,{

s - O p ţ S . - . , ,"v; 13 j «c totuşi de no i - ca mentalitate, ca

* a realităţilor politice şi economice,jnrit foarte des de necunoaştereairitaţilor belaruse, de lipsa de dorinţăjelege propriile noastre interese.jelaras exista tradiţii politice care se

nssc de cele ruseşti.'Asupra acestei |3ine tţ| ®nu s-a prea reflectat la Moscova nici I

iar acum puţin i sm t cei pe care uază cum sînt poporu l belarus şi cei !conduc. în p e r io a d a p o s tb e lic ă , •a a fost condusă de o nom enclatură |

a o eroică origine în lupta de partizani. |i: Zile p i războiului, această nom enclatură i 'iltP'istrat ideile re to rice p ro m o v a te în

, !a brejnevistă: cu p riv ire la regulile •“ ceea ce este perm is şi neperm is în |,(,);61Sşi în politică. în ”m îrşavii” ani ’70, |gini. Uîisia a existat un lider, prim ul secretar i

PC, Maşerov, care era respectat şiTAitepit I

i o altă particularitate a Belarusului - I jianului economic. în anii puterii |

avut loc o rapidă industrializare a | s-au creat capacităţi de producţie

;,m fost introduse tehnologii noi. Au interesante experimente în domeniul

Oj ţ Sirii. în Belorusia nivelul de trai al XJE ţ i depăşea nivelul mediu unional. Şi, i ME|ial, socialismul din Rusia, Gruzia, ICtoa istan. în Belorusia era diferit. în '

ş a nu era nici pe departe cel mairău. |, p ce bagaj d e particularităţi au ajuns |

RATffi la o independenţă neaşteptată. Este i jjjjra minţim că L ukaşenko este singurul li Itatîn parlament împotriva Acordurilor <

Belovej, prin această acţiune aflîndu-Se | majoritatea populaţiei Belarusului. |

ar"3jiparticularitate a lu i Lukaşenko; m ultă i ■piiiJlra fi fără rival p e scena politică. Nici ţapenftitre oponenţii săi n u poate fi comparat I

| ceea ce priveşte ştiinţa de a exercita | % asupra populaţiei Belarusului, de a |

7| cu populaţia, de a acum ula sprijin, i ’ o este un om puternic, încrezător în

lare îşi simte totodată vulnerabilitatea. I i v u ln erab ilita te e s te leg a tă d e | iţea sa. Prim originea sa, el este u n | afara nom enclaturii, dar trebu ie să. i

ilara cu ajutorul vechii nom enclaturi.' Jio înţelege perfect că pentru această ' latură el este un străin. D e aici apelurile | ’itante adresate poporului, recurgerea | îidumuri. : i■ Lukaşenko este m ai aproape de cu atît se a f lă m ai d e p a r te d e !■■’ Etatea din M insk. El este o persoană ) flrainăpenlru această intelectualitate.- |* cu maniera de. a .vorb i ş r pînă . la i J specifică despre cum trebuie să se ; Belarusul. In tr-o m a re m ăsu ră , I Etatea din M insk este favorabilă |

Mizării. Ea este nerăbdătoare, vrea | |y jjjiereze poporul de prejudecăţi, de i■ *ia sa istorică de viaţă. Dar, pentru a .

1 de u rg e n ţă p ro p r iu l p o p o r” , ' -îHtatca trebuie să-l îndepărteze de pe I l'ţică pe omul care continuă tradiţiile |- h aceasta rezidă conflictul, devenit |1 a tot mai acul.;

preşedintele nu recurge la unele «treme de lup tă cu oponenţii săi practicate în alte părţi ale CSI.' Da,';o creează u n sis tem au to rita r .

^ un sistem autoritar, dar acesta nu 'tat răsăritean condus de un despot,’ dictatură comunistă. El creează un "nc> cînd toate celelalte verigi ale '■a au dreptul la existenţă, cînd aplică

joc. încercarea de a afirma că este "roşu” sau ”brun” ori ”roşu-

^nstituic m ai cu rînd o m ascare a *ţfu este nici "roşu”, nici ”brun”, ci

^ încearcă să fie Belarus în cel mai• “ te un reprezentant expresiv al

^■stcnlc astăzi în Belarus.

(AFP)

Preşedintele Bill Clinton este vizat personal în scandalul privind finanţarea campaniei prezidenţiale din 1996, în urma deschiderii de către Ministerul Justiţiei a unei anchete preliminare referitoare la activităţile sale de strîngere de fonduri.

Această anchetă preliminară hotărîtă de procurorul general (ministrul Justiţiei) Janet Reno, ar urma să determine dacă există probe suficiente în legătură cu acţiunile de strîngere de fonduri pentru campanie ale preşedintelui Clinton, întreprinse de la Casa Albă, ceea ce ar justifica deschiderea unei anchete oficiale şi numirea unui procuror independent.

Iniţierea acestei anchete, cu o durată de 30 de zile, a fost anunţată sîmbătă de Casa Albă. Ministerul Justiţiei “a demarat un proces urmărind să determine dacă o anchetă este sau nu justificată”, a anunţat într-un comunicat avocatul Casei Albe, Lanny Davis din California, unde s-a aflat sîmbătă trecută preşedintele Clinton.

Casa Albă a subliniat că intenţionează să coopereze cu Ministerul Justiţiei şi că va furniza toate informaţiile solicitate. “Sîntem

.încrezători în faptul că nici o lege nu ă fost încălcată”, a adăugat L. Davis.

Potrivit legii americane, numirea unui procuror independent este necesară cînd s-a stabilit că un membru al guvernului sau preşedintele ţării ar putea fi implicat în activităţi licite. ■

i Or, Bill Clinton ar fi utilizat Casa Albă pentru a telefona unor potenţiali donatori în scopul strîngerii de fonduri pentru campania sa din 1996 şi pentru cea a democraţilor, ceea ce ar fi ilegal. Bill Clinton a afirmat că nu-şi aminteşte să fi efectuat astfel de apeluri din biroul oval al Casei Albe.

Revista “Tim e”, sublinia, în numărul său de luni, că decizia lui Janet Reno a fost luată în urma examinării com une de către Ministerul Justiţiei şi FBI a'extraselor telefonice ale preşedintelui Clinton, comparate ulterior cu donaţiile efectuate de Comitetul naţional al

Partidului Democrat.Controversa privind finanţarea

campaniei electorale a democraţilor din 1996 a luat o nouă întorsătură acum două săptămîni, cînd Ministerul Justiţiei a anunţat că va . analiza rolul vicepreşedintelui Al Gore în strîngerea de fonduri pentru Partidul Democrat. M inisterul Justiţiei urmează să "decidă ulterior1:

- dacă este sau nu necesară deschiderea- unei adevărate anchete în legătură cu acest subiect.' . \

Al Gore, considerat drept cel mai probabil candidat dem ocrat la preşedinţia americană în anul 2000, ar fi încălcat la rîndul său Legea electorală telefonînd de la Casa Albă unor donatori. El a angajat doi avocaţi‘pentru a-i asigura apărarea, gest neobişnuit din partea unui. vicepreşedinte în exerciţiu.

Decizia doamnei Reno intervine la puţin timp după ce ea a anunţat, săptămîna trecută, că a întărit echipa Ministerului de Justiţie ce anchetează de mai multe luni finanţările dubioase ale ultim ei campanii electorale a democraţilor. Doamna Reno este de mai multe luni ţinta

celor mai aprige presiuni din partea republicanilor, .care cer o anchetă independentă, argumentînd că ministerul nu poate efectua cercetări imparţiale asupra practicilor reproşate democraţilor. Senatorul republican de Mississippi, Tchad Cochran, membru în Comisia Senatului însărcinată cu audierile privind scandalul finanţărilor campaniei din1996, ă mers pînă acolo îneît a cerut demisia procurorului general. ;

Casa Albă este acuzată de asemenea, de republicani pentru a fi favorizat accesul la preşedinte at unor donator; potenţiali ai Partidului Democrat, inclusiv al unora din străinătate. Recunoscînd că este “rău” să-i recompensezi pe donatori acceptînd, de pildă, să le oferi o cafea' la Casa Albă, democratul Joseph Lieberman (Connecticut) a declarat la CBS că există “o deosebire între ceea ce este rău şi ceea ce este ilegal”.

Democratul a fost susţinut în afirmaţiile sale de republicanul Arlen Specter, potrivit căruia “prioritatea trebuie să fie acum schimbarea sistemului” finanţării campaniilor electorale. \

S p re o n o u ă c o a b ita re în P o lo n ia(AFP, Reuter)

Dreapta catolică poloneză a cîştigat alegerile legislative de la 21 septembrie şi se aşteptă să suceeadă la guvernare stîngii ex-comuniste care a condus ţara timp de patru ani. Polonia, al cărei preşedinte este pînă în 2000 sociăl-dem ocratul Ăleksander. Kwasniewski, ar urma astfel să cunoască o nouă perioadă dc coabitare de la căderea Comunismului, după cea dintre stînga şi Lech Walesa, între 1993 şi 1995.

‘Trebuie acordat timp oamenilor politici pentru a găsi cea mai bună soluţie” a declarat Kwasniewski, care s-a pregătit vizibil, de mai multe luni, pentru ă se plasa în postura de arbitru în perspectiva unei v ictorii a opoziţiei. :

Marele cîştigător al acestui scrutin

este A c ţiu n ea . Electorală a Solidarităţii (AWS), care a obţinut32,4 la sută din voturi, adică 186 de locuri în Dietă, faţă de 26,6 la sută şi 157 de locuri care revin Alianţei Stîngii Democrate (SLD - ex- comunistă, Ia putere), cu o participare la vot de 55 la sută. Artizanul acestui succes, care contrastează cu înfrîngerea zdrobitoare a dreptei divizate în 1993, este preşedintele Solidarităţii şi al AWS, Marian Krzaklcwski.

“Este un moment de cotitură”, a declarat Krzaklewski, aclamat zgomotos de partizanii săi la sediul AWS. “Vom putea începe să corectăm greşelile comise în ultimul timp”, a afirmat el, înainte de a-i mulţumi lui Lech Walesa, prezent alături de el, “pentru sprijinul constructiv adus dreptei”, şi de a

anunţa că intenţionează “să împartă puterea cu oamenii, şi în special cu autorităţile locale”. El va trebui să o împartă şi cu liberalii din Uniunea pentru Libertate, al doilea partid de opoziţie ieşit victorios la urne, eu15,5 la sută din voturi şi 77 de locuri, potrivit aceloraşi estimări. ; ■

“Ne aşteaptă o sarcină dificilă”, a declarat preşedintele Uniunii, Leszek Balcerowicz, artizan al reformelor economice poloneze, recunoscînd indirect că partidul său are intenţia de a participa la viitorul guvern.

O bună parte a societăţii poloneze păstrează o amintire neplăcută cu privire la primul “plan Balcerowicz”, prin care erau lansate reform e economice îndrăzneţe, dar s-a ajuns la o creştere considerabilă a preţurilor şi la o scădere a puterii de cumpărare a numeroase categorii sociale.

onarl

15 UUL

!?î

R e u n iu n ile FM I/BIRD d in H o n g K o n g ş i s f id ă r ile g io b a liz ă r ii

(Reuter, AFP)Bancherii din întreaga lume au

descris economia globală în culori destul de încurajatoare, la 21 septembrie, dar au avertizat că există suficiente pericole potenţiale la orizont pentru a trage un semnal de alarmă şi pentru a începe în mod serios reforma.

La reuniunile anuale ale Băncii Mondiale (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BIRD) şi Fondului M onetar Internaţional (FMI), cît şi la reuniunile adiacente s-a afirmat că perspectivele economiei mondiale sîn t-favorab ile , dar Europa, Japonia şi Statele Unite au fost puse în gardă cu p riv ire la pericolele economice care lc pîndesc.

"C om itetul apreciază drept favofabile perspectivele dezvoltării producţiei m ondiale şi a comerţului internaţional” , se arată într-un comunicat al Comitetului^ Interimar al FMI, organul carc coordonează politica Fondului. "Există totuşi pericole, care, dacă nu sînt soluţionate definitiv, pot provoca prejudicii atît economiei unor ţări, cît şi econom iei mondiale în ansamblu”, adaugă comunicatul. Comitetul a prezis pentru ţările industrializate o continuare a creşterii economice

lipsite de inflaţie, cu condiţia să-şi rezolve în mod serios problemele. "Creşterea economică cu o inflaţie scăzută va continua în ţările avansate

"privite în ansamblu”.în opinia comitetului, pentru ţările

b o g a te : precum Statele Unite pericolul îl reprezintă inflaţia, iar Japonia ar trebui să-şi orienteze politica m onetară în direcţia "relansării economice interne”.

Comitetul nu a adresat nici o critică Uniuni Europene. ”FMI salută progresele realizate în direcţia

^Uniunii Economice şi Monetare (UME), a cărei creare va contribui la stabilitatea sistemului monetar internaţional”. El a recomandat ca politica monetară europeană să vină în sprijinul cererii interne crescînde.

Lansarea Euro la 1 ianuarie 1999, va avea un impact profund asupra relaţiilor instituţionale dintre UE şi FMI Dacă în plan monetar totul este

d a r , in ceea ce priveşte politica bugetară situaţia se dovedeşte, în schimb, destul de ambiguă. în chestiunile monetare, FMI va avea, începînd din 1999, un interlocutor unic: viitoarea Bancă Centrală Europeană (BCE), care va primi această responsabilitate în* locul băncilor centrale naţionale. Dar în problemele bugetare FMI nu ştie încă cu cine va trata.

Totuşi, laureatul Premiului Nobel

pentru ■ Econom ie, M iltoh Friedman, nu este la fel de optimist în ceea ce priveşte UME, care, în opinia sa, constituie doar un mijloc prin care ţările europene speră să elimine divizările politice dintre ele şi să sporească coeziunea Uniunii. "Este nevoie de unitate politică înainte de a putea avea unitate monetară. Dacă UME va fi lansată, cred că ea mai degrabă va scinda UE decît o va întări”, a apreciat Friedman.

Problemele prin care trece Asia,' care au debutat , cu prăbuşirea m onedei thailandeze, : au reprezentat tema centrală a dezbaterilor. Comitetul a apreciat că recenta criză monetară din Asia a demonstrat ţărilor că este nevoie să se pregătească să-şi adapteze ratele de schimb la diferite circumstanţe şi a sugerat că trebuie trase învăţăminte din această criză.

Sporirea transparenţei este argumentul ccntral al celor care afirmă că, dacă investitorii ar fi la curent cu starea finanţelor unei ţări şi cu planurile politicii sale, aceştia ar fi m ai puţin speriaţi de dificultăţile de moment. U nii consideră însă că accst plus de transparenţă vizează în primul rînd ţările în curs de dezvoltare, unde se impune necesitatea combaterii corupţiei şi a mitei.

în ceea ce priveşte Alianţa Stîngii Democratice, SLD, liderul ei, Jozef . Oleksy, a suportat înfrîngerea cu . curaj, subliniind că, deşi depăşită de AWS, formaţiunea sa şi-a ameliorat rezultatul în raport cu cel din 1993. “Există doi învingători, iar jocul continuă”, a afirmat el. “Mişcarea următoare aparţine preşedintelui republicii” (care trebuie să-l dese­mneze pe viitorul prim-ministru). rf J

Şeful statului va trebui să vegheze la continuarea reformelor şi a creşterii ; econom ice şi să m enţină ţara orientată spre NATO şi Uniunea Europeană, a continuat Oleksy, lansînd implicit apelul lă o coaliţie între SLD şi Uniunea pentru _ Libertate.

Partidul Ţărănesc, PSL, aliat al ex- com uniştilor în cadrul- fostei majorităţi, a suferit îhfîîngerea cea mai severă, neobţinînd decît 7,5 Ia- sută din voturi, adică jumătate din rezultatul din urmă cu patru ani, pierzînd 100 de locuri în Dietă.

Cel de-al patrulea partid care va intra în Dietă este Mişcarea pentru / Reconstrucţia Poloniei (ROP, dreapta populistă), care a obţinut 5,7 la sută din voturi şi 5 locuri.

Leszek Balcerowicz esle candidai al partidului său Uniunea pentru , Libertate, la postul de prim-ministru. : Candidatura sa a fost confirmată de î unul dintre responsabilii partidului, t istoricul Bronislaw Geremek. i . 4

Candidatura lui Balcerowicz poate j; reprezenta o problemă serioasă în cadrul negocierilor dintre Uniunea { pentru Libertate AWS, numele său; \ fiind asociat de populaţie cu | creşterile-de preţuri şi sporirea numărului de şomeri care au urmat primelor reforme economice. Cu atît : mai mult cu cît liderul liberalilor a afirmat imediat că “va rămîne fidel programului său”. ‘

Forţa dominantă a fostei majorităţi, \ .A lianţa sOcial-democrată SLD ; doreşte şi eâ să formeze o coaliţie cu liberalii pentru a se menţine la putere, ceea ce este arilnjetic posibil,, dar - puţin probabil din punct de ' vedere politic, chiar dacă programele celbr două form aţiuni oferă

; asemănări în domeniul economic.Totuşi, preşedintele nu a exclus o ,

asemenea eventualitate, apreciind duminică seara că viitoarea coaliţie va trebui să fie formată fie de A W S,: fie de SLD. El însuşi are un răgaz de cîteva zile, rezultatele oficiale complete ale scrutinului urmmd a fi anunţate abia miercuri sau joi. .

Page 4: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

m iercuri, 2 4 septembrie 1 997 POLITICĂ J I l i F !

Societatea "Avram Iancu" intră în curentul politic în d rep ta t îm p o triv a Guvernului Ciorbea

Societatea cultural-patriotică “Avram Iancu” denunţă politica “an tina ţională” a G uvernului Ciorbea şi cere puterii actuale să

• “slujească interesele României şi să nu vîndi ţara străinilor”.

într-o declaraţie dată publicităţii ieri, Biroul Executiv al Societăţii formulează, pe un ton imperativ, şapte so licitări adresate Cabinetului. - , “Societatea “Avram Iancu” cere

cu insistenţă: clarificarea statutului U.D.M.R. şi care sînt limitele acţiunilor sa le, dacă există; respectarea Constituţiei cu privire la utilizarea lim bii o ficiale ; organizarea tuturor concursurilor pentru ocuparea posturilor în învăţămînt, administraţie şi altele, exclusiv 111 limba rom ână; interzicerea inscripţiilor in alte limbi decît română, precum şi a traducerii denumirilor româneşti în ungureşte; încetarea etichetării, de către iresponsabilii- neam ului rom ânesc, drept extrem işti a

patrioţilor români care luptă pentru apărarea Constituţiei, legilor ţării, caracterului naţional, unitar şi indivizibil ăl statului român, al lim bii, culturii şi credinţei străm oşeşti; oprirea cursului periculos spre care se îndreaptă România pentru a nu deveni o ţară" fără industrie, Iară agricultură, fară turism , fără transporturi, fără monedă naţională, făiă specialişti, fără muncitori, fără proprietari autohtoni, fară Ardeal; acordarea atenţiei cuvenite românilor din afara graniţelor ţării”.

Prin declaraţia dată publicităţii la Cluj, Societatea “Avram Iancu” se înscrie pe o linie politică lipsită de echivoc. loan Teodor Stan, preşedinte, nu ezită să acuze Cabinetul Ciorbea că sprijină din umbră proiectul de autonomie a Ţării Secuilor, aşa cum a fost el formulat de senatorul U.D.M.R. Csapo Josef. “Noi, moţii, nu vom sta cu mîinile în sîn atunci cînd ex istă pericolul m aghiarizării

Ardealului şi readucerea românilor Ia condiţia de slugi ale grofilor unguri”, afirmă Stan..

E l consideră că R om ânia parcurge un traseu extrem de periculos şi cere Guvernului să-şi schimbe politica faţă de minorităţi. “Ungaria fiind ca şi acceptată în Alianţa Nord-Atlantică, ne putem pomeni oricînd cu trupele NATO în Ardeal. Aşa cum a luptat Avram Iancu, sînt convins că românii îşi vor apăra A rdealul de orice ingerinţă a străinilor”.

Stan declară că are încredre în . potenţialul de luptă şi patriotic al

Armatei a IV-a, însă este dezamăgit de divizarea religioasă a românilor.

“ Din păcate, şi greco-catolicii cer m ai m ult decît li se cuvine, exercitînd o presiune asupra ortodocşilor. De- d iv izarea românilor profită maghiarii”, spune preşedintele Societăţii “Avram Iancu”.

(C.C.)

Primim la redacţie

P.D. N -A PIERDUT N IC I UN PARIUîn urmă cu două săptămîni am răspuns deputatului

PNŢCD loan Vida Simiti, care mă acuza că transform principiile democratice în obiect de pariuri sau tîrguri”. Am arătat atunci că Partidul Democrat respectă dreptul de proprietate, oricare ar fi obiectul acestui drept. Totodată, arătam că P.D. nu este de acord cu politica de restitutio in integram şi că în acest sens P.D. nu va ceda în privinţa Legii 18. Cu toate acestea s-au făcut speculaţii asupra faptului că P.D. a cedat în privinţa Legii 18, pierzînd “al doilea pariu cu agricultura”. Am tăcut clarificări în această privinţă la Conferinţa de Presă de vineri 19 septembrie.

Dat fiind acest fapt sînt îndreptăţit să readuc aminte celor care au uitat sau celor care nu cunosc continutul

Protocolului semnat de preşedinţii formaţiuni lor politice participante la guvernare cu privire la modificare^ şi completarea Legii 18. Astfel, la pct. 5 al Protocolului se menţionează că “reconstituirea dreptului de proprietate se va face numai în măsura şi limita în care din inventarierea suprafeţelor şi din balanţele întocmite rezultă că există sursele de teren necesare în acest scop”. Deci, nu este vorba de nici o retrocedare a 50 de ha, şi nu e vorba de nici o cedare din partea P.D. în acest sens. Mai mult, la punctul 6 al aceluiaşi protocol se stipulează că “reconstituirea dreptului de proprietate se va face ... cu prioritate pînă la limita stabilită în Legea 18/1991”, iar la pct. 7 se specifică, faptul că, prin aplicarea legii, nu vor fi afectate în nici un fel drepturile de proprietate ale persoanelor cărora li s-a constituit acest drept cu respectarea prevederilor Legii 18/1991.

D eputat P .D ., Iuliu PĂCURARIU

Suferinţele şi tragedia românilor din perioada 1940-1944 din nou in actualitate (XV)

• Lista celor închişi in Penitenciarul Cluj în 1940-1943 *Un alt aspect al suferinţelor româneşti din Clujul an ului

1940 îl aflăm din declaraţia Iui dr. Victor Pop, fost secretar general al Primăriei municipiului Cluj, dată în Turda, unde era refugiat, la 26 septembrie 1940. El spunea următoarele: “în ziua de 11 sept. a.c, pe la orele 10 a.m.: notez orele 10, căci ora Ia tumul bisericii din Piaţa Unirii era deja dată îndărăt cu o oră - Îndată după retragerea armatelor române, întreg Clujul a fost decorat cu stindarde maghiare, iar în vitrine afişat pe lîngă tablourile Iui Horty, Hitler şi, Mussolini, stindardele de hîrtie cu inscripţia: “Mindent. vissza” (Totul înapoi, Turda, Aiud...) şi alte inscripţii de acestea. Pe Ia orele II .a u intrat primele avangarde ungureşti. îndată s-a şi început distrugerea tuturor firmelor cari nu au avut inscripţia numai în ungureşte. în d.m aceleiaşi zile au început bătăile. Au fost bătuţi românii la întimplare. In seara aceleiaşi zile tot Mănăşturul a fost spart. Toate casele de pe str. Principală din Mănăştur au fost sparte, geamurile distruse în aşa fel îneît şi ramele- erau rupte! A doua zi, în 12 sept. deja au fost bătuti o mulţime de mănăştureni şi arestaţi români pe capete’ .

Continuăm publicarea numelor celor închişi pentru “trecerea inteizisă a frontierei”, în 1943: Ana Lakr, soţia lui loan Bonda (n. 1911, româncă din Hăşdate, jud. Turda, mamă a 4 copii), Maria Fărcaş, văduva Iui loan Fărcaş (n. 1900, româncă din Hăşdate, jud. Turda, mamă a 7 copii), Irimiaş Bale (n. 1X77, român din Gilău, jud. Cluj, originar din Căpuşu Mic), Veronica Cudor (n. 1917, româncă dir. Cizer, jud. Cluj), Viorel Broscoi (n. 1924, român din Borşa, jud. Cluj), Anania Borz (n. 1924, român din Pustuţa, jud. Solnoc-Dăbîca), Dombi Jeno (n. 1925, maghiar unitarian din Erd?), Nastasia Fărcaş (n. 1926, româncă din Hăşdate, jud. Turda), loan Bărăian (n. 1924, român din Dezmir, jud. Cluj), Gavril Rocoşan (ii 1915, român din Mierţa, jud. Cluj), Pinte Nedelca.(n. 1918, român din Surduc, originar din Cheud, jud. Sălaj), Maria ' Mureşan (n. 1915, româncă din Borşa, jud. Sălaj), loan Fet (n. 1906, român din Sîmpctru Almaşului), Gheorghe Avram (n. 1903, român din Sumurducu, originar din Nădăşelu, jild. Cluj), Vasile Silaghi (n. 1924, român din Tâlasfalva, jud. Solnoc-Dăbîca), Vasile Pintiiie (n. 1906, român din Dezmir, jud. Cluj, tată a 4 copii), loan iirînduşan (n. 1922, român din Letca, jud. Cluj), Simion Ciplea (n. 1923, român din Sîmpetru Almaşului), Teodor Naş

iste :isti inu a ri

îoidde

(n. 1892, român din Cluj, str. Kolcsfold, fostă Plevnţf Maria Birişan, soţia lui Petru Baciu (n. 1896, romj&ţjj Bonţida, originar din Jucu, jud. Cluj), Maria L u b k soţia Iui Gavril Loşonţi (n. 1900, româncă din Bonţii? jud. Cluj), Traian Purcel (de 19 ani, român din g S jud. Cluj, originar din Răcătău, jud. Cluj), loan Conţi 1924, ţigan român din Cara, jud. Cluj), Vasile Gilău^(n. 1915, român din Nădăşelu, jud. Cluj), Vasile Dreg^(n. 1921, român din Miluani, jud. Cluj), loan Maxim ţ i 1886, român din Rugăşeşti, jud. Solnoc-Dăbîca, origini flrî din Rus), Augustin Meci (n. 1889, român din DăbăceJ jud. Soinoc-Dăbîca, tată a 4 copii), Alexandru Pop (» 1924, român din Bucureşti, Bulevardul Brătianu nr. 3! originar din Someş-Odorhei), Maria Trifan, soţia lui Petfi Fluieraş (n. 1885, româncă din Floreşti, jud. Cluj, originafj din Satu Lung), Maria Coman, văduva Iui Nicolae Rotjj (de 62 ani, româncă dm Floreşti, jud. Cluj, originară fl}j Gilău, mamă a 5 copii), Vasile Boca (n. 1924, român d}j Miluani, jud. Cluj), Vasile Danciu (n. 1923, român (Jj, Miluani, jud. Cluj), Augustin Bota (n. 1921 român cin ide Primeni, jud. Solnoc-Dăbîca), Alexandru Bura (n. 192^ român din Sînta Maria, jud. Cluj), loan Filip (n. 19* român din Cemuc, jud. Sălaj, originar din Panticeu, jifc Cluj), loan Petran (n. 1911, român din Cemuc, jud. Săla tată a 6 copii), Vonica Petruş, soţia Iui loan Boca A 1892, româncă din Miluani, jud. Cluj), Daniel Pojar « 1917, român din Turda, originar din Bădeşti, jud. Sălaj)! Vasile Groza (a 1914, român din Gilău, jud. Cluj), Ştefai;! Ţurcaş (n. 1899, român din Cizer, jud. Sălaj), loan Copac (n. 1914, român din Adalin, jud. Cluj), Dochija Oltean -.pale soţia lui loan Sule (n. 1904, româncă din Floreşti, jud Cluj, originară din Cojocna, mamă a 4 copii), Maria Pot soţia lui Petru Oltean (n. 1886, româncă din Floreşti, ju<Cluj, originară din Iuriu de Cîmpie, mamă a 7 copu Alexandru Moldovan (n. 1913, român din Bărăi, ju<Cluj, originar din Cătina, jud. Cluj), loan Mînzat (n. 19lj român din Suarăş, jud. Solnoc-Dăbîca), Ana Prodan ti

.1907, româncă din Popeşti, jud. Cluj, originară 4 Aruncuta, mamă a 4 copii), Andrei Moga (n. 1922, romi struţ din Jucu, jud. Cluj), Anania Pop (n. 1908, român | Sîmpelru Almaşului, jud. Cluj, tată a 5 copii). (Va m

Vasile LECHINT.

I

[are

le ; ■ilor „uen îlor oh sîi

c

Pavel Coruţ în fiin ţează un partid• A c e s ta s e va n u n i i P a r tid u l V i e ţ i i S ă n ă to a s e

ş i va a vea c a în s e m n o in im ă r o ş ie p e f o n d a lb a s tr u •După ce a candidat - fară

succes - pe listele dc parlamentari ale PUNR, după ce a iniţiat, cu mult înainte de “febra NATO”, o Alianţă pentru Neutralitatea României”, iată că acum Pavel Coruţ, fost ofiţer de marină şi de contrainformatii, se anunţă a II iniţiatorul unui partid politic “pragmatic, realist, ancorat în realităţile româneşti, preocupat numai de rezolvarea problemelor naţiunii noastre, începînd cu cele economice” . înfiinţarea Partidului Vieţii Sănătoase a fost anunţată şi la Cluj-Napoca săptămîna trecută, cu ocazia lansării noului volum al lui Pavel Coruţ, “Sfîrşitul imperiului ascuns”, volum în a cărui parte a doua sînt prezentate, de altfel, pe larg, statutul şi programul

respectivei formaţiuni politice.. “în mai- multe cărţi scrise în aceşti opt ani de jaf şi dezordine am promis că voi interveni direct în viaţa politică numai atunci cînd un pericol grav şi iminent va ameninţa suveranitatea, independenţa, integritatea statului şi fiinţa spirituală a naţiunii noastre. Apreciez că situaţia economică, politică, socială şi spirituală din România a atins punctul de gravitate maximă. Mai jos de atît nu putem coborî fără a dispărea ca naţiune civilizată” - afirmă Coruţ în “Sfîrşitul imperiului ascuns”. -Şi adaugă: “Lipsa de iniţiativă locală face necesară prezenţa mea în arena politică. Mulţi vor să participe, dar puţini se oferă să organizeze şi să conducă o

activitate de răspundere. Şi mai puţini ştiu să conducă eficient (...). Conducerea e o ştiinţă" cunoscută de puţini cetăţeni români. îm i asum sarcina înfiinţării, organizării şi conducerii unei mişcări politice, convins de faptul că nu mă pot aştepta la bucurii, ci la necazuri şi probleme de rezolvat. Va trebui să renunţ la plăcutul anonimat în care mi-am scris cărţile, la avantajele economice ale unui scriitor de succes, la liniştea unui cercetător ■ al fenomenelor stranii, pentru a redeveni ce-am fost: conducător. Nu are importanţă că am condus activităţi militare şi informative. Conducerea se bazează pe principii general valabile în armată şi viata civilă”.

Partidul Vieţii Sănătoase va avea ea însemn o inimă roşie pe fond albastru, avînd înscrisă în interior, cu litere de culoare albă, conturate cu negru, denumirea prescurtată a partidului - PVS. Imnul partidului ?va fi “Pui de lei”. La intrarea în această formaţiune politică, fiecare membru va fi obligat să depună “Jurăm întul solem n” între drapelele desfăşurate ale patriei şi partidului, avînd mîna dreaptă pe textul Constituţiei României, iar cea stingă pe Programul partidului. Deviza PVS: “Viaţă sănătoasă şi demnă pentru fiecare cetăţean român”.

în “Sfîrşitul im periului ascuns” Coruţ anunţă şi că sediul central (temporar) al partidului său este în Bucureşti, str. Petre Marinescu nr. 16, sector 5, cod poştal 76137. Prevăzător ca orice fost “contraşpai”, prezintă chiar şi un model de cerere de aderare la PVS. Ca să vezi!

M . TRIPON

Un nou adversar al ţărăn iştilor

urm are din pagina 1 ______

face parte, şi României. George Pruteanu, preşedintele Com j ^ J de Învăţămînt din Senat, s-a arătat ferm hotărît să nu voj Ordonanţa 22, iar senatorul Comeliu Turianu a calificat dr "gata monumentală” şi “aventură europeană” ce a suconl penibil ultima reclamaţie a lui Frunda la Consiliul Eurot ~ ~ Despre programulTui Csapo, senatorul ţărănist a afirmat | nair s-ar fi părut “normal ca o asemenea iniţiativă să fie respn j— din capul locului de către chiar colegii maghiari din Senj Corneliu Turianu a arătat că UDMR ar trebui “sa I îndrăznească niciodată să mai întărite spiritele pe ici| antieuropeană a enclavizării unor minorităţi în raport cu sti naţional român”.

O resacţie mai ponderată a avut şi preşedintele PNŢCD, Diaconescu, care a declarat că UDMR va trebui şă mai renuri,, ■„ la unele solicitări pentru populaţia maghiară, anunţînd c ă | > urma unei întîlniri cu Marko Bela, s-a ajuns la concW tfin înfiinţării unei comisii comune care să încerce aplan3? divergenţelor dintre cele două partide şi să contribuie astf*j| |ţ> o mai bună funcţionare a coaliţiei majoritare. Ceea ce înseain fj* nici mai mult, nici mai puţin decît un compromis în uif 9 căruia cineva va pierde cu siguranţă. Rămîne de văzut cinCj fi‘acesta. V - - ■. | --ja

Asociaţia pentru Dialog Interetnic îi acuză de şovinism pe Funar, Vădim şi Păunescu

Asociaţia pentru Dialog Interetnic condamnă “faptele grave carc au avut loc la Cluj şi Ţebea cu ocazia comemorării a 125 de ani de la moartea lui Avram Iancu”. “Ca şi în alte ocazii, Gheorghe Funar, Adrian Păuncscu şi Comeliu Vădim Tudor au ţinut şi dc această dată cuvînlări pline de ură împotriva poporului maghiar (...), au instigat la ură naţională, au îndemnat la agresiune (...). Condamnăm cu hotărîre accstc atacuri şovine, după cum condamnăm şi acţiunile unor forţe naţionaliste, radicale, extremiste maghiare din ţară şi dc peste hotare” - sc arată într-un comunicat primii la redacţie.

In zilele cînd la Cluj-Napoca şi Tg. Mureş sc comcmora moartea lut Avram Iancu, la statuia lut Matei Corvin dm Piaţa Unim au fost depuse coroane si jerbe dc fiori “ornate” cu drapelul Ungariei

lo to : L PETCV

Grigore Zanc neagă că ar li beneficiaturm are din pagina 1

filmărilor şi a mărturiilor. Nu anrprofitat, nu am cerut, nu am pus această problemă!” - afirmă fostul prefect al judeţului Cluj.

Există, însă, numeroase persoane, între cei ce spun că ar fi participat la evenimentele din Decembrie 1989 care susţin că actualul lider al PDSR Cluj este un impostor, deţinător ilegal al calificatului dc revoluţionar. Afirmaţii dificil dc dovedit şi care, puse în balanţa bătăliei pentru certificat, îşi au “valoarea” lor aparte. “Dintr-un alt unghi de' vedere,, lucrurile trebuie cumpănite cu mult mai multă rigoare. Pentru că dacă li sc cuvine într-adevăr urmaşilor si

răniţilor o recunoaştere şi o compensaţie inclusiv materială, faptul că unul a căzut, iar altul a rămas în viaţă (...) no înseamnă că celui rămas în viaţă nu trebuie să i se recunoască riscul la carc a fost supus. într-un război, eroii sînt recunoscuţi şi în viaţă” - se apără Grigore Zanc.

Este cu atît mai surprinzătoare poziţia d-lui Zanc faţă de intenţia Guvernului de a modifica Legea 42 cu cît, în opinia sa, acest act reprezintă valorificarea unor interese politice. “în principiu”, cu această extindere a acordării de titluri ce s-a petrecut în anumite împrejurări, nu am fost niciodată dc acord” - mai spune liderul PDSR Cluj, fără să pomenească, însă, despre influenta Guvernului Văcăroiu

de avantajele legLasupra “în m u lţir i ^ revoluţionarilor cu certifi^în fapt, tot un “incontesta'

- gest politic.Păstrînd echilibrul î*1’

postura sâ de reprezenta^* Opoziţiei şi in i ţ ia ţ i '

/lăudabilă, a G u v ern u l1, Grigore Zanc spune, 10IV că modificarea Legii 42 trebui efectuată cu nu11 chibzuinţă. “V ictoria cîştigă cu to ţi. T rei711 recunoscut meritul celor au căzut şi al tuturor ac^c care au fost în faţă. necesară c la r if icaf< categoriei celor rccompet1 cc înseamnă titlul şi c11 ' statut sc alege cel c&fC prim eşte” - arată lidc( PDSR Cluj, Grigore Z a ^

*sităi de;!işiXti a'tai■'.deprofSţil•gc•i a

ari'Iar

Page 5: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

p V A B F B U I . ARTÂ-CULTURÂ-STIMTÂ m i e r c u r i , 2 4 s e p t e m b r i e 1 9 9 7•■......... .. ............................................. ............ m ......... ■> ............................. ........ ■■___________________________________ ■ :................................... ..................... .......... N ~ r r ....... :

In p e rio a d a 24-2 8 septembrie, la Cluj-JVapoca

AI MMea Congres naţional de chirurgie " reconstructivă si arsuri

® interlocuţor dr* Alexandru D. GEORGESCU, şeful Clinicii de chirurgie plastică rcconstructivă CIuj-Napoca m)

rta i :ste pentru prima dată că

jestarea noastră ştiinţifică j numele de congres. în al î rînd, este un congres ■jal cu ■ participare aţională..- Estimăm prezenţa

o sută de referenţi, circa •;jdc peste hotare. Vom avea

dn i de noi colegi din Marea ^ lie, Franţa, Rusia, Moldova,

i, Belgia. Cert este că am să dăm o nouă dimensiune i manifestări stiintifice

tafjitltdii“ii<4

ilâ

sfirfl>acanjud

$|U(

JUC

mS

(aduce nou cel de al XI- nu va fi prezent nici un specialist, Congres n a ţio n a l de deşi au fost invitaţi să-şi pună în ii«ie plastică reconstructivă evidenţă rezultatele în domeniul

arsurilor acute. Pot să spun că serviciul nostru este puternic din punctul de vedere al tratamentului sechelelor postcombustionale, cu care venim în contact de două, trei ori pe zf. Sînt foarte multe accidente postcombustionale, iar sechelele care rămîn sînt, de cele riiai multe ori, monstruoase. Sîntem puşi în contact cu accidente postcombustionale la nivelul m îin ilor, picioarelor, trunchiului, capului..

• Cu ce noutăţi vor veni invitaţii de [ţeste hotare?

- îi aşteptăm cu interes pe colegii ruşi, care au o reţea foarte bine pusă la punct, o reţea specială, bazată pe existenţa unor fonduri speciale. Care la noi lipsesc. îi aşteptăm să-şi prezinte rezultatele în domeniul tratamentului şi al. intervenţiilor în cazul arsurilor. Tratamentul modem asigurînd supravieţuirea unor bolnavi cu suprafeţe corporale arse în proporţie de peste 80 la sută. Este o performanţă la care s-a ajuns deja în ţările bine dezvoltate, şi în Rusia prin excelenţă. Ceea ce la noi se întîmplă numai ocazional.

• Capitolul “varia” ?- C uprinde aproape toate

preocupările chirurgiei plastice. . El este împărţit în leziuni la nivelul

, , i ..

[are este te m a tica ? Ce nou?

ematica are trei puncte Este vorba despre

ile acute şi tra tam en tu l 'ilor în faza lo r acu tă , nentul şi p rev e n ire a Mor postcombustionale şi

jjţitol sugestiv intitulat varia, h ’ sînt incluse' aspecte din <J§ chirurgia plastică

îtroctivă, inclusiv hirurgie şi chirurgie

i Arsurile în faza lor acută tratăm doar ocazional, din

unor problem e 2atorice, independente de

r -

noastră. Aceste arsuri însă itate de regulă, la f'gic I şi Chirurgie înde şi ex istă Ei de anestezie şi ’f intensivă bine ta punct. D in o spun cu mare

de rău, din aceste clinici nu va fi lat nici un referat.

membrelor superioare, membrelor inferioare, microchirurgie, micro­chirurgia lambourilor şi chirurgie estetică. Clinica noastră încearcă să acopere şi să abordeze toate proble­mele dc care se ocupă chirurgia plastică. Deci, m icrochirurgia nervilor periferici, microchirurgia în replantările de segmente de membre amputate, .m icrochirurgia lambourilor tegumentare, aplicaţii ale microchirurgiei la copii. Întîmplarea face ca în ultimii ani să ni se adreseze tot mai mulţi copii, sub 12 ani, mai ales, cu leziuni dramatice uneori.

• Cauzele accidentelor?■ - Nu este greu de spus, este foarte

greu de făcut o afirmaţie.vO clinică de chirurgie plastică reconstructivă se confruntă cu victime datorate unor împrejurări tehnice şi umane. Chirurgia pe care noi o practicăm se conduce după nişte principii foarte clare. Tratarea incompletă sau superficială a unor cazuri poate duce la compromiterea rezultatului morfologic, estetic şi funcţional. Un antebraţ şi o mînă strivită care în urgenţă nu sînt excizate complet, pot avea ca rezultat existenţa segmentului m embrului respectiv, pînă la amputaţie. Am avut cazuri în care nici noi nu am mai putut face ceva.

• în C Iuj-N apoca există în momentul de faţă patru unităţi chirurgicale cu profil de chirurgie

mmas*r*'

m m

plastică reconstructivă. Cred că acest lucru a făcut să crească concurenţa... Ultima deschisă este Clinica Medestet.

- De cînd s-a deschis Clinica Medestet, activitatea de chirurgie plastică la Chirurgie I s-a diminuat şi mai mult, ceea ce a făcut ca în serviciul nostru să vină absolut toate urgenţele, toate traumatismele de urgenţă. Deschiderea Clinicii Medestet este un lucru foarte bun, pentru medicina clujeană, pentru medicina românească în general. Dar pe noi ne aglomerează. In ultimele două săptămîni numai am tratat urgenţe mari şi foarte mari în proporţie de peste 70 la sută! Nu a fost zi fară cel puţin două urgenţe foarte mari, de genul amputaţie de picior cu replantare. Adăugaţi acestora bolnavii programaţi, cu "diferite sechele, mutilaţi, la care nu putem depăşi anumite termene de tratament. Şi noi sîntem o mînă de oameni, avem numai două săli de operaţie, numai 30 de paturi şi lipsesc condiţiile necesare. Clinica este performantă prin resursele umane şi prin activitatea dusă dincolo de orice închipuire! Material sîntem la pămînt. Avem un microscop de 20 de ani, ne lipsesc lucrurile banale, electrodematom, cauter,

electrocauter, mănuşi, fire de sutură, foarfeci, aţă, aţă banală: vreau să zic. A vem -în schimb oameni de calitate, care vor duce mai departe ceea ce am început noi.

Dem ostene SOFRON

Pt

Memento • MIRCEA ZEICU

t-1

' X

o

P*

I

In J 24 septembrie se împlinesc doi ani de la t r a g i c u 1 e v e n im e n t rutier care l-a răpit dintre noi. :

Născut Ia 6 august 1951 în comuna Viişoara din judeţul Cluj

ne-a părăsit neaşteptat la 24 septembrie 1995.Eminent student al literelor clujene,

profesor iubit la Sfîntu Gheorghe unde a fost repartizat după absolvire, din 1990 bibliotecar avizat şi şi.mai iubit la Biblioteca judeţeană “Octavian Goga” Cluj, a devenit prin concurs un apreciat reporter al radio-televiziunii clujene unde s-a remarcat prin profesionalism, dăruire şi modestie.

Ne-a lăsat întîmplător un mini-manuscris (din 1977) dactilografiat, cu note şi corecturi personale, premiat post-mortem la ediţia de acum doi ani a Festivalului naţional de creaţie “Octavian Goga” de la Ciucea.

Pentru edificare vom cita mai jos cîteva versuri. -

Ioan POP

WY)a m e iMi-e dor profund de tine, mamă,E-aşa tir/ie toamna asta,Se-aude-un cîntec negru-n vamă,Şi mi , s-a spart în somn fereasta.

Trec nuri negre dinspre noapte ,Şi creşte-ascuns un munte de tăciuni.Spre zori, cînd liniştile-s coapte Se lasă moarte-n ţara de lăstuni.

Răsună rar o candelă-n cîmpie Şi-atît de lung că-ncepe să mă doară ;Şi pareă simt că mîine o să-mi fie Dorul acesta pentru cea din urmă oară.

Mi-e dor profund de tine, mamă,E-aşa tîrzie toamna asta,Se-aude-un cîntec negru-n vamă,Şi mi s-a spart în somn fereasta.

M ircea ZEI CO

ta?

tsltatea “Babeş- ?al” în acţiuni temaţlonale

în zilele d e j 8 - 20 septem briea.c., la Universitatea M a r i b o r (Slovenia) a

Conferinţa Rectorilor ăţilor Danubiene.i asociaţie a =!ilor din zona Dunării s dintre cele mai

asociaţii regionale itâţi. Ea cuprinde în

' de faţă peste 50 deii şi instituţii academice *• Adunarea generală (i a stabilit acţiuni de '^managementului, de : dc lansare a cursurilor Profesională Ia nivelul *!ilor din regiune.: generală a rectorilor ■' 3 ales conducerea :i universităţilor ’c în următoarea “lâ: Ludwik Toglak ■aribor) - preşedinte, 'larga (rcctor “Babeş- : ■ vicepreşedinte, ^rz (rcctor Vicna) - ^te, Marian Sunici

(rector Zagreb) - vicepreşedinte. Următoarea adunare a asociaţiei universităţilor danubiene, cu participarea a peste 50 de. universităţi din Germania, Austria, Slovenia, Croaţia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi a organizaţiilor academice internaţionale va avea loc la Universitatea “Babeş-Bolyai”, în septembrie 1998.

C u r s u r i d e l im b a f r a n c e z ă

[CENTRE în se-CULTUREL ■ , ,f r a n cais siunea 13 1 cluj-napoca octombrie -

29 noiembrie ; a.c., CCF organizează cursuri dc limba franccză generală potrivit următorului . program: începători: nivel cerut (ani de studiu) - 0; 4 sau 6 ore pe săptămînă, în total 28 sau 42 ore; tarif: 210.000 sau 315.000 lei; Falşi începători: nivel cerut 1-5 ani de studiu, 4 sau 6 ore pe săptămînă, în total 28 sau 42 de ore; tarif: 210.000 sau 315.000 lei; Mediu 1: nivel cerut 5-8 ani de studiu, 4 sau 6 ore pe săptămînă, în total 28 sau 42 de ore; tarif: 210.000 sau 315.000 lei; Mediu 2: nivel cerut 8-12 ani de studiu, 4 sau 6 ore pe

săptămînă, în total 28: sau 42 de ore; tarif: 210.000 sau 3,15.000 lei; Avansaţi: nivelul cerut este peste 12 ani de studiu, 4 ore pe săptămînă, în total 28 de ore; tarif: 210.000 lei.

Mîine, la Guj-Napoca,

Spectacolul folcloric “La fîntîna dorului”

Sub egida Şcolii de Arte din CIuj-Napoca, Ansamblul folcloric “Someşul-Napoca”, dirijat de Zamfir Dejeu - binecunoscut publicului clujean din apariţiile sale pe scenele clujene şi graţie impresionantului său palmares internaţional - va evolua vineri, 26 septembrie a.c., cu începere de la ora 19, într-un mare spectacol folcloric, care va avea loc la Casa de Cultură Studenţească. Invitaţi în spectacol: Taraful lui Şandorică din Soporu de Cîmpie şi ungrup de dansatori; Taraful lui Alexiu Ţurcă (zis Elecuţ) din CIuj- Napoca şi un grup de dansatori din satul Coruşu; Taraful hli G rigore Bălaş din Valea Unguraşului; Taraful lui Albu din CIuj-Napoca; Taraful lui Dumitru Paşca din CIuj-Napoca şi un grup de dansatori din Măguri Răcătău. îşi vor mai da

concursul interpreţii vocali: Vasile Soporan din Frata, Vasile M itru ţ 'din Petreştii de Jos, Eugenia Ilea din Lita şi Aron H ădărean din Ceanu Mare. Inedit pentru manifestarea de vineri: tarafurile invitate vor

■■susţine*- între . orele 12-14, miniconcerte în faţa restaurantelor: “Fetitele vieneze”, "Melody”, SC. “Gastrocom”, “Privighetoarea” şi Mc’Donald’s

, din CIuj-Napoca.

^ o i w ţ i c

Reprezentanţi ai Fundaţiei folclorice “VirtuoziiTransilvaniei” (preşedinte Ion. Fărcaş) au depus, ieri, la casieria Primăriei municipiului CIuj- Napoca suma de 930.000 lei, care reprezintă donaţiile locuitorilor din CIuj-Napoca şi Gherla, făcute cu ocazia spectacolelor muzicale ex tra o rd in a re de c a r ita tc TIMP PENTRU SENTIMEN­TE. Aşa cum am mai anunţat, la dorinţa oaspeţilor gefmani care şi-au dat concursul la reuşita spectacolelor - “p r im a ru l cîntăreţ” din Vilshofen, Max Lechner, fiica sa Stefanie şi in te rp re tu l P eter Jansen - donaţiile vor fi folosite de Primărie pentru ajutorarea unor instituţii de ocrotire din CIuj- Napoca. Se cuvine să amintim

faptul că, din suma totală,500.000 Iei Teprezintă donaţia Filialei CIuj-Napoca a Fundaţiei Soros. ; . '

Trio-ul german “Serafin” concertează

în RomâniaTricf-ul “Serafin”, un foarte'

cunoscut şi important trio din Wurzburg (Germania) va între­prinde la finele lunii septembrie, începutul lunii octombrie a.c. un turneu în România şi în Republica Moldova, Artiştii germani vor vizita Sibiul în 1 octombrie, urmînd ca în seara aceleiaşi zile, cu începere de la ora 18, să susţină un concert în “Sala Oglinzilor” a Forumului Democrat al Germanilor, str. G-ral Măgheru nr. 1-3. Pe lîngă Sibiu, vor mai fi susţinute: concerte în Bucureşti, Timişoara, laşi şi Chişinău. Wilhelm F. W alz , (vioară), prim-con- cettm aestru al. Orchestrei

, Filarmonicii din Augsburg, Jorg Metzger (violoncel), profesor de violoncel la Facultatea de Muzică din Wiirzburg şi Gottfried Hefele (pian), docent în cadrul Facultăţii, de Muzică din Miinchen oferă melomanilor un program Brahms,

anul 1997 fiind dedicat, după cum se, ştie, lui Johannes Brahms. • Turneul eşte finanţat în întregime de Ministerul de Externe German; intrarea la concerte este liberă.

Reuniunea lunară: >

Medicină, artă, cultură

Academia de Ştiinţe Medicale > Filiala CIuj-Napoca; Muzeul Naţional de Artă şi .Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-; Napoca organizează în această seară, de la ora 18, o nouă

-manifestare din seria reuniunilor lunare de la Muzeul amintit, sub genericul “ M edicină, A rtă, Cultură”. în programul serii: prof., univ. dr, doc. Crişan Mircioiu va conferenţia pe tema: “Despre chirurgie şi despre chirurgi”, iar prof. univ. dr. Gh.! Arion va vorbi despre: “Coriolan P etran şi V irgil Vătăşianu, dască li de is to ria a rte i ai Universităţii clujene”. La reuşita serii îşi vor mai da concursul dr., i Adela Fărcaş - vioară şi Ecaterina Botar - clavecin. Reuniunea va avea loc în Sala Tonitza a Muzeului Naţional de Artă (P-ţa Unirii nr. 30). Sonorizarea va fi asigurată de firma Mikotronic.

R u b ric ă r e a liz a tă de M . B O C U

Page 6: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

( j T ) m ie rc u ri 2 4 septembrie 1 9 9 7 Of^UL ŞI S0CIET$T&& i p B f l p u F d e C l m j

cScrisori gherfane

“ • Optimizarea sistemului

de alimentare cu apă

a oraşuluiîn ultimii ani şi în oraşul

Gherla am constatat multe probleme cu privite la presiunea apei potabile. Mai ales în blocurile de locuinţe, presiunea slabă a apei a provocat multe greutăţi locatarilor. Cu toate eforturile Primăriei, nici în această vară nu s-a rezolvat acest aspect edilitar.

Totuşi, în atenţia conducerii RAGCt Gherla există soluţii şi metode pentru îmbunătăţirea acestei situaţii neplăcutei După cum ne-a informat directorul unităţii, domnul biolog Arghir Filip, s-au întreprins mai multe studii în vederea remedierii defecţiunilor de pe reţea şi pentru creşterea presiunii pe reţeaua de apă Gilău-Gherla. Astfel, prin contribuţia unui număr de patra specialişti, în cadrul Facultăţii dc Hidrotehnică a Universităţii Tchnice dc Construcţii Bucureşti s-a întocmit un studiu cu tema “Optimizarea sistemului de alimentare cu apă a oraşului. Calculul reţelei de distribuire'1. Proiectul va fi în curînd pus în practică şi se va aplica în sistemul de alimentare cu apă potabilă a urbei de pe Someş.

Desigur, soluţiile preconizate de edilii oraşului nu vor rezolva imediat îmbunătăţirea presiunii. Buna asigurare a apei pe reţeaua Gilău-Ghcrla depinde şi de aM factori, independenţi de oraşul Gherla. însă, nu peste multă vreme şi locatarii etajelor superioare ale blocurilor vor avea presiune la apă. '

Cu bani puţiniPrin multe seisme a mai

trecut în ultimii ani şi Spitalul orăşenesc Gherla. Dacă imediat după Revoluţia din decembrie ’89 au sosit ajutoare masive din Occident şi care .au fost “răspîndite” prin toate părţile, în ultima perioadă, lipsa resurselor financiare îşi spune cuvîntul şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. Avînd în vedere că la Spitalul din Gherla mai sînt racordate şi 10 dispensare rurale, nu este deloc uşor să gospodăreşti .; instituţia respectivă.

Directoarea Spitalului orăşenesc Gherla, doamna doctor Titina Iara, însă, este un cadru deosebit de ambiţios. După ce au introdus gazul metan Ia secţia Interne şi s-a modernizat secţia Gjnccoiogie- Obstetrică (numai şi numai prin sprijinul directoarei), în curînd în incinta Spitalului ghcrlean se va monta un modem aparat Rontgen. Pînă în prezent bolnavii au fost nevoiţi să se deplaseze la Policlinica din vecinătate pentru efectuarea controalelor periodice. După montarea aparatului Rontgen se va evita plimbarea inutilă a bolnavilor şi, mai ales, se va uşura şi’munca personalului mcdical. Deci, se vor îmbunătăţi condiţiile dc tratament din cadrai secţiilor de specialitate ale spitalului. Pe lîngă realizările din clădirea Spitalului, în accst an s-a pus un marc accent şi pc moderni­zarea dispensarelor rurale. Astfel, în Iclod s-a introdus apa potabilă, iar la Conteşti dispensarul mcdical s-a mutat într-o clădire nouă. fată, că şi. cu bani puţini sc pot înfăptui mari... realizări. Importante ca omul bolnav să piccc satisfăcut şi mai ales însănătoşit din cabinetele medicale.

SZEKELY Csaba

• în şedinţa extraordinară a Consiliului local. Dej, din 19 septembrie, două puncte au fost pe ordinea de zi: Proiect de ho tărîre privind aprobarea

. bugetului local rectificat pe 1997 şi So]u(ionarea unor problem e ale administraţiei publice locale.

Avînd în vedere necesarul de cheltuieli ale instituţiilor finanţate de către Consiliul local, inclusiv cheltuielile de investiţii pentru anul în curs, s-au solicitat de la bugetul de stat 14.172.761 mii Iei. Din. suma solicitată s-au primit 264.381 mii lei, ce au fost repartizaţi în principal pentru învăţămînt (90.000 mii lei), sănătate (90.000 mii lei), asistenţă socială (15.500 mii lei),, iluminatul public (15.844 mii lei), cultură (9.309 mii lei), comandamentul militar (5.000 mii lei). Nu s-a alocat nici o sumă pentru investiţii, iar fondul de rezervă - neutilizat la data rectificării bugetului - este de ; 180.000, mii lei, urmînd a fi repartizat ulterior, în funcţie dc necesităţi, tot prin hotărîrea Consiliului local.. • Luni, 22 septembrie, au început examenele la Şcoala , Postliceală Sanitară înfiinţată la Dej de către ANMRF (Asociaţia Naţională Mutuală România - ' Franţa) filiala “Transilvania? în colaborare cu Grupul Şcolar Construcţii - M ontaj Dej.' Acreditată de M iri.învăţămîntului, Min. Sănătăţii şi Min. Muncii şi Protecţiei Sociale, şcoala postliceală doreşte să reia tradiţia şcolii postliceale sanitare ce a :

funcţionat la Dej în anii '60, pregătind cadre sanitare la profilurile: asistent medicină generală (3 ani), asistent mcdico- social (3 ani) şi asistent sănătate publică şi igienă (2 ani).

La concurenţă cu ANMRF, Fundaţia “Anatolia”, patronează la rîndul ei o Şcoală Postliceală Sanitară, tot în incinta Grupului

.Şcolar Construcţii-Montaj Dej.• Comitetul de gestiune al

ANMRF împreună cu dl Claude Duroche, preşedintele Asociaţiei Amitie Partage F rance- Roumanie, a hotărît organizarea unui forum la nivel internaţional cu invitaţi din Franţa, Ungaria, Republica Moldova şi România. Forumul se va desfăşura la Sinaia în perioada 1-2 noiembrie şi se adresează mai ales ONG- urilor româno-franceze care desfăşoară o activitate de utilitate publică. Intenţia organizatorilor este de a introduce C odul Mutualităţii în România ca o completare la Legea Asigurărilor Sociale din ţara noastră. Şi-au anunţat participarea,,"deocamdată, dl Petre Roman, preşedintele Senatului României şi dl A lexandru Athanasiu, ministrul Muncii şi Protecţiei. Sociale.

• Recent întors din Italia, unde a participat în cadrul unei delegaţii guvernamentale la cursurile Şcolii Superioare de Administraţie Publică,_dl ec. A lexandru Man, prim arul municipiului Dej, a transmis Consiliului local Dej mesajul de prietenie al Consiliului local al Prim ăriei , oraşului Rom a împreună cu “darul” acestuia, un medalion în bronz reprezentînd efigia îm păratu lu i M arcus Aurelius. A fost transmisă de asemenea intenţia Consulului Onorific al Italiei de a vizita Dejul.

M agdalena VAIO A

rIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIIIIIIIIIL

R ă c n e tu l fu r n ic i i

Miresmele toamnei, cîntate de poeţi, nu sînt dintre cele mai frumoase (metaforă de serviciu n.n.) în atmosfera politică a acestor zile, încărcate de aspre dialoguri, dezvăluiri, certuri,-spectacole mai mult sau mai puţin în aer liber - şi de munte - iar un triunghi de granit, recent înfiinţat face ordine în viitoarea geometrie a ’puterii, înţeleasă ca schimbare de remanieri şi modificări în esenţa de suprafaţă. Cine va înţelege mai repede ca iarăşi iredentismul este “scos în faţă pentru a ascunde zgomotele din culise acela va deţine si secretul pietrei filozofale şi aşezarea în vatră a ’foştilor minieri, ce revin la baladă şi la Moldova ca s-o ridice pe noi culmi de civilizaţie şi progres.

Necazurile, cumulate, sînt mari şi aspre, se mişcă ţara, dar nu în sensul dorit de Meşă Mare, cel cu verbul de oţel, ce face să se cutremure.de indignare puţina came de pe trupul pensionarilor, ce abia acum pricep că din cauza maghiarilor s-a scumpit uleiul, se fură şi pe mai departe ca în codru, iar închiderea întreprinderilor este comandă-laser de la comenduirea pieţei (FMI) via Budapesta.

Cantitatea de inepţii ce ne-o toarnă majoritatea milionarilor de la miezul nopţii este absolut îngrjiorătoare si dovedeşte încă o dată că o samă de ziarişti’ şi politicieni trăiesc în dispreţul suveran faţa de inteligenţa noastră cbnsiderîndu-rie nişte creiere’ sărace prin care cuvintele trec ca trenul prin tunel, în beznă şi cu viteză redusă, iar ochii noştri văd de-abia după ce ne vîră arătătorul în luminile ochilor, pentru a pricepe unde-i capătul tunelului şi de unde trebuie să vină lumina. înainte, m ăcat ştiam, conform ordinului, că lumina vine de la răsărit, acum, ea, suportînd nişte fenomejie

P a r f u m«Je

C o t r o c e n i

R<k>n94,

nemaiîntîlnite în fizică, apare din mai multe locuri deodată şi tot mai mulţi se cred astre menite a ne lumina căpăţînile de oblio.

Pînă astăzi nici o televiziune n-a invitat - mă refer la cele din buricul lumii, Bucureşti - ziarişti din provincie, ca si cînd lumea presei s-a redus şi nu mai gîndasc în scris decît Cristoiu', Cristian Ti$or- Popescu, Sorin Roşea Stănescu, mai'rar domnu’ Ândronic cel viteaz şi foarte rar Petre Mihai Băcanu, iar noi ceştilalţi; probabil publicăm în ziare numai despre necazurile crescătorilor de viermi de mătase, ori despre prob ema demografică

a broasca estoasă de Mureş.

Seară de seară trebuie să s u p o r t ă m dialogurile acestor boşi, să ne uităm admirativ în cutie cînd leagă douâC^

fraze, ori să cădem în extazul fricii, faţăr^j de curajul cu care dau cu mingea de ping-H| pong în peretele de beton, pentru a-l dărîma. Informaţia care le parvine, clasică] si neoclasică suferă de acelaşi dor deWF ieşire în faţă, prezentînd pe manşetă titluri ».r- ce te duc cu gîndul la marile dezastre ale— lumii si lumea, românul,-chiar dacă este* în apa pînă la gît el susţine că-l mănîncâ1 Sl seceta şi lăcustele,’ asta conformp11’ verificatului “crede si nu cerceta”. i | PC

Asta cu cercetatul mai rămîne de văzutr!T căci, iată, Abraham a ajuns un simplu1 Pavel, iar Petre nu mai păzeşte portile 'O F raiului, ci coeziunea, tot mai şubredă airiW coaliţie, nu de dragul ei, ci’ <Je dragulj k< mîndriei mele cu ochii ca două stele... ;||; (

Nu sînt eu foarte lămurit cu triumviratele; 1 dar trebuie să învingă pînă la urmă, totuşi^( iubirea de glie, ca un zid şi de apartenenţa,. efemeră la partid. Vorbesc şi eu cu int^pj: grame, pînă nu vine iar FMI,’să ne aşezi* în anagrame pe care le va dezlega viitori!^ fost guvern, fiindcă se macină în sită vorbţLş cum că pică “ăştia”. Ce bucurie! Parcă estoi* cine să le ia locul, mai buni voi a zice

Cornel UDR

Se preconizează schimbări • la Direcţia pentru Tineret şi Sport

Pleacă Iulia Băluţiu şi vine un reprezentant ai P.D.

Săptămîna trecută deputatul PD Iuliu Păcurariu anunţa apropiata pensionare a dnei Iulia Băluţiu, de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport şi înlocuirea dînsei cu o persoană desemnată de organizaţia locală a PD. După cum se ştie, Partidului Democrat i-a revenit, la “împărţeala” direcţiilor, postul de director Ia Tineret

- şi Sport. Dna Băluţiu se va pensiona în 22 octombrie şi Păcurariu a declarat că deja ştie cine îi va lua locul, dar nu a găsit de cuviinţă să precizeze cine va fi şeful Direcţiei.

Ultimul zvon care circulă prin cetate este că, din 22 octombrie, şeful Direcţiei pentru Tineret şi Sport va fi Mihai Rusu, administrator

al parcului Babeş. Dna Băluţiu a auzit zvonul, dar nu-l comentează, considerînd că nu este în măsură să spună cu exactitate cine o va urma în funcţie. Dna Băluţiu consideră că a fost menţinută în funcţie prin prelungire pentru ceea ce a realizat. "Cred că sînt singura din 41.de judeţe care am reuşit să îmbunătăţesc baza materială a Direcţiei,, fără să primesc nici un ban de la Minister. Toate cele trei miliarde pe care le-am folosit pentru Direcţie au fost obţinute de mine din sponsorizări”; Dna Băluţiu a declarat că nimeni de laPD nu a făcut presiuni pentru grăbirea pensionării. Pînă a se retrage din funcţie, dna Băluţiu vrea să lichideze o datorie de aproape 400 de milioane lei către Direcţia de Drumuri şi Poduri.

Pentru achitarea acestei datorii, dna Băluţiu aşteaptă “o minune cerească”, fiindcă altă “sursă de venit” nu are Direcţia.

Liderul local al PDSR, Grigore Zanc, consideră activitatea susţinută de dna Băluţiu ca fiind fără cusur şi ar prefera ca numirea într-un post de o asemenea importanţă să nu se facă pe criterii politice: “Pe oamenii pe care i-am numit eu nu i-am întrebat de ce culoare politică sînt, dar din nefericire acum se practică asta”.

Andreea MARCU

COMUNIC#1. Organizaţia Judeţeană

Cluj a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere “Gl. Vasile Milea” face cunoscut că în dala de 26 septembrie 1997 orele 10, (VINERI) va avea loc întrunirea trimestrială a membrilor din Garnizoana Cluj, Ia sala de spectacole a Cercului M ilitar Cluj- Napoca. %

2. în acccaşi dată, imediat1 după întrunire la orele 13 arc loc întîlnirea aniversară a ofiţerilor de transmisiuni pensionari.

Intrarea prin holul cinematografului “Victoria”

Com itetul org. jud. al U .N.C .M .R .R . Cluj

Şcoala Spccială TRANSILVANIA cu program de recuperare medicală pentru copii cu handicap motor

Multor cititori acest titlu nu le spune nimic. Vă invităm la inaugurarea oficială a acestei şcoli în data de 26 septembrie a.c. ora 10. Pînă atunci cîteva detalii sînt binevenite.: Şcoala Specială Transilvania este destinată copiilor cu disabilitate neuro-mâtorie cu vîrstă între 6 şi 14 ani, avînd program educativ şi de recuperare medicală. A fost construită der către membrii Fundaţiei de Caritate Transilvania, cu sprijinul financiar al unor sponsori interni şi din străinătate: Catholic Health Association St. Louis - USA, GNA - USA, Landeskirchliche Gemeinschaft Chemnitz, Stiflung Bcthlecm Ludwigslust, Organizaţia Creştină Potsdam - Germania, Lindcnstein Centrum SRVF, Stifling Juco - Olanda, Biserica Catolică Emmcnbriicke - Elveţia şi Clann Sona - Scoţia.

în afara sălilor de clasă, şcoala este dotată cu săli de fiziokinctotcrapic, laborator dc logopedic, sala de calculatoare şi în viitorul nu prea îndepărtat, cu bazin dc înot, sală de sport şi conferinţe. *

Spcrînd că v-am trezit curiozitatea, vă aşteptăm în 26 septembrie a.c. ora 10 în comuna Baciu, str. Principală nr. 292.

Lâ' şcoală se poate ajunge cu autobuzul 42, cu staţie în faţa magazinului FLIP din P-ţa M.Vitcazul.

(Fundaţia Transilvania)

d r a m u l M ă n ă s t i r i i

'^ c o p c r n m în t u l

M a i c i i d o m n u l u i 'Cu dragoste frăţească vă

rugăm să luaţi parte la hramul Sfintei noastre Mănăstiri “Acoperămîntul Maicii D om nului” - Floreşti, care va avea loc duminică 28 septembrie.

Sfinta Liturjghie va fi oficiată de înalt Prea Sfinţitul PărinteBartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului.

înainte de începutul Sfintei Liturghii, patru surori vor fi ridicate la treapta de rasoforă.

Vă aşteptăm cu drag. Stareţă, monahia Teodora Câmpan

(Svtimi de U. i mUn colectiv 2

cu m îini de aiîn 24 august a.c. am:!

trimis, împreună cu fiul meni vîrstă dc 17 ani, la Clinjg Medicală I pentru precizai unui diagnostic, şi in d ica ta tratamentului! La această clm ă m întîlnit un colectiv de ohm deosebiţi, condus profesionalism şi dăruire; j eonf. dr. Petre Mircea (nu i-i nominalizat pe ceilalţi de tcaî^rj de a nu uita pe cineva căruis datorez m ulţum iri), la ce cinstea, onoarea, corectitudine demnitatea şi profesionalisid este caracteristica de bază. avut nenorocirea de a afla ficatul copilului meu este bolnav şi necesită o interva» chirurgicală urgentă. Cil ^ şansele le consideram minit*—; cînd disperarea şi-a sCT cuvîntul, acei oameni minuC*-J mi-au transferat copilu l'| Spitalul C.F.R. - secţia chirurg predîndu-1 unui colectiv cum® C de aur, condus de conf M in Mihai Cazacu. Mulţumită^..IV lll lC U v / c u i u v u . i r i u i ţ u u u w ^ ' i w '

astăzi, copilul meu este înap oricărui pcricol. j1

Pentru că nu există cuvintp. mulţumire carc să lijpotrivească acestor oamenk spun doar atît: Să trăiţi lă nj*3 ani, oameni minunaţi, şi sabinccuvîntczc Dumnezeu pct*

- tot ccea ce aţi făcut pentru

O c ta v ia r f U R ^ 3 8 4 4 T ă ş n «

Cart. Z o rilo r Bl 7f jZ. jud . S a tu .M * j

Page 7: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

â e E c f J i U i L PUBLICITATE CI. UJ-NAl’OC.’A: Iuni-vincri 8-16; sîmbâfă 9-14; lcl/fail9-73-04;SUBRf;DAC'riA'J'l/KIM:i Iuni-vincri S-16; Ici/fox 3W3-23; SUBKKDACJ1ADEJ; Iuni-vincri8-16; tel/fax 21-60-75.1 miercuri, 2 4 septembrie I 9 9 7 ( 7

C O R A M E T S A C lu jdistribuitor autorizai pentru

produsele societăţiiV IC T O R IA S fl T ÎR Q O V IŞTE

v in d e en -g ros, c u ad ao s co m e rc ia l m in im :

^ la c u r i p e n tru le m n Io/- v o p s e le

e m a i lu r i cu u s c a re ra p id ă v o p s e le la v a b ile p e n tru z u g ră v e li

^ g r u n d u r id i l u a n ţ i §c h i t u r i ; |a d e z iv i

R e l a ţ i i se p o t o b ţin e de la sed iu l f irm e i - C a lea

d o r o b a n ţ i lo r nr. 38 , te le fo n 0 6 4 /1 9 4 0 6 1 , te lem o b il

9 4 / 6 6 4 0 6 1 .

v y u c v i m t i ncenstâ ş a n s ă !

irasă:ra(:or

fie’uăt

câ] Str.lULIU MANIU nr.l o (fostă 6 Martie)dfr'sI/Fax: 064/430407 ORAR; Zilnic: 8-19; S: 8-13, D: închis, un' ife;>te!

M P E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntuladaos 0% adaos 0-30%

că i S IN T E Z A ORADEA - VOPSELE, EMAILURI, GRUNDURI, •mHITURI, LACURI X "

PO LICO LO R BUCUREŞTI - VOPSELE AUTO, GRUNDURI, ut,-!iTURI, DILUANTI AUTOjiu' P E R IN D ORADEA - PERII, MĂTURI, SET GĂLEATĂ cu ile'OR CÂ TO Rlin M A T E R lA l F DF CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ julî k g ; IP S O S 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE ■i|l; C H IT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1. • jiiej Eyf f f H lB F S a . : £^ L A C U R I, DILUANTI; «DIVERSE (Oxizi, Aracet.Prenadez5 S . ) ; • C O V O R PVC, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE; 3 D E T E R G E N T ! GRANULAŢI, DETERGENTI LICHIZI; . 3 / A S E EMAILATE; • VASEZINCATE; « STICLĂRIE; [rfT A C ÎM U R I INOXiSe!ju Ei

P E N T R U |G A N T IT A Ţ IlM A IşM A R I ASIGURAM , W ^ ^ T R Â W i P O R t U L M Ă R F U R I L O R ? ^ * ? ^

O) 3MDC —

GÂNDEŞTE-TE l_A VIITOR!Âdssasfere bbb

vj2 6 -2 7 tepMiEN'ie peofrv:- SECRETARIAT (2,5

-TRADUCĂTORI (3 ani)

-G ESTIU N E COMERCIALĂ (3 ani)

-PUBLICITATE (3 ani)

RACTfC - EFICIENT - UTILire; uMteaÎDrmaţii: INSTITUTUL POSTLICEAL "PHOENIX" ^ 3400 CIuj-Napoca, str. Deva nr. 1 -7, et. 3H ■ Tel: 4 0 -(0 )6 4 -192801/181lisitP â. A"

tCosmos Tradiug SR Lra*j

a n g a j e a z ă

3 AGENŢI COMERCIALIg j cu domiciliul în Clujun d Cerinţe: vîrstă 23-33 ani, minim studii medii, “f^irnet de conducere categoria B, stagiul militar ' fSŢtisfacut, experienţa în vînzări este apreciată.

I"intP.“IicnU i ni*3i sa P

Compania oferă posibilitatea obţinerii unui mit competitiv, maşină de serviciu, instruire în •hnicile moderne de vînzare.

Vă rugăm trimiteţi un CV detaliat si foto pa adresa:

iAj** Str. 11 Iunie nr.29, sector 4, Bucureşti

;n^ ,.1 7 / ^

i j

(cu menţiunea DP - Cluj) pînă pe 30.09.1997.

Fundaţia U m anitară "Service Center” ,Founda tum llu inanilary S t r . G h . D o j d n r . 1 6 ,

s B i c v i r a ^ p ^ l ţ ^ ^ ) c e n te r Telefon: 19.28.75; 19.08.57,orar Zilnic: 8-12; 15-17

pentru locurile rămase libere anunţăinceperea înscrierilor pentru examenul de

admitere laŞ c o a la T c h n ic ă S a n i t a r ă P o s tl ic e a lă P a r t i c u la r ă

la următoareleprofile: • tehnică dentară n Ş

• farmacie I durata cursului |• radiologie / este doi ani• igienă )

înscrierile se fac zilnic pînă la data de 28 septembrie 1997.

s.c .^ ^ c^ 0n D (]® [? [O 2aG 9© a snstr. Observatorului 1, bl. OS1 tel. 4 3 8 3 2 8 *

A n g a je a z ă personal pentru următoarele secţii:• SECRETARIAT• CONTABILITATE• SERVICE CALCULATOARE

D o s a re le de candidatură vor conţine:- curiculum vitae;- scrisoare de intenţie,

şi vor fi aduse personal la sediul firmei din Cluj, str. Observatorului 1, bl. O S1.

In fo rm a ţii suplimentare între orele 9 - .1 6 late l . 4 3 8 3 2 8 * . Data limită pentru depunerea dosarelor este 26.09.97. __________ {SVm) j

in calitate de Centru Teritorial d e ' Instruire acreditat de Centrul de Pregătire în Informatică S.A.

bucureşti, organizează începând cu data de 29 septembrie 1997 curs de operare, utili­zare şi programarea calculatoarelor com­patibile IBM-PC. Cursul are durata de 10 săp­tămâni, cu un total de 150 ore, şi se desfăşoară

tn şedinţe de câte 3 ore zilnic.

Tematica cuprinde:-WINDOWS;- editorul de texte WORD for WINDOWS;-EXCEL for WINDOWS;- sistemul de gestiune a bazelor de date FoxPro; _- mediul de programare TURBO PASCAL 7.0;- programe utilitare. V 8

Informaţii suplimentare şi înscrierile la sediul firmei

str. Observatorului 1. bl. OS1. et 1, sau la tel. 438328"_J/

S C R O l i e O t f S R LA n za iea zâ

AGENŢI COM ERCIALIcu experienţă, posesori permis de conducere cat. B

D e p u n e r e a C V -u r ilo r s e v a fa c e în p e r io a d a 2 2 -2 6 s e p te m b r ie la s e d iu l f ir m e i

d in s tr .A v r a m Ia n c u n r .3 8 .(603611)

SC ARGO S SAC Iu j-N ap o ca

S tr .G a la ţi n r .2 0 , te le fon 1 9 5 2 9 2 organizează în 7 octombrie, ora 8 «

CONCURS 1pentru 2 analişti programatori (femei),

cu o vechime minimă de 3 ani în domeniu, cunoştinţe în programare FoxPro şi lucru în reţea. ' !j

In fo rm a ţiiş i în sc r ie r ip în ă î n 30.09.1997.

C L U J-N A P O C A P ia ţa U n ir ii n r .2 3

F a x : 1 9 4 8 6 0

% J _ M P E j j # T el: 4 3 1 7 9 1

d e s c h i d e r e a

la a d r e s e l e :1- P ia ţ a M u z e u lu i n r .6

piese şi accesorii auto DACIA;reprezentantă ROLAST SA,ELBA SA, BILSTEIN COMPASA

- comercializare FERMIT SA, CNCD,ELECTROPRECIZIA SA

2 . P ia ţa U n ir i i n r .2 3- corpuri de iluminat S IM O TR A D E; ELBA;- surse de iluminat T U N G S R A M ;

g - aparataj electric K O N TA V ILL şi PRODAX; 1 - cabluri electrice R O M C A B SA;43 - electronice şi electrocasnice DAEW O O ,

cu plata în maxim 24 rate, fără avansAnunţăm onorata clientelă că piesele şi

accesoriile auto pentru DACI Apotfi achiziţionate şi la magazinele firmei situate la adresele:

• str.Karl M arx nr.24• str.B rassai S am uel n r.23© str.21 D ecem b rie 1989 nr.131 a str.M .G orki (în curtea S erv ice D A C IA )

BANCA DACIA FELIX VINDE ■ -

la licitaţie publică în data de 29.09.1997, o ra 1 0 ^ în CIuj-Napoca str. M em orandum ului nr. 28 următoarele proprietăţi imobiliare din CIuj-Napoca:

1. Im obil s tr . T opliţa n r . 2 cu D +P+E -construcţie - 1020,63 mp şi teren - 697 mp; g preţ de pornire - 4 540 000 000 lei. ,

2 . T eren C alea T urz ii n r . 111 - 1220 mp; preţ de pornire - 248 000 000 lei.

Ofertanţii vor achita pentu fiecare poziţie în contul 500809901 B.N. Cluj:

- taxa de participare de 300 000 lei;- garanţia de 10% din preţul de pornire.

Informaţii suplim entare la - t e l . : 064-194433 - D irecţia tehnică. ; .

în caz de neadjudecare se organizează licitaţii în acelaşi loc şi oră în datele de 6 şi 13 octom brie 1997.

cu sediul în CIuj-Napoca, str.Napoca nr.16 * angajează de urgentă: c

• instalator apă canal (cu autorizaţie dc sudor)• electrician autorizat r :

- pentru Complex Agroindustrial Apahida• 2 conducători auto profesionişti

(catcg.B, C, D, E)I n f o r m a ţ i i l a B i r o u l R U S , t e l e f o n

1 9 6 4 1 6 i n t . 1 5 9 .

BANCA DACIA FELIXVINDE

00la licitaţie publică cu strigare în data de 25.09.1997, ora 10 ,în CIuj-Napoca, str. Topliţa nr. 2

MOBILIER DE BIROU ŞI APARATURĂ ♦

constând din birouri, dulapuri, scaune ergonomice şi vizitator mochetă, radiocasetofoane.

Garanţia de participare 10% din preţ.Informaţii suplimentare la tel.; 064-194433 - Direcţia

tehnică.în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare joi

la aceaşi oră şi în acelaşi loc.. . — ^ „ _ ^ ^ iŞ 6 5 8 9 2 ii

Page 8: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

8 \ m i e r c u r i , 2 4 s e p t e m b r i e 1 9 9 7 PUBLICITATE A D E V A R U Ld e C l u j

U O LID O M iSR II- producător de lenjerie de corp si costume de baie -

h IN G IN E R T EX T IL ISTspecia lizare trico taje-confecţii s experienţă m in im 2 ani g cunoscător lim bi străine

2. ST IL IST ' absolvent B elle A rtespecializare design vestim entar

3. ŞO FE R (PR O FE SIO N IST ) v ârsta m ax im 35 ani experien ţă m in im 2 ani : cunoştin ţe de m ecanică auto

4. R E SPO N SA B IL C TC specializare confecţiiexperienţă m inim 2 ani

5. M A G A Z IO N ER \ absolvent liceu ' _ experien ţă şi garanţii

6 . PER SO N A L PEN TR U A C T IV IT A T E A DE persoană d inam icăA M BALARE absolvcnt(ă) liceu7.C O N FEC ŢIO N ER I L EN JER IE D E C O R P Ş I : experien ţă în dom eniuCO STU M E D E B A IE

Centrul de Limbi Modeme

^ ® E S SL a n g u a g e C e n tre

Jitlîmlul cu ijrijmul ('imsiliu/iu Hrittmii al I itndulwi So’in

O rganizează o nouă serie de cu rsu ri de• Limba engleză generală r• Limba engleză pentru copii (7+)

Business English-English for Business Administration (cu componentă de operare calculator) Engleză pt. asistenţă managerială (cu componentă de operare calculator) Medical EnglishPregătire pt. TOEFL şi Cambridge Exams Pregătire pt. examene naţionale (admitere, bacalaureat)Romanian for Foreigners

înscrieri: 23 sept.-6 oct, 14™-1SM, Recepţie, etaj I Test de plasare: 6 octombrie 1997, ora ll f°

Cursurile încep în 13 octombrie 1997 A d re sa : S t r . 'I 'c b c i n r 21 , c o r p C , c t 2 . C lu j-N a p o c a

Tcl'lax: 1)64-420 476; K-inail: o\ iiliu'fl actess.soroscj.ro Internei: li(t[i://www.soroscj.ro/accvsi.htnil

m i i

m n t v a c u rrA r i EVTEGBAI.K

%R E D U C E R E

transport, urcat ţi montat « R A T IJIT

V R A J A

M ODENACluj-Napoca

lu i nr. 42A

MOBILĂ ÎN RLATE f ă r ă d o b â n d ă * p r o d u c ă t o r

Oaşulitel.: 433SS5, 136822. O R A R 8 -1 8 n H ala Agrnalim en tară P-ţa iMihai Viteazul etaj 1

leL: 132897. O R A R 9 -1 8 ° C alea Victoriei nr. IOD ;

(M aterna, TU R BA ) tel: 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET. PAJJX. AR4CET,

LAC, DILJANT CLEI D= OASE.^CULE-'Mfc/RT PENTRJ

' LEMN, SALTELE RELAXALA COMANDA

CETĂŢENI, deţinători de terenuri agricole!Statu l sprijină agricultorii persoane fizice , p rin d istribuirea gratu ită de cupoane, ce reprezintă

bonuri de valoare _ 'D istribuirea cupoanelor se efectuează de către R egia A utonom ă Poşta R om ână, prin oficiile

poştale d in terito riu şi pot fi ridicate p înă la da ta de 15 n o iem b rie 1997, inclusiv.C upoanele ncutilizate dc beneficiari p înă la data de 5 d ecem b rie 1997, inclusiv sau riedepuse

la băncile com erciale de către furnizori îşi p ie rd v a la b ili ta te a , d ev in nule.

In s p r i j in u l d u m n e a v o a s t r ă :S.C. ” C O M C E R E A L ” S.A. Cluj

O F E R Ă I n s c h i m b u l c u p o a n e l o r

prin bazele dc recepţie din judeţ:- săm în ţă de g r îu ( t r a ta tă şi te s ta tă biologic) d in so iurile

A R IE Ş ANI, T R A N SIL V A N IA , A PU LU M- în g răşăm in te c h im ic e .- m o to rină

Schim bul dc cupoane pe produsele m enţionate se face p rin bazele de recepţie din:- o r a ş G h e r l a , s t r . D e p o z i t e l o r n r . 2 , t e l . 2 4 1 7 7 7- o r a ş H u e d i n , s t r . F i l d u l u i n r . 1 , t e l . 2 5 1 3 9 8- m u n i c i p i u l T u r d a , s t r . 2 2 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 3 5 , t e l . 3 1 2 1 5 3- c o m u n a B o n ţ i d a n r . 2 t e l . I n t e r . 1 0 7

* - c o m u n a C e a n u M a r e f n . I n t e r . 1 3 2 . (6035»<) ^

A ]VT IMPORTATOR DIRECŢI I N Calea 13 S ep tem b n cM r. 55-57 BUCUREŞTI

t d 3 3 68 2 2 3 fa x 3 3 6 9 8 8 6 tâ /fax4104313C a rta D I S T R I B U I T O R

pentru scule electrice manuale si consum&bils m ărci de re ram e

SKEL McCULLOCH PFERD(5776941

ONORATĂ CLIENTELĂ s c M A C R O G R O U P

vă aşteaptă la

■ J S S S P -.- . tel/fax: 1 9 8 8 1 4 4 9 4 9 1 7

de zile E R A T U

deschis pe str. Gh.Doja nr. 12în incinta magazinului

' "SPORTUL”. Oferta noastră: servicii prompte şi cursuri de

schimb promotionale. s T e l e f o n 1 9 7 6 6 0 .1

l E H T I N

►Imprimanta Laser PP6 LA 4 ,6 PPM, 600 DPI, GDI

3 5 0 $►Imprimanta Laser PP6

A 4, 6 PPM, 600 DPI, 2 MB RAM (m ax. 18 M B), PCL 5e

^ 5 2 t £ $ 4 2 0 $

5

is

i" ir

! r.:«

►Copiator EP 707 copii/m in., A 4

6 4 0 $

j i

1/

MINOLTA ROM ANIA CLUJP-ţa Cipariu nr. 15,Bl. IIIA, mezanin.Cluj, 3400 Tel.: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

►Copiator EP 105215 copii/m in., A 3 , 3 an i* garanţie

1 .2 5 0 $►Copiator EP 2010

21 copii/m in., A3, 3 an i* garanţie

1 .4 9 0 $

Cu contract S + M / Ofertă valabilă In limita stocului disponibil / Preţurile nu includ TVA

D E A L E R I I1 M M IN O IM P ^ i lP I N ^ Z O N A « C LU 4ICRISTAL SOFT INEL SRL MICRO COMP SRL MEGATEL SRLStr. Eroilor nr. 11 Str. Ursului nr. 12 Calea Armatei Române, Str. Progresului nr. 42/A 2500, Alba Iulia 4400, B istriţa Bl. 15, ap. 38 4800, Bala Mare

I .2 7 .S * ---------- ‘Tel.: 059/81.31.59 Tel.: 063/23.27.96 3825, CăreiFax: 063/23.27.98 Tel.: 061/86.63.76

Fax: 042/31.53.03

Tel.: 062/42.37.75

B-tluîiî 1 D SSlinî?intru a vâ asigura in tontinuare im abonament la ziarul

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.U P E W U M f Ld ® C1b4

http://www.soroscj.ro/accvsi.htnil
Page 9: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

O E V A R U Lg C l u j PUBLICITATE C LU W iA FO C A : lani-vineri8-16; sîmbâtâ 9-14; tel/Cax 19-73-04; SUBREDACŢIA TU R B A :

luni-vineri S-16; I t l /b j 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri S-16; tel/fax 21-60-75. mîercuri, 24 septembrie 1997 ( 9

jM L D © © D o # K I® [p 5 X M ]‘r cauza unor lucrări de intervenţii la i de rulare tramvaie pe perioada 24.09 .10.1997circulaţia generală din partea fă a Pieţii dării va Jî deviată prin ‘viL C ar axiale, str. Horea, fără ca '.laţia tramvaielor să fie afectată.

Managerul general al

R E M A R U L 16 FEBRUARIE SAiul în Ciuj-Napoca, str. Tudor Vladimirescu nr.2-4 j convoacăjarea Generală Extraordinară a Acţionarilorala d c 9 .10 .1997 , ora 14, la sediul societăţii,

ii d a ta de 1.09.1997. în cazul în care nu sc este c v o ru m u l riecesar, următoarea adunare lă se v a ţin e în data de 23.10.1997 în acelaşi loc :ecaşi o ră . -

" jlin e d e •/!• n Analiza situaţiei economico- | are; 2 ) Aprobare casări mijloace fixe neamortizate

il ş i v a lo rif ic a re a subansamblelor; 3) Diverse.s f o r m a ţ l l s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

0 6 4 / 4 3 6 0 4 5 I n t e r i o r 1 2 0 .

GR0C0MSUIN SA Bontida9ul în com una Bontida nr. 834, judeţul Cluj

prin licitaţie publică cu strigare& f ixe amortizate şi neamortizate integral i licitaţie va avea loc pe data de 2 octombrie ra IO, urmînd ca licitaţiile să fie repetate :nal, în ziua de joi, la aceeaşi oră, pînă la sa stocului de mijloace fixe disponibilizate. mijloacelor fixe poate fi consultată zilnic Ia

Societăţii.V a t i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n V 4 3 2 2 6 9 , 4 3 2 6 5 8 - i n t . / 1 6 5 . '

IA

E . M . C Ă P U ŞS tr.P rin c ip a lă nr.l, Căpuşul Mare

‘.e l a lic ita ţie în da ta de 2 .10 .1997 narea de investiţii ”Zid de sprijin şi

iatie c o n c a so rîn cariera Gălăseni”.I i »u m e n ta ţia se poate studia la sediul unităţii nd d in 2 9 .0 9 .1 9 9 7 . î la t i i s u p lim e n ta re la te le fo n ; ’ 1 3 6 2 6 2 sa u 132648.

O F E R I M D I N I M P O R T

m inţe de legume şi florixlitate superioară, la preţuri avantajoase| B -d u l 21 Decembrie nr.18 _i (vis-a-vis de Magazinul SORA) £ 1 zilnic între orele 9-16e l e f o n 0 6 4 ş 4 3 0 5 1 . 6 3 ( 1 $

l i c e u l d e A r t e P l a s t i c e

m i l u s L a d e a ” C i u j - N a p o c aStr. Dorobanţilor nr.56

organizează CONCURS pentru ocuparea postului de

. 1 « 1 » 1.anţii vor prezenta:|de calificare sau autorizaţie de fochist; -ie dup ă cartea de muncă.4/fe informaţii - la secretariatul

liceului - telefon 431449.

S C C U 1 M

S AT U R D A

Str.M. Viteazu nr.45 scoate la

C O N C U R S un post de

ş e fm e c a n iz a r e

studii tehnice superioare.

Concursul se ţine la sediul unităţii în data de 4.10.1997,ora 10. (342460)

A

wk • M

, P rodusele c o m e rc ia liza te , s sun t de cea m a jlb fm ă c a ii-,

ta te , provenlnclfd e jla firm ede prestiq iuţye??e u ro p e n e .»P entru u tilâ ie le!s i In s ta la ţii- le c o m ercia liza te se a s ig u ră la cerere: proiejeta re . c o n s u l­tan ţă teh n ică lftran sp o rt, m ori; ta j şi punereî inyfun c tiu n e . li:

mk ■

k In C LU J p r in ţ C O M S E R V IC E ţgTA ^ Tel.: 0 6 4 -4 3 5 2 8 8 'Fax: 0 6 4 -4 35 2 8 2 S tr^M aiakovskl Nr. 5 -7

Firm a M ID A L g R O UP SRL oferă agenţi rgfriqeranti. instalaţii frigorifice indus - , tria le şi com ercia le de con­gelare, răcire şi a e r condi- ţ io n a t.o 'g a m ă com pletă de scuie şl accesorii.

wsmsm '

■ Firm a as lqurăfservice - prom pt ş h ^ H ţ î i t a te Tn

perloadatdeToarantle (un annşifpost-qarantie .

jM J D A U ^ O U P vă oferă I posiDiHtatea ach iziţio - , J n ă riip ro d u se lo r cu plata în rate fă ră dobând ă.

i aI I I

V \. f /:? t _ 4. felii

1

'J

de Cluj

SC DUPLEX SRL s s - T *Str.Deva nr.1-7. tâ/fax 1927011199349.199350 D U P L E I t

Societate de producţie angajeaza |[ fe i r * ) i* anpaîcază • ingineri constructori

• maiştri constructoriScrisorile de intenţie însoţite de CV se depun în

perioada 24-30 septembrie, k (5777091 între orele 8-16 la sediul firmei.

Condiţii: - ş omer- n e fu m a to r

t e l . 1 8 4 . 9 9 3Dealer S IE M E N S

Telecomunicaţii Private 1• f . oangajează : c

1. secretară2. contabilă (contabilitate primară) Condiţii: • vîrstă max: 35 ani; • studii: medii; •

cunoştinţe limba engleză (de preferinţă); • gîndire logică; •abilităţi organizatorice; •atitudine pozitivă şi dorinţă de muncă; • rezistenţă la stress.

Persoanele interesate se vor prezenta în Calea Moţilor 6-8, et 8, între orele 9-18, cu CV. R elaţii la te lefon 0641198.546 sau 431.551.

Liceul Teoretic "GEORGE BAMTIU"anunţă CONCURS

în data de 30 septem brie 1997, ora 10, pentru următoarele posturi:

• c o n t a b i l SiBf cu studii superioare• s e c r e t a r cu studii medii

Relaţii la telefon 192950.i

R e g i a A u t o n o m a d e

T e r m o f i c a r e , A p a - C a n a l s i F o n d

L o c a t i v T u r d a , j u d e l u i C l o j■ J - t?O rg a n iz e a z ă J

licitaţie publică fără preselecţie -pentru realizarea obiectivului de investiţie:

"Modernizarea şi optimizarea centralei termiceCT2 şi CT8 din municipiul Turda”, Obiectul l: "Modernizarea şi optimizarea centralei termice CT2”, contract la cheie.

Persoana juridică achizitoare şi organizatorul licitaţiei- este R.A.T.A.C.F.L. Turda, str.Axente Sever nr.2, Turda, judeţul Cluj, telefon 064/311773,4, fax: 064/433801.

Sursa dc finanţare: surseproprii, transferuri de la bugetul de stat şi local.

Tcrmenullimitădedepunereaofertelor: 15 octombrie 1997, ora 9 AM la secretariatul R.A.T.A.C.F.L. Turda.

Dcschidcrca licitaţiei: 16 octombrie 1997, ora 10 AM la secretariatul RAT.A.C.F.L. Turda.

Documcntclc licitaţiei: se pot procura de la sediul R.A.T.A.C.F.L. Turda, începînd cu data de 25 septembrie 1997. Costul documentelor de licitaţie este de 100.000 lei.

Lalicitaţiesîntacceptaţiofertanţipersoanejuridiceromâne indiferent dc forma dc capital.

Relaţii suplimentare se p o t obţine la sediul RAJJLCJFJL Turda, Biroul Investiţii-Proiectări.

S.C. RAMONA b OANA S.R.L.

TRANSPORT MARFĂ INTERN

5; 10: 20 tone TARIFE AVAXTA.JOASI-.

Ici. 1SS407 şi 1577f>f», 092 2S8650

MATRIMONIALE• Muncitoare, de 41 ani caut

bărbat serios pentru căsătorie, vîrstă între 38-41 ani. Tel. 13-50- 70 orele 14-20. (592846)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd Dacia 0 km orice tip. Tel. 092/24-74-86. (592358)

• Vînd teren în Becaş 1500 mp in travilan , cu posibilităţi de curent, gaz, preţ 35 milioane negociabil. Tel. 43-16-06. (562747)

- • Vînd garsonieră confort 1. Informaţii la telefon 16-68-11 după orele 18. (562748)

* Vînd apartament 2 camere nltrafinisat, etaj 1, cn balcon la bucătărie. TeL 12-19-50; 43-80- 28. (562768)

* Vînd Fengeot 605 diesel an 1992, motor de Citroen BX diesel ban, Iblza Malaga 1,5 benzină 2000 DM şi casă ca 7 cam ere în str. Şcolii nr. 9 ca rtie r Cordoş, p reţ 85.000 DM. TeL 43-61-04. (592798)

Vînd apartament 2 camere parter 53 milioanei TeL 17-96-74.

X 5 9 * 7 8 4 )_ _ _ ._ . .

• Vînd casă. Tel. 13-23-7 (562628) •

• Vînd apartament 2 camere j confort mărit str. tulcea nr. 18 ap. V' 52. Informaţii str. Slatina nr. 8 ) ap. 27 si tel. 17-38-40 orele 17- 20. (562753) V,

• Vînd apartament 2 camere V confort 1 decomandate, telefon, etaj 8, pret negociabil. Informaţii tel. 16-98-85 orele 17-19. (562760)

» Vînd casă 3 camcre, curte.Str. Cosaşilor nr. 42. (562788)

• Vînd apartament. 2 camere confort I îmbunătăţiri, 2 balcoane str. Mehedinţi. Tel. 42-52-41, (562795) '

• Vînd apartament confort 1 ; Zorilor etaj 4. Tel. 12-45-04. (562803) ' v ;

" * Vînd parte din casă familială * în cartierul Zorilor cameră, bucătărie, baie, plus 400 mp în grădină. Tel. 43-22-91, (562834) :

• -Vînd casă ultracentral 3 . camere plils anexă, cu posibilitate de mansardă. Tel. 13-23-02. (562838)1 • Vînd casă particulară, boiler

electric şi dulap bar zona oser, str. Plevnei nr. 144 tel. 41-63-64. (562841)

• .Vînd apartament cu 1 camere bloc nou confort I etaj 3 cartier Rovinari, zonă acceptabilă, preţ 38.000.000 negociabil. Tel. 065/ 16-61-14 Tîrgu-Mureş. (562847)

• Vînd casă particulară str. Decebal nr. 115 tel. 13-32-91. (562858) • ■

• Vînd urgent casă particulară; pe str. Kovari, preţ 190 milioane negociabil. Tel. 18-85-63. (592807) M ;- • Vînd garsoniera cu telefon.

. TeL 17-11-53. (592735) . . , /

Page 10: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

10 miercuri, 24 septembrie 1997 PUBLICITATE » K J : l u i n f r i l c L fa X 2 1 ~f t l l~7 5 -

m E 3 E V Ă R U i d e C iw j li

*înscrierile pentruA D M I T E R E A L A Ş C O A L A D E S T U D I I

A C A D E M I C E P O S T U N I V E R S I T A R E \specializarea - ADMINISTRAREA ÎNTREPRINDERILOR - se pot

face numai pînă miercuri, 1 octombrie 1997, la sediul Instituitului European de Administrare a întreprinderilor, B-dul 21 Decembrie nr. 128.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 4 1 2 5 7 1 .

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANETs» în incinta Restaurantului | "Fetiţele Vien eze”, str. Memorandumului nr. 13

TeL19-59-66 ____

* anunţ*--------------------------r —

1. P o s e s o rii p a n o u rilo r p u b lic ita re am plasate în municipiul CIuj-Napoca, fără autorizaţie de construire, sînt obligaţi să le ridice şi să e lib ereze am plasam entele ocupate fără forme legale, pînă la data de 26.09.1997.

în caz contrar se vor aplica prevederile art.28 din Legea 50/1991 -republicată şi ale art.1 din HCL 2 7 1 /1 5 iunie 1 9 9 7 -şi anume desfiinţarea pe cale administrativă a panoului p u b lic ita r, c o n tra v e n ie n tu l su p o rtîn d contravaloarea cheltuielilor şi şe va stabili o despăgubire de 5 .000 .000 Iei/buc. pentru ocuparea fără forme legale a domeniului public.

2. P o seso rii de panouri p u b lic ita re am plasate în municipiul C Iuj-Napoca cu autorizaţie de construire sînt obligaţi pînă la data de 26 .09 .1997, ca pe fiecare panou p u b lic ita r să f ie s p e c if ic a t n u m ăru l autorizaţiei şi proprietarul. ,n;i02S)

A R A O K T

8000 lei + TV',1

Tel. 180765• Vînd maşină pentru fabricat

paste făinoase, fabricaţie Italia M-2500, Tel. 224 familia Bucşa comuna Nănesti judeţul Vrancea.(562813)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Dau în chirie 2 cam ere central. Tel. 094/54-47-00 sau 19-43-11.(592891)

• închiriez garsonieră confort I în str. N. Titulescu (Pata). TeL 14-04-34 după orele 19. (592892)

• Dau în chirie apartamenţ 2 camere cu telefon. Tel. 41-37-42. (592901)

• 2 fe te cău tăm ch irie Qrigorescu, Mănăştur 2 camere, garsonieră mare, maximum 120 DM. Tel. 17-14-93 (562804) ;

• Caut de închiriat apartament cu preţ rezonabil. Tel. 12-81-46. (562825)

• Familie caut chirie. Tel. 17- 13-51 (592866)

Studenti caută apartament de închiriat. Tel. 18-33-07. (592897)

DIVERSE• Schim b c ş să IC RA L 2

cam ere, şpaiţ şi telefon cu o cameră pius diferenţă. Tel. 19- 84-28, (592840): V Schimb casă în A rad cu apartament în Cluj. Tel. 16-06-15 între orele 20-22. (592843) :

* Schimb apartament 3 camere B acău cu ap a rtam en t CIuj- Napoca, variante. Informaţii tel. 15-70-00 (592895) ■, V ''

• Schimb 2 camere ICRAL cuo cameră plus diferenţă str. Horea nr. 75 .ap. 6 vizibil prele 10-20. ■ (592902)

• P relate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de im port, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tei 12-76-69.

• V înd apartam en t pa tru cam ere c a rtie r M ănăştur, 85 milioane. Tel. 16-76-44,(592824)

• . Vînd apartament 2 camere etaj 4 finisat, Zorilor str. Gh. Dima nr. 18 bl. C3 sc. I ap. 9 orele 14-17. (592826)

• Vînd apartament 3 camere str. Gorunului nr. 7 ap. 29 bl. C7 Mărăşti. (592829)

• V înd casă pe s tr . Ilie M ăcelaru nr. 24, 2 cam ere,' 1 bucătărie, 1 baie, terasă, pivniţă, pod, curte comună, zilnic între orele 13-18. (592855)

• Vînd urgent (sau schimb) apartament 3 camere confort I parter înalt Mărăşti str. Buftea nr. 4 bl. B2 ap. 12, cu 2 camere, preţ 100 m ilioane neg o ciab il.(592862)

• V înd casă p a rticu la ră compusă din patru camere plus dep end in ţe g răd in ă , te le fo n ,

.încălzire. Str. Iancu Jianu nr. 9. (592870)

• Vînd casă ultrafinisată P+M 200 mp + 1.100 mp teren front la strada principală str. Fabricii nr. 76 zilnic orele 1448 tel. 15-66- 66 pret avantajos. Merită văzut. (592875)

• Vînd apartament 2 camere decomandate, bloc de cărămidă, zonă liniştită, etaj 2 din 3, finisat. Tel. 43-31-72. (592877)

. • Vînd apartament 2 camere Zorilor Tel. 12-29-08. (592879)

• Vînd casă 2 camere antreu, căm ară garaj, lemnărie, grajd, f în tîn ă , c u rte , 1500 m p, loc pitoresc Bălceşti-Belis. Tel. 13- 90-16. (592885)

• Vînd 2 camere cu mobilier. Tel. 094/54-47-00 sau . 19-43-11. (592890)

• Cumpăr casă 2-3 camerc, baie, eventual grădină. Tel. 15- 79 -2 5 . O fe r 50 -60 m ilioane . (592898). • Cumpăr urgent apartament 3

camerc nefinisat. Tel. 15-79-25. Ofer 50-60 milioane. (592899)

• Vînd apartament 1 cameră G m pia Turzii str. Laminoriştilor bl. F3 sc. A ap. 5; 34,12 mp, b a lco n în ch is 4 ,7 m p, b loc cărămidă, parchet, ultra central, zonă verde liniştită. 43 milioane negociabil Informaţii zilnic orele 10-17. (592900) ;

ÎNCHIRIERI• Vînd Renault 20 an

19843000 DM negociabil TeL 092-237-993. (562866)

• Caut apartament 2 camere, mobilat. Ofer 100 DM. Tel. 16- 88-81. (O) .

• Omnitron angajează: agenţi de vînzări- minim 1 an experienţă, studii medii, anta propria - nn avantaj; gestionar- studii medii; şi şofer distribuţie. Posibilităţi de promovare şi salaria atractiv. Trimiteţi CV la fax: 01/ 336- 21-15, 312-81-13. (865887)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 42-68-64. (592835)• Vînd Dacia berlină 0 km. Tel.

15-85-51. (562729)• Vînd ARO 320 (camionetă)

cu motor de Braşov. Tel. 15-85- 51. (562730) ' :

• For sale Mercedes 420 SEL model 126 septembrie 1989. Tel. 41-45-52 tel. 14-87-61. (562746)

• Vînd Dacia break 1989, pret negociabil 11.700.000. Tel. 13- 72-81. (562861)

• Vînd BMW 320i înmatriculat pret 4000 DM. Telefon 094-563- 002. (562863) v

• Vînd maşină Dacia 1310 an fabricaţie 1989. Tel. 41-90-83.- (592654);

• V înd VW G o lf i i gri m eta liza t recent adus în ţară, ne înm atricu la t. Tel. 42-52-54 după masă. (592868)

• Vînd Fiat Panda 1983, 900 cm c, stare bună, înm atriculat. Telefon 14-10-57. (592876)

.• V înd M ercedes 207 an fa b ric a ţie 1979 cu carte de id e n tita te şi VW G o lf neînmatriculat: Relaţii la tel. 41-07-52 după ora 13. (592884)

• Vînd televizor color pentru p re te n tio s i. Tel. 4 3 -83 -69 . (592795)

• Vînd maşină de spălat străină automată nouă. Tel. 397 Gilău. (592857) _____________'

• Vînd maşini dc copiatchci+ chei brute. Tel. 43-04-91orele 10-17. (000100)

• Ofer chirie urgent. TeL 41- 32-71.(562856)

• Dan în chirie apartament 2 camere zona centrală. TeL 16- 14-01. (562819)

« Dan în chirie apartament 3 camere de lux, : garaj, Grigorescu, preţ 325 DM. TeL 41-66-83. (562827)

• Dau în chirie apartament ultra central, 3 camere, lux, pentru pretenţioşi Tel. 19-99- 61.(592767)

• * Vînd mobilă diverşi. Informaţii la tel. 16-68-11 dupi orele 18. (562749)• Vînd porumb boabe 300 kg.

Tel. i 4-31-73. (562797)• Vînd garnitură tobe Amati

Concert, preţ convenabil. Relaţii zilnic după ora 18 tel. 14-38-58. (562843)

• V înd lem n co n stru c ţii. Telefon 19-96-57. (592816)

• V înd pui v iş lă -fe m e lă . Telefon 15-97-67. (592856)

• Vînd bicicletă mcdicinală. Tel. 18-59-98. (592858)

• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28. (592445)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, cartier Grigorescu. Tel. 060/63-33-40 sau 14-44-69 după ora 16. (562707)

• închiriez 2 camere central cu telefon, în gazdă. Condiţii excelente. Telefon 14-44-64. (562737)

• închiriez 'apartament 3 camere pe. termen lung. Informaţii tel. 19-93-13 zilnic după ora 16. (562817) ,

• Dau în chirie garsonieră confort 1 mobilată. Tel. 18-89- 67. (562831)

• Dau în chirie o cameră. Tel. 41-60-70. (562852)

• Dau în chirie apartament cuo cameră B-dul N. Titulescu. Tel. 14-66-44. (562864)

• închiriez apartament o cameră dependinţe, încălzire sobă gaze, la bloc, central. Tel. 14-93- 35 între orele 18-22. (592765)

• închiriez 1 cameră pentru un student. Tel. 13-07-83. (592783)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel. 25-13-19. (592820)

• Dau în.chirie apartament două camere pe valută. Tel. 15- 96-40. (592831)

• Dau în chirie apartament 3 camere, telefon, cablu (nc)mobilat. Tel. 17-30-05 între orele 17-19. (592871)

• Dau în chirie două camere mobilate str. Tache lonescu nr. 78. (592880) , . / ‘

• Firmă, căutăm tineri serioşi pentru prestare servicii, fără orar fix. Informaţii la teL 064/14-59-75 mobil 094/55-90- 80. (592499)

• Oldan-Press angajează vînzâtori presa-carte. TeL 43- 26-19.(562824)

• Societate comerciali angajează strungar în lemn. Tel. 43-87-04. (562837)

• SC Atlassib SRL-Agenţia Cluj angajează agent turism. Condiţii: domiciliul stabil în Cluj, telefon, minim 5 ani vechime în munci cunoscător al limbii germane, posesor de permis de conducere. Relaţii la teL 43-34-32 str. Mihai Viteazu nr. 11.(562854)

1 Firmă particulari de pazi angajăm agenţi pazi cu motocicleti proprie. Condiţii: stagiul militar satisfăcut, bacalaureat, permis de conducere, minim 3 anL TeL 19-41-69; 19-41-51. (562855)

* Angajăm urgent tineri absolvenţi posesori de Dacia- break sau papuc, salariu atractiv. Realţii la teL 15-45-90 între orele 8-14. (562862)

* SC Interbransd M&D Departament ' Wrigley’s angajează agent comercial pentru Clnj, Turda, C. Turzii, Dej, Gherla. Condiţii: maşini personali, domiciliul Cluj, Turda, Dej, studii minim liceu. Informaţii la tel. 41-62-72. (592839)

• SC SM Paniro SA Sucursala Cluj str. N. Titulescu nr. 2 angajează 1 patiscr şi 1 brutar cocitor, calificaţi. Vechime 2 ani, vîrstă maxim 30 anL Informaţii la teL 41-46-13.(592848) .

*. Angajez muncitori în construcţii Tel. 14-61-68. (592904)

• Angajăm m asinist offset. Telefon 43-34-75; 13-80-94 orele9-15. (592844)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 M ocan Aron anunţă începerea dem ersu rilo r pentru ob ţinerea aco rdu lu i de m ediu pentru ob iec tiv u l M agazin de materiale de construcţii, situat în CIuj-Napoca, str. Tineretului nr. 29. E v e n tu a le le se s iz ă r i şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM, Calea Dorobanţilor nr. 99(562809)

• A n g a jez v în ză to a re în magazin alimentar cu şcoală de sp e c ia lita te . T el. 15-47 -34 . (562842)

• în conformitate cu Legea nr. 137 / 1995 C sip k es F ra n c isc anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Atelier mecanic şi garaj, situat în CIuj- Napoca, str. Dumbrava Roşie nr. 24. E v en tu a le le se s iz ă r i şi sugestii .numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (562846) -

• Angajez zilieri specializaţi în tu n p lă r ie , z id ă r ie , Z ugrăv it. Informaţii P-ţa Păcii nr. 2 Bar G ân g ste r’s în tre o re le 16-18. (562853) ;

• SC Comandă Tîmplărie SRL an g a jează tîm p la ri b in a le , tîmplari mobilă buni meseriaşi. Str. Traian Vuia nr. 22. (592797)

• A ngajez e lectric ian auto punct de lucru Cluj. Tel. 068/15-08-25.(592803)

• A n g a jez 2 c ro ito ri, în că lţăm in te , 3 cu să to re se , 5 rihtuitoare. Tel. 13-67-70 orele10-12 şi 16-18. (592836)

• F irm ă co n stru c to a re de aeromodele teleghidate, angajăm şi p reg ă tim p e rso n a l p en tru p ro d u c ţie . O fe rim sig u ra n ţa locului de muncă. Condiţii bune si salar corespunzător. Tel. 18- 47-29. (592847) .

• Angajez m uncitor pentru stantă hidraulică. Tel. 15-38-14. (592867)

• Angajăm ajutor ospătar şi paznic de noapte. Informaţii pe str. Gheorgheni nr. 98. (592881)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Ercsil SRL anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu p en tru o b ie c tiv u l m agazin mezeluri situat în Piaţa Mărăşti. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D o ro b a n ţilo r nr. 99. (592882)

• Angajez vînzătoare pentru magazin de mezeluri. Relaţii SC Ercsil în Piaţa Agro Mărăsti orele 7-20. (592883) ’ ;

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Fărăgău Vasile Sergiu anunţă începerea dem ersurilo r pentru ob ţinerea acordulu i de mediu pentru obiectivul Casă de lo cu it s i tu a t în lo ca lita te a Chinteni nr. 295/A. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (562829)

. • Membrii P. U. N. R. din cartierul Z orilor sînt rugaţi să vină la sediul din str. M oţilor în ziua de jo i 25.09.1997 ora 16. (592861)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Sucigan Toâder anunţă începerea dem ersu rilo r pen tru ob ţinerea aco rdu lu i de m ediu p en tru o b ie c tiv u l an ex ă gospodărească situat în Apahida str. Libertăţii nr. 81. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sed iu l APM C lu j, C a lea Dorobanţilor nr. 99. ^592878)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Gheţa Carmen anunţă începerea dem ersurilo r pentru ob ţinerea acordu lu i de m ediu pentru obiectivul extindere casă situat pe str. Barbusse nr. 53. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D o ro b a n ţilo r nr. 99. (592906),

T

• în conformitate cu Lest 137/ 1995 Anastasescu r anunţă începerea demersw pentru obţinerea acordului mediu pentru oliieij mansardare casă de locuit iîn str. Alexandru Vlahută.CIuj-Napoca Eventualele si şi sugestii numai pentru fi de mediu se vor depuneja ( _ . APM Cluj Calea D orobjK $3« 99. (592905) ' / ^ i

• Angajăm vînzători na alim entar, lucrători come fem ei de - s e rv ir i, bat In form aţii tel. 15-73-72 orele 18-21. (592903)

• îngrijesc bătrînă. Tel01. (592757) -

- PIERDERI—**

V Pierdut ciine doberwj mascul, 11 luni, recompeXj] TeL 16-26-85. (562860) i• Pierdut carnet de studii-

legitimaţie de intrate la BJ2 ?1? numele Gordon Ioana. Le nule. (562815) ^

• Pierdut legitimaţie pe numele Rus Petru. Of nulă. (562857)

• Pierdut , titlu de propri loc de casă str. Timişului H|j * pe numele llies Dumitru. î ţ 3 = nul. (592852) J

• G h iran Jenica, p i ih a certificat de acţionar SIF R / ia r CRISANA, nr.’ 235571; lo ff l] 231440476-231441450. (59 |ea

• Ghiran Ioan, pierdut cerţd il de a c ţio n a r SIF om CRISANA nr. 235568; â c i l i 231437476-231438475. ($*„ si

• Pierdut carnet de sănitl îi numele Măhălean Mia. îl - i cs nul. (592888) Ififco

” decese! ] COMEMOI ^

• Cu adîncă durere îrt ■< anunţăm. încetarea din j scumpei noastre mamc,ţ şi bunici BACIU . Răscruci. Lenuţa,Vasiţe, Camelia, Înmormîntarea va ave iio lt,24 septembrie 1997, oraţato satul Răscruci (562816) Irite

« Cu adîncă durere ani|j stingerea din viaţă, lungă şi grea snferiixjî gj nepreţuitei noastre soţii, şi bunici KERES-Zi SUSANA. înmormîntare*Jr avea loc joi, 25 septembri^ 13, la Capela C im iţi|j’ Central. Odihneasci-s | = pace! Familia îndnrejîtei (562818) W pr

. . -•nu• Cu adîncă durere in ?^ipj

anunţăm încetarea din j după o grea snferirtt||^ iubitului nostru tată, bunic PÂLĂCEAN AUItf^stei72 anL'Înmormîntarea v* loc în data dc 25 septe* ora 14 la Cimitirul C«* Fiul AureL nora Veta, n«I Andra. (562821)

iM

♦ Cu profundă anunţăm încetarea din bunului nostru soţ, t a t i i TAKACS ATTILA, la W j, de 50 de ani. înniormînk»5j | j avea loc azi, 24 septembr», a 12, în Cimitirul din Mi**5 it Familia. (562832) i'

• în aceste clipe grele alături dc colegul ** procuror Copil Alexai*^* marea durere pricini** pierderea soţiei sale *7, Colegii dc la Parchetul lîngă Curtea dc Apel f(562810)

• Copleşiţi de Aurelia, Ioan şi Deli^ jgj anunţăm încetarea din _ unui suflet frumos nouă, a celui ce a socru şi bunic PÂI.A- AUREL. Dumneze^J odihnească sufletul si (562823)__________ J ; .

* I

'!

Page 11: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

PUBLICITATE- fraStil scumpul nostru j^&L, cu aceeaşi dragoste M ă şi iubire, te aşteptăm■ *ji noi ca altădată, dar în W Ta nu o să mai vii, căci r4 a Dumnezeu şi destinul 3 c a aşezat spre odihna

Ne rugăm bunului |2 p * u să-ţi dea linişte şi V~7ilîiiia Florentina, tata

fratele Vaier cu soţia ,nepoţii Alin şi Alina.

i idîncă durere, familia ţi Ovidiu P intea şi

1 Marioara Egri anunţă ga din viaţă a iubitei lor

p 3 â MATEI IRINA, în [ l i t 75 ani înhumarea va ss«tazi, 24 septembrie, ora rriij Capela veche a emilii Mănăştur. (562826)

adîncă durere în suflet in încetarea din viaţă a ţiliii nostru frate POP !! din comuna BobOna.

i tarea va avea Ioc azi, ştembric, orele 13, în iii. Dumnezeu să te

iscă în pace. Fratele ÎSîrn din Olanda şi sora

(562840)

I jun aflat cu profundă >i|drae despre dispariţia SAtară a prof. dr. doc. Ccs2Mm, personalitate de p i a Universităţii clujene irjdicină şi Farm acie, jĂjom de ştiinţa, creator ic tlâ , descoperitor de

suflet nobil şi marc i t l Împărtăşim durerea

căreia îi transmitem t j condoleanţe. Familia p ţnga . (562805)

Disciplina de Biologie şi Moleculară UMF

—iipoca exprimă un ultim prof. dr. ANTIPA

r)F, sp ir it ales, |ilitate de cxccpţic a sită ţii 'c lu j e n e ' de ia, fost şef dc catedră şi

^ede Institut dc cercetări ttolc, . dcsăvîrşit « ţa to r şi mare dascăl, ) iritor de tinere talente,

im durerea familiei

**15 gînd pios pentru cel <j%tTAKACS ATTILA,

şi unchi, d ispăru t r„^hir d in tre noi. Adi,

An da şi dana.

1- V• extern alătur* de colega j jp r o f . dr. ing. Eugenia ====1ia profunda durere

pierderii mamei dragi 1 ^ |Tnl C atedrei TCM £3(562836)

tf'Stem alături de colega Măriuţa Posteuca în

c**Jdnrere pricinuită de fratelui drag. Sincere

i^Rjsţe. Colegii dc la SC js SA Cluj-Napocă.

îcere condoleanţe şi noastră compasiune

C3 vecina noastră d-na J igenia, la despărţirea

**4sa dragă. Asociaţia

din B-dul N. «»r. 111 bl 4' (562845)

ioltanţe şi compasiune doctor Liana Ivanof şi b dispariţia profesor ANTIPA JVANOF. Coleta Zdrcnchca şi (562848)

;«n alături de colega Klisabeta Varga în

J ^'ftre pricinuită de 'i * mamei sale dragi. 4 *' Clinicii dc Medicina

(562850) :

tan alături de colega ^du Ekna la trecerea

a bunicii dragi. « la Laboratorul dc litiaze. XS62865)..__

• U n pios omagiu la trecerea în eternitate a dragului nostru bunic AUREL PALĂCEAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. D udu şi Claudia Pălăcian. (562820)

• Z drob iţi de durere anunţăm că s-a stins din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, scumpul nostru tată, socru şi bunic PĂLĂCE AN AUREL, în vîrstă de 72 de ani Fie ca sufletul lui bun şi plin de dragoste să se odihnească în pace. Fiul Teodor, nora Maria şi nepotul Sever. (562822)

• Dragă Aurel sîntem alături de tine în m area durere pricinuită de moartea tatălui tău. Colegii dc serviciu de la 16 Februarie resort maşini unelte II. Sincere condoleanţe. (592842)

* Sîntem alături de colega noastră Monika Takacs în durerea cauzată dc trecerea în nefiinţă a ta tă lu i drag. Diriginta şi colegii din clasa a XH-a B din Liceul George Bariţiu. (592845)

• Colectivul Liceului Mihai Eminescu este alături de colegul prof. Nicolae Lupu în aceste clipe grele pricinuite de moartea mamei. Transmitm sincere condoleanţe familiei.(592849)

• Sîntem alături ţie familia Copil în aceste momente grele pricinuite de pierderea celei care a fost MARIA COPIL, soţie şi mamă. Sincere condoleanţe. Familiile Iepure Victor şi Demian Ştefan.(592850)

• Cu adîncă durere ne luăm rămas bun de la vecina noastră COPIL M ARIA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii de Ia scara C.(592851)

• Sîntem alături de tine dragă T ana, în aceste momente de mare tristeţe şi durere. Sincere condoleanţe familiei Catinca şi Mariana. (592853)

* Sîntem alături de colega noastră Maria Ciuca în aceste îm pre ju rări ; dureroase pricinuite de decesul mamei sale. Transm item sincere condoleanţe familiei Colegii de la SC Fclcac»! SA Cluj.(592863)

* Sîntem alături de prietena noastră Tana Copil în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi Dana şi Lucian Ţira. (592865)

• Este cumplit de nedrept că a plecat dintre noi, buna mea colegă de şcoală şi prietenă de-o viaţă MARIA COPIL. Recunoştinţă veşnică, este tot ce-i mai pot oferi pen tru bunătatea şi generozitatea el Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-i dea linişte deplină. Viorica (592872)

• Absolventele Şcolii Medii Tehnice de Comerţ, promoţia 1951, ne despărţim cu durere de fosta noastră colegă COPIL MARIA, născută Berindean, model de bunătate şi colegialitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (592873) .

* Sîntem alături de familia îndoliată la trecerea în nefiinţă a fostei noastre colege COPIL MARIA. Colectivul Institutului de Chimic Raluca Ripan. (592874)

• Azi sc împlinesc 4 ani de cînd a plecat dintre noi scumpa noastră mamă, soţie, soacră şi bunică KOZAN ADRIANA. Odihnească-se în pace; Familia veşnic îndurerată. (562721).

* Cu aceeaşi durere un gînd pios şi flori la 2 ani de la trecerea în nefiinţă a dr. CRISTEA ŞTEFAN. Fie-i odihna veşnică. Ani (562743)

• Se împlinesc 6 ani de cînd scumpa noastră soţie, mamă, soacră şi bunică COCIŞ MARIA (CICA) ne-a părăsit Să-i fie ţarina uşoară. Familia. (562807) \

• Azi se împlinesc 2 ani de cînd a trecut în nefiinţă dr. CRISTEA, lăsîndu-ne profund îndureraţi. Dormi în pace, scumpul nostru. Soţia şi copiii(562814)

: * Comemorăm azi 24 septembrie un an de Ia dispariţia celei ce a fost POLACSEK ELISABETA, soţie, mamă, bunică. Vei rămîne viu în sufletele noastre. Familia. (562830)

* Aducem un pios omagiu azi cînd se împlinesc 2 ani de cîttd a plecat pe un drum fără întoarcere iubitul nostru soţ, tată, bunic şi socru IFRIM MIHAI. Dorul şi dragostea din sufletele noastre 3 însoţesc şi dincolo de mormînt Pomenire veşnică este tot ce-ţi mai putem oferi Familia. (592841)

• S-au scurs 4 ani de la tragica despărţire de cei care au fost dragii noştri fii şi fraţi ADRIAN, ŞONY, ONUŢ. Niâ lacrimile nici timpul nu pot şterge durerea şi dorul din sufletele noastre. O clipă de reculegere din partea acelora care iau cunoscut şi preţuit Dumnezeu să odihnească în linişte sufletele lor tinere şi bune. Familiile Ruja, Menhart şi Şuta. (592854)

• Acum la 5 ani de la pierderea celui mai iubit soţ, tată, socru şi bunicuţ BOLBOACĂ VASILE credeam că ne va fi mai uşor dar timpul nu a reuşit să şteargă amintirea sa şi să ne aline sufletele. Batrîncţea e tot mai grea fără tine VASILE dragă. Iubirea şi grija ce nenai purtat-o vor rămîne veşnic vii m inimile noastre. Odihneşte- te în pace suflet bun. Soţia Ana şi familia. (592864)

• Se împlinesc 2 ani de la trecerea la cele veşnice a dragilor noştri colegi şi prieteni, SERGIU POP-CIACOI şi MIRCEA ZEICU. Colectivul Studioului de Radio Cluj. (000100)

• Amelia şi Mircea Pop- Ciacoi, veşnic neconsolaţi, vă reamintesc că la trecerea a 2 ani de la tragicul accident, unicul lor fiu SERGIU, trăieşte cu aceeaşi intensitate în sufletele lor. Mama şi tata. (000100)

• Familia Oara, Manuela şi Marius Liţiu aduce un pios omagiu Ia trecerea a 2 ani de la dispariţia celui care le-a fost nepot şi verişor, SERGIU POP- CIACOI. (000100)

•: Familia Bclciu, cu adîncă durere, vă anunţă că au trecut deja 2 ani de la trecerea în nefiinţă a celui carc a fost şi va rămîne în sufletele lor MIRCEA ZEICU. (000100)

Azi, 24 septembrie, se împlinesc 6 luni de durere şi lacrimi de cînd iubitul nostru soţ, tată, bunic şi prieten bun MORARIÎJ GHEORGHE (PUTU) ne-a părăsit pentru totdeauna. Sufletul lui iămîne veşnic în amintirea noastră. Familia îndurerată. (562787)

• Sîntem alături de colega noastră Liana Ivanof în aceste momentegrele la pierderea soţului, prof. dr. ANTIPA IVANOF.. Catedra de Fiziologie UMF Cluj. (562835)

miercuri, 2 4 septembrie 1997w \B U R S A D i V A L O R I B U C U R E Ş T I

2 3 s e p t e m b r i e 1 9 9 ^ - ■Denumire 1 VN iPr.melVarlCum iVin lNr.tr IISimb

Ciligwh I (T 1 spoetefi

AT6het . MIIBIOT1CE IASI . . 1000 7237.67 2 7200 7250 138ARCet ARCTIC GĂIEŞTI 1000 3495.49 -1 3600 3550 203U C et AUTCMOBLE DACIA PITEŞTI 1000 1164.02 -3 1120 1120 941«ZDbet AZWUFES TGJWUKfcS 1000 2799.85 -2 2900 2850 58CMfW OOMPASIBU 1000 1076.43 -4 1870 1900 34OLTbet " OLTCHM RW.VALCEA 1000 4059.20 -3" 4100 4150 151INXbet CrTEL«OX TWOOV1STE 25000 39335.69 2 30000 40000 28PCLkt PCX.CO.OR BUCUREŞTI 1000 5438.76 3 5400 5450 45SNCset. am 1 IbHUL NAVAL ccnstmita 25000 13576.34 -14 12800 14000 35

H SOFERT BACAU 2500Q 22562.40 -6 22100 22500 17_1TERAPIA CLiUNAPOCA 1000 12221.63 6 12200 12200 326

Total calogcna 1 " i mCategorii «IU (50 ■

«ER AEROTEH BUGU«tSTI ■ 25000 11507.07 -1 : 11800 12000 5Alb ALBAPAM ALBA IULIA 1000 712.66 -11 720 750 3Ai# AMB3 TEQJCI 1000 1177.61 2 . 1170 1210 11AUV AMYLCN 8BU 1000 810.00 4 810 690 3M*C HPC/fKM&JZNJ 1000 959.40 11 900 980 28APS APMBAJAIM E 1000 858.86 -1 850 800 11

ARMATURA CUU NAPOCA 1000 4865.38 -4 4600 4950 âaut MUROMSLATNA 25000 1127683 3 11000 11330 28ASV ASTRA VAGOWEWAO 25000 8415.79 -2 8400 8600 18AUR AURORA TOiRLiMOS IASJ 25000 2532843 0 24000 25000 4e a â CAFBOPQX TAR4AVENI 1000 4415.03 0 4400 4500 25CM CAfCOCHM (iaWWOCA 25000 896330 0 gnrr? 9600 6a m CMNEARAO 25000 4469.39 -1 : 4300 firmn 10e s t CERCOW wmaMurwm 25GOO 5300.00 -13 5300 6000 3< * CPROMPLOCSTI 1000 97044 -1 970 960 - 74a e CGMELF BISTRfTA 25000 496368 -7 4700 5600 4CON CCNOGROEVA 25000 6500.00 0 5GQ0 0 01*6“ ■ DOROBANŢUL PLOEST1 1000 591.56 0 . 550 640S il ELOCNO ZALAU 1000 1170.60 4 1240 12X3 54a c ELECTROCERAMICA TUTOA 25000 17810.13 -11 17100 25500 8feL FtLEACUL CLUJ-NAPOCA 1000 900.00 -5 800 900 -.1rsp — ■ FCRAJ SONOE PLOESTT 25000 4308.79 22 4500 Sooo 4POR FORAJ SONDE CfWJOVA 1000 571.02 0 5/0 600 4<ML ' GRfcCXTG.JU , 25000 7624.75 7200 8100 6IAI IJU.F.O. ZALAU 25000 6480.11 .1 8300 7000 15MP WPACT BUCURESn eooo 19101.32 0 13200 22000 0SftM WDUSTRIA SÂRMEI cmuiuui 25000 12928.71 -3 12800 13400 1ohCP MEFH SMAIA 25000. 9109.92 -3 9100 10000 8Al* ...... M06LA ALFA ORADEA 1000 617.27 18 . euu 650 6HOL MOLOQMGBLAIASI 1000 423.02 -14 485 495 38kVN MCPANTG. MUREŞ 1003 760.56 7B0 aoo 17MPG ' MCRARfT PAN IF CATE 1000 55323 1 550 550 58NWr* NAM.OMAfl BUCUREŞTI 25000 25466.58 0 0 29500NEP NEPTUNCAMPWA 25000 6128.57 1 eooo 6300 6PCA PECOARAD 1000 16ia67 -5 . 1810 1790 8m . PRCDPLAST BUCUREŞTI 25000 29077.52 0 28800 29400 49VAC PROOV1NALOOailJ> 1000 1831.40 ■4 1&0 2000 2BPMB PRCMETBEOEAN 25000 6000.00 0 7000 0 06 U i SANEVfTARAO 10000 14500.00 0 , 10000 14000 0s w iJUtHlKAN3CAi>«ASt 1000 501-80 -4. 6oo 495 11SLC SLOOTUBZALAU 25000 10526.43 -1 10500 12000 7sm SNTERCM CULWAPOCA 25000 16656.12 7 . 16500 16500 5SIZ SMTEZACRADEA 1000 1634.24 -3 1620 1540 36SMS SOMESOEJ 25000 5911.11 11 6000 6850 3sm STRATUSMCB BLAJ 1000 76638 11 *30 600 19TUR " TOMRISIAS1 25000 0.00 0 0 0 0TOS TURISM 7iww.w««ciUMwiiy» 25000 1047573 •4 9700 11000 7uati U.CM.RESÎTA 25000 6551.09 -11 , 6200 .7100 13UAM UAMT ORADEA 1000 628.34 -10 ten 650 1Tuzr UZIEL PLOEST1 25000 ,16200.00 -2 16100 16500 isZM znrruB zmnicea 25000 8400.00 4, • .8300 6600 7

Total categoria att-â 699lOtALG^EftAL £673

Cursuri la casele de

schimb valutar din Cliti-Napoca

în dala de 23 septembrie

1997VALUTA

$SUA DM

CUMPĂRARE 7.750 4M0

• VÎNZARE 7*850 4.550

V r e ţ i s ă f i t i l af j

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a l o r i i a c ţ i u n i l o r p e

B .V .B ş i R A S D A Q ?

D o r i ţ i s ă fiţi la

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

p ie ţ i i i m o b i l i a r e

l o c a l e ?

V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e s i ic u r s u r i l e d e

s c h i m b a l e l e u l u i ?

D a c ă r ă s p u n s u l

e s t e D a , a t u n c i

c i t i ţ i , z i ln ic , a c e a s t ă

p a g i n ă .

P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 2 3 . 0 9 . 1 9 9 7

Page 12: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

12) miercuri, 24 septembrie 1997 ECONOMIA

U n i t ă ţ i l e b u g e t a r eC E I M A I B A U P L A T N IC I

S.C. Nordconforest S.A. se află în al treilea an de la privatizare. Profilată pe activitatea de construcţii, societatea se confruntă cu numeroase probleme determinate de reducerea fondurilor pe .care le au la dispoziţie potenţialii beneficiari. Dl ing. loan Varga, directorul general al societăţii ne spune că firma pe care o conduce are ca principali beneficiari unităţi bugetare. Cum bugetul sfatului este tot mai subţire şi cam greu de contat pe anumite sume promise, creează o seamă de greutăţi firmelor care execută lucrări pentru bugetari. Aflăm de la dl director general că s-au întocmit pentru 1997 programe cu principalii şi tradiţionalii beneficiari, programe care au stat la baza organizării activităţii şantierelor pentru acest an. "Numai că una este programul şi alta este‘asigurarea cu fonduri preconizate/după adoptarea bugetului de stat, de regulă la cîteva luni după începerea anului” - ne spune dl Varga şi ne oferă exemple. S-au încheiat programe cu direcţiile silvice din Baia Mare, Bistriţa şi Cluj- Napoca pentru construcţii de drumuri forestiere în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei, dar s-au asigurat numai 600 de milioane. Tot cu unităţile silvice menţionate s-au realizat înţelegeri pentru a efectua lucrări de corectare a torenţilor în valoare de 2 miliarde lei, dar s-au alocat numai 280 milioane. Pentru Regia Autonomă "Apele Române” s-au prevăzut lucrări de 2 miliarde şi s-au alocat 50 milioane lei.

în baza programelor întocmite constructorul şi-a organizat munca şi a atacat lucrările la valoarea Stabilită iniţial, dar pe parcurs, datorită reducerii fondurilor alocate a fost

redus şi ritmul de lucru, ceea ce, cu alte cuvinte înseamnă restrîngerea activităţii constructorului cu toate consecinţele care derivă din aceasta.

, Cum ştim din alte situaţii că unităţile bugetare nu prea se înghesuie să-şi plătească datoriile faţă de firmele care le execută lucrări, l-am întrebat pe dl Varga care este situaţia în cazul lor. ”Pînă la urmă tot primim banii, dar cu mare întîrziere. Din acest motiv sîntem nevoiţi să apelăm la credite bancare cu dobînzile cunoscute, care încarcă costurile şi reduc profitul firmei". '■

Cu toate greutăţile determinate de cele menţionate mai înainte "Nordconforest” reuşeşte să se menţină pe linia de plutire. Sigur că în aceşti ultim i 3 ani a fost nevoie de restructurare,- de redimensionarea numărului de salariaţi în funcţie de tendinţa care se. manifestă în unele segmente ale activităţii de construcţii. De unde bani pentru realizarea în timp

' scurt a staţiei de epurare de la Someseni (Ia ea se lucrează de aproape 10 ani), de unde bani suficienţi pentru modernizarea drumurilor naţionale, a drumurilor judeţene etc.? Se porneşte o lucrare, nu mai sînt bani, se opreşte un timp. Apar perspective certe de bani, se reia lucrarea şi aşajnai departe. în astfel de condiţii sînt afectaţi atît constructorul, cît şi beneficiarii.

Spuneam că totuşi societatea se menţine pe linia de plutire. O dovadă în acest sens este încheierea bilanţurilor anuale cu profit E drept, nu chiar atît de mare precum în situaţia în care activitatea s-ar desfăşura fără nici o oprelişte, pe baza unor programe certe, pe termen scurt şi chiar mediu. Spre exemplu, în anul trecut acţionarilor le-a revenit, pentru o acţiune cu valoare nominală de 25.000 lei, dividende brute

de 3.817 lei. Din profitul net pe 1996 peste 80 la sută a fost repartizat pentru dividende. în acest an a început derularea unui amplu program.de investiţii pentru modernizarea capacităţilor de producţie şi procurarea de utilaje performante. "Bine ar fi să apară cît mai repede legea investitorului autohton - spune dl director general - în care să fie prevăzute- scutirea de impozit pentru sumele investite, acordarea de credite cu dobînzi reduse pentru lucrările de investiţii”. Aşa este. Guvernul a promis zilele trecute că va înainta în scurt timp Parlamentului o lege a investiţiilor care va reglementa unitar întreaga problematică atît pentru investitorii străini, cît şi pentru cei autohtoni. Este o lege aşteptată de aproape 8 ani de zile, în lipsa căreia vedeţi cam cum se înghesuie investitorii străini şi ce posibilităţi au cei autohtoni. Numai că din nou reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale îşi bagă coada. După ce cu chiu, cu vai a apărut o reglementare privind

(investiţiile străine în România (Ordonanţa 31/1997) care acoidă unele facilităţi pentru a atrage investiţii străine de care atît de mult avem nevoie, au venit cei menţionaţi mai sus şi au zis că facilităţile sînt prea mari şi afectează încasările la buget pe 1997, iar extinderea acestor.facilităţi şi la investitorii români nu poate fi făcută decît după ce vor fi calculate efectele asupra bugetului pe 1998.

Com entariile noastre pe acest subiect sînt de prisos, cum de prisos sînt şi firavele încercări ale reprezentanţilor executivului de a avea alte păreri decît ale celor de la FMI şi Banca Mondială. Ion GOIÂ

Nemulţumirile de la „CLUJANAn continuă:

Sindicatul "votează" pentru schimbarea conducer_ Eugen Cheţan consideră câ înti_________urmare din pagina 1 ______ _

de redresare a activităţii întreprinderii de încălţăminte, am încercat să aflăm opinia domniei sale cu privire la această problemă. Aşa cum era de aşteptat, am dat peste refiizul categoric de a ne oferi un răspuns concret la întrebări sau de a discuta intenţiile în acest sens. Ne-am ales însă cu afirmaţia că problemă demisiei nu a fost discutată în cadrul

■ J "Adunare Generală a Acţionarilor, «W care se aşteptau atît de multe, a 'folie mascaradă. „AGA era în schimbe conducerea şi Situaţi^ ne aflăm, dar nu a făcut~o. Una se după analiză şi alta se face la Adunai Domnia sa acuză reprezentanţii f Cluj de rea-voinţă sau de necunoai completă a situaţiei. Reclamaţiife

s<: s;2tin!»

îtiFAdunării Generale a Acţionarilor de îndreptate cuprecădere împoti

sîmbătă. Cu privire la criteriile de domnului loan Sucală care este aciperformanţă, managerul Pompei Gruiţă transferă întreaga responsabilitatea declarat că s-a strecurat o scăpare în c^pul noului Consiliu de Administr|jt£analiza de bilanţ, în urma căreia aceste ; , ■ . ... § |-criterii nu au mai fost discutate. în ceea Apariţia pe liste provoacăce priveşte pensionarea, sindicatul mai noi neînţelegeri la „Clujana* £*are de aşteptat mult şi bine pentru ca —-------—— 2------— — 1—_ jt^managerul susţine că nu a ajuns încă la.... . i. • . v , , , , . % avîrstă pensionării. Chiar si în cazul De P o e m e le deja exisri. ţdemiterii, domnia sa intenţionează să nu ar fi fost de ajuns, „Clujana a Lrămînă în cadrul combinatului, fără a apărut şi pe unele liste interpretaiavea nimic să-si reproşeze în condiţiile j"iecare ir!. maniera Proij7ţ_în care îsi declină responsabilitatea Reprezentanta smdicatulm considejpierderilor financiare; atribuind-o vinovatul pentru ^intrarea

supraveghere financiara este conductcreşterii exagerate a dobînzilor bancare. Pentru că, se pare, săparea gropii celuilalt a devenit o adevărată modă, cei implicaţi în disputa de Ia „Clujana” nu pregetă să se acuze reciproc. Deşi, după cum ne-a declarat, domnul Pompei Gruiţa nu deţine date complete asupra profitului şi a datoriilor întreprinderii pe care o conduce, domnia sa nu s-a putut abţine de la a infirma declaraţiile liderului sindical, coborînd nivelul profitului şi al dobînzilor.

Adunarea Generală a Acţionarilor de la „ Clujana” a fost o mascaradă, declară liderul sindical .

Sperînd într-o înlocuire a actualei conduceri cu o echipă cu o medie de vîrstă ceva mai scăzută, liderul sindical

N i c o l a e V ă c ă r o i u d e s p r e

Cîteva erori de politică economică

ale guvernului Ciorbea

fabricii prin slaba organizare şi lj °unui interes corespunzător. „Nu ai3nimic împotrivă să se plimbestrăinătate, dar să vină măcar cu*contract, nu cu mîinile în huzuri"3cum s-au întors cei de acum de la în .sau Las Vegas” , a declf11vicepreşedintele sindicatului l i ^„Clujana”, domnul Dorel Stan. - "

Ca răspuns la acuzaţiile cărei se f £în calitate de personaj de bază al ecf*e .manageriale, Pompei Gruiţă declaiFÎCInu este vorba decît de un paraleli®?' ^liste, „Clujana” fiind inclusă;}?1societăţile aflate în analiza FPS ţ#™privatizare cu sprijin PHARps:investitori străini. „Nu poate fi fStede supraveghere pentru că nu f cdatorii la buget, la Romgaz s|3Renel”. - P

to :

Referindu-se la colaborarea cu renunţarea la deblocarea organismele financiare . financiară treptată şi lichidarea internaţionale şi la politica impusă din afară a unor societăţi,economică a guvernului Ciorbea, fostul premier Nicolae Văcăroiu a făcut următoarele aprecieri:

"Colaborarea cu organismele internaţionale este o necesitate obiectivă a acestei perioade de tranziţie, fiindcă este bine ştiut că ele sînt un fel de "jandarm economic”, stopînd sau dînd undă verde marilor corporaţii şi întreprinderi. La negocierile carc. în 1993 au durat mai mult de şase luni, condiţiile F.M.I.-ului au fost destul de apropiate faţă

- de cele actuale. Din fericire, ele nu au fost aplicate în acel moment. Spun din fericire pentru că astăzi, în 1997, nu ar mai fi avut decît 20 Ia sută din industria şi economia actuală. Cauza este faptul că F.M.I. are un conccpt bazat pe principiul economiei, globalizate. Acesta' ascunde, însă, o-serie de condiţii universal valabile, ori discuţiilc cu fiecare stat trebuie purtate în funcţie dc situaţia specifică fiecăruia dintre ele. în România nu sc poate consolida macrocconomia pc baza încctării producţiei, cum doreşte F.M.I., ci pe accca a creşterii economice...

Acccptarca preţului maximal •la energie şi combustibili, retragerea statului din proccsul dc restructurare a societăţilor comercialc cu capital dc stat,

fără analize economice serioase, sînt doar cîteva dintre erori.

Punerea în aplicare a* "Ordonanţelor Ciorbea” este, în sine, un lucru dezastruos. în plus, în noile condiţii dictate de F .M .I., România se“ va transforma într-o colonie, într-o piaţă la îndemîna oricui. Care este mecanismul? Guvernul nu are nici un amestec în restructurare. Aceasta este o problemă exclusivă a celui care cumpără întreprinderea, şi să ne amintim că preţurile de pornire nu au fost stabilite. Pe de o parte, investitorul străin cumpără societăţi de acelaşi profil, pentru că interesul Iui este să obţină monopolul pe o piaţă cît mai mare de desfacere. El investeşte, de exemplu, în oţel, în Polonia şi Cehia. Mai cumpără şi în România, fiindcă ştie că avem piaţă de desfaccre pentru oţel şi reprezentăm concurcnţa. Chiar dacă aici există nişte condiţii impuse de stat, pc care trebuie să le respecte o anumită perioadă de timp, după expirarea acestuia, el îşi va recupera banii, aplicînd propria sa politică, carc sună aşa: nu-şi permite să investească în toate întreprinderile oţelicre pe care Ie-a cumpărat, dar nici nu arc interesul sâ o facă. O alege pe cca poloneză, să zicem, carc c mai bine dezvoltată, o modernizează şi îşi desface

produsele pe piaţa ocupată pînă atunci de români şi de cehi. Retehnologizarea din aceste ultime ţări va fi, însă, una superficială, în fapt, producţia lor este mult diminuată, însă concurenţa pe care ar fi putut-o reprezenta ele este anihilată. Guvernanţii nu înţeleg însă acest , mecanism, pentru că nu au pregătirea necesară.

Lichidarea este un act extrem,. aplicat unei societăţi fără prezent şi fără viitor. Şi noi am luat astfel de măsuri, este adevărat, dar să ne înţelegem: numai după analize amănunţite şi numai în cazuri fără ieşire. Pentru restul, am elaborat programe speciale de reabilitare. Fondurile F.P.S.- ului trebuie să fie utilizate

. exclusiv pentru retehnologizare şi modernizare, astfel îneît în restructurare să poată interveni şi bugetul de stat în acest fel, după patru ani, peste 1.200 de societăţi au devenit profitabile, iar procesul este încă în derulare. Guvernul Ciorbea a făcut lichidări ncjustificate. Cazul "Progresul” Brăila este doar un exemplu. Este*vorba despre o fabrică de excavatoare, tractoare şi alte utilaje, carc fusese inclusă într-un astfel dc program. Deşi e neprofitabilă, ca coopcrează cu alte 300 de socictăţi, profitabile, carc aduc bani la buget. Dacă închizi "Progresul” Brăila, cclc 300 dc socictăţi sînt obligate s ă , îşi restrîngă activitatea sau ajung la faliment. Şi statul pierde m ult' mai mult”.

Dacă doriţi să aflaţi ce sumă aţi putea primi pentru acţiunile pe care le deţineţi nu trebuie decât să vă deplasaţi până la cel mai apropiat sediu Gelsor. -

D o r i ţ i s ă a f l a ţ i

v a l o a r e a c e r t i f i c a t u l u i

d u m n e a v o a s t r ă d e a c ţ i o n a r ?

' '

G e l s o r v ă o f e r ă c o n s u l t a n ţ ă g r a t u i t .

Cunoscând cotaţia pe piaţă a acţiunilor, veţi putea lua, în cunoştinţă de cauză, decizia de a le vinde sau de a le păstra. Vizita la sediul ‘ Gelsor şi consultanţa acordată nu vă obligă cu nimic. Veţi avea tot timpul să reflectaţi asupra problemei şi, dacă vă decideţi să vindeţi certificatul, Gelsor va încheia pentru dumneavoastră o tranzacţie avantajoasă.

Gelsor transform ă acţiunile în bani.

teIeile

lRi0 isp :U : f lur m :ăc1 i îy niî a f] M ’ri

mUi31

P;c

IAgenţia Gelsor-Cluj Napoca: Piaţa Cipariu nr. 15, bloc 3A, mezanin. Tel: 064/414 j / j

Page 13: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

er:tie

_ C l u i SPOR miercuri, 24 septembrie 1997 13

i 1 ' *- T ţ J$' ~>'

d i n c r o n i c ă . . . s u b i e c t i v ăfosj'iercun, 24 septembrie, etapa cu numărul VIU în primul j»\îbalistic al ţării. O etapă incompletă, cu numai opt întîlniri,

eahlăul - F.C. Naţional fiind «minată pe 29 octombrie (la ; s îm b ătă 27 septembrie cînd nu şe va disputa partida aţea C ra iova - Steaua, în cadrul etapei a IX-a, ambele jind d ic ta te şi aprobate ”la cerere” de L.P.F. pentru ca ’ Şi can ip ionii să aibă niscai "zile libere” de pregătire rtide le re tu r de săptămîna viitoare: Fenerbahce - Steaua, F .C . N a ţio n a l - Kokaelispor. Acestea fiind zise să ne ]Pra program ului cu Cele opt partide de azi.,0 - F o re s ta . N-are rosţ să stăruim asupra deciziei finale. Steaua. .- C .S .M . Reşiţa. După ”duşul” foarte rece servit duminică

P arcu l cu platani, gălăţenii joacă acasă, parteneri if?™ lu i Sdrobiş care ştiu să cîştige doar acasă în Valea jdti, î n dep lasare căutînd să primească goluri cît mai puţine.

M O ţe lu l . .’ if,' ^ , C A I r Bacău. Dacă nici azi "ortacii” nu vor cîştiga, j i v i n e te rib il de grea pentru Jiul, a cărui "curgere” spre ojjie n u m a i poate fi oprită. ' ,dej' ^ n *v e r s *tatea Craiova. Altădată un derby studenţesc,

a i î n t r e d ouă echipe profesioniste (cum s-ar zice). Un joc l u d e l e , afla te în vecinătatea "nisipurilor mişcătoare”, au . ; |t° ie d e victorie şi va fi foarte greu s-o obţină. Deci un { a||3re p o a t e fi aplicată varianta pronosportistă 1, X sau 2. e; |a l S tu d e n ţe s c - Dinamo. Situaţie similară meciului ^ ib - n e g r i i din Regie avînd nevoie de victorie ca de aer si mna su p ra v ie ţu i. Şi nu prea se întrevede posibilitatea unei a jpi a l e s c ă Dinamo începe să "circule” pe traseul ce duce :cljr titrv ita te . Ne vom convinge cu începere de la orele 15,| j js ra n . • ■ •

,li - R a p i d . Jean Pădureanu primeşte în ospeţie trupa 5e'H c a r e ş i în .toamna trecută a cîştigat la Bistriţa. Dacă mai g a le le s - a u întors de Ia Craiova cu o înfrîngere la scor şi

s e p o a te aplica tripla pronosportistă. jjJ- F . C . A rgeş. "Corabia” tomitană, cu ai săi "marinari” j |p r i m e ş t e azi vizita "navei amiral”, deocamdată, a ; pj lu i , c a r e şapte etape la rînd, de patru ori acasă şi de trei g l i s a r e n - a ştiut ce este înfrîngerea. Azi al "optulea val" j |3 te n i. N u ştiu de ce, dar am o presimţire că de astă dată u j c o n s tă n Icni vor avea "vînt din pupa”. Ar fi şi cazul, sp i a to m ita n ă ” va aluneca lin spre... retrogradare.Iul - C h in d ia . Două echipe aflate pe "palierul” cu 4 l i s î t e d u p ă şapte etape. Cu diferenţa că "găzarii” joacă

ss tă ... ' - 1 .... ■ f ld e s c o p e r it un "capitol”: cel al surprizelor. Dacă vor fi ’io a ş te a z i în jurul orei 19.

V ictor ROMAN

A început cu adevărat marele hal* Surprizele se incăpăţinează să apară •

Vremea a ţinut cu noi şi în cea de a doua zi cînd a început cu adevărat marele bal. Ziua de ieri a fost una foarte plină, de la ora'. 11 începînd, simultan, pe trei terenuri, cele 11 partide ale zilei. “W ” - urile turneului au călcat pe zgura “centralului”, A. Corretja şi C. Moya deschizînd “sindrofia" cu J. Tarango şi H. Dreekman de partea cealaltă a fileului. între partidele spaniolilor s-a intercalat partida dintre C. Costa şi I. Moldovan, al doilea român intrat în competiţie. Spectacolul de pe “central" l-a încheiat A. Pavel, învingătorul lui Kafelnikov in Cupa Davis, care l-a întîlnit pe T. Behrend. Am ales, poate: subiectiv, partidele depe “central”, deşi pe terenurile 2 şi 3 ieşeau la rampă italianul Gaudenzi, marocanul Arazi, australianul Fromberg, germanul Goellner sau norvegianul Ruud. Aş vrea însă să revin la ultima partidă a primei zile, cea dintre Dinu Pescariu şi Alberto Berasategui. Dinu a fost la un pas de marea senzaţie. Doar un punct l-a despărţit de turul 2 şi, mai mult, de o victorie de palmares, ţinînd cont că Alberto nu este altul decît învingătorul în prima ediţie a Open- ului. Ratarea copilărească a celui mai important punct din tie-breack a însemnat eliminarea cu toate că, din punct de vedere al evoluţiei, Dinu a etalat un potenţial impresionant însuşi Ilie Năslase spunea că este pur şi simplu uluit de mingile jucate de Dinu în momentele

cheie, mai ales de stopurile carc l-au exasperat pc unul dintre cei mai calmi profesionişti ATP, Alberto Berasategui. în fond, este o dovadă că Dinu poate urca în clasamentul mondial, locul său real fiind , undeva în Top 50. Scor final:

Rezultatele zilei a doua:• A. Corretja (2, 9 ATP) - J. Tarango (53

ATP) 6-4, 6-1.Cel mai bun jucător pe zgură î n ’97 l-a învins clar

pe “excentricul” Jeff care era, probabil, mai mult cu . gîndul la soţia sa ce trebuie să nască.în aceste zile./. • A. Gaudenzi (88 ATP) - J. Alonso (54 ATP)

6-1, 6-4.• D. Sanguinetti (95 ATP) - O. Stanoytchev (139

ATP) 6-4, 7-6 (8).• C. Costa (87 ATP) - 1. Moldovan (152 ATP)

7-6 (7), 6-3.Surpriza n-a venit nici de la lonuţ care în primul

set a avut două mingi de set. Pe urmă, doar chin.• R. Fromberg (90 ATP) - H. Arazi 6-4, 6-0;• N. Lapcntti (97 ATP) - E. AJvarez (94 ATP)

6-4, 6-3; ■- ; .• C. Moya (4 ATP, cap de serie nr. 1) - H.

Dreekmann (72 ATP) 6-1, 4-6, 6-3.Considerat meciul zilei, victoria a revenit, conform

aşteptărilor, lui Carlos Moya, într-o partidă în care. “teutonul” i-a pus probleme doar în setul 2.

• J. A. Viloca (85 ATP) - M. Goellner (43 ATP) 3-6,3-6; /

Partidele A. Pavel - T. Bcrhrcnd, J. Sanchez - G. ; Blanco şi F.Vitfente - C.Rund (64 ATP) nu se terminaseră pînă Ia închiderea ediţiei. Vom reveni.

V Cristian BARA

La Dej, Cupa Federaţiei#

I Române de Oinâ| Prezenţă coiistantă între | primele echipe de oină ale

I I I I I I I I I I

ţării, AS . VICTORIA, din garnizoana Dej, şi-a confirmat valoarea în recent încheiata ediţie a Cupei F.R. de Oină. Competiţia, desfăşurată între 18-21 septembrie la Bacău, a reunit cele mai bune 8 echipe ale ţării şi după 7 victorii din tot atîtea meciuri disputate, trofeul a revenit militarilor dejeni, antrenaţi de plutonierul adjutant loan Man. Felicitări!

M. VAI DA

IV—a:tespecfâ cu oI e le , c u scurte le l a p a rtid e le etapei.

E L E C T R I C A IR A - V IIT O R U L

1 - 1 . R e zu lta tu l o se m isu rp riz ă mai isp e ţii a u ratat şi o

la 11 m etri (Dulcea . f a p t e i au marcat '.uri: L u p u ţ (autogol - gazde ş i l’uşcaşu (43) ■ădeni- L a sfîrşitul î a v u t loc incidente ju c ă to r i i timişoreni, uscat arbitrul pentru a u n u i penalty. E T A L U R G IS T U L M IN A U R ZLATNA oria g a z d e lo r a fost 3 ex tren iis prin golul m ( 9 0 ) . D erby-ul \lba a d a t naştere la o a c r în e c n a tă peptru

Spuse în jo c , fiind | o în tîln ire între două

Sticla Arieşul liirda, în deplasare

ţtsl-

UTIA PRU N D U LUI - S T IC L A L T U R D A 1-2. Laac tu rd en ii deschid : Căpuşan (4), pentru > m inute Nicoară să îazdclc continuă să «... rateze, trccînd şi mai puţin ortodoxe obţine victoria. Nu acest J lucru spre

deosebire de sticlari care în minutul 74 obţin un penalty transformat de Fărcaş şi astfel

. obţin o victorie meritată. ■• FC TELECOM ARAD -

ARM ĂTURA ZALĂU 0-0. Joc nul ca şi scorul final înscris pe tabela de marcaj.

• O LIM PIA G H ER LA - INDUSTRIA SÎR M EI CP. TURZII 1-0. Detalii au apărut în numărul de ieri al ziarului.

• M O B ILA ŞIM LEU SILV A N IEI - PH O EN IX BAIA MARE 3-1. Localnicii s-au autodepăşit şi au obţinut o nesperată victorie. Echipa din Baia Mare tot mai departe de com portările ' avute în campionatele trecute. Marcatori: Pop (26), Kallo (47) şi Gheiţi (62), respectiv N. Pop (88).

• V IC T O R IA C Ă R EI - CRIŞUL ALEŞD 2-1. Oaspeţii au dom inat m ai m ult însă carenţele la finalizare au adus victoria... în balanţa gazdelor. Au înscris: Condor (23) şi Silimon (35), respectiv Fărcaş (44).

• FC BIHOR ORADEA - CFR TIM IŞOARA 4-1. Underby între două foste mari glorii a le . fotbalului nostru.

.Victoria a revenit bihorenilor care au reuşit şi scorul etapei. Dacă Bihorul merge din cc'în

ce mai bine, feroviarii; de pe Bega dezamăgesc tot mai mult. Au punctat: Ciocan (17), Kiliri (37, 58), M ărgineanu (80), respectiv Damianovici (26).

• WEST PETROL PECICA - M IN ER U L STEI 1-1 Rezultatul demonstrează că minerii dau semne de revenire la forma din campionatul trecut Numai să-i ţină! Toderaş (4), respectiv Galea (43) au înscris, consem nînd rezultatul de egalitate.

• MINERUL BAIA BORŞA9 stăti

CLASAMENTUL:1. Sticla Arieşul2. FC Bihor3. Olimpia 4.ISCT5. Armătura6. FC Telecom7. Electrica8. Metalurgistul9. Mobila10. Viitorul11. Phoenix12. Crişul13. Hîrtia14. Victoria15. W.P. Pecica16. CFR17. Minaur.18. Minerul Stei

11-5 13-712-511-4 6-212-8 12-5

7-6

1715141312111010

10-1110 8-9 9 8-10 9, 5-65-94-9 7-96-105-9 . 5-10 4-17

7 7 7 6 5 5 5

19. Minerul B. B. 6 4-17 3 E ta p a v iito a re (azi, 24

septembrie): Viitorul - Minerul B. Borşa, Minaur - Electrica, Sticla - Metalurgistul, Armătura - Hîrtia, ISCT - FC Telecom, Phoenix - Olimpia, Crişul - Mobila, CFR - Victoria, Minerul Stei - FC Bihor, West Petrom Pccica stă.

Eugen HANG

A U T O

Sainz cîştîgă Raliul Indoneziei

Copie la indigo a Raliului Noii Zeelande disputat... ”la o aruncătură de băţ”, raliul indonezian a debutat cu ' abandonul lui Makinen, şi McRae (campionii mondiali ai ultimelor ediţii) şi instalarea lui Carlos Sainz în poziţia de lider, pe care nici măcar o pană de cauciuc nu a mai clătinat-o, singurul adversar potenţial fiind coechipierul său Juha Kankkunen - pe care ordinele de echipă l-au ţinut "sub lanţ”. Dacă între cele două manşe n-ar fi intervenit victoria lui Makinen în Raliul celor 1.000 de Lacuri, spaniolul ar fi putut deveni lider al clasamentului general. A doua victorie a sezonului îl aduce totuşi ”la o lungime" de un n6u titlul mondial. Şansă pe care ar trebui să o valorifice acum, Kankkunen fiind evident în formă, iar Ford-ul dovedin- ,du-se superior rivalelor sale. Cu trei manşe rămase de disputat, e foarte probabil ca lupta pentru titlul să se întindă pînă la capăt, dînd un plus de atractivitate RAC Rally-ului britanic programat între 21-24

noiembrie. Cu cele 16 puncte adunate, Fond a urcat pe locul 2 în clasamentul mărcilor, la un singur punct de Subaru.

Clasament la finele celor 22 P.S.:

1. Sainz/Moya (Ford Escort) 4h :37’30” (10 p), 2. Kankkunen/Repo (Ford) +16” (6 p), 3. Eriksson/Parmahder (Subaru) +1’19” (4 p), 4. Bums/ Reid (Mitsubishi) 3 p, 5. Fujimoto/Hertz (Toyota) 2 p, 6. Singh (Proton) 1 p.

C lasam en t general: Makinen 52, Sainz 44, McRae 32, Eriksson 28, Kankkunen 22, Liatti 18 etc.

Mărci: Subaru 78, Ford 77, Mitsubishi 69.

Rossi aşteaptă verdictul medicilor

C am pionul m ondial de motociclism (clasa 125 cc) Valentino Rossi a suferit un accident de maşină.' Urmînd unui chef în cinstea sa, maşina condusă de tatăl unui coechipier al său ă "luat" în braţe” un stîlp de iluminat, "Rossifumi" alegîndu-se cu uşoare răni la cap. El trebuie să aştepte verdictul medicilor pentru a putea concura în MP al Indoneziei ce se dispută duminică la Sentul.

Radu C. M U N TEA N U

O ţ ţ e m e n t o

24 septem brie• Acum 70 de ani (1927)

în această zi au început, la Bucureşti, cam pionatele naţionale de atletism pentru seniori. A tletul P eter L ad islau , de la Clubul Atletic Cluj, s-a dovedit a fi cel mai eficace dintre toţi participanţii, el.obţinînd nu mai puţin de trei titluri! La 100 m a cîştigat cu 10,8 iar la 200 m cu.23,1 sec. A treia medalie de aur i-a revenit în proba de săritură în înălţime... fară elan, cu 1,41 m. Sportivul respectiv, antrenat de fostul medaliat olimpic în anul 1908 de la Londra în proba de săritură în înălţim e cu 1,88 m, Somodi Ştefan, a obţinut la campionatele naţionale de atletism, desfăşurate între 1921 şi 1927, în total 16 titluri! El a încetat din viaţă la veiierabila vîrstă de 95 de ani, în 1994, la Timişoara.

• Cu 65 de ani în urmă (1932), nu mult după J.O. de' la Los Angeles, atletul cehoslovac F ra n tise k Douda a readus recordul lumii la aruncarea greutăţii în Europa, cu o aruncare de 16,20 m care a îmbunătăţit cil 4 cm recordul deţinut de americanul Leo Sexton (16,16 m), stabilit tot în acel an olimpic. Recortlul lui Douda a fost doborît în 1934 de către , americanul Jack Torrance (16,31 m), pînă în anul 1976 numai atleţi din S.U.A. înscriindu-şi numele pe lista recordm anilor m ondiali. U rm ătorul "european" a fost sovieticul Alexander Baraşnikov care în 1976 a aruncat exact 22 m.

• Acum 40 de ani (1957) la cea de a 53-a sesiune a Comitetului Internaţional Olimpic desfăşurată la Roma, voleiul a fost acceptat printre sporturile oficiale olimpice. Primele turnee olimpice de volei s-au desfăşurat în anul 1964 la Tokio, disputa bărbaţilor tenninîndu-se cu victoria finală a echipei sovietice, iar cea a fetelor cu cea a voleibalistelor japoneze (România a ocupat locul patru, atît la bărbaţi, cît şi la femei). ■ /

LASZLO Fr.

"C R O N IC A *R IN G U L U IE H

Aplauze pentru un mare campion

îmi alătur şi eu, împreună cu ţara întreagă, aplauzele pentru acest m are cam pion a i pugilismului mondial, Mihai Leu, care sîmbăta trecută, la Aachen, l-a învins la puncte pe irlandezul Michael Cairuth, păstrîndu-şi centura de campion mondial, versiunea WBO. Am urmărit, pe micul ecran, cu sufletul la gură, teribila dispută pe lungimea celor 12 reprize şi m-am convins, încă o dată, că Mihai Leu este cu adevărat un mare boxer, de clasă superintemaţională.

Aplauze şi pentru tricolori

Aşa cum am mai anunţat, fugitiv, şase dintre membrii care se pregătesc pentru mondialele de la Budapesta, de luna viitoare, au fost prezenţi săptămîna trecută, la un turneu desfăşurat în Polonia. în ultima ştire transmisă aminteam că toţi şase s-au calificat în semifinală. A?i completez informaţia cu două elemente: toţi şase s-au calificat în finale, respectiv cinci din ei au terminat

victorioşi, iar. unul a ocupat locul secund.” Au V terminat pe locul întîi: Marian Velicu (semi- muscă), Crin Olteanu (cocoş), Leonard Doroftei (semi-uşoară), Dorel Simion (uşoară) şi Marian Simion (semi-mijlocie), locul secund, datorită unui arbitraj părtin itor, fiind ocupat de M ihai - Drăguţescu (muscă). Aplauze şi pentru tricolori şi : urarea de succes la mondiale.-

Turneu internaţional la Gydngyds (Ungaria)

52 de juniori şi 42 de seniori au încrucişat mănuşile la recentul turneu desfăşurat în localitatea ' ungară Gyongyos. A fost un turneu în care au fost prezente echipele Vojvodiria Novisad (Iugoslavia), Electromureş Tg. Mureş (România), CSM -ASA şi Carbochim din Cluj-Napoca (România), precum şi grosul participării, pugilişti maghiari din 11 cluburi şi asociaţii sportive. Dintre boxerii clujeni s-au impus Alexandru Szabo, Ovidiu Haşmaşan, Sergiu Moga, cu toţii juniori, respectiv Nicolae Filip, senior (argint) - cu toţii' de la CSM-ASA, respectiv Marian Bunea (bronz) şi Sergiu Moga (argint) - la seniori (ambii de la Carbochim). Deplasarea clujenilor la turneu a fost V sponsorizată de S.C. Deam S.R.L. . , |

Coriolan 1UGA 'xr'

Page 14: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

14) miercuri, 24 septembrie 1997 FEMEIA A D E V A R U jd e c i u i

P r o f . D a n ie la C A S P A R -S T E IE R (E lv e ţ ia ) :

\$înt mulţi cei cure luptă pentru cn retoromnita sn nu devină o limbă moartă

' - V i rog sâ vă prezentaţi...- M ă num esc D an iela

C a sp a r-S te ie r, lo cu iesc în Elveţia, cantonul Graubiinden, R iom , s în t de 12 ani profesoară şi îmi fac încă meseria cu multă pasiune.

- C are este limba pe careo vorb iţi in şcoală?

- Noi folosim retoromana în a ceas tă p a rte de sud a cantonului, dar şi aici destul de izolat. In rest, limba oficială în şco li este germ ana. în re to rom ană e x is tă .c in c i d ia lec te : p iite r, v a lad er, su rs ilv a n , so ts ilv an şi surm iran , acesta din urmă fiind cel pe care îl vorbim în regiunea noastră. Pînă acum am avut în şcoli manuale de matematică în toate cele cinci dialecte, ceea ce nu esle nu numai imposibil de realizat la nesfîrşit din punct de vedere financiar, dar şi inutil. Ele sînt foarte diferite, astfel că dacă , n-ai avut tangenţă cu unul sau altul dii} aceste dialecte, nu

poţi înţelege absolut nimic.- Nu ex istă nici o so lu ţie

v iabilă pentru acceptarea unei v a rian te accesibile tu tu ro r?

- Au existat cîteva încercări de unificare a celor cinci dialecte într-o scriere unitară, însă nu s-a reuşit pentru câ întotdeauna aceasta era legată de un anume dialect. S-a realizat, totuşi, de către un cercetător german, o sc r ie re u n ita ră care con ţine cuvinte din toate dialectele, în proporţii aproximativ egale şi chiar structuri fonetice, astfel că din 1985 această limbă, care se numeşte rumantsch grischum, a devenit oficială. Cu toate acestea

situaţia limbilor străine studiate - retoromana se foloseşte înîn şcoli? ' famiiie, dar în locurile publice

- în clasele I-III copiii învaţă _ se foloseşte germana, francezaîn retoromană, iar în clasa a FV-a se sau italiana. Poate şi din cauzăintroduce limba germană. Ei ştiu că aceasta este o reg iunegermana, dar vorbesc un dialect tu ris tic ă şi încercămelveţian şi nu limba oficială. E întotdeauna să ne'adaptăm şiaceeaşi problemă cu scrierea: să vorbim limba celor care vinvorbesc, dar nu pot să scrie în aici. Este necesar să învăţămgermană. Apoi, din clasa a Vl-a germana şi italiana ca pe o a-se învaţă limba franceză, iar din - doua limbă şi pentru că sînt oc la sa .a IX-a, timp de un an, mulţime de,oraşe învecinateita lia n a . D in păcate,- nu se s tu d iază deloc engleza. Aici copiii învaţă franceza, dar n-o folosesc niciodată, în timp ce engleza ar fi mult mai utilă, cred eu. Aceasta este situaţia în şcolile retorom ane; în cele germ ane,

unde cu retoromana nu mai faci nimic astăzi. Germana? de exemplu, are o cu totul altă valoare.

- C um v e d e ţi v i i to r u l pentru -retorom ană?

ea încă nn se foloseste, neexistînd m t ţn . 6i | ] “ i,s Avem, din nefericire, om anuale şcolare în rumantsch - pnm a hmba strama se introduce limba m mmor.tate, şi poategrischun. Desigur, pentru orele f . la mfclasa 8 V1I-a’ a m ]î' a’ ea de a‘ eea donnţa de a pastra şi 5- i:„ i.x „Lt.- « fu n d fran ceza şi n eex istîn d menţine aceasta limba nu e

p o s ib ili ta te a de a a lege ş i . în to td eau n a fo a rte m are. engleza. Desigur, sînt încă mulţi cei

- Copiii şi tinerii, în general, . c a re se lu p tă p e n tru ca învaţă re torom ana, o vorbesc în retorom ana să n u 'd e v in ă o m od curen t în relaţiile sociale?

- R etorom ana se învaţă în grădiniţă şi în şcoală. în clasa mea, de exemplu, un băiat venit anul trecut din Berna a fost nevoit să înveţe retoromana si acum o

de limbă aceste cărţi nu sînt dorite, căci fiecare dialect doreşte să-şi păstreze identitatea. Deşi regiunile în care se vorbesc sînt foarte naici şi izolate, nici una din acestea nu renunţă.

- C fţi lo cu ito ri ' de orig ine re to rom ană trăiesc în Elveţia? -

- în Elveţia, circa 40.000 de locuitori, iar în Graubundem, dintotalul de 170.000 de locuitori, v o rb e ş te d estu l de b ine. La ap ro x im ativ 22 la su tă s în t universitate însă, retoromana e retoromani, în timp ce 60 la sută studiată numai de către studentii sîn t germani. :

- C a re este, în aceste condiţii,de Ia Filologie, dar şi aici doar ca o limbă străină. în general,

lim bă m oartă, dar c red ' că majoritatea oamenilor nu mai sînt chiar atît de sensibili la aceste aspecte. S înt, apoi, probleme pe care fiecare limbă le-a avut la un moment dat. Şi totuşi, cred că atît timp cît vor e x is ta oam eni ca re să vorbească retoromana, această limbă se va păstra.

Diana TODITA

O adolescentă aparent ca oricare alta

După 14 ore de drum uit, la coborîrea din tren, că trebuie să “afişez” semnul după care Lavinia să mă recunoască. Dar nici nu intru bine în gară că vine direct spre mine, fără'a avea vreo clipă ezitarea celui care admite că ar puţea greşi. “De cum te-a văzut pe peron a ştiut că tu eşti”, îmi spune mama ei, doamna Mariana Tatomir. “De-unde ai ştiut, Lavinia?” o întreb, observînd abia’ atunci că semnul de recunoaştere îmi este ascuns sub haină. Zîmbeşte: “Ei, am ştiut...” .. ■ • •

înaltă, cochetă, aparent fragilă, cu lumini jucăuşe în ochii-i mari care văd nevăzutul, Lavinia Tatomir pare să nu se deosebească cti nimic de oricare altă adolescentă de vîrstă ei. Deşi c deja o vedetă în adevăratul sens al cuvîntului, nu are nici pe departe, “fumurile” pe care le-ar presupune un asemenea statut. Se poartă cît se poate de simplu şi de firesc, ea însăşi mai conştientă decît toţi “specialiştii” care s-au îngrămădit Ia un moment dat în juru-i că înainte de toate' e un OM pur şi simplu, un copil care trebuie să mai crească, să se cunoască pe sine şi. pe ccilalţi, să înveţe, să se desăvîrşeaseă. Nu se grăbeşte să vorbească despre sine şi nici nu face paradă de, capacităţile ei ieşite din comun. Nu vrea neapărat să atragă atenţia

.

celor din jur şi nici nu caută să fie altceva decît esţe.Acasă se dovedeşte a fi cea mai fermecătoare gazdă. Povestim o .

vreme în grădină, în compania doamnei Tatomir, despre cărţile pe care le citeşte, despre muzică şi pictură, despre oameni, despre felul în care a fost percepută, în diverse medii, prezenţa ei în lume. îmi vorbeşte cu drag despre prietenii şi pacienţii săi şi, cu o oarecare tristeţe în privire, despre avalanşa de mistici ori pretinşi iniţiaţi care i-au bătut, în timp, la poartă, despre tentantele (pentru alţii!) oferte care i s-au făcut de a pleca şi lucra în străinătate. în camera ci, plină de cărţi, casete, discuri şi decupaje din reviste cu actori, îmi arată zeci dc fotografii în care o regăsesc printre prieteni, colegi, VIP-uri,..

. mereu surîzătoare, copil şi adult în acelaşi timp - ca şi cum ar purta două chipuri care se contopesc într-unul singur, chiar dacă uneori, fie şi pentru o clipă, unul iese deasupra celuilalt, dominîndu-1.

• ...Mă, ofer să-i fac şi eu cîteva fotografii şi ne întoarcem în grădină. Ştie că nu mai am nevoie dc demonstraţii, că mi-a fost de ajuns “demonstraţia” din gară. Se poartă, deci, ca atare pînă cînd, în joacă, atinge paharul greu de cristal de pc masă şi acesta rămîne lipit de palma ei stingă, ridicîndu-sc odată cu ca. în acelaşi mod ridică apoi un “Ghid clinic” şi un scăunel dc lemn cc depăşeşte - 1,5kg în greutate. Lucrurile o ascultă, docile, sfidind legile gravitaţiei şi rămînînd prinse de palma ci pînă cînd le dezlipeşte cu acclaşi zgomot pe care l-ar facc dezlipind o bandă adezivă. Iar mai tîr/iu, cînd îmi aşază mîna pc frunte, simt cum toată oboseala drumului

P rin ţe s a lu m ii...Nemiloasa soartă a luat-o

pe Diana, Prinţesă de Wales, fulgerător dintre cei vii. Obişnuiţi să-i vedem chipul frumos, seară de seară, pe ecranul televizorului, am rămas consternaţi cînd în locul zîmbetului ei fermecător ni s-a arătat o grămadă de tablă contorsionată. Era locul unde Prinţesa fară prinţ, dar şi fără pereche în lume prin bunătatea ei, a fost strivită, moartea survenind după puţine ore. Diana a fost victimă nu numai în acea nefericită şi ultim ă zi de august, ci şi într-o bună parte din viaţa ei. Tragedia din : capitala Franţei a pus pe gînduri mulţi oameni politici, şi nu numai.

Moartea Dianei a căpătat dimensiuni universale, iar pe plan naţional a zdruncinat din temelii închistata monarhie britanică. Doliul naţional, la care monarhia şi guvernul au fost constrinse, s-a transformat într-un evenim ent fără precedent. De Ia înmormîntarea preşedintelui american John F. Kennedy nu s-a mai văzut atîta lume pe străzi. Nici un rege al Angliei, în toată istoria ei, nu a fost condus pe ultimul drum de atît de mulţi oameni şi nici nu a avut parte de atîtea vagoane de flori.

Pentru mulţi săraci, bolnavi ori m utilaţi de minele antipersoană, Diana a fost . "regina inimilor”, aşa cum plastic se exprimase Maica Tereza cu două luni" înainte de moarte. Premierul englez a numit-o "Prinţesa poporului englez şi a lumii”. Aceste cuvinte au fost un trist ecou la ceea ce declara Diana

jfjnse

Jorîn

într-un interviu - că nu să ajungă regina Angliei. darj n ar fi foarte fericită dacă arfe ajunge "regina inimilor!^ poporului englez”. Şi a Elînsă şi în p re z e n t concetăţeni, în Anglia si‘~ vorbeşte tot mai mult ci moartea Dianei ar fi fost ui asasinat mîrşav, pus la cale de monarhia care nu putea accepta căsătoria ei cu ui musulman. Situaţia politică este neclară. Sondajul de opinie realizat imediat dupâf'11 funeralii indica năruireţ poziţiei instituţiei monarhice.! Prinţul Charles nu are credit, la popor, iar prinţul William este încă prea mic. Ce se va, întîm plă cu monarhia m f? poate fi prevăzut exact..;11. Trupul Dianei odihneşte mÎK insula din mijlocul lacului diş~- domeniul natal, iar spiritul ea - continuă să acţioneze asupri familiei regale britanice. ^ | |J

Moartea Prinţesei Diana :* ~ fost pentru mijloacele de comunicare în masă din toatf^* ţările o ocazie de a cîştigî m milioane de lire şi dolari. Dar 0 5 şi pentru multe persoane5e particulare evenimentul f™ constituit un prilej dl1 “ îmbogăţire sau de creştere averii Să ne gîndim doar li*01 cînlâreţul Elton John, cel carţ1 la W estm inster, Abby, ”aprins” ”o lumînare în vînt|> I în cadrul ceremoniei fimeraii pentru cea care a fost pcnti'lt< toţi minunata Lady Di. DiscjEZ cu melodia "Cîntec pentj-e Diana” îi va aduce .p i l milioane de lire sterline. Şi j: ^o să-i mai aducă în viitor! D| i c aşa e viaţa, crudă şi nedreappc, Si moartea, la fel. f e u' ,- ............. ' J i i 1

Traian C O R N E E A ,

j u r

Regina Elisabeta a Il a va asistL la un concert In

Regina Elisabeta a D-a a Marii Britanii va asista, la noiembrie, la Londra, la un concert de carilate în mcmoijnc Prinţesei Diana. Concertul, la care trebuia să asiste iniţial Laif 3 U] Di, va fi dat în profitul a două asociaţii pe care le ajuta prinleSjnl - spitalul pentni copii din Great Ormond Street şi Asociaţirj pentru cea de-a 175-a aniversare a Academiei regale de muzicj

1 , 11 - . . . . caşi a celor alte două nopţi nedormite dispare complet, o starenespsj de bine luîndu-i locul. - jian

Discutăm iarăşi.şi iarăşi cîte-n lună şi-n stele, despre cele nonioia şi cele paranormale, despre pasiunile ei, despre responsabililăh j rosturi în viaţă. Uneori răsare chipulcopilului, alteori mă coplcşI^, cu maturitatea cu care pune întrebări şi caută răspunsuri. Ci» ( văd, o clipă, cu capul , aşezat ştrengăreşte pe umărul mamei,L]c întreb ce experienţă va fi avut Tagore de-a scris pocn^- “Hinecuvîntarc”: “Binecuvîntată această inimă plăpîndă,/ acesţjj suflet care a primii/ sărutul cerului, să vină/.pe-această stea de tij;i0i E drag copilului a soarelui lumină/ şi-i este dragă faţa mamcLSi^ (...)/ Cuprmdo-1 lîngă piept şi fericeşte-1!/ El a venit în ţara as ce anume,/ din zeci de-ncrucişări de căi spre lume (...)”. Tagoreia”

Misticii nu l-au citit, probabil, pe Tagore. Nici misticii, ;Bje . cumpărătorii de paranormali, , nici un anume domn mare care încerca, într-o recentă carte, să tragă o linie de despărţire îdjU Lavinia şi mama ei. Mai grav este însă că nici unii dintre a(f p i n-au înţeles (sau n-au vrut să înţeleagă!) că marile daruri, on&Q ar fi ele, nu ni se dau nici pentru circ, nici pentru a le pune în sli •unor interese de grup, nici pentru a le monopoliza. De-ar Ji ^ măcar cei doi ochi deschişi (fiindcă.al: treilea parc sâ Ie fie somnului veşnic!) ar fi putut vedea că atunci cînd chipul dc CC» î al Lavinici se estompează, maturitatea acesteia o depăşeşte cu | pe a lor - a prea multor “iniţiaţi” ori “maeştri” veniţi să-ij.* sfaturi, să o “îndrume” ori să-i “iumineze” calca. Că înainte fi un “caz” sau un “fenomen” unic în România (în fond xînl şi sute de tineri cu talente de excepţie, chiar dacă în alte domcoÂ. Lavinia Tatomir este şi rămîne o adolescentă care înccarcă sătrei^j'

• normal pentru cei 17 ani pe carc îi are; dar care - şi poate deosebeşte în primul rînd de alţii de vîrstă ci - ştie foarte bin<?, ‘ vrea dc la ca, de la. oameni, de la viaţă, pcrfcct conştient! 1 propria-i responsabihtate şi de hăţişurile drumului cc o aşteaf* Sper ca interviul pc care-l voi pubiica în curînd să vă convingi am dreptate. ' Â

M . TRIPC^

Page 15: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

C l u j EVENIMENT miercuri, 24 septembrie 1997 (l5)--- -: • ................................ - >■■■•■■

jSISVgpLU GBND DE BINE^ra,<are a n , în primele zile de şcoală am emoţii. Şi aceasta

;ii p e n tru că-mi retrăiesc ca şi oricare alt om clipele S, c i, m a i ales, sau poate, din păcate, din cauza meseriei jtni-am ales-o. Apoi a grijilor şi responsabilităţilor pe .icum bă meseria noastră. Bineînţeles că una din aceste

rarilor

p ro te jarea vieţii oamenilor şi a celor mai dragi, şi îţi d in tre ei, copiii. De asta avem emoţii în primele zile A tiin d c ă s-a relevat statistic că-n aceste zile, accidentele ’aţie c u copii drept victime, sînt atît de numeroase îneît zile d e şcoală se transformă într-uri camagiu rutier, ' ta. a c ea s ta am avut ca şansă, faptul că prima săptămînă \ a f o s t mai liniştită decît altele din punct de vedere al ?lor ru tie re . Nici un copil nu a căzut victimă. Nu sîntem

în s ă , pentru că în judeţul Cluj, mai liniştit înseamnă ; a c c id e n t mortal. Asa cum am spus, nu a fost implicat

e le v . Le mulţumesc şcolarilor noştri pentru cum au ' se p o a r te în conlcxtul arterelor rutiere şi în special lo rilo r au to care n-au uitat şi ne dorim să nu uite nici în c o lo că au fost şi ei odată oameni mai miei şi mai

o r i au ei înşişi copii. De cîte ori să repetăm oare

seţun?

:deiteaui

ticjde

upăiresicef

----y-

s 'f ' +

i *

L , V ti l l i w i ir

:t;.f«îlffl

jiiîi e f ic ie n tă cale de a combate necazul este prevenirea ţe a s tă lin ie ne-am străduit si noi să ne facem datoria.

In întreg judeţul, poliţiştii au prelucrat în faţa mai multor mii de elevi materiale vizînd buna conduită rutieră.

■ Q bună conduită în orice domeniu şi pe orice linie presupune cîteva lucruri extrem de simple. Printre care se începe cu respectarea omului de lîngă tine. Şi este valabil atît pentru cetăţeanul de rînd, cît şi pentru poliţişti.

C o l. G r ig o re B L A G A Ş efu l In sp e c to ra tu lu i d e p o liţie C luj

i l ţipif

ia-Tde

u u c i d e m p o e z i a m ă r i i !

p o e t u l în amurg: i m a n i stau si scriu/tigî

Daf0 prin carean| s e - a r a t ă / pe cald jl ^ i n t i u . ” Valul suie

dr în fu m u ra re a , arta re jz ă p e n t r u un viitor ir i jsc ro c h e rie şi rămîn jarfile d e - o şchioapă: f> Î N E E L E D E PE întţ D E B A N D A D A -!

E . Ş i-u n tex t t e laza re te : “Ca în

[ iez o n e s tiv a l, o jle a r t i ş t i autohtoni,

i l e s c p e litoral. Şi'l- d i f e r i t e turnee, ale

im p r e s a r i ," aceşti p ro b a b il , după

c u c î t m a i mult, 't i b i n e !

p e lito ra l se află _ j ge ( 1 sept- 1997 3 > m n u l im p re sa r

J i I o n P o ste ln icu ,4 ___________________

deschide afişele celor doi comici Nae Lăzărescu şi Vasile Murariu, în timp ce domnul Bebe M ihu (so ţu l M ăriei Dragomiroiu) este impresarul spectacolelor cu M ădălina M anole, Rom ică Ţociu,

“Divertis”. Spre surprinderea multora, însă, nu există trupe de teatru din C onstan ţa. sau Bucureşti. Spectacolele -sînt găzduite de diferite grădini şi teatrele de vară de pe cuprinsul întregului litoral, iar preţurile se înscriu în limitele a 10.000 -20.000 lei. Domnul Sebastian Tască - directorul Biroului de

T R U P E , TR U P E ... (V I)Gheorghe Gheorghiu şi Anca Ţurcaşiu.

Stoian Anghel impresariază spectacolele “Cu mască şi fără mască”, care îi au ca protagonişti pe Jean C onstantin , Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Draga Olteanu-Matei, Gioni Dimitriu, Silvia Chifiriuc şi alţii... Un alpatrulea turneu este cel al grupului “Vacanţa Mare”, iar cel de-al cincilea i-a adus pe litoral pe m embrii grupului

^impresariat artistic - ne-a" mărturisit, revoltat, că totul se face a landa la , n-are nici o

' planificare sau centralizare, eo debandadă generală”. Aşa încheie şi confratele de la TELEGRAF articolul.

Ce a fost? Nisip prin toate nişele trupului, apă caldă doar la pretenţioşi (bănoşi, bineînţeles) mîncare proastă, scumpete cît încape ş i ... chici. Noroc că te întorci acasă,

deschizi - “Cicatricele penumbrei”, şi-l laşi pe Al. Căprariu să ţi se strecoare în suflet: “Ca respiraţia din urmă/ a hăituitelor feline/ mercurul mării-n ţărmuri vine/ sculptînd din sare valuri- turmă./ Poseidon în crude v ise ,/ cutează nouă răzbunare:/ cu sînge mult, lacrimi amare/ să-l logodească pe Ulise./ Dar murii Troiei sînt ruină./ Legenda fumul doar şi-l scrie./ Un albatros căderea şuie în geana zării şi-o anină/ şi totu-i vechi şi totu-i nou,/ murmur homeric marea cîntă,/.- legenda feciorelnic sfîntă/ în val coboară-n viu cavou/ şi nu-s aezi acum să spună/ ce-i mai de preţ din tot ce-a fost: / cîntarea lor nu dă de rost/ la dragoste, la vis, la lună/ De- aceea-n cînt e multă seară/ şi, orb, sub soarele torid,/ de aur pune viaţa zid .între acum şi- .odinioară.”

R adu V ID A

'Im ea culesului, se fură porumbnofjinceput d e toamnă,

s e recoltează, njs*onfnirită cu tot mai '^ftri d e fu r tu r i deiaci u ltim e le zile, două

c a z u r i au fost

care au cărat-o din fermă, fără a li se pune vreo întrebare. Numai că, afacerea a răsuflat. Poliţiştii i-au prins şi le-au întocmit cîte un dosar penal. Lui Aroncuţian pentru furt calificat şi dare de mită, lui Tripon pentru furt

an G h e o r g h e şi calificat şi lui Kiraly pentru luare i°ra o lae ( 4 4 ani) din de mită şi participare de furt

g în d i t ce . şi cum calificat. Şi ospitalieri din fire, bţină n iş te porumb ! le-au oferit şi cazare şi masă

C unoscîndu-1 pe gratuită, în hotelul de lux numit Klor ( 3 9 de ani), arest. Pentru 30 de zile, a n a d in Apahida, deocam dată (în baza unui

mandat de arestare preventivă).

;spe

ililă

Chi oe(, toei cest! lefii iei, ra a ,orel;ii-’®3e reg u lă , se numără

"ncuţian şi Tripon, p o ru m b . O tonă

ace .3eram c, în valoare

(cu aju torul unor aîoare aproximativă tei) s ă închidă ochii ce e i se vor

d in fermă. în

D.M. din Cojocna, în cursul lunii septembrie, s-a trezit, în mai multe rînduri, că porumbii săi din tarla rămîn din ce în ce m a i... cheli. Omul, disperat, a reclamat la poliţie. în scurtă vreme, Mureşan Lucian (26 de ani), clujean de felul lui,

Mureşan Ciprian (18 ani) din Jucu, Chişa Alin Vasile (18 ani), consătean cu cel de-al doilea şi Stoica Constantin (22 de ani) din Cîmpia Turzii au fost invitaţi la . o discuţie cu poliţiştii.

în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că indivizii,. în ' cursul acestei luni, sustrăseseră de pe tarlaua reclam antului şase tone şi jumătate de porumb ştiuleţi. Pînă a fi prinşi, 3400 de kilograme fuseseră vîndute unui cetăţean din Cojocna, în schimbul sumei de un milion lei. Alte două tone, serviseră ca hrană animalelor din gospodăriile proprii. Păgubaşul, deci, pînă la această oră, a reuşit să-şi recupereze aproximativ' 75% din prejudiciul total' de cinei , m ilioane. Hoţii sînţ cercetaţi în continuare, în stare de libertate.

D ia n a C Ă IE N A R U

« 'C a r o s a b i l

P i e t o n l o v i t

p e t r e c e r e a

d e p i e t o n i

în 22 septembrie, la ora 20,15 M aria Rarău traversa Calea Moţilor, pe trecerea de pietoni. O maşină, în plină viteză venea, neţinînd cont nici de zebră, nici de pieton. M.R. a fost rănită grav. Şoferul nu s-a sinchisit, d ispărînd. După aproxim ativ patru ore, însă, autorul accidentului, fugit de la locul faptei, a fost prins. El este Păcurar loan (50 de ani) din Baciu, şi, în m om entul accidentului conducea autoturismul 2 CJ 8016.

' D .C .

Groapa din imagine are o vechime de aproape o jumătate de an dacă nu mai mult Situată pe strada Govora în dreptul imobilului cu numărul 6, ea a apărut în urma unor lucrări desfăşurate la conducta de apă. Lucrările au oprit scurgerea apei pe stradă, lucru bun, dar din comoditate sau cinc ştie din cc alt motiv, ele nu au fost finalizate. Nu ştim cine este vinovat dar, cert este că pe zi ce trece groapa devine tot mai marc şi- face tot mai multe găuri în buzunarele automobiliştilor care trec prin zonă. Chiar nu se poate face nimic în această privinţă? Cît trebuie să mai aşteptăm pentru a sc realiza un lucru care trebuia de mult făcut...

E u g e n O L A R IU

A U T O

şireţi privi f i• bît care au j |principalul Hrealizarea g

p fn r f i n u l ^

După ce veţi parcurge aceste rînduri şi veţiprivi aceste fotografii vă veţi întreba probabil care > fost rostul lor. $i asta mai ales pentru că principalul criteriu după care m-am ghidat în rubricii de azi a fost preţul automobilelor. Unul exorbitant chiar şi pentrn acei puţini privilegiaţi ai soartei pentru care hanii nu repre:Jntă decît o cifră cu multe zerouri într-un cont, probabil eiveţian. Mi-am zis, dc ce nu? Acestc automobile există, iar dreptul de a visa la ele, măcar pentru un minut, nu ni-t poate lua nimeni.

■ a f l i' **■ '* ♦li'x

i« ■ 1 1

■ Is d e ra C o m m e n d a to re 1 1 2 i j

IS D E R A - Germ aniaSocietatea Specialiştilor în Design, Proiectare şi Competiţii

- âceasta este semnificaţia prescurtării ISDERA, compania lui Eberhard Schulz, cu sediul în Warlbronn, în apropiere de Stuttgart şi are acoperire, totală, modelele sport Isdera avînd perform anţe ieşite din com un. M odelul de v îrf este Commendatore 112i, cea mai rapidă maşină ce rulează pe autostrăzile Europei (de Vest). Motorul în 12 cilindri provine de la Mercedes, dar cilindreea i-a fost mărită la 7,4 litri şi dezvoltă 710 cai putere. Predecesorul său, în valoare de 860.000, de.mărci germane (!!!) atingea o viteză de 348 km/h dar, pentru un preţ mai scăzut, Isdera oferă alte două modele, de asemenea cu mecanică Mercedes, care costă (doar) 200.000 de mărci germane. A doua treaptă a programului Isdera este constituită de modelul Imperator 108i, al cărui motor V8 de 5 litri, de origine Mercedes, a fost modificat, cilindreea ajungînd la 6000 centimetri cubi.'Modelul Imperator, cu portiere tip, aripă de fluture” costă 400.000-DM. .

Is d e ra C o m m s n d a to re 1 1 2 i

£-*

i r . r r

• V r f î : .........^_____1

JIs d e ra Im p e ra to r 1 0 8 i

t

T N N O T E C H -C e h ia - —F irma cehească este la prima ei realizare, deşi a fo st fondată acum ; cinci ani. Tema nu este nouă,dar de pe acum numele Inriotech este un adevărat indicator al proiectelor inovatoate. Modelul Mystero are caroseria dinmase plastice şi înglobează foarte multe elemente de stil. Ea are forma clasică de „pană”, cu două strapontine în spatele scaunelor şi cu parbrizul puternic curbat, Motorul V8 este dispus înmijloc şi dezvoltă între 400 şi 500decaiputere.Echiparea este dintre cele mai rafinate, interiorul este tapiţat cu: o fină piele Connolly. Preţul: 280.000 de mărci germane.

In n o ta c h M y s te ro

Page 16: Flacăra” este în pragul unui nou conflict de muncă 3 hdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71480/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…3 h ^ 23 septembrie 1997, Jtul din cadrul societăţii

16) m ie rcu ri, 2 4 septembrie 19 9 7 ULTIMA ORĂ A D E V Â R Î Î j , .d e O l i i i M

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

\Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pentru 24.09, a.c. în jurul orei 15.

PROTEST UDMRSenatorii UDMR au părăsit,

marţi, şedinţa Comisiei pentru învăţămînt în semn de protest faţă de respingerea de către membrii comisiei a prevederii privind posibilitatea studierii istoriei şi geografiei în limba maghiară. Marko Bela a declarat piesei că va cere rediscutarea programului guvernamental privind minorităţile

. şi va reanaliza participarea la | coaliţia guvernamentală.

CONDAMNAREUn tribunal mexican a

condamnat, marti, la 40 de ani de închisoare un politician din opoziţie care a participat, în anul 1996, la

atacul lansat asupra unei secţii de politie, informează REUTER. Esteban Brito Patino, liderul unui partid aflat în opoziţie, a fost acuzat că a participat la un atac organizat de Armata Populară Revoluţionară din Mexic, care a avut loc în urmă cu un an, în localitatea Tixtla, din estul Mexicului. Incidentul s-a soldat cu moartea a doi poliţişti.

DECRET DE NUMIREPreşedintele gruzin Eduard

Şevamadze a dispus înfiinţarea unui serviciu independent de securitate şi a numit un fost ofiţer KGB la conducerea acestuia, relatează AP. Eduard Şevamadze a semnat, luni, decretui privind înfiinţarea Departamentului de Stat al

Informaţiilor şi l-a numit pe Avtandil Ioselani la conducerea noului organism. Serviciul de informaţii al Gruziei făcea parte din Ministerul gruzin al Securităţii. Avtandil Ioselani a lucrat; în perioada sovietică, pentru KGB, fiind şeful filialei din oraşul Gagra, iar ulterior a devenit şeful KGB Abhazia.

AMBUSCADĂPatru m em bri. ai trupelor

paramilitare şi patru luptători de gherilă au fost ucişi într-o ambuscadă organizată marţi, în nord-estul’Indiei, de militanţii separatişti, informează REUTER. ATTF este una dintre gherilele tribale care luptă pentru autonomie în nord-estul Indiei.

Hungexpo, interesată de colaborarea cu România

Molnos Lajos crede că schimburile comerciale se vO r intensifica >

Ieri a avut loc la Hotel Transilvania o acţiune de prezentare a societăţii ungare Hungexpo Co Lţd din Budapesta. La aceasta au fost invitaţi reprezentanţii a 51 de societăţi clujene de producţie, servicii şi comerţ. Hungexpo este cea mai importantă firmă organizatoare de expoziţii din Ungaria. în acest an, societatea a organizat 16 expoziţii, la care numărul participanţilor a fost de peste 4.000 , iar cel al vizitatorilor s-a ridicat la peste 290.000. Proporţia de participarea expozanţilor români a fost. numai de 2,5 la sută. Ţinînd cont de acest lucru, Hungexpo a dus tratative serioase cu Expo Transilvania pentru realizarea unei colaborări. Astfel, prima acţiune comună va fi organizată în 18-21 noiembrie. In această perioadă se va desfăşura Tîrgul Internaţional Pripack, specializat în tehnica

tipăririi, ambalării şi manipulării.Dl M olnos Lajos,

reprezentantul B iroului comercial ungar de la Bucureşti consideră că această acţiune va' avea rezultate" benefice, iar numărul investitorilor maghiari în România va creşte. „Dacă în , prim a parte a anului s-a înregistrat o scădere cu 15 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,1 a volumului de import-export dintre cele două ţări, în ultim a-perioadă sc înregistrează o creştere a interesului oamenilor de afaceri maghiari pentru România. La finele prim ului semestru al acestui an, Ungaria ocupa locul nouă în topul investitorilor în ţara noastră, cu un capital de 38" de milioane de dolari. Un factor determinant este acordul de aderare a României Ia CEFTA, prin care taxele vamale sînt reduse drastic. în speranţa că firmele clujene vor fi dornice să

investească pe. piaţa ungară sau să importe anumite produse, dl Molnos s-a arătat dispus să ofere serviciile instituţiei pe care o reprezintă.

L.P.

Consulatul SUA îşi restrînge activitateaDatorită lipsei temporare de personal, Consulatul SUA la Bucureşti

nu va intervieva solicitanţii de vize temporare în perioada luni, 29 septembrie şi joi,- 2 octombrie. Cu toate acestea, depunerile de paşapoarte prin curier vor continua în mod normal, iar Consulatul va asigura serviciile pentru cetăţenii americani şi pentru cererile de vize de imigrare. Solicitările de vize temporare în cazuri de urgenţă vor fi luate în considerare de la caz la caz. Sînt considerate cazuri urgente doar situaţiile de viaţă şi de moarte în care călătoria se impune ca necesitate urgentă. Solicitanţii care se află în situaţii de acest gen sînt rugaţi să telefoneze în prealabil la Consulat pentru a discuta cazul (telefon: 210-4042/513. Toate celelalte cereri de vize temporare vor trebui să aştepte reluarea serviciilor consulare normale în dimineaţa zilei de luni, 6 octombrie. _______■ ■

i \ r -j - * p .( . f , \ a L

\

Foto; y. PUICA!

Ortacii unemetaliferi” de la Aghireşu sînt în cumpănă:pleacă sau rămîn

R estructu rare cu “ostatic i”urm are din pagina 1

Cluj a primit studiul care a fost înaintat Bucureştiului spre aprobare, .în 20 august. Tot atunci, F.P.S. Bucureşti a respins studiul de ansamblu din cauza nerespectării metodologiei de întocmire. Conducerea Cominex afirmă că greşeala nu le aparţine, indicaţiile fiind primite de la FPS Cluj. în 2 septembrie a fost trimisă varianta a doua a studiului, cu toate avizele cerute. Studiul ţinea cont doar de exigenţele Ordonanţei 9. între timp, intrase în vigoare (din 20 august) Ordonanţa 22/1997. Noul act normativ oferea salariaţilor din minerit posibilitatea dc a părăsi locul de muncă, la cerere. în schimb, puteau încasa de la 12 la 20 salarii, ca plată compensatorie. Al doilea sludiu prevedea, pentru întreg Com inex-ul, rcduccrea numărului dc salariaţi de la 3.785 la 3.170. Acum, pe

listele de disponibilizări numărul celor înscrişi este de cca 1900. Directorii exploatării aşteptau planul de restructurare aprobat Abia după aceea urmau să treacă la reduceri de personal. Dar, O rdonanţa 22 a modificat termenii relaţiei -administraţie- sindicate.

Sindicatul dă vina p e F.P.S.

Petru . Lehene, liderul Federaţiei sindicatelor miniere „Ardealul” Cluj prezent la E.M. Aghireş ne-a declarat că oamenii s-au săturat să aştepte răspunsul de la Bucureşti. Din punctul lor de vedere, amînarea planului de restructurare este o tergiversare, iar FPS-ul nu şi-a ţinut promisiunea. „Aici nu-i nimeni sechestrat. Oamenii l-au solicitat pc directorul general şi acesta a venit, au oerut să rămînă şi acesta a rămas. Dînsul a dorit să stea

aici pînă se lămuresc lucrurile”, ne-a declarat dl Lehene. Directorul general al SC Cominex Nemetalifere, dl Nicolae Nistor a precizat că va rămîne pînă cînd va mai primi o confirmare că planul va fi aprobat luni. Aceasta a fost prim ită de- la conducerea Confederaţiei miniere, de la Bucureşti. Dar, cum decizia ă-a venit, protestatarii nu au reacţionat la unison. Dimpotrivă, opiniile s-au diferenţiat, unii fiind pentru continuarea acţiunilor revendicative, alţii pentru încetarea acestora. Liderul sindical a afirmat că greva va continua, ortacii fiind greu de stăvilit. Tot pentru liniştirea spiritelor, ieri £a oferit voluntar şi s-a dus la faţa locului reprezentantul FPS-ului la Cluj, dl Radu Sârbu, care, mai în glumă, mai în serios, se autoconsidera sechestratul Sârbu dc la Aghireşu.

690 de candidaţi la şomaj

Ieri dimineaţă a fost primit de la FPS Bucureşti un fax prin care se anunţa că luni, 29 septembrie se va întruni Consiliul de Administraţie, în care se va aproba într-un circuit, de urgenţă şi planul de restructurare a Cominex-ului. Cu toate acestea, minerii sînt hotăriţi să nu-şi părăsească poziţiile pînă cînd nu li se va aproba disponibilizarea.'L a E.M. Aghireşu, din cei

1005 angajaţi, 690 âu fost trecuţi pe listele de disponibilizări. Aceştia ar vrea să plece, dar sînt revoltaţi de faptul că s-ar putea ca poziţiile vacante să fie rapid ocupate de alţii, ceea ce nu le dă satisfacţie. Cele două ordonanţe care au zăpăcit m inerii din subteran şi de la suprafaţă sînt contradictorii. Prima, cea cu num ăru l'9, acordă timp de odihnă proaspeţilordisponibilizaţi două luni, în vrane ce Ordonanţa 22 prevede

că posturile celor cărora le încetează contractul colectiv de muncă nu pot fi reînfiinţate timp de un an de zile! Vara aceasta, salariaţii de la E.M. Aghireşu au luat salariile, parţial: cca 38 - 58 la sută, în funcţie de realizări. Oricum, veniturile medii lunare s-au situat între 300 şi 350 de mii dc lei.

Conducerea exploatării acceptă disponibilizarea

în • pofida aşteptărilor, conducerea E.M. Aghireşu nu este îngrijorată de numărul mare al dezertorilor. Exploatarea, în opinia directorului său, Ioan Stanciu, nu mai are piaţa de altădată. Mulţi dintre beneficiarii E.M. Aghireşu au fost, la rîndul lor, restructuraţi. Peste 100 de mari beneficiari şi-au restrîns activitatea . economică. Contractele au fost realizate doar în proporţie de 30 la sută, iar perspcctiVa restructurării esle acceptabilă, admiţînd reducerea de personal.

la SC Someşul y iîn cadrul unei conferinţa

presă s-au făcut publice,;; rezultatele unui proiect PH ’ -„Intervenţii concrete în c cu scopul de a iniţia şi imple schimbarea organiza^» Proiectul încheiat a ^ prin Centrul de Dezvolt Managerială şi ia avut ca o_ rezolvarea unor problemjX . natură organizaţională p M '* firma română La scara naţuj^p* în ultim ii tre i ani, Uniîjj.a Europeană a alocat 5 milioaaiţ, ECU pentru programulJtx restructurare a întreprinderii^,, dezvoltarea sectorului privafp

Pentru CIuj-Napoca, Q * * selecţionată a fost SC Sonijj.'fi: SA. Procesul a durat n o u ă » * cuprinzînd mai multe j interdependente, şi a avut a scop îmbunătăţirea capacîţ echipei manageriale de ta integra în stmei organizaţională, de a găsi s noi şi creative pentru b j r j Situaţie. Valoarea totklrC proiectului a fost de 27.00(** ECU, ceea ce înseamnă ajjri , 300 de milioane de lei. Direcţi l societăţii clujene, dl Ioan L e a l i s-a arătat mai mult decît mulţi de rezultatele' proiectului] această perioadă conduci) i societăţii invocă cîteva realii"" deschiderea unei noi secţj Huedin, reorganizarea activfpl de confecţii, creşterea nivel de salarii etc. De asemenea au prezentaţi doi indicatori 1 d definesc starea economi^ ui profitul, care a crescut cu 18 1 ^ procente faţă de periţ , corespunzătoare a anului trec j rentabilitatea care s-a ridics- ca la 13 la sută la 24, raporieun aceeaşi perioadă. | 4 ata

. . v r - v v n îneAC

mai ar răbdare pînă luni

nin Te fatai am

Salariaţii de- la E.MŞfle (mina Popeşti) au laupigir dimineaţă, zvonul c ă s ^fia t ] cu colegii lor p ro tesS !|W js Aghireşu. După-amiazăpLj reconsiderat poziţia şi auaLj|c acţiunea dc protest pentrd- • cînd FPS Bucureşti sef|. • pronunţat asupra admiterp s respingerii planului p* restructurare. Directorul Gheorghe Bolboc, l'Jprt declarat, ieri, că sînt p re jh l în cazul în care FPS Sj>-au acordul pentru restructurai-pK semneze desfacerea contrai individuale de muncă la 1*%^ 172 de salariaţi. Dl dir<; contează pe Ordonanţă 1" j_, speţă ca, după două reangajeze salariaţi. A-f' ‘ disponibilizările blocW ' activitatea, pe termen ţ f 10 La E.M. Cluj, salariilc|°F încasate integral sau p c s t« d o salariat ia, în medie, cîte J;! c 800 mii lei/lunar.Ca i u Aghireşu, producţia eŞHde descreştere. în luna fost înregistrată cea mai producţie post-revoluţio Dar, din septembrie, con " au scăzut Ia nivelul a 30 faţă de august. Cauza constituie lipsa contracte" lipsa chefului de mu** salariaţiilor, seduşi j perspectiva mirA milioanelor. j

Ziarul nostru foloseşte s ş fL . informative a le a g e n ţiî£ 3 ;i presă Rompres şi MediaŞ*

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria CIuj-Napoca, înm atriculate la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 3 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);V A LER CH IO R EA N U (rcdac to r şef ad junct);

M A R IA SÂN G EORZÂN (rcdac to r şef ad junct). TeL19.16.81; fax: 19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA T e l/fa x : 19 .74 .18

REDACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 497.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Soci**>

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.?* Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacjia Dej: tel/fax: 21.60.75

t i p a r u l e x e c u t a t l a c a m i3400 CIuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 I7 ) n p k

41.40.54 -------2V - - Tipograf « r ^

mailto:[email protected]

MIGRELEMENT Studiul migrării unor elemente în structurile ... · control de gaz TotalFlow™ pentru atomizare în flacăra aer/acetilenăşi cuptor de grafitîncalzit transversal

MIGRELEMENT Studiul migrării unor elemente în structurile ... · control de gaz TotalFlow™ pentru atomizare în flacăra aer/acetilenăşi cuptor de grafitîncalzit transversal

Audit- Pragul de Semnificaţie

Audit- Pragul de Semnificaţie

230. Omraam Mikhaël Aïvanhov - In pragul cetatii sfinte (A5)

230. Omraam Mikhaël Aïvanhov - In pragul cetatii sfinte (A5)

PRAGUL LUMII SPIRITUALE - Rudolf Steiner.doc

PRAGUL LUMII SPIRITUALE - Rudolf Steiner.doc

In pragul cetatii sfinte

In pragul cetatii sfinte

Corelatia Intre Profitabilitate Si Pragul de Rentabilitate

Corelatia Intre Profitabilitate Si Pragul de Rentabilitate

Acordurile solidaritate guvernamentală şi parlamentarădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71169/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…comun cu poziţia oficială a ^conducerii la vîrf'a

Acordurile solidaritate guvernamentală şi parlamentarădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71169/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…comun cu poziţia oficială a ^conducerii la vîrf'a

Concertul de deschidere - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66711/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…IN. POLITICA INTERNA: Preşedintele ILIESCU este şovăielnic Coriolan

Concertul de deschidere - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66711/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…IN. POLITICA INTERNA: Preşedintele ILIESCU este şovăielnic Coriolan

Omraam Mikhaël Aïvanhov - In pragul cetatii sfinte (A5).docx

Omraam Mikhaël Aïvanhov - In pragul cetatii sfinte (A5).docx

1_Rudolf Steiner - Pragul Lumii Spirituale

1_Rudolf Steiner - Pragul Lumii Spirituale

In pragul cetatii sfinte; Comentarii ale Apocalipsei

In pragul cetatii sfinte; Comentarii ale Apocalipsei

Rudolf Steiner-Pragul Lumii Spirituale

Rudolf Steiner-Pragul Lumii Spirituale

106656073 in Pragul Cetatii Sfinte

106656073 in Pragul Cetatii Sfinte

ziari ndependentt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70969/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…citat de MEDIAFAX, Mai multe persoane care scandau lozinci anti-prezidenţiale

ziari ndependentt - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70969/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…citat de MEDIAFAX, Mai multe persoane care scandau lozinci anti-prezidenţiale

•τήσιες Οικονομικές... · Pragul de semnificatie Domeniul de aplicare a auditului a fost determinat in functie de pragul de semnificatie. Un audit este planificat

•τήσιες Οικονομικές... · Pragul de semnificatie Domeniul de aplicare a auditului a fost determinat in functie de pragul de semnificatie. Un audit este planificat

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate

În pragul Anului Nou, Casa Corpului Didactic Vaslui a ...ccdvaslui.ro/gicaursanu/images/stories/activitati/Iata, vin colindatori.pdfÎn pragul Anului Nou, Casa Corpului Didactic Vaslui

În pragul Anului Nou, Casa Corpului Didactic Vaslui a ...ccdvaslui.ro/gicaursanu/images/stories/activitati/Iata, vin colindatori.pdfÎn pragul Anului Nou, Casa Corpului Didactic Vaslui

nicMae brebm. „Oamenii |)€ficiiloşi sînt cei ce sc ascund ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65111/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar-:,";. independent nicMae brebm. „Oamenii

nicMae brebm. „Oamenii |)€ficiiloşi sînt cei ce sc ascund ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65111/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…ziar-:,";. independent nicMae brebm. „Oamenii

ISA 320 Pragul de Semnificatie in Audit

ISA 320 Pragul de Semnificatie in Audit

Flacăra ascunsă

Flacăra ascunsă