Fiziologia special1

7/27/2019 Fiziologia special1

1/12

Fiziologia speciala - Conductibilitatea miocardului (dromotrop)

Stimul:

golire eficienta a atriilor

umplere eficienta a ventriculelorHemodinamica cardiaca - realizata prin contractia miocardului:

o proprietate fundamentala;

sincitiu functional: atrial si ventricular;

pentru ca exista conexiuni ntre miocardul atrial si cel ventricular;

Pacemarker nodul sino-atrial (Heith-Flack)

fuzionare cu fibrele miocardului auricular drept

0,046s decalaj: atirul drept/atriul stng - 0,01-0,02 secunde

viteza de conducere n fibre auriculare - 0,3 m/s si calea internodala:

fibre cu conducere rapida 0,5 m/s

bandelete ntre nodulul S-A si cel A-V fibre Purkinje

particularitati:

o masa musculara importanta;

o orientarea directa a fibrelor n fascicul;

Nodul atrio-ventricular - elemente constituente, diferentele morfo-functionale sunt reprezentate de:

viteza 0,4-0,5 m/s;


2/12

circumvolutii musculare;

ntrziere - atriile nu sunt total depolarizate:

o necesara pentru golirea atriilor;

o+0,11 s

fascicul A-V (Hiss)

fibre de jonctiune viteza 0,01 m/s;

fibre nodale 0,1 m/s;

fibre de tranzitie fascicul A-V;

cauzele ntrzierii:

o fibre scurte ncetinesc viteza;

o nr. de nexusuro - redus fata de fibrele miocardului reduc transportul ionic;

o fibre - de tip embrionar; putin diferentiate;

marea sinapsa a inimii;

Fibre Purkinje (sunt n constitutia fascicolului A-V):

nodulul A-V fascicul A-V miocard ventricular;

caractere diferite fata de nodulul A-V;

fibre foarte groase;

viteza:o 1,5-4 m/s: - 6x dect miocardul adult; - 300x dect fibrele de jonctiune;

o transmitere mediata n tot sistemul ventircular;

o nr. crescut de nexusuri ionii trec usor

++++++++ stimulul de activare cuprinde miocardul ventricular din zona


3/12

--+++++++ subendocardica spre zona subepicardica

----------++

------------- cardiomiocite - portiunea subendocardica

Conducere n miocardul adult:

viteza 0,4-0,5 m/s;

circumvolutii muscular endocard epicard - 0,03 s + timpul de transmitere n r. Purkinje = 0,06 s:origine r. Purkinje n tot ventriculul

cronologie:

o sept interventricular;

o endocard: vrf; perete lateral;

o portiunea epicardis;

Proprietati particulare:

daca repolarizarea ar ncepe n acelasi sens cu depolarizarea, zona depolarizata ar provoca din nou depolarizareazonei repolarizate (fibrilatie);

fibra Purkinje - PA cu 25% mai mult dect cel al miocardului prima zona depolarizata ultima repolarizata;

Rolul sistemului Purkinje n sincronizarea contractiilor ventriculare:

m. ventricular activat n timp scurt - 0,06 s;

fibrele ventriculare contractie - 0,30 s;

prevenirea aritmiilor:

o functia sist. Purkinje prevenirea fibrilatiei ventriculare;

o perioada refractara a muschiului cardiac (0,3 s) timp de conducere nodul A-V (ventricul 0,06 s) fibremusculare - perioada refractara - ultimele fibre ventriculare activate;

perioada refractara a fibrelor Purkinje:

o cu 25% mai lunga dect a fibrelor miocardice;

o fibra miocardica este excitabila naintea fibrele Purkinje;

o inversarea fibrilatie ventriculara;

Contractilitatea miocardului(functia inotropa)

= tensiunile pot sau nu sa se transforme n L.M.


4/12

Sisteme participante:

contractil;

energogen;

cuplare excitatie-contractie;

Contractia inimii:

intermediara:

o secusa - sincitiu functional "legea totul sau nimic";

o tetanos

izometrica (fara L) - izotonica (cu L);

utilizeaza:

o lipide;

o glucide;

o acid lactic

Rolul ATP:

energie necesara:

ATP + cazul meromiozinei grele (activ ATP-aza);

acto-miozina - ATP:o sintezelor intracardiace

o miocitare;

o contractii;

o relaxare + procese de transport activ;

relaxare ATP energie folosita si pentru detasare;

lipsa ATP - deficiente de contractie;

Cuplarea procesului de excitatie cu contractia miocardului:

PA cardiac:

tub T Ca++ (elib.) cisterme (r. sarcoplasmatic) troponina fenomen de glisare;

Ca2+ extracelular sarcoplasma (Ca2+ - 10-5);


5/12

valoarea PA cantitatea de Ca2+ forta de contractie

platou (Ca2+ - dependent) contractie de durata lunga

Sursa de energie:

ATP;

PC;

AG neesterificata + glucoza.

Fenomenul n scara - Biwditeh.

inima de broasca oprita;

excitare:

o intensitate constanta;

o frecventa progresiv crescuta reluarea activitatii amplitudine crescuta aspect scaliriform alcontractiei;

Tonicitatea miocardului(functia tonotropa/troficitatea):

semicontractie diastolica - vigurozitatea miocardului;

adaptare:

o componenta musculara hipotonie dilatatie (insuficienta cardiaca);

tonus = forta de contractie necesara act.;

tonus vegetativ: vago, simpatic;

o legea inimii ntindere diastolica det. scurtarea sistolica;

o tonus forta de contractie;

Revolutia cardiaca:

Def = totalitatea fenomenelor ce se petrec n intervalul dintre doua sistole atriale succesive.

PA nod SA baza inimii (atriul drept) atrii (ntrziere nodala) ventricule

= parti componente:

sistola - contractie miocardica

diastola - relaxare miocardica

= desfasurare - 0,30-0,88 s (60-70 c/min):

globala:


6/12

o sistola atriala;

o sistola ventriculara;

o diastola;

segmentar:o atrii:

sistola;

diastola;

o ventricule:

sistola;

diastola;

diastola generala:

= revolutia cardiaca clinica:

sistola ventriculara - Zg I

diastola Zg II

Revolutia auriculara:

Snge venos - atrii:

70% - direct ventriculi 30% - sistola atriala

Curba presionala:

unda a:

o sistola atriala;

o presiune:

a. dr. 4-6 mmHg

a. stg. 7-8 mmHg

diastola:

o unda c:

proeminarea valvulelor A-V;


7/12

ntinderea m. auricular ventricul n contractie

o unda v - revenirea valvulelor A-V

o panta descendenta - deschiderea orificiilor A-V;

Durata:

S.a. 0,11 s (frecventa 70/min 0,80-0,88s)

D.a. 0,72 s

Revolutia ventriculara:

Sistola ventriculara:

umplerea ventriculara;

I contractie izometrica:

o contractie izovolumetrica: 30-50 ms;

o nchiderea valvulelor A-V Zg I;

o mularea peretelui cardiac;

o cresterea presiunii intracavitare;

a II-a contractie izotonica:

o faza de ejectie: rapida/lenta;

o 250 ms (3/4 sistola) presiune crescuta:

120-140 mmHg - ventriculul stng;

15-20 mmHg - ventriculul drept;

o perioada de ejectie lenta = protodiastola:

- ultim al sistolei;

lipsa contractiei ventriculare;

curgerea sngelui

inertie

Diastola ventriculara:

relaxarea izovolumetrica:

o scaderea presiunii intraventriculare:

nchiderea valvulelor arteriale;


8/12

relaxarea ventriculara scaderea tensiunii intraparietale (L. Laplace - razaconstanta) scaderea presiunii intracavitare;

eliberarea energiei (potentiale electrice - sistola)

volumul sanguin postsistolic nemodificat;

o deschiderea valvulelor A-V presiune auriculara crescuta;

Caracterele depolarizarii lente diastolice

Nodulul sino-atrial:

Celule P - nu exista celule P de repaus (potentialul de repaus al celulelor cardiomiocite embrioanre este instabildeoarece este permeabila pentru Na+, exprimata pe tot parcursul PA al sistemului excito-conductor dar nu este eficientdatorita mod. de permeabilitate pentru K

+ potentialul diastolic mai redus nu toate celulele P au aceeasi capacitate de a

se autoexcita).

= n vrf scade permeabilitatea pentru Na+ treptata si creste permeabilitatea pentru K+ foarte mult;

Conform ecuatiei Goldman permeabilitatea K+/Na+ - redusa electronegativare amembranei hiperpolarizare scaderea permeabilitatii membranei pentru H

+ se exprima permeabilitatea usora pentruNa+ (canale lente Na+-Ca2+) se deschid n nr. din ce n ce mai mare Ca2+ n celula potential din ce n ce maielectronegativ prag de excitare, se deschid canalele de Na+ rapide faza ascendenta este lenta valoarea PA,peremabilitatea pentru Na+ scade, creste permeabilitatea pentru K+ si ciclul se reia.

automatismul cardiac este ritmic;

ntreg sistemul excito-conductor are aceasta proprietate;

Nodulul A-V:

- potentialul de repaus = -60 mV (potential maxim diastolic)

Potentialul de actiune:

intermediar:

o nodulul S-A;

o fibre Purkinje;

durata depolarizarii lente diastolice - prelungita frecventa de descarcare scazuta;

depolarizare lenta;


9/12

repolarizare rapida - asbenta;

faza terminala - poate fi hiperpolarizare;

durata 200-250 msec;

Ligaturile Stanius:

ggl. Renack - excito-motor;

ggl. Ludwick - inhibitor asupra unit. Subiacente;

ggl. Bidder - excito-motor;

De ce nodulul sino-atrial - pace-maker:

frecventa cea mai mare de auto-excitare nodul A-V reteaua Purkinje PA hiperpolarizare

nodulul sino-atrial - descarca cel mai repede;

!!! nodulul sino-atrial depolarizeaza celulele componente (ele se depolarizeaza datorita stimulilor de la el).

Pace-maker:

normal - nodul sino-atrial (Hieth-Flack)

ectopic (anormal):

o ritm nodal: superior, mijlociu, inferior;

o ritm idioventricular;

o focare extrasistolice: auriculare, ventriculare;= miocardul se comporta ca un sincitiu si oricare ar fi focarul de excitare n inima, excitatia se propaga n ntre

organul

Fibre Purkinje:

= potential de repaus = -90mV

= depolarizare lenta diastolica - foarte lenta - 0,02 mV/sec.

Potential de actiune:

depolarizare:o rapida;

o canale de Na+ rapide = prezente;

o valoare = 120 mV;

repolarizare - rapida:


10/12

o prezenta;

o datorta canalelor de Cl-;

platou:

o prezent;o dar la valori mai reduse ca intensitate;

durata cu 25% mai mare ca a miocardului ventricular;

Caracteristicile potentialului de actiune:

t. nodal:

o panta ascendenta - mai lenta;

o practic fara platou;

o durata scurta;

t. miocardic adult:

o str. Triunghiulara;

o ventricul-platou;

Ritmicitate (functia cronotropa):

def: instabilitatea potentialului membranar de repaus;

automatism ritmic al sistemului autoexcito-conductor;

ritm:

o sinusal: 70-80

o nodal: 40-60 viteza de depolarizare scade n aceasta ordine

o reteaua Purkinje: 15-40

fibrilatia atriala este compatibila cu viata;

fibrilatia ventriculara este incopatibila cu viata;

ritm normal = ritm sinusal;

Modificari de ritm:


11/12

ritm anormal al pace-makerului:

o tahicardie;

o bradicardie;

efectul t

o

(NSA):

o cald;

o rece;

echilibrul vago-simpatic:

o stimulare vagala (scade punctul de plecare, scade viteza cu care atinge pragul - hiperpolarizare nexcitabilitate):

efect cronotrop negativ;

creste conductanta;o stimulare simpatica:

NSA;

creste viteza de patrundere tahicardie:

Na+ - forta cardiaca;

Ca2+ - forta de contractie;

efect cronotrop pozitiv;

panta repolarizarii este mai redusa n timp;

creste viteza cu care se atinge pragul;

Pentru ritm nodal:

1. pentru potentialul superior a NAV - unda cuprinde mai nti atriile vom nregistra o rezultanta a actiunii atriilor =unda P;

prezenta undei P datorita vitezei de depolarizare aatriilor dect a restului NAV mai mare;

2. depolarizarea n regiunile mijlocii activarea atriilor si ventriculilor se face n acest timp unda P - mascata deQRS;

3. inferior initial ventriculilor, urmeaza actiunea atriilor;

= unda P este negativa si apare dupa QRS;

= extrasistolele depind de zone de excitare initiala


12/12

Fiziologia special1

Documents

Transcript of Fiziologia special1