Fizica_VI

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi socieţătii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Titlul proiectului: „Şcoala viitorului!” – Împreună pentru o societate bazată pe cunoaştere ” Cod Contract: POSDRU/17/1.1/G/20765

Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea

PROGRAMĂ FIZICĂ

Nivel mediu și avansat de performanță

Clasa a VI-a

Autori: Prof. Petcu Mariana, C.N.I. „Matei Basarab”, Rm. Vâlcea Prof. Barbu Liliana, Gr. Şc. „Ferdinand I”, Rm. Vâlcea

Perioada: septembrie 2010 – aprilie 2012




Obiectivul general al proiectului

Îmbunătăţirea nivelului de educaţie din judeţul Vâlcea, în perspectiva pregătirii elevilor pentru o societate şi o economie bazată pe cunoaştere, prin ameliorarea decalajului existent între elevii proveniţi din medii sociale diferite. Argumentare

Atragerea elevilor spre ştiinţă;

Familiarizarea elevilor cu noţiunile de bază în fizică;

Deschiderea către abordările interdisciplinare şi pluridisciplinare;

Dezvoltarea capacităţilor intelectuale (spirit de observaţie, gândire operaţională, imaginaţie

creativă).

Competenţe generale 1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice, a terminologiei, a conceptelor, a legilor şi a

metodelor specifice domeniului; explicarea funcţionării şi utilizării unor produse ale tehnicii întâlnite în viaţa de zi cu zi;

2. Investigarea ştiinţifică experimentală şi teoretică; 3. Rezolvarea de probleme practice şi teoretice prin metode specifice; 4. Comunicarea folosind limbajul ştiinţific; 5. Protecţia propriei persoane, a celorlalţi şi a mediului înconjurător.

Valori şi atitudini

Respect pentru adevăr şi rigurozitate; Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a limitelor acestora; Disponibilitatea de ameliorare a propriei performanţe; Interes şi curiozitate; Iniţiativă personală; Spirit critic şi autocritic; Disponibilitatea de a considera ipotezele ca idei ce trebuie testate; Disponibilitatea de a nu trage imediat concluzii; Disponibilitatea de a avea o viziune neinfluenţată de convingerile personale; Scepticism faţă de generalizări care nu sunt bazate pe observaţii verificabile/repetabile; Disponibilitatea de a-şi modifica punctele de vedere atunci când sunt prezentate fapte noi; Manifestare creativă; Deschidere şi dispoziţie de a asculta părerile celorlalţi; Disponibilitatea de a căuta informaţii noi şi de a le verifica; Disponibilitatea de a selecta sursele de informaţii credibile; Dorinţa de informare şi afirmare; Toleranţă faţă de opiniile celorlalţi; Acceptarea „jocului de rol”; Interes şi respect pentru ceilalţi; Respect faţă de argumentaţia ştiinţifică; Interes pentru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare; Aprecierea critică a raportului între beneficii şi efectele indezirabile ale aplicării tehnologiilor; Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu.




Competenţe specifice şi conţinuturi asociate

Competenţe specifice Conţinuturi asociate competenţelor specifice

1.1 identificarea fenomenelor fizice

observate în viaţa de zi cu zi;

1.1 definirea fenomenului fizic folosind termenii specifici; 1.2 diferenţierea fenomenelor fizice după caracteristicile lor; 1.3 asocierea proprităţilor fizice măsurabile cu mărimile fizice corespunzătoare, 2.1 utilizarea unor metode de lucru specifice şi a unor instrumente de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative (rigla, micrometru, şubler, cilindru gradat, cronometru, cilindru gradat) 2.2 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese; 2.3 identificarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor; 3.1 utilizarea multiplilor şi submultiplilor unităţilor de măsură din S.I. dar şi a celor empirice (cot, leghe, mila, pogon..); 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ; 4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate; 5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator

1. Mărimi fizice 1. Corpuri. Proprietăţi. Stare.

Fenomen. 2. Comparare. Măsurare. Ordonare. 3. Proprietăţi fizice măsurabile. Mărimi

fizice (Lungimea, aria, volumul, timpul)

4. Unităţi şi instrumente de măsură. 5. Calculul erorilor.

1.1 diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi, a instrumentelor şi mărimilor fizice din domeniul studiat; 1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din domeniul fenomene mecanice; 1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici; 1.4 reprezentarea grafică a variaţiei unor mărimi fizice date;

2. Fenomene mecanice

1. Mişcare. Repaus. 1.1 Corp. Mobil. Sistem de referinţă.

Mişcare şi repaus. Traiectorie. 1.2 Distanţa parcursă. Durata mişcării. Viteza medie. Unităţi de măsură. 1.3 Mişcarea rectilinie uniformă şi mişcarea rectilinie variată. 1.4 Legea de mişcare. Reprezentare grafică pentru mişcarea rectilinie

uniformă.




1.5 stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică; 2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la acestea; 2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării acestor; 2.3 utilizarea unor metode de lucru adecvate şi a instrumentelor de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative sau calitative; 2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese; 2.5 realizarea unor grafice pe baza măsurătorilor realizate şi interpretarea acestora; 2.6 precizarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor.; 3.1 utilizarea unităţilor de măsură din S.I., a multiplilor şi submultiplilor; 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ; 3.3 realizarea unor grafice pe hârtie milimetrică şi interpretarea acestora; 4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate utilizând limbajul specific; 4.3 utilizarea unor surse de informare recomandate de profesor (internet, biblioteca) pentru realizarea unor materiale despre Isaac Newton; 5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator.

1.4 Valori ale vitezei - exemple din natură şi din practică. Determinarea dependenţei vitezei la baza unui plan înclinat de unghiul planului înclinat.

1.5 Mişcări compuse. Compunerea vitezelor. 2. Inerţia.

2.1 Inerţia, proprietate generală a corpurilor. Masa, măsură a inerţiei. Unitate de măsură. Instrumente de masură. Determinarea masei corpurilor.

2.2 Densitatea. Unitate de măsură. Referire la practică: exemple valorice pentru densitate. Determinarea densităţii unui corp. Densitate relativă. 3. Interacţiunea

3 .1 Interacţiunea. Efectele interacţiunii. Forţa, măsură a interacţiunii. Unitate de măsură. Exemple de forţe. Măsurarea forţei.

3.2 Forţa – mărime vectorială. Reprezentarea grafică a forţelor. Compunerea forţelor.

1.1 diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi, a instrumentelor şi mărimilor fizice din domeniul studiat 1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din domeniul

3. Fenomene termice

1. Încălzire. Răcire 1.1 Stare de încălzire. Contact termic.

Echilibru termic. 1.2 Temperatura. Unitate de măsură.

Termometre.




fenomene termice; 1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici; 1.4 reprezentarea grafică a variaţiei unor mărimi fizice date; 1.5 stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică; 2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la acestea; 2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării acestora; 2.3 utilizarea unor metode de lucru adecvate şi a instrumentelor de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative sau calitative; 2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese; 2.5 realizarea unor grafice pe baza măsurătorilor realizate şi interpretarea acestora; 2.6 precizarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor; 3.1 utilizarea unităţilor de măsură din S.I., a multiplilor şi submultiplilor; scări de temperatură; 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ; 3.3 realizarea unor grafice pe hârtie milimetrică şi interpretarea acestora; 4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate utilizând limbajul specific; 4.3 utilizarea unor surse de informare recomandate de profesor (internet, biblioteca) pentru realizarea unor materiale despre scările de temperatură; 5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator; 5.2 argumentarea rolului unor tehnologii în

1.3 Transferul căldurii. Corpuri conductoare şi corpuri izolatoare termic. Conducţia şi convecţia. 2. Dilatarea.

2.1 Dilatarea solidelor. 2.2 Dilatarea lichidelor. 2.3 Dilatarea gazelor.

3. Consecinţe şi aplicaţii practice.




diferite ramuri de activitate şi utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru explicarea unor situaţii practice.

1.1 diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi, a instrumentelor şi mărimilor fizice din domeniul studiat; 1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din domeniul fenomene electrice şi magnetice; 1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici; 1.4 utilizarea simbolurilor grafice pentru reprezentarea unor circuite electrice simple; 1.5 stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică; 2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la acestea; 2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării acestora; 2.3 utilizarea unor metode de lucru adecvate şi a instrumentelor de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative sau calitative; 2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese; 2.5 precizarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor; 3.1 utilizarea unităţilor de măsură din S.I., a multiplilor şi submultiplilor; 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ; 3.3 realizarea de transferuri intradisciplinare şi aplicarea în studiul unor fenomene din domeniile: optică, mecanică, căldură, electricitate; 4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate utilizând limbajul specific;

4. Fenomene electrice şi magnetice 1. Magneţi. Interacţiuni magnetice.

1.1 Magneţi. Clasificarea magneţilor. 1.2 Interacţiuni magnetice. 1.3 Câmp magnetic.Cîmp magnetic

terestru. Busola. 2. Electrizarea corpurilor

2.1. Procedee de electrizare, interacţiunea electrostatică.

2.2. Sarcina electrică. Exemple de electrizare în natură. 3. Curentul electric. Circuitul electric.

3.1. Curentul electric. Bateria. 3.2. Circuit electric simplu. Elemente de circuit. Simboluri. 3.3. Conductori. Izolatori. 3.4. Efecte ale curentului electric.

Efectele asupra organismelor vii. 3.5. Gruparea becurilor în serie şi în paralel.

3.6. Instrumente de măsură. Utilizarea instrumentelor de măsură în circuite electrice.

3.7. Norme de protecţie la utilizarea curentului electric




4.3 utilizarea unor surse de informare recomandate de profesor (internet, biblioteca) pentru realizarea unor materiale; 5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator; 5.2 argumentarea rolului unor tehnologii în diferite ramuri de activitate şi utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru explicarea unor situaţii practice.

1.1 diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi, a instrumentelor şi mărimilor fizice din domeniul studiat; 1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din domeniul fenomene optice; 1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici; 1.4 utilzarea reprezentărilor grafice pentru mersul razelor de lumină ; 1.5 stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică; 2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la acestea; 2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării acestora; 2.3 utilizarea unor metode de lucru adecvate şi a instrumentelor de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative sau calitative; 2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese: 2.5 precizarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor; 3.1 utilizarea unităţilor de măsură din S.I., a multiplilor şi submultiplilor; 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ; 3.3 realizarea de transferuri intradisciplinare şi aplicarea în studiul unor fenomene din domeniile: optică, mecanică,

5. Fenomene optice

1. Surse de lumină. 2. Propagarea luminii.

2.1. Corpuri transparente, opace, translucide.

2.2. Propagarea rectilinie. Viteza luminii. Umbra. Eclipse.

3. Reflexia luminii. 3.1 Legile reflexiei. 3.2 Oglinda plană. 3.3 Oglinzi sferice.




căldură, electricitate; 4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate utilizând limbajul specific; 4.3 utilizarea unor surse de informare recomandate de profesor (internet, biblioteca) pentru realizarea unor materiale; 5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator; 5.2 argumentarea rolului unor tehnologii în diferite ramuri de activitate şi utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru explicarea unor situaţii practice;

Sugestii metodologice

Deoarece actul educaţional trebuie sa fie preponderent centrat pe elev, ne propunem respectarea următoarelor principii:

. Stabilirea unor sarcini de învăţare adaptate nivelului elevilor; Răspuns la nevoile individuale de învăţare ale elevilor.

Ca urmare, considerăm important modul în care elevul foloseşte ceea ce a învăţat, accentul punându-se atât pe aspectul formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive, cât şi pe dimensiunea afectiv-atitudinală a personalităţii. Elevii vor fi sprijiniţi să îşi construiască un sistem propriu de valori, care să le fie util în contextul cultural al unei societăţi bazate pe cunoaştere.

Activităţile de învăţare se vor centra în jurul investigaţiei ştiinţifice, elevii fiind angajaţi, treptat, în activităţi care imită, la scară redusă, modul de gândire al cercetătorilor şi procesul de luare a deciziilor.

Deoarece demersul educaţional este centrat pe competenţe, se va utiliza evaluarea continuă, formativă. Procesul de evaluare va fi axat pe metodele moderne de evaluare (proiectul, portofoliul, fişe de lucru, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului etc.), metode care nu pun presiune asupra elevului dar oferă tuturor celor implicaţi – elevi, părinţi, profesori – un produs final al munciilor.

Experimente propuse

1. Clasificarea corpurilor după formă şi după natura materialului. 2. Măsurarea lungimilor. 3. Determinarea ariei unei suprafeţe plane. 4. Determinarea volumului corpurilor solide. 5. Determinarea volumului ocupat de lichide. 6. Determinarea duratei. 7. Studiul mişcării mecanice a corpurilor.




8. Determinarea vitezei unui corp aflat în mişcare rectilinie uniformă. 9. Determinarea vitezei medii pe plan înclinat. 10. Măsurarea masei corpurilor. 11. Determinarea densităţii. 12. Observarea deformării corpurilor. 13. Determinarea greutăţii unui corp. 14. Determinarea stării de încălzire a unui corp. Termometrul. 15. Dilatarea gazelor şi a lichidelor. 16. Dilatarea corpurilor solide. 17. Termometru. Pirometru. 18. Conducţia termică. Convecţia termică. 19. Magneţi. Interacţiuni magnetice. 20. Electrizarea corpurilor prin frecare şi prin contact. 21. Electrizarea corpurilor prin influenţă. 22. Realizarea unei baterii. 23. Realizarea unui circuit electric 24. Gruparea becurilor în serie şi în paralel. 25. Efectul termic al curentului electric. Siguranţa fuzibilă. 26. Efectul magnetic al curentului electric. 27. Surse de lumină. 28. Evidenţierea propagării luminii. Corpuri transparente, corpuri opace. 29. Observarea umbrei şi penumbrei. 30. Simularea unei eclipse. 31. Oglinzi plane. Deviaţia razelor de lumină la 900 si 1800. 32. Oglinzi sferice. Tipuri de imagini. Exemple de activităţi de învăţare

1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice, a terminologiei, a conceptelor, a legilor şi a metodelor specifice domeniului; explicarea funcţionării şi utilizării unor produse ale tehnicii întâlnite în viaţa de zi cu zi

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1.1 diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi, a instrumentelor şi mărimilor fizice din domeniul studiat;

întrebări cu răspuns la alegere pentru a distinge între diferitele tipuri de fenomene fizice;

recunoaşterea instrumentelor de măsură utilizate pentru măsurarea diferitelor mărimi fizice;

precizarea mărimilor fizice care descriu un fenomen fizic;

observarea unor fenomene fizice precum cele legate de mişcare, curent electric, magneţi, dilatare, e.t.c., şi discutarea relaţiei dintre cauză şi efect;

identificarea cauzelor şi efectelor unor interacţiuni sau a comportamentului




1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din diferite domenii; 1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici; 1.4 utilizarea reprezentărilor grafice ; 1.5 stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii din tehnică.

unor sisteme fizice în diverse condiţii de exploatare;

identificarea în cadrul unor experimente pe grupe sau individuale a unor fenomene mecanice (mişcarea rectilinie şi uniformă, efectele statice şi dinamice ale unor forţe), electrice (efectele curentului electric), calorice (încălzirea şi dilatarea corpurilor) şi optice;

identificarea metodelor de măsurare a unor mărimi fizice;

exersarea metodelor de măsurare amărimilor fizice studiate;

utilizarea unor termeni ştiinţifici pentru a descrie fenomenele observate;

identificarea şi corectarea greşelilor privind utilizarea unor noţiuni, mărimi fizice, unităţi de măsură;

recunoaşterea simbolurilor folosite în fizică;

utilizarea simbolurilor pentru reprezentarea circuitelor electrice;

trasarea mersului razelor de lumină şi explicarea formării umbrei, penumbrei, a imaginilor, e.t.c.

realizarea unor grafice pe hârtie milimetrică utilizând datele obţinute în urma măsurătorilor;

interpretarea graficelor;

explicarea fenomenelor mecanice, electrice, optice, termice cu ajutorul cunoştinţelor dobândite în studiul altor capitole ale fizicii şi al altor discipline;




identificarea unor repere istorice în apariţia şi evoluţia unor termeni, explicaţii, teorii asupra unor fenomene fizice discutate;

identificarea unor aspecte comune fizicii şi altor ştiinţe;

recunoaşterea rolului ştiinţei în evoluţia societăţii umane;

identificarea unor aplicaţii ale fenomenelor studiate în realizarea şi funcţionarea unor maşini şi aparate.

2. Investigarea ştiinţifică experimentală şi teoretică

2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la acestea; 2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării acestora; 2.3 utilizarea unor metode de lucru adecvate şi a instrumentelor de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative sau calitative; 2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea

observarea unor fenomene mecanice, electrice, magnetice, optice;

observarea funcţionării unor instrumente simple de măsură şi a condiţiilor de realizare a unor experimente;

realizarea unor măsurători şi înregistrarea datelor în tabele;

utilizarea fişei de laborator pentru identificarea părţilor componente ale unui montaj experimental;

utilizarea unor dispozitive simple în realizarea unor experimente;

discutarea şi urmărirea etapelor efectuării unor aplicaţii experimentale;

dezvoltarea capacităţilor motorii (îndemânare) şi a celor de concentrare în efectuarea unor măsurători experimentale şi în obţinerea unor rezultate reproductibile;

discutarea metodelor de lucru adecvate pentru realizarea determinărilor propuse;

alegerea şi utilizarea corectă a instrumentelor de măsură în vederea realizării unor determinări calitative sau cantitative;

alegerea unor etaloane pentru mărimile fizice măsurate;




datelor experimentale culese. 2.5 precizarea surselor de erori şi a modului în care acestea afectează rezultatul măsurătorilor.

utilizarea fişelor de laborator;

înregistrarea corectă a datelor în tabele;

exerciţii de culegere şi ordonare a datelor, de calculare a valorilor medii şi a erorilor de determinare;

realizarea unor seturi de măsurători asupra unor mărimi fizice, arii, volume, temperaturi, etc.;

aprecierea condiţiilor de realizare a unui experiment şi a rezultatelor acestuia;

deprinderea unui mod sistematic şi riguros de urmărire a etapelor unui experiment fizic, de măsurare şi înregistrare a datelor;

verificarea unor principii şi legi;

identificarea surselor de erori;

discutarea modului în care diferitele surse de erori influenţeză rezultatele

3. Rezolvarea de probleme practice şi teoretice prin metode specifice

3.1 utilizarea unităţilor de măsură din S.I., a multiplilor şi submultiplilor; 3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ. 3.3 realizarea de transferuri

intradisciplinare şi aplicarea în studiul unor fenomene din domeniile: optică, mecanică, căldură, electricitate

recunoaştere unităţilor de măsură din S.I. şi a celor empirice şi utilizarea lor în funcţie de situaţie;

stabilirea unor relaţii de transformare între unităţile de măsură;

aplicarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea de probleme referitoare la: deplasarea corpurilor, calculul timpilor dedesfăşurare a unor procese, calculul unor arii, volume etc.;

utilizarea şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la matematică pentru rezolvarea problemelor teoretice sau practice;

explicarea fenomenelor mecanice, electrice, optice, termice cu ajutorul




cunoştinţelor dobândite în studiul altor capitole ale fizicii şi al altor discipline;

transferul cunoştinţelor „de la teorie la practică”.

4. Comunicarea folosind limbajul ştiinţific

4.1 utilizarea unor metode elementare de înregistrare a datelor experimentale; 4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate utilizând limbajul specific; 4.3 utilizarea unor surse de informare recomandate de profesor (internet, biblioteca) pentru realizarea unor materiale.

urmărirea utilizării unor mijloace auxiliare în realizarea referatelor de laborator (hârtie milimetrică, calculatorul etc.);

utilizarea corectă a termenilor în descrierea fenomenelor studiate;

utilizarea unor grafice, tabele, scheme pentru expunerea şi prezentarea datelor;

relatarea verbală şi/sau în scris a propriilor păreri şi atitudini asupra unor teme discutate;

consultarea unor surse de informare (cărţi, dicţionare, enciclopedii, reviste, filme etc.).

5. Protecţia propriei persoane, a celorlalţi şi a mediului înconjurător

5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării aparaturii şi dispozitivelor de laborator; 5.2 argumentarea rolului unor tehnologii în diferite ramuri de activitate şi utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru explicarea unor situaţii practice.

realizarea unor anchete şi acţiuni de documentare privind regulile de protecţie în utilizarea curentului electric etc.;

dezbaterea normelor privind protecţia muncii în laboratorul de fizică;

dezbaterea impactului anumitor tehnologii asupra mediului, pe baza fenomenelor fizice;

discuţii asupra evoluţiei tehnicii din diferite domenii: transporturi, comunicaţii, medicină etc.




Bibliografie

Corega C., Haralamb D.,Talpalaru S., Manual de fizică clasa a VI-a, Ed.Teora, 1998; M.Sandu, Probleme de fizică pentru gimnaziu, Ed. All Educaţional, 1996; Zamfir Gh. , Băncila G. , Stoica V., Zamfir M., Probleme de fizică pentru gimnaziu,

Ed.Polirom, 1999; Spoială R., Ne place fizica? Experimente, întrebări, probleme, teste pentru gimnaziu , Ed.

All; Muscan C., Evrika! , Ed Albatros, 1989 Codaus D, Electro ABC, Ed. Ion Creangă, 1993 Luca R., Probleme de fizică pentru gimnaziu, Ed. Ştiinţifică, 1994 Frunzescu D., Cetăţeanu A., Culegere de probleme de fizică, Ed. Sibila, Craiova , 1993 Măceşanu F., Fizica - probleme şi teste pentru gimnaziu, , Ed. Corint, 2006; Turcitu D., Panaghianu M., Pop V., Fizica – culegere de probleme, clasa a VI-a, Ed.Radical,

2007; Epstein L. C., Gândiţi Fizica!, Ed. All, 2005; Bell D., Hughes E. R., Rogers J., Arie, masă, volum, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981; Tutovan V., Scutaru V., Electricitatea la îndemâna experimentatorului, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1989, Sfichi R., Caleidoscop de fizică, Ed. Albatros, 1988, Corega C., Marinciuc M., Andreica D., Kevorkian B., Probleme şi lucrări practice de fizică,

Ed. Studium, 1995; Panaiotu L., Chelu I., Petrecu – Prahova M., Teodoru E. A., Lucrări experimentale de fizică

pentru liceu, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1972; Ailincăi M., Rădulescu L., Probleme – întrebări de fizică, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1972; Mari invenţii, Ed. Litera internaţional, 2008; Secretele tehnicii, Ed. Litera internaţional, 2008;

Fizica_VI

Documents

Transcript of Fizica_VI