fiu scos `n lumeDe veghe `n lanul de cultur\ SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA...

$: fiu scos `n lumeDe veghe `n lanul de cultur\ SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA PUBLIC Autor, caut s\ fiu scos `n lume Despre feminism, la genul simpatic M\d\lina$
ANUL XII » NR. 507 » 19 – 25 decembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Interviu cuscriitorul MarinM\laicu-Hondrari

Fumatul, mai degrab\dependen]\decât obsesie

Eli B\dic\

Marin M\laicu-Hondrari a pu -blicat recent, la Editura Poli rom,`n colec]ia „Ego. Proz\“, un nouroman: R\zboiul Mondial al Fu -m\torilor. La sfâr[itul turneuluide promovare a c\r ]ii (25 noiem-brie-15 decembrie, Bra[ov, Sibiu,Cluj, Bucure[ti, Ia[i [i Gala]i),scriitorul ne-a r\spuns la câteva`ntreb\ri despre roman, interviudin care ve]i afla, cu si guran]\,mai multe detalii despre volum,dar [i despre auto rul acestuia.

» pag. 2-3

Citi]i dosarul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 8-13

De veghe `n lanul de cultur\

SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA PUBLIC

Autor, caut s\ fiuscos `n lume

Desprefeminism, lagenul simpatic

M\d\lina Cocea

Eu sunt una dintre acele feministeantipatice. Nu ies chiar `n strad\cu pancarta ridicat\ [i cu p\rul lasubsuori crescut, dar uneori trân-tesc `n conversa]ii de altfel pa[ -nice faptul c\ nu sunt suficientefemei leader, apoi m\ enervezcând mi se spune s\ m\ calmez,apoi `mi `ncruci[ez bra]ele [i de-clar c\ nu mai am ce discuta cumisoginii de lâng\ mine.

» pag. 14

„Suplimentul de cultur\“ a provocat nou\sprezece actori ai pie]ei editoriale – scriitori români, dar [istr\ini (din Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, Bosnia [i Her]ego vina, autori care au fost de curând `nRomânia), critici literari, agen]i literari, jurnali[ti, PR-i[ti etc. – s\ se gândeasc\ la câteva solu]ii prin careun autor poate fi promovat eficient [i, astfel, ajunge mai u[or la public. ~i ve]i citi pe Simona Antonescu,Petre Barbu, Marius Constantinescu, Lumini]a Corneanu, Adisa Bašić, Liliana Co rob ca, GyörgyDragomán, Simona Kessler, Claudia Fitcoschi, Michael Haulic\, Elena Marcu, Małgorzata Rejmer, FlorinaP`rjol, Iván Repila, Andreea R\suceanu, Matei Sâmih\ian, Burhan Sönmez, Daniel Vighi [i Andra Rotaru.

S\rb\tori fericite [i La mul]i ani!Urm\toarea apari]ie a revistei: 9 ianuarie 2016

Interviu realizat de Eli B\dic\

Romanul acesta nou-nou],R\zboiul Mondial al Fum\to-rilor, pare scris dintr-o sufla -re [i cu mult\ pl\cere. S\ fiea[a? (Cel pu]in a[a se ci te[ te.)

Sper s\ fie exact a[a cum tragi unfum [i `l dai afar\ din pl\mâni.Uneori l expiri cu vitez\, alteori lla[i s\ ias\ ncet, ca o cea]\ peste ovale.

Mi s-a p\rut „Arhiva de fum“din cartea aceasta o g\selni]\cel pu]in la fel de fain\ pre-cum cea a albumului de fo-tografii mentale din Lunetis-tul. Cum ]i-a venit ideea s\fragmentezi romanul printr-oasemenea arhiv\?

Cred c\ vine din interesul meupentru cum e structurat\ o carte.Arhiva de fum consolideaz\ sche -l\ria romanului. Cel pu]in asta a[fi vrut s\ fac\.

~n multe dialoguri men]io nezic\ scrii pentru a sc\pa de câ -teva obsesii. ~n logica aceas-ta, am putea reduce fumatulla o obsesie (de[i e mult maimult sau mult mai pu]in, `nfunc]ie de cititor). Ai sc\ patde ea? Vrei s\ scapi de ea?

Fumatul e mai degrab\ o depen-den]\ decât o obsesie. O singur\dat\ am `ncercat s\ scap de ea,adic\ a fost o zi `n care am vrut s\m\ las de fumat [i mi-am aruncat]ig\rile la co[ul de gunoi. A douazi am revenit s\ le iau, dar altcine-va mi-o luase deja `nainte [i nu le-am mai g\sit. A[a c\ gestul meueroic de atunci nu a f\cut altcevadecât s\ m\ priveze de nicotin\pentru câteva ore [i de ni[te banicare au fost efectiv arunca]i laco[ul de gunoi.

Care parte din R\zboi... ]i-apl\ cut cel mai mult s\ oscrii? {i care te-a distrat celmai tare?

Cel mai mult [i mai mult mi-apl\cut s\ lucrez la capitolul „LadyChester“ [i la cele dou\ p\r]i din„Camarile“. De distrat, m-am dis-trat la fragmente scurte, la anumi-te idei care m-au amuzat. Unele aur\mas `n roman, altele nu.

Ce nu a r\mas `n carte, dar aiscris ini]ial?

~n manuscris sunt mult mai multescene cu Accidentu, cu p\rin]ii luiConstantin, mai multe date de -spre pre[edintele Ricardo RivasPonti. Iar `ntrunirea Lojii Mon-diale a Fum\torilor era `n manus-cris un capitol distinct, nu integrat

altui capitol, ca `n carte. Dar de-ocamdat\ cred c\ am scos ce tre-buia scos.

Spui `ntr-un dialog recent cuEugen Istodor, `n „Ca]aven -cii“, c\ fumezi de pe la 13 ani.Cum ]i-ai `mp\r]i via]a `nfunc]ie de tutunul pe care l-aifumat? Care sunt perioadelede care ]i-e dor?

Oho, aici ar fi multe de spus. Mi-etare dor de perioada din adoles-cen]\, când eram un s\lbatic care-[ipetrecea serile [i de multe ori [inop]ile prin p\durile din S`nge-orz-B\i. St\team printre copaci [iciteam. Era extraordinar. P\du-rea m\ fascina, c\r]ile m\ fasci-nau [i fumam Carpa]i f\r\ filtru,fabricate la Sfântu-Gheorghe. P\ -durea vuia, personajele c\r]ilor

erau vii, ]igara ardea (mai greu,dar ardea). De perioada aceea mi-ecel mai dor. Apoi, m\ gândesc demulte ori la o vreme `n care adu-ceam ]ig\ri din Spania prietenilormei din România: Ducados pentruDan Coman [i Florin Partene,Wings (astea erau ]ig\ri de foi,mici, sub]iri, ambalate `n cutie demetal) pentru Constantin Acos-mei. {i `mi amintesc tot cu maredrag de o duminic\ `n care eram`n Córdoba [i r\m\sesem f\r\]ig\ri [i nu aveam nici un cent,efectiv nu aveam nici m\car treieuro pentru un pachet de ]ig\ri, [iatunci l-am sunat pe [eful meu, peRafael Ayuso Escobar, care se aflaundeva pe lâng\ Malaga [i i-amzis c\ nu am ]ig\ri, c\ e duminic\[i nu am de la cine s\ cer nici bani[i nici tutun. {i el a f\cut 150 de ki-lometri ca s\-mi aduc\ ]ig\ri. A

venit, a `ntors [i mi-a aruncat pegeamul ma[inii dou\ pachete deDucados [i s-a dus din nou la Ma-laga. Gestul lui mi se pare fabulos.Un om care [tie ce nseamn\ s\ fu-mezi, care apreciaz\ fumatul lajusta lui valoare.

Oamenii vor `ntotdeauna s\[tie cât dintr-o carte e reali-tate – un fel de cancan literar.~n R\zboiul Mondial al Fu -m\ torilor, câteva capitole suntingenios denumite dup\ m\r -cile de ]ig\ri pe care le fumauiubitele lui Constantin: Vogue,Lady Chester, Virginia Slim.~n loc s\ te `ntreb cât e reali-tate [i cât e fic]iune `n roman –pentru c\ nu mi se pare c\ ar conta vreo clip\ –, a[ vreas\ ne spui dac\ ai poreclit

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 507 » 19 – 25 decembrie 2015

2 » interviu

INTERVIU CU SCRIITORUL MARIN M|LAICU-HONDRARI

„Cea mai bun\promovare o fac cititorii“Marin M\laicu-Hondrari a publicat recent, laEditura Polirom, `n colec]ia „Ego. Proz\“, unnou roman: R\zboiul Mondial al Fum\torilor. Ocarte foarte bun\, cu fum\tori [i fumuri,dragoste, erotism, tutun, prietenie, dezilu zii,c\r]i, familie, micile [i marile bucurii ale vie]ii

[i multe altele, care nu pot fi cuprinse `n câte-va rânduri, o distopie cu totul [i cu totul altfel,care traseaz\ o linie imaginar\ `ntre România,Spania [i Camarile, un roman care se cite[te bacu zâmbetul pe buze, ba cu melancolia-n bra]e.La sfâr[itul turneului de promovare a c\r]ii

(25 noiembrie-15 decembrie, Bra[ov, Sibiu, Cluj,Bucure[ti, Ia[i [i Gala]i), Marin M\laicu-Hon-drari ne-a r\spuns la câteva `ntreb\ri despreR\zboiul Mondial al Fum\torilor, interviu dincare ve]i afla, cu siguran]\, mai multe detaliidespre volum, dar [i despre autorul acestuia.


interviu « 3

vreodat\ pe cineva dup\marca de ]ig\ri pe care o fu-ma sau dac\, dup\ R\zboi...,ai face-o.

Sper s\ o fac\ cititorii. Ar fi ceamai mare realizare a acestei c\r]i.

Te-ai gândit vreo clip\ c\-]ivor s\ri `n cap nefum\torii,chiar dac\ nu-i o carte (nu-mai) despre fum\tori [i de-penden]a de tutun? {i, dac\da, care ar fi scenariul celmai nedorit?

Sigur c\ m-am gândit, dar `miasum tot ce am scris, bine`n]eles.Chiar scenarii n-am f\cut, pentruc\ nu-i o carte tezist\, totu[i. Spers\ nu ajung ca Thomas Bernhardcare era agresat constant de con-cet\]enii lui austrieci pentru c\ lezicea `n fa]\ cât de tâmpi]i sunt.

Constantin din Lunetistuleste cât se poate de diferit deConstantin din R\zboiulMondial al Fum\torilor. Cutoate acestea, am avut o mic\tres\rire când i-am citit nu-mele (din nou, c\ci la fel a fost[i la Lunetistul, mi-aminteamde un Constantin din Apro -pierea), am `ncercat s\ fac orecapitulare, s\ v\d dac\ ampicat `ntr-o capcan\ [i nucumva am ratat c\ e unul [iacela[i personaj. Sau Cris ti -nele, mari iubiri pentru am-bii Constantini. Pe Ponti ìexcludem. Ce-i cu atâ]ia Con-stantini? Dar Cristine? Fe]ediferite ale aceleia[i mone -de? Capcane pentru cititori,obi[nuin]\ sau altceva?

Capcane n nici un caz, nu obi[nu-iesc s\ `ntind capcane cititorilor.Oricum, mi-ar fi imposibil, pe citi-torii mei ì consider la fel de iste]ica lupoaica lui Cormac McCarthydin Marea trecere. Cred c\ proble-ma e mult mai simpl\: dac\ am`nceput s\ folosesc ni[te nume, dece s\ le schimb cu altele? De ce s\-mi tot bat capul s\ g\sesc alte [ialte nume? Pân\ la urm\, literatu-ra nu e un dic]ionar onomastic.

Pe coperta a patra avem ur -m\toarea descriere: „Nu e unroman de dragoste. Nu e de-spre «orfanii cu p\rin]i». Nue istoria unei prietenii. Nu edespre Loja Mondial\ a Fu -m\torilor. Nu e o distopie po -litic\. Nu e despre escapadetabagice. Este toate acesteala un loc. O poveste pentrufiecare dintre noi: YOU’LLNEVER SMOKE ALONE“.Câteva propozi]ii succinte [ide efect despre carte. Dac\

le-am reduce la trei cuvintedescriptive, care ar fi acestea?

Nostalgie, nostalgie, nostalgie.

Chiar, dup\ ce am citit ro-manul, mi s-ar fi p\rut multmai potrivit\ ca ultim\ fraz\`n descrierea de mai sus ceadin Sólo para fumadores,povestirea pe care o traduceConstantin: „Sin haber sidoun fumador precoz, a partirde cierto momento mi histo-ria se confunde con la histo-ria de mis cigarillos“. De ceai ales, totu[i, s\ `nchei cu opropozi]ie `n englez\?

Fraza din Sólo para fumadores eextraordinar\, `ntr-adev\r, dar arfi fost prea lung\ pentru cum amgândit, `mpreun\ cu redactorulAdrian Botez, coperta a patra. Amales s\ `nchei prezentarea cu opropozi]ie care parafrazeaz\, credeu, o propozi]ie universal\: imnulechipei FC Liverpool. Pentru c\fumatul – gest esen]ial al omeniriitimp de sute de ani – merit\aceea[i pasiune de care dau do-vad\ suporterii clubului englez.

Sólo para fumadores este oproz\ scurt\ care d\ titlulunui volum semnat de scrii -torul peruan Julio RamónRibeyro [i joac\ un rol im-portant `n via]a [i viciul luiConstantin. Autorul chiar nua fost tradus la noi, dac\ num\ `n[el. A fost scrierea luiRibeyro un declan[ator?

Nu, nu a fost. Rolul de declan[ator

l-a jucat mai degrab\ o postare alui Enrique Vila-Matas `n care seplângea c\ fumatul nu e reprezen-tat n literatur\ a[a cum ar meritas\ fie. {i am `nceput s\ m\ gân-desc: ce-ar fi dac\...

Te-ai gândit s\-l traduci peRibeyro `n limba român\?

Da, bine`n]eles. E un prozator ex-celent.

Scrierile tale sunt conside -rate livre[ti, cel mai adeseacu un sens peiorativ. ~n afaraunor referin]e livre[ti (pre-cum proza lui Ribeyro) [i aunei pasiuni evidente pentrulectur\, literatur\, autori,cred c\ R\zboiul Mondial alFum\torilor se `ndep\rteaz\cel mai mult de aceast\„etichet\“. Dac\ i-ai pune al-ta `n loc, care ar fi aceea?

Pe mine nu m\ deranjeaz\ cuadev\rat eticheta de livresc. Poate[i pentru c\ to]i autorii mei prefe-ra]i sunt livre[ti: de la MirceaC\rt\rescu la Sebald, de la SaulBellow la Livius Ciocârlie.

Recunosc c\ n-am mai citit,pân\ acum, o carte dedicat\acestui viciu. Tu ce c\r]i cu[i despre tutun ai citit [i cene-ai recomanda?

P\i nu prea exist\, `n afar\ de nu-vela lui Ribeyro. Pagini dedicatefumatului se mai g\sesc la Tho-mas Mann [i la Italo Svevo. {i maiexist\ un text foarte bine scris [ipublicat de Barbu Cioculescu ntr-unnum\r din „România Literar\“.

~ntr-un interviu realizat deMatei Martin pentru RadioRomânia Cultural spui: „Chiarcred c\ fumatul din romanpoate fi `nlocuit cu altceva –cu alcoolul, dar nu neap\ratcu un viciu“. {i Ana Dragu aafirmat ceva asem\n\tor lalansarea c\r ]ii de la Gaudea-mus, `ndemnându-ne s\ `n -locuim tutu nul cu orice altcuvânt. Dac\ am pune `n locde „tu tun/]igar\“ „carte“,cum s-ar schim ba numelestatului inventat, Camarile,cu ce slogan ar fi câ[tigat Ri-cardo Rivas Ponti alegerile(sloganul din carte este „L\ -sa]i-ne s\ ne fum\m pe -trolul“, iar `n Constitu]ie,Ca marile „este stat laic [ifum\tor“), cum ar fi ar\tat]ara aceasta [i cu ce ai `n -locui „Arhiva de fum“ mi nu -nat\?

Asta cred c\ e treaba cititorilor.Jocul acesta trebuie s\-l duc\ eimai departe, s\-[i contabilizeze [is\-[i exprime obsesiile [i depen-den]ele. Consider c\ eu mi-amf\cut treaba.

Ada Rivas Ponti, Nicotine,cea mai mare fum\toare dinlume [i iubita prezent\ [idorit\ a lui Constantin, ìpropune acestuia, la un mo-ment dat, s\ joace Fazan cum\rci de ]ig\ri, moment `ncare se dezl\n]uie un ade -v\rat pomelnic de tutun. N-am auzit de mai bine de70% din m\rcile de ]ig\ri pecare le enumer\ Ada. A[a c\trebuie s\ te `ntreb: cum te-aidocumentat pentru secven]e -le din acest roman?

Am fumat multe dintre m\rci (nusunt genul care s\ fumeze aceea[imarc\ de ]ig\ri toat\ via]a), iar al-tele le-am g\sit pe internet, `n ex-tinsa baz\ de date despre ]ig\ri.

Dac\ ar fi jucat Spânzu r\toa -rea, ce marc\ de ]ig\ri crezic\ ar fi ales Ada?

K _ _ _ _n _ _ _ _ _ _g.

Apropierea este `n curs deecranizare – ai scris, `mpre-un\ cu Tudor Giurgiu, sce-nariul filmului. Iar Lunetis-tul a avut parte de un trailer,realizat tot de Tudor Giur -giu. De ce nu s-a preg\tit ce-va vizual [i pentru promo -varea R\zboiului Mondial alFum\torilor? Mai ales c\, dedata aceasta, Constantin lu-creaz\ `n publicitate [i in-ten]ioneaz\ s\ realizeze, al\ -turi de Cu]ita[, un spot pen-tru povestirea lui Ribeyro.

Eu nu m\ dau `n vânt dup\ traile-re la c\r]i. {i cred c\ R\zboiulMondial al Fum\torilor are partede promovarea pe care o merit\.Pân\ la urm\, cea mai bun\ pro-movare o fac cititorii, cei care zicmi-a pl\cut sau nu cartea asta.

S\ zicem c\ ai scrie scenariul[i dup\ acest roman – la felde cinematografic precumcelelalte – [i ai avea liber-tatea s\ alegi actorul care `lva interpreta pe Constantin.Cine ar fi acesta?

Kate Blanchett!

R\zboiul... are un soi de finalfericit, m\car pentru faptulc\ Ada [i Constantin sereg\sesc [i se `ndreapt\,`mpreun\, spre Marile De-pozite de Tutun, având `nfa]\ un „viitor superlung,cartonat“. Ce ar `nsemna as-ta pentru tine? Cum arat\vii torul t\u superlung [i car-tonat?

Nu vreau altceva decât s\ tr\iesccât mai mult `mpreun\ cu oame-nii care-mi sunt foarte dragi. {i s\fumez atâta timp cât destinul mi-ova permite, cum zice Pessoa `npoemul Tutungeria.

Nu eram familiarizat cu operaprozatorului american, publicat\de Polirom cu aproape un deceniu`n urm\, habar n-aveam cine este[i ce `nseamn\ `n imperiul vonne-gutian domnul Kilgore Trout. {ia[a mai departe. Ca s\ fim sinceri,nici nu trebuie, de fapt, s\ [tii toa-te astea. C\ci acest rendes-vous cuKurt Vonnegut este o nebunie ca-re nu are nevoie de prolog.

~mi dau seama cu ne]\rmurit\triste]e c\ mai exist\ `nc\ pe lumeoameni care nu au citit nici un

rând din Vonnegut. ~i comp\timesc.Cum a[ putea s\ i conving de teri-bila gre[eal\ `n care persist\? A[putea?

~n chestiunea c\r]ii Micul de-jun al campionilor a[ men]ionaacest fragment din „New YorkTimes“: „Micul dejun al campio -nilor (…) scoate la iveal\ ca peband\ toate nemul]umirile legatede America [i le face s\ par\proas pete, amuzante, [ocante, pli-ne de ur\ sau adorabile“. Sauacest fragment din „Time“: „Von-negut este George Orwell, doc-torul Cagliari [i Flash Gordon,amesteca]i laolalt\ `ntr-un singurscriitor – un savant dement, cara-ghios, dar de o nalt\ ]inut\ etic\“.Sau – mai degrab\ – mi-a[ lua li-bertatea s\ nu recurg la nici unuldintre aceste citate l\muritoare,c\ci care ar mai fi contribu]ia mea?

Ar trebui s\ v\ spun c\ Miculdejun al campionilor se mai nu -me[te [i La revedere, trist\ zi de

luni. ~mi place mai mult aceast\variant\ de titlu, a[a c\ am ales s\o folosesc [i `n susul acestui text,dup\ cum a]i putut deja constata.

Exist\ scriitori care nu au ceface cu realitatea – nu le ajunge.Realitatea e o glum\, e un moft, eo baz\ oarecare pe care ei `[i pot`n\l]a turnurile unei imagina]iif\r\ limite. Un astfel de scriitor este[i Kurt Vonnegut.

~n Micul dejun, scriitorul de ro-mane [i povestiri SF KilgoreTrout d\ de Dwayne Hoover, dea -ler de ma[ini Pontiac, care n cli n\s\-[i reprezinte „fiin]ele omene[tica pe ni[te eprubete imense, decauciuc, `n care bolborosesc ni[tereac]ii chimice“. Dwayne Hooveria drept realitate fic]iunile lui Kil-gore Trout [i ajunge s\ cread\ c\to]i oamenii sunt robo]i care au outilitate doar `n raport cu el. Toto-dat\, el, Hoover, este singurul dinunivers care are liber-arbitru. E,deci, dement.

Pe finalul acestui volum careabund\ `n ironie, autoironie [i developeaz\ credin]e puternicedespre r\zboi, sex, rasism, iubire,politic\, ecologie, deci despre tot ceconteaz\ la specia om, lui KilgoreTrout i se ofer\ nesperata [ans\ dea-l ntâlni pe Kurt Vonnegut nsu[i.

Poftim, dezv\luire: `ntr-un ac-ces de generozitate, Kurt Vonne-gut `l elibereaz\ pe acest credin-cios personaj al c\r]ilor sale.

Ce este fascinant la Vonneguteste aceast\ inepuizabil\ puterede a inventa pove[ti pe care s\ lepun\ `n contul lui Trout. Prefera-ta mea r\mâne una care se nu-me[te „Tâmpitul care danseaz\“.{i aceasta este – ne avertizeaz\Vonnegut – despre imposibilitatea

tragic\ de a comunica. Ce se`ntâmpl\? O creatur\ de pe o far-furie zbur\toare ajunge pe P\ -mânt, unde urmeaz\ s\ le dezv\ -luie oamenilor care e treaba cuvindecarea cancerului [i eradica -rea r\zboaielor. Pe planeta de pecare descindea dumnealui, local-nicii comunicau dansând step [itr\gând pâr]uri. ~ncearc\ s\ tran -smit\ pre]ioasele informa]ii decare dispune [i p\mântenilor, uti-lizând cele mai grozave pâr ]uri,dansând cel mai `ndr\cit step.Zadarnic. Este ucis prin lovituri`n cap cu o cros\ de golf. Cam astae situa]ia cu scriitorul Trout, in-ventat de scriitorul Vonnegut.Fan tastic, fantastic, fantastic, ade -v\r v\ spun vou\.

4 » opinii


~ntr-o bun\ sear\, s\tul de via]aplicticoas\ pe care o avusese de-alungul anului, po[ta[ul s-a gândits\ `ncerce ceva nou `nainte deS\rb\tori: s\ distribuie ce-avea dedistribuit costumat `n Renul luiMo[ Cr\ciun. Ideea i-a venit de lao pereche de coarne de cerb(mo[tenire de la taic\-su) carez\ceau nefolosite dintotdeauna,pe un dulap din dormitor.

A doua zi diminea]\, salut\gr\bit secretara de la po[t\ (cu-fundat\ `ntr-o revist\ cu pro-grame TV, unde bifa emisiunilecare nu trebuie ratate de Cr\ -ciun), o roag\ s\-l ajute repede s\umple geanta cu scrisori [i ziare[i o tule[te direct acas\. Se dez -brac\ la fel de gr\bit [i se `mbrac\

`n costumul pe care [i-l confec -]ionase cu o sear\ `nainte: coar-nele de cerb cusute pe o c\ciul\ tipcagul\, o hain\ ro[ie tip Mo[ Cr\ -ciun [i ni[te pantaloni verzi vân\ -tore[ti.

Privindu-se n oglinda de la lift,`[i mai pierde din entuziasm, darfie ce-o fi, `[i zice el, dac\ n-ai tu-peu `n ziua de azi, nu ie[i `n evi-den]\!

Dup\ primii pa[i f\cu]i pestrad\, cu ochii `n p\mânt, audehohote de râs de la chio[curile depeste strad\. Apoi, se dezl\n]uie oadev\rat\ huiduial\:— Huoooo! Huooooooooo! Dracu’,b\\\\\\! Dracu’, b\\\\\\\\!

Po[ta[ul `ntinde pasul [i mor -m\ie pentru sine:

— Nu sunt drac! Sunt ren!~n prima cas\ a sc\rii `n care

intr\, `l `ntâmpin\ Gu]\, câineleboschetar pe care `l oplo[iser\acolo locatarii. Noua `nf\]i[are apo[ta[ului `l transform\ pe Gu]\ –altfel, un câine jig\rit care aveamari probleme de autoritate chiar[i cu pisica doamnei Cati de laparter – `ntr-o fiar\. Se arunc\ s\ -geat\ la picioarele po[ta[ului, cuun urlet disperat, care pare s\-lsur prind\ chiar [i pe el. Nu-[i poa -te aminti s\ fi l\trat vreodat\ pecineva.

Po[ta[ul ì izbe[te scurt dou\[uturi `n cap, apoi ì strig\ prie -tenos:— Gu]\, Gu]ulic\! Sunt eu! Ce nai-ba, nu m\ mai cuno[ti?!

Javra se dumire[te brusc cine epersonajul din spatele c\ciulii tipcagul\, de care era cusut\ o pere -che de coarne, [i se repede c\tre elfericit, ca un om care-[i ntâlne[te,la Surprize! Surprize!, o rud\adus\ din str\in\tate.

Po[ta[ul `l mângâie pe cre[tet[i sun\ la doamna Cati. Se audeun zgomot de lan]uri [i z\voare cucare doamna Cati (martor\ invo -luntar\ a urletelor câinelui) se

asigur\ c\ individul nu va n\v\lipeste ea, `n cas\.— Cine-i?, ntreab\ ea cu vocea gâ-tuit\. Pleac\ de-aici, am chematPoli]ia. Vecinul meu e poli]ai!— Ce Poli]ie, doamn\ Cati?! Sunteu, po[ta[ul. Hai, c\ v-am adus oscrisoare din Australia.— E de la Mircea?, `ntreab\ ea bu-curoas\.

Apoi, o `nvinge din nou `ndo -iala:— Dac\ tu e[ti po[ta[ul, de ce latr\Gu]\?— M\ latr\, c\-i bou! Deschide]i s\v\ dau scrisoarea!

Doamna Cati trage z\voarele,deschide, `l vede [i cade le[inat\.El se apleac\, o ia `n bra]e, o ducepân\ pe fotoliul din dormitor [i`ncepe s\-i trag\ palme. Nu apuc\s\ o readuc\ la via]\, deoarece bruscì sare `n cârc\ un haidamac,`ncercând s\-l gâtuie. Se declan -[eaz\ o `nc\ierare c\reia ì cadvictime câteva bibelouri [i vazade por]elan primit\ de la Mircea.Doamna Cati tresare din cauzah\r m\laiei, se ridic\ [i url\:— Dra-cu’! Dra-cu’!

Po[ta[ul ajunge cu pieptul subgenunchii haidamacului [i ]ip\,cu respira]ia `ntret\iat\:

— Hânt heu, hnea Va-shile! Pho-pho[ta[ul!

Nea Vasile, poli]aiul, `[i opre[ -te pumnul `n aer, recunoscându-ivocea:— B\, tu e[ti?!— Heu.— {i ce pizda m\-tii te-ai `mbr\cat`n drac?!— Sunt ren, nea Vasile! Suntrenul lui Mo[ Cr\ciun!, izbuc -ne[te el, eliberat de sub genunchiipoli]aiului.

~ntre timp, prin u[a r\mas\larg deschis\ n\v\lesc `n aparta-ment, alarma]i, to]i vecinii de laparter. Doamna Cati e ghemuit\pe fotoliu, cu o icoan\ `n bra]e,Nea Vasile `[i face cruce, iar po[ -ta[ul `ncearc\ s\-[i a[eze cagulacu coarnele de cerb c\zute `ntr-oparte. Apare gr\bit\ [i doamnaLu cre]ia de la unu, `[i strecoar\capul printre curio[i [i o rupe lafug\, `napoi pe sc\ri.— Scoate-]i, b\, rahatul \la de pecap c\ sperii lumea!, deten-sioneaz\ poli]aiul atmosfera. {ivoi ce-a]i venit ca la circ?! Dac\era vreun golan, murea doamnaCati pân\ s-o salva]i voi! Hai,acas\!

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Po[ta[ul ren

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

M-am `ntâlnit cu KurtVonnegut foarte târziu,dup\ ce parcursesemprimii treizeci [i doi deani din maratonul vie]iipersonale. Am cititaceast\ carte: Miculdejun al campionilor(cu desenele autorului).

La revedere, trist\ zi de luni!

{i mai interesant este faptul c\ `n treseptembrie [i decembrie s-au petrecutdou\ momente importante: tragediade la Colectiv [i demisia lui VictorPonta, soldat\ cu pleca rea `ntreguluiguvern.

Logic ar fi fost ca PNL, forma ]iuneaflat\ `n opozi]ie, s\ fi profitat de celedou\ evenimente, cât\ vreme social-democra]ii au fost cei afecta]i, maiales de pierderea guvern\rii. Când ai`n strad\ zeci de mii de oameni, iar lascurt timp, guvernul PSD pleac\ de laPalatul Victoria, principala forma -]iune a opozi]iei ar fi trebuit s\creasc\ n sondaje. Sau n cel mai r\ucaz s\-[i men]in\ avansul. Nu doar c\

nu s-a `ntâmplat a[a, ba chiar PNL apierdut dou\ puncte, iar PSD a cres-cut cu 1,3%.

Dou\ sunt explica]iile pentruaceast\ situa]ie:

1. PNL a fost prins descoperit `naceast\ toamn\, fiind incapabil s\transmit\ mesaje coerente [i con-crete privind posibila preluare a gu-vern\rii. Liberalii au ac]ionat gre[it`n ultimele 12 luni, iar tot ce s-a`ntâmplat `n zilele de dup\ Colectivn-a fost `n favoarea PNL. Dimpo -triv\. Manifesta]iile uria[e de pro -test de la `nceputul lunii noiembriea g\sit PNL-ul f\r\ suflu. Oamenii n-au ie[it `n strad\ pentru a aducePNL la putere, ci pentru c\ s-a umplut

paharul nemul]umirii lor. Iar pelista revendic\rilor str\zii se nu m\ -ra [i reformarea `ntregii clase poli -tice, inclusiv a PNL. Paradoxal, libe -ralii au avut cel mai mult de suferitdin punct de vedere electoral `n ur-ma scand\rilor din pia]\, pentru c\partidul e plin de penali [i de liderif\r\ credibilitate, `n timp ce aleg\ -torii PSD oricum nu sunt sensibilila probleme precum corup]ia, statulde drept sau cur\]irea clasei politi -ce. Cu alte cuvinte, momentul Colec-tiv a prins PNL cu pantalonii `n vi -ne, iar liberalii `ncearc\ abia acums\ arate c\ au `n]eles necesitatea unei schimb\ri interne profunde.

2. Euforia de dup\ preziden]iales-a stins. Iohannis are deja un an demandat la Cotroceni, iar PNL ur-case n primele luni n acest an la unscor aproape incredibil, undeva `njurul a 50 de procente. Avem a douaexplica]ie a sc\derii PNL n sondaje.

Partidul crescuse prea mult, treptatgogoa[a se dezumfl\, se revine n cet-`ncet la situa]ia din noiembrie 2014.La acea vreme, PSD era cotat la 40-42de procente, iar PNL nu trecea de 33-34. Liberalii nc\ se mai hr\ nesc dinvictoria lui Iohannis la pre ziden -]iale, iar dac\ vor continua pe liniaoscilant\ a ultimelor luni, posibil ca`nceputul anului viitor s\ g\ seasc\PSD [i PNL la egalitate de puncte.

Revenind la sondajul INSCOP, osingur\ forma]iune mai reu[e[te s\treac\ pragul electoral, respectivUDMR. Foarte probabil, Mi[careaPo pular\ se va reg\si la rându-i `nviitorul Parlament, având `n acestmoment 4,4 procente, `n cre[tere cu2 puncte fa]\ de luna septembrie.

Cre[terea u[oar\ a PSD e posibils\ mai aib\ o explica]ie: c\dereaUNPR-ului lui Gabriel Oprea, de la5,1% la 2,6%. Jum\tate din pierdereaUNPR s-a dus probabil la PSD, iar

restul posibil s\ fi mers la Mi[careaPopular\, gra]ie discursului tot maipopulist al lui Traian B\sescu.

ALDE este sub pragul electoral,clasamentul fiind `nchis de M10 –2,4%, PSRO-ul lui Geoan\ – 2.1%,PRM [i PN}CD, ambele cu 1%.

Pe regiuni istorice, situa]ia nu ofer\surprize majore. PNL domin\ Ar -dealul, `n timp ce `n Moldova, PSDare scorul cel mai bun (46 pentru so-cial-democra]i, 37 pentru liberali).Totu[i, PSD ar trebui s\ aib\ dou\motive mari de `ngrijorare: pierde`n mediul urban cu 46 la 31 `n fa]aliberalilor, iar `n plus cei mai mul]ialeg\tori PSD au vârsta de peste 65de ani.

Distribu]ia pe urban ar putea afec -ta candida]ii PSD la prim\riile dinmarile ora[e, n condi]iile n care aicivotul va fi mai degrab\ unul politic.

Sondajul mai arat\ un lucru carear trebui s\ pun\ pe gânduri par-tidele actuale: peste un sfert dintreromâni sunt `nc\ nehot\râ]i. Cauzapentru num\rul mare de oamenicare n-au o op]iune clar\ la acestmoment este cre[terea nemul]umiriifa]\ de to]i actorii politici.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Când s-a renovat cl\direa Po[teiMari din ora[, `n trotuarul dinfa]a cl\dirii s-au ncastrat ni[te re-flectoare ce lumineaz\ noapteacl\direa de jos, nv\luind-o ntr-unalb rafinat. Mai exact, luminaucl\direa, fiindc\ `ntre timp câtevareflectoare s-au defectat, sticla cele acoperea s-a spart, iar de `nlo-cuit nu le-a `nlocuit nimeni. ~nschimb, ca s\ nu calce oamenii `ngropile de reflector r\s\rite `n tro-tuar, g\urile au fost cârpite cuni[te buc\]i de tabl\ groas\ [irugi nit\. C-a[a se face.

Tot n Timi[oara, ntr-una dintrepie]ele centrale ale ora[ului s-auinsta-lat acum câ]iva ani alte reflectoare,

care luminau copacii de-acolo. Nu`ntreba]i de ce trebuiau lumina]icopacii, fiindc\ nu [tie nimeni.Tot acolo s-a amplasat [i un moni-tor de informare public\, un cilin-dru metalic cu ecran [i tastatur\,unde puteai cere indica]ii [i infor-ma]ii turistice despre ora[. Pu-teai, dar nu ob]ineai, fiindc\ mo-nitorul n-a apucat s\ func]ioneze.Toate s-au instalat cu un an saudoi `nainte ca pia]a respectiv\ [i`ntreg centrul vechi al ora[ului s\intre `ntr-o renovare de anvergu -r\ deja anun]at\, a[a c\ n scurt timp[i monitorul, [i reflectoarele ([icopacii) au fost ra[i de pe fa]a p\ -mântului. De ce s-au mai cheltuit

bani pentru ceva despre care se[tia c\ n-o s\ dureze? De-aia. C-a[ase face.

A[a se face peste tot. ~n `ntrea-ga ]ar\ s-au construit la `ntâmpla-re sute de s\li de sport, care folo-sesc acum ca depozite sau sed\râm\, fiindc\ nimeni nu le `n -tre]ine. S-au renovat [osele [i s-audat `n folosin]\ gata stricate. S-auinaugurat autostr\zi care s-ausur pat dup\ câteva s\pt\mâni.~ntre timp banii s-au dus. S-au duspe sute, mii de alte proiecte de ace-la[i fel, inutile, prost f\cute saunefunc]ionale, dar care au fost tre-cute la categoria „modernizareaRomâniei“. {i, desigur, cineva a

câ[tigat bani frumo[i, iar altcine-va – de obicei cet\]eanul romângeneric – i-a pierdut.

~n satul mamei, prim\ria acâ[tigat un proiect de finan]are cubani europeni pentru instalareaunei re]ele de ap\ curent\. ~ntretimp proiectul s-a `ncheiat, re ]ea -ua de ap\ s-a dat `n folosin]\ [i,evident, nu prea func]ioneaz\.Adic\ func]ioneaz\ o zi sau dou\pe s\pt\mân\, dar numai pentrus\tenii care locuiesc `n vale. Ladeal apa nu urc\ nici m\car cubani europeni, a[a c\ fiecare om s-a descurcat cum a putut: de obi-cei cu hidrofor sau pomp\ de ap\.~ns\ pe hârtie satul figureaz\ dreptunul dotat cu ap\ curent\, a[a c\nici vorb\ s\ se mai repare cevadin ce s-a f\cut prost. Din ce bani?Doar `n acte totul arat\ bine.

Dac\ tot vorbim atât de identi-tatea na]ional\, asta mi se paremie ceva cu adev\rat românesc –poate nu exclusiv, dar cu sigu-ran]\ tipic românesc. Nu suntem`n stare s\ ducem ceva pân\ lacap\t, iar dac\, printr-o minunedumnezeiasc\, facem ceva cu cap[i coad\, nu trece mult pân\ se ale-ge praful de tot, fiindc\ nimeni nuse mai `ngrije[te de un lucru care,gata, s-a f\cut, ce s\ ne mai batemcapul cu el? Noi trebuie s\ facemmereu totul de la zero [i, de obicei,s\ facem prost, ca s\ o putem luaiar\[i de la zero. Nu-i de mirare c\ne-am ales un mit `ntemeietorprecum cel al me[terului Manole.Numai c\ Manole [i-a terminatm\n\stirea. Din cauza asta [iumbl\ vorba c\ n-a fost totu[i ro-mân adev\rat.

A[tept la o trecere de pietoni din Timi[oara, una modernizat\, [i cu semafor, [i cucronometru pentru pietoni, ca s\ [tii cât mai ai pân\ te claxoneaz\ [oferii – carese gr\besc deja (nu [tiu dac\ a]i observat, dar [oferii din România se gr\besc tottimpul, de parc\ mersul cu ma[ina i-ar face s\ `ntârzie mereu). Semaforul trece `nsfâr[it pe verde, dar cronometrul ce afi[eaz\ secundele nu se mai vede: e defectsau, poate, dezafectat. De vreo câteva luni. Mai sunt câteva la fel prin ora[.Cineva a pl\tit pentru ele, iar acum s-au stricat. Dar merge [i-a[a. Data viitoare o s\ se cumpere altele noi. Poate chiar cu tot cu semafoare. C-a[a se face.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Sindromul zidului neispr\vit

Sondajul realizat de INSCOP la comanda ziarului„Adev\rul“ scoate la iveal\ cifre interesante. Dac\duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare,PNL ar ob]ine 40,1% din totalul voturilor, iar PSD36,3%. Cifrele nu spun mare lucru, dac\ nu le-amcompara cu cele din septembrie, când acela[i INSCOPa realizat ultima m\sur\toare. La vremea respectiv\,PNL era cotat cu 42%, `n timp ce PSD aduna 35,1%.Astfel, `n doar trei luni, diferen]a `ntre cele dou\partide scade de la 7 la mai pu]in de 4 procente.

Ultimul sondaj de opinie: PNL nuconvinge, PSD are probleme `n ora[e


6 » muzic\

CENTENARUL PIANISTEI MONIQUE DE LA BRUCHOLLERIE:

Amintiri cu originitransilv\nene

Dintre presta]iile marii pianiste `nRomânia, setul Meloclassic pre-zint\ Sonata pentru pian no. 1 `nFa diez minor, op. 11 de RobertSchumann (Bucure[ti, 8.12.1966),Concertul pentru pian [i orchestr\nr. 5 n Fa major, op. 103de CamilleSaint-Saëns, cu Orchestra Simfo-nic\ a Radioului [i Iosif Conta(16.12.1966), Varia]iunile simfonicede César Franck, cu Orchestra Sim-fonic\ a Filarmonicii din Cluj subbagheta lui Emil Simon (18.12.1966),patru piese de Debussy, ntre care –noteaz\ editorii – Prélude nr. 10 „LaCathédrale engloutie“ avea s\ fie„cea din urm\ lucrare interpretat\[i nregistrat\ n public, câteva ore`naintea accidentului ei de ma[i -n\“, [i Toccata de John Vallier(Cluj, 18.12.1966). ~ntre muzicieniiorchestrei clujene s-a aflat [i mamaviolonistului Robert Szabo, imor-talizat\ al\turi de Monique de LaBruchollerie [i Emil Simon pe o fo-tografie cu autograful pianistei.

Cu ocazia altor concerte, la Bu-dapesta, lui Monique de La Bru-chollerie avea s\-i fie prezentat\ otân\r\ speran]\ a pianului, CsillaSzabo, al c\rui tat\ se n\scuse [i ella Cluj. Csilla Szabo, viitoare lau-reat\ a Concursului MargueriteLong-Jacques Thibaud `n 1961, as -t\zi o cunoscut\ pianist\ [i profe-soar\, a avut amabilitatea de a netrimite câteva din amintirile ei, re-date `n continuare `n traducerealui Robert Szabo: „Monique de LaBruchollerie a concertat la Buda-pesta, `n 1957, imediat dup\ revolu -]ia din ’56. Tat\l meu Szabo Sandor,

care a fost violonist, a aranjat gra -]ie unei invita]ii s\ audiez `n fa]apianistei. Monique a venit la noi aca -s\ [i m-a ascultat, eu având atunci14 ani. I-am cântat, `ntre altele, Ba-lada n sol minorde Chopin. Atuncia venit vorba [i s-a discutat despreo solu]ie de a ajunge la Paris pen-tru a studia cu dânsa. Am ajunsacolo dup\ ce am dat un examen delimba francez\ [i am `nceput stu-diile gra]ie unei burse la Academiade muzic\ Marguerite Long.

Fotografia de pe noua edi]ie a al-bumului comemorativ recent ap\ -rut `mi aminte[te de panorama depe balconul casei unde locuia, cuvedere spre Palatul Chaillot [i tur-nul Eiffel. Cât de serviabil\, de aju-tor [i de inimoas\ a fost Monique!Am locuit la Institutul Maghiar,dar cum acolo nu aveam posibilita-tea de a studia, ea mi-a oferit opor-tunitatea [i mi-a dat voie s\ studiez`n [coala ei privat\. Acolo se afla [io menajer\, de neuitat, de la caream avut [i mâncarea asigurat\…

A[ aminti o peripe]ie, aproape oaventur\, din anul 1961, de prinmai-iunie. Monique de La Brucholle -rie m-a luat cu ea `n provincie,unde avea un castel ce ar\ta ca undecor dintr-un film vechi de epoc\,ca s\ m\ preg\teasc\ pentru con -cursul Marguerite Long-JacquesThibaud. Monique era o persoan\foarte vital\, sportiv\, c\l\rea, [i avenit cu ideea s\ `ncerc mersul cumotocicleta, care era parcat\ pe do-meniu. Ei, de ce nu!? Hai s\ `ncerc!Fiica ei era n spate [i am accelerats\ pornim! Nu am ajuns departe!

Am intrat, ciocnindu-ne, `ntr-o ca-mionet\ care aducea produse debru t\rie. Mica plimbare nu s-a ter-minat cu bine! Sfâr[itul aventurii afost a[a: fiica ei nu a p\]it nimic,doar o sperietur\, dar eu am ajuns`n spital cu fractur\ de clavicul\ [io ra n\ mare la picior!

Am ajuns `napoi la domeniu cucorpul jum\tate `n ghips [i cu ban-daje mari! Urm\rile? Nu am renun -]at la lupt\! Trebuia s\ privesc`nainte, cu perseveren]\ [i cu am bi]ie! ~n pat mi-a pus o m\su]\pentru micul dejun [i pe ea o cla-viatur\ de cauciuc, pe care o aveaaco lo n cas\, [i a[a am studiat maideparte Dup\ vreo trei s\pt\mâni,prea devreme, mi-au scos ghipsul,dar piciorul trebuia operat! Cuvoin]\ [i `ncurajare `nainte! Amluat examenul de diplom\ [i m-ampreg\tit mai departe pentru Con -cur sul Marguerite Long-JacquesThibaud. Nu-mi vine s\ cred niciacum ce face tinere]ea! Am fost lau-reat\ la Concurs!!! Aceste momen -te din via]\ m-au ajutat la demara-rea carierei mele .

Cu Monique am men]inut rela -]ia. Am fost `mpreun\ la Balaton,am vizitat-o la Paris, iar dup\ acci-dentul ei m-am dus la ea. S\n\tateai devenise foarte [ubred\, afectat\

de urm\rile accidentului: vederea i-a fost foarte r\u afectat\, umbla cubaston…Atunci mi-a povestit ce s-a`ntâmplat dup\ concertul de la Cluj,la 18 decembrie 1966. A fost dus\ cuma[ina spre Timi[oara `n vremegrea de iarn\ [i `n aceste condi]ii aavut loc accidentul! Ce tragedie! “.

Admirabila cas\ de discuri Meloclassic a publicat un set denou\ CD-uri [i un DVD, intitulat Monique de La Bruchollerie –100th Anniversary Edition from Family Archival Recordings, oexcep]ional\ colec]ie de `nregistr\ri produs\ `n asocia]ie cu fiica pianistei, Diane de La Bruchollerie, [i `ngrijit\ de muzico-logul francez Frédéric Gaussin. Despre pia nista cunoscut\ [imult admirat\ de melomanii români de la primele ei concertela Bucure[ti `n iulie [i decembrie 1947 [i pân\ la gravul acci-dent de ma[in\ ce a pus cap\t carierei ei pe scen\, dup\ unconcert la Cluj, la 18 decembrie 1966, am scris aici de maimulte ori at=t aici (vezi nrs. 428, 481), c=t [i la Radio EuropaLiber\. Dac\ revin este pentru a v\ semnala edi]ia aniversar\,ce con]ine [i m\rturii din România, dar mai ales amintiri [i fo-tografii inedite ce ne-au parvenit din partea membrilor uneifamilii de muzicieni clujeni, ast\zi r\spândi]i `n lu mea larg\, pianista [i profesoara Csilla Szabo din Budapesta [i v\rul ei violonistul Robert Szabo, ce tr\ie[te `n Germania.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Nu m\ num\r printre cei 3-5% con-sumatori de jazz, pe care se bazeaz\casele de discuri când [i fac planuricontabile. ~mi plac unele piese,câ]iva jazzmeni, câteva discuri. Dar –[i n-am alt cuvânt – ador integral mu-zica lui John McLaughlin. Jazz,jazz-rock, fusion sau world music,toate etichetele puse pe ce-a compusMcLaughlin, [i compune `nc\ la 74de ani, par inu tile. Unii oameni suntdegetele cu care Divinitatea cânt\ lace instrument nimere[te. Vremiinoastre, de prin 1965 `ncoace, i s-apotrivit chitara electric\. Hendrix,Clapton [i-al]i „eroi“ au scos din do-ze tot soiul de sunete, ar\tând cepoateinstrumentul. John Mc Laugh - lin face s\ auzim cumse joac\, râd [imurmur\ Zeii.

Black Light (2015, Abstract Lo-gix), cel mai nou e[antion sonor dinlumea celor care [i cuvânt\, [icânt\, beneficiaz\ de aportul muzi-cienilor coopta]i de McLaughlin `nThe 4th Dimension: Gary Husband,claviaturi, percu]ie; Etienne Mbap-pé, bas; Ranjit Barot, tobe [i voce.(Trebuie precizat c\ partea vocal\nu `nseamn\ text, ca `n destule pie-se de jazz, ci numai o improviza]ieonomatopeic\, binecunoscutul scatde coloratur\.) Sunt opt compozi]iisemnate John McLaughlin, cu du-rata `ntre 4 [i 6 minute, ce ni se parcunoscute de undeva, deoarece con-figureaz\ dinamic universul n carene reg\sim f\r\ povara trupului.Modest, f\r\ efuziuni de l\utar chi-tit s\-[i vând\ marfa, McLaughlinspune c\ muzica lui este reflectarealumii sale interioare. Putem s\-id\m crezare, sau nu, când atribuieunei piese ori alteia caracteristiciextramuzicale, trimiteri aluzive lastarea lumii actuale, la incidenteparticulare sau idei filosofice gene-rale. Dreptul autorului s\-[i justificeinspira]ia; dar e o treab\ complet

gratuit\, dac\ nu [i neproductiv\.Muzica n-are nevoie de explica]ii,iar John se preface ignorant doardin ra]iuni publicistice, fiindc\ nutoat\ lumea de azi are timp s\ nve]ealfabetul recept\rii [i logaritmulemo]iei. Uneori, nici oamenii cu edu -ca]ie superioar\ nu pricep extazulprodus de-o pies\ ca, s\ zicem,„Being You Being Me“. Probabilsunt utile cuvintele lui McLaughlin:„«Being You Being Me» comes outof an experience of seeing the One inthe many“. Hm!

S\ scriu aici propozi]ii, fraze, paragrafe „zugr\vind“ ce este de ne -spus? E ridicol! Fie-mi iertat\ privi-rea pe care o `ntorc spre mine `n -sumi, `ncercând s\ redau ce se pe-trece când ascult aceast\ muzic\magnific\. ~n fond, [tie tot audiofilul[i orice muzician autentic: dac\ si-nele ascult\torului nu vibreaz\, fie[i-n r\sp\r cu ritmul, audi]ia este za-darnic\! (Hm-hm!) Partea bun\ – [ipentru asta se fac `nregistr\ri pe di-ferite suporturi, redate cu mai mul -t\ sau mai pu]in\ acurate]e – vinedin posibilitatea reascult\rii acele-ia[i piese, de câte ori se simte nevoiasau pl\cerea, cu fidelitate continuu`mbun\t\]it\, conform evolu]ieitehnice. Nu oricine ajunge oricândla concertele muzicienilor prefera]i.Câteodat\, prezen]a `n sal\, `n clubsau pe stadion e bruiat\ de factori im-previzibili. Alteori, nu func]ioneaz\instala]ia de sunet sau se petrec acci-dente. Pentru mine, a pune pe platanvinilul cu Inner Mountain Flamesau cu Birds of Fire a c\p\tat va -len]ele unui gest ritual. Când m\r\sf\] cu Mahavishnu Orchestra &John Mc Laughlin, `mbrac hainelede s\r b\toare, ca Machiavelli cândse a[eza la biroul de scris, opresc tele-fonul, interzic accesul `n camer\,`ns\ deschid geamurile [i dau volu-mul amplificatorului la cât suport\boxele. ~n minutele acelea port dialo-guri mute cu Divinitatea!

Am avut norocul s\ ascult, la 17ani, discurile sus-amintite, la Biblio-teca American\, n condi]ii excelen-te. Noaptea de 15 mai 2008, cândJohn McLaughlin a concertat n Bu-cure[ti, a fost cea mai frumoas\ din-tre nop]i. Muzica a nflorit atunci nmine ca dragostea `n lumin\, dân-du-mi senza]ia c\ sunt nemuritor!

„...[i lumina lumineaz\-n `ntuneric...“

Monique de La Bruchollerie [i Csilla Szabo la Balaton

Artista, care acum e `n m\suriegale scriitoare, regizoare [i pro-fesor, a pendulat `ntre „b\trânulcontinent“ [i „Lumea nou\“, iarparcursul ei profesional e curios[i demn de aten]ie: a studiat mai`ntâi educa]ie fizic\, apoi comuni-care vizual\ `n Elve]ia, ulterior,regie film, la New York. A z\bovit[i activat o vreme peste ocean,dup\ care a revenit `n „}ara can-toanelor“. Cred c\ {i acum e pri-ma ei scriere montat\ `n Româ-nia, unde textul contemporan,mai ales al autohtonilor, e ]inut`nc\ destul de departe de scene.Spun asta gândindu-m\ compara-tiv la platformele dramaturgicefoarte dinamice din Germania,Marea Britanie, Fran]a ori ]\rilenordice, unde func]ioneaz\ o ade -v\rat\ cultur\ a autorilor vii. Aco-lo se `nregistreaz\ o dinamic\ acererii [i ofertei de teatru nou,comisionarea e o practic\ frecven -t\, stimulatoare, expresie a intere-sului public [i de specialitate pen-tru scriitura actual\, pentru te -mele zilei. Produc]ia dramatur-gic\ e `ntre]inut\ de reziden]iate

artistice, concursuri, burse detexte [i festivaluri dedicate, dru-mul c\tre spectacol fiind foartescurt, firesc, iar teatrul având, ast-fel, o implicare puternic\ `n pul-sul social.

Revenind la Sabine Harbeke,teatralitatea ei e preocupat\ devia]a de zi cu zi, `n piese fragmen -tare, cu momente ce par a nu aveaalte leg\turi decât unele de back-ground. Povestioarele imaginatesunt `nl\n]uite de câte un perso -naj, `n subsidiar de tema general\sau subtemele dezvoltate lacunar,f\r\ prea multe detalii. {i acum eo serie de flash-uri, de situa]ii ex-trase din cotidian, extrem de sim-ple, care evolueaz\ pu]in, aproapedeloc. Cu unul, doi eroi deperson-aliza]i, numi]i simplu El, Ea, Un-ul, Cel\lalt; doar unele personajepoart\ nume obi[nuite (Maria).Impersonalitatea e deliberat\, seasorteaz\ cu aseptizarea afectiv\a universului uman din lucrareaSabinei Harbeke.

De multe ori, dup\ ce v\d un spec-tacol, apropia]ii m\ ntreab\ desprece-a fost vorba? ~n teatralitatea de

tip modern nu mai e vorba despreceva anume, ci despre mai multe,despre tot, narativitatea `n sensulei clasic e secundar\, ac]iuniledramatice sunt minimaliste. {iacum e, ca princi piu de com -pozi]ie, o succesiune de cinci mi-ni-scene, cu planuri narative carese suprapun, construite de unul,dou\ personaje, doar `n ultimasecven]\, mai multe – masculine[i feminine –, la Olivia Grecea,toate de pân\ atunci. ~n primulcadru, apare o femeie, cu o so-lilocvie ca un poem `n proz\.Episoadele acestea `nrudite tem-atic sunt scri se cu parcimonie devorbe, f\r\ prea multe semne depunctua]ie, cu elipse voite, cureplici telegrafiate, scurte. Temade fond e vinov\]ia, `n diferitele eichi puri, specifice societ\]ii occi-dentale: controversele, noncomu-nicarea, ne`n]elegerile, `nsingu-rarea, vio len]a. Cu un halou de ab-surd light, piesa [i spectacolul sus-pend\ r\spunsurile, l\sând doar`n treb\rile. Se vorbe[te concis,economicos despre dragoste, fami-lie, prieteni, `n general desprerela]ii interumane, f\r\ emo]ie, larece. Oamenii din {i acum suntgoli]i de afecte, de sensibilitate –unul, n\p\stuit de soart\, scriepoezie la comand\, pentru bani, nsistem delivery –, `ngrijor\rile [itemerile lor sunt atenuate printr-un filtru amortizor. Din care sim]icum picur\ cinism [i un ton acid,`n aceast\ lume imaginar\ sim-pl\, cu oameni banali. ~n ciudalargii sale diversit\]i, teatrul elve -]ian e preponderent orientat estetic

spre via]a public\, critic\ social\[i implicare. Cuplat\ la realitateacotidian\ e [i piesa lui Har be ke,un eveniment colectiv al comu-nit\]ii urbane .

Preocupat\ de practicile colec-tive, Olivia Grecea le-a exersat [i`n preg\tirea spectacolului. A in-trodus un nou personaj, cu rol deintro, de liant [i de epilog, atri -buindu-i câteva interven]ii mono -lo gate scrise n timpul repeti]iilor.Muzica s-a n\scut la fel, dintr-unmotiv sugerat de regizoare [i dez-voltat componistic de actorul Cos-min Panaite, care l sus]ine live, lachitar\ electric\. Tot colaborativa fost [i momentul din `ncheiere,de improviza]ie coregrafic\, `mi`nchipui cu inten]ia de a sintetiza`n corporalitate semnifica]iile tex-tului. Destul de s\rac imaginativ,n-a fost foarte generos ca seman-tic\.

Configurarea spa]iului teatralinclude interpre]i [i spectatori`ntr-un perimetru comun, un pa-trulater pe ale c\rui laturi suntdispu[i spectatorii. Din loc `n loc,

câte un scaun vechi, din lemn, alt-fel decât acelea cu catifea pe carest\ publicul, este ocupat de cei[apte interpre]i. Când le vine rân-dul, se ridic\, `[i joac\ scena, serea[az\. F\r\ decor, lumina fa-vorizeaz\ obscurul, cu câteval\mpi simple ce se aprind succe-siv, câte una pentru fiecare inter-pret, eviden]iindu-i plonjat, de-cupând personaje [i propriulspa]iu ludic. ~n distribu]ie aparAndreea Boboc, Diana Chiril\, So -rin Cimbru, Ionu] Cornil\, Ra duHomiceanu, Cosmin Panaite, Oa naSandu. Pe partituri de mic\ `ntin-dere, interpretarea lor ar fi recla-mat mai mult brechtianism, maievident\ distan]are, registru im-pus de spiritul lucr\rii lui SabineHarbeke. ~ndemânarea OlivieiGrecea de a lucra cu actorii nu i-aadus pe to]i `n acest punct.

Nici textul [i nici spectacolulnu au un final `n `n]elesul tra -di]ional al unei `ncheieri. Se sfâr -[esc pur [i simplu, actorii oprin -du-se din joc. Ceea ce fac [i euacum.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Pu]in teatru elve]ianO foarte tân\r\ regizoare, Olivia Grecea, absolvent\de UBB Cluj-Napoca, `n prezent doctorand\ la aceea[iuniversitate, a montat la Teatrul Na]ional din Ia[i,sala „Uzina cu teatru“, un text al Sabinei Harbeke.Piesa {i acum (`n original .and now/and now) aautoarei elve]iene de expresie german\, a fost scris\la New York, `n german\ [i englez\, [i montat\ chiarde Harbeke la Thalia din Hamburg, `n 2004, cu actoriamericani [i germani.

8 » dosar


SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA PUBLIC

Autor, caut s\ fiu scos `n lume„Suplimentul de cultur\“ a provocatnou\sprezece actori ai pie]ei editoriale –scriitori români, dar [i str\ini (din Polonia,Turcia, Spania, Ungaria, Bosnia [i Her]ego -vina, autori care au fost de curând `n Româ-nia), critici literari, agen]i literari, jurnali[ti,PR-i[ti etc. – s\ se gândeasc\ la câtevasolu]ii prin care un autor poate fi promovateficient [i, astfel, ajunge mai u[or la public.R\spunsurile acestora, de[i diverse [i com-plexe, se `ntâlnesc `n multe puncte. Citindacest dosar, ve]i realiza, a[a cum am f\cut-o[i noi, c\ st\m prost la capitolul „pro-movare“ [i c\ sunt numeroase zone sensi-bile pe care ar trebui s\ le atingem `n

viitorul apropiat dac\ ne dorim ca pia]a decarte (dac\ nu mondial\, m\car local\) s\evolueze. ~ntins pe mai multe s\pt\mâni(chiar luni), dosarul de fa]\ s-a construit`ncet, `ncet, adresând `ntrebarea „Cumcrede]i c\ trebuie promovat un autor,ast\zi, astfel `ncât c\r]ile acestuia s\ ajung\cât mai u[or la public?“ atât la sfâr[itul in-terviurilor pe care le-am luat `n ultimavreme, cât [i prin mesaje pe Facebook saupe e-mail, pornind de la scriitori – tocmaipentru c\ eram curioas\ s\ v\d care estep\rerea lor vizavi de promovarea c\r]ilor lorsau ale altor autori – [i mergând `nspre di -ver[i profesioni[ti ai c\r]ilor, oferind, cred

eu, o privire de ansamblu asupra acesteichestiuni. Momentul `n care apare, la sfâr[itde an, nu poate fi decât de bun augur: sun-tem cu gândul la un An Nou editorial maibun care s\ ajung\ la cititorii s\i cât mailesne. ~n paginile care urmeaz\ `i ve]i citi pe Simona Antonescu, Petre Barbu, MariusConstantinescu, Lumini]a Corneanu, Adisa Bašić, Liliana Corobca, GyörgyDragomán, Simona Kessler, Claudia Fit-coschi, Michael Haulic\, Elena Marcu,Małgorzata Rejmer, Florina P`rjol, Iván Repila, Andreea R\suceanu, MateiSâmih\ian, Burhan Sönmez, Daniel Vighi [i Andra Rotaru.

O cheie `n mâinilelibrarului, cealalt\ `n ale editorului

Dosar realizat de Eli B\dic\

Simona Antonescu

O doamn\ foarte simpatic\ `mi povesteacum a ajuns la lansarea Fotografului Cur]iiRegale din Sibiu. „Am v\zut vitrina libr\rieiplin\ de exemplare ale c\r]ii. Coperta m-af\cut s\ ridic din sprâncene. Am cump\ratcartea, am citit primele pagini [i mi-am spusc\ trebuie s\ v\ cunosc. Am venit cu o list\ de`ntreb\ri.“

Cred c\ n aceste cuvinte ale doamnei dinSibiu se afl\ trei dintre cele patru chei alepromov\rii eficiente. Una dintre chei se afl\`n mâinile librarului, cealalt\ n mâinile edi-torului, a treia n mâinile autorului, iar a pa-tra cheie o de]in bloggerii literari. Cheile tre-buie introduse `n acela[i timp `n yal\ [i apoir\sucite la unison, pentru ca aten]ia cititorilors\ fie captat\. Ca ntr-un film cu agentul 007.

Vrem, nu vrem, suntem muta]i tot maimult, `n ultimii ani, pe terenul vizualului.Suntem asalta]i de poze colorate [i clipuri culinii melodice subliminale, care ne intr\ `ncap ca puii de cuc prin cuiburile str\ine. Oa -menii sunt opri]i n loc din goana lor de vitrine

[i coper]i. Clipa aceasta `n care ai reu[it s\-iopre[ti, s\-i captezi trebuie apoi folosit\ lamaximum, oferindu-le ceea ce-[i doresc: peautor `n carne [i oase, apropiat, familiar,`ntre ei [i de-al lor.

Ne`ncrez\tori din fire ori poate doar frip]icu ciorb\ [i p\]i]i, oamenii caut\ p\rerile ci-titorilor profesioni[ti, bloggerii literari carepreiau riscurile [i ofer\ garan]ie c\r]ii. Me-diul online – o agora ca oricare alta – u[u -reaz\ `ntâlnirile preliminarii dintre carte [ipublic, taton\rile de dinaintea cump\r\rii.

~n concluzie, cred c\ o carte ajunge cel maiu[or la public atunci când to]i p\rin]ii ei suntmândri de ea: editorul, librarul, bloggerul [iautorul. Mândria `ns\ este un sentiment, iarsentimentele trebuie exprimate.

Simona Antonescu este câ[tig\toareaConcursului de debut al Editurii Cartea Ro-mâneasc\, edi]ia 2014, `n urma c\ruia i-aap\rut, anul acesta, volumul FotografulCur]ii Regale. A publicat proz\ [i fragmentede roman n reviste literare online. Lucreaz\la o companie multina]ional\.

dosar « 9


O chestiune de marketingPetre Barbu

Cel mai facil r\spuns la aceast\ `ntrebare este: inter-netul. Postezi coperta c\r]ii pe Facebook, prime[ti like-uri, trimi]i un comunicat la agen]iile de pres\, lasite-urile culturale, la televiziuni (degeaba!), organi-zezi o lansare la o li br\rie din „buricul târgului“, facia doua [i a treia lansare `n provincie, expediezi ni[teexemplare „de protocol“ la liderii de opinie (care n-autimp s\ citeasc\), la bloggeri (care se prefac c\ citesc),la rude, neap\rat la rude, ca s\ fii consolat c\ aceast\carte „tr\ie[te“ [i c\ „ajunge“ la public.

Nu-i de-ajuns! ~n fond, ce `nseamn\ „s\ ajung\ lapublic“? Publicul s\ fie informat de apa ri]ia edito-rial\? S\ comande cartea din libr\riile virtuale? S-ocaute `n libr\rii? S\ scoat\ bani din buzunar [i s-ocumpere? S-o citeasc\?

Pân\ la urm\, acest „s\ ajung\ la public“ este ochestiune de marketing. Orice editor st\ cu ochii pevânz\ri. Nu po]i l\sa un volum s\ se piard\ `n mul -]imea de c\r]i. Trebuie `ncercat ca o carte s\ fie`mpins\ `n aten]ia poten]ialilor cump\r\tori. Prinorice mijloace, cu orice resurse disponibile (bani)! Caace[tia s\ afle [i s\ fie convin[i s\ cumpere.

~ntr-o ]ar\ s\rac\ [i cu oameni cu venituri micicomparativ cu cele din Occident, ntr-o pia]\ editorial\haotic\, `n care exist\ nu studii de pia]\ aplicate asu-pra comportamentului consumatorilor de c\r]i (de be-letristic\, de exemplu!), `n care distribu]ia este preca -r\, percepe cu tupeu comisioane scandaloase de la edi-tori (de peste 50%), dar nu acoper\ nici mediul rural [i

nici ora[ele mici, cartea este un produs greu vandabil.S\ nu ne `mb\t\m cu ap\ plat\ când vedem `n Bu-

cure[ti cât\ lume se foie[te prin libr\riile simandi-coase sau la târgurile de carte! La Tecuci, M\r\[e[tisau la F\urei, c\r]ile ajung greu. {i acolo tr\iesc oa-meni. Cu venituri mult mai mici decât `n Capital\.Merit\ s\ duci o re]ea de distribu]ie de carte `n astfelde locuri? Sau te `mpaci cu ideea: cine vrea s\ ci-teasc\ s\ comande c\r]i de pe internet!

Dar pre]urile c\r]ilor sunt accesibile pentru ro-mâni? Cartea nu ocup\ o pozi]ie frunta[\ pe lista prio-rit\]ilor românilor. Sunt lucruri mult mai importan-te: facturile la `ntre]inere [i curent, mâncarea, ni[tehaine, detergen]i [i s\pun... ({i la consumul de s\punavem cel mai mic consum pe cap de locuitor din UE).Cartea mai poate s\ a[tepte pân\ la cump\rare! Ni-meni n-a murit pentru c\ nu [i-a putut cump\ra car-tea preferat\. Se poate tr\i f\r\ c\r]i. Prost!

De aceea, n aceste condi]ii, pentru „a ajunge la ci-titori“, cartea trebuie promovat\ cu tenacitate, eroic,cu agresivitate, repet!, prin orice mijloace, mai pu]inPR [i mai mult marketing!, pentru a atinge cât mairepede acel moment de gra]ie, când clientul decide s\scoat\ banii din portofel [i... cump\r\!

Petre Barbu este scriitor [i ziarist. A debutat cuvolumul de nuvele Tricoul portocaliu f\r\ num\r deconcurs (Cartea Româneasc\, 1993). Cel mai recenttitlu semnat de acesta este Marea Petrecere (CarteaRomâneasc\, 2014). ~n prezent scrie la „Forbes Româ-nia“ [i pe blogul „Adev\rul“.

Marius Constantinescu

A promova un scriitor `nseamn\, `nopinia mea, ca, n pa[aportul pe care ta-lentul i l-a eliberat, editura s\ i pun\ [io viz\ cu intr\ri multiple. Spun „editu-ra“ [i nu altcineva sau altceva pentruc\ obl\duirea unei edituri (de dorit, câtmai puternic\, prestigioas\, pre ]ioas\,poliedric\, p...) nu poate fi suplinit\,oricât de n\stru[nice ar fi g\ selni]elede comunicare independente. Sunt. Levedem. Le admir\m. Dar accesul la oeditur\ serioas\ [i influent\ adaug\, decele mai multe ori, greutate unui mesajsprin]ar, inventiv, [\galnic. Odat\ ce aacceptat s\ te publice, nseamn\ c\ edi-tura a identificat o ni[\ de public carepoate fi ispitit\. De aici `nainte, e doarun exerci]iu de [tiin]\ a marketingului[i rela]iilor publice pentru a face voceata auctorial\ indispensabil\ aceluim\nunchi de oameni. Mai mult, de a-iconvinge c\ meri]i, c\ po]i, c\ e[ti [i(deloc ntr-o retoric\ manierist\) c\ veimai fi. Acolo. Pentru ei. Cu lucruri despus care s\ rezoneze cu cel pu]in unadintre fâ[iile lor de interes. Eu mizez pe

`ntâlniri. Nu pu]ine [i nu redundante.Nu doar de dragul de a le face, ci cu ojustificare de context. Cred `n lecturilepublice, `n lans\rile multiple (târguri decarte, festivaluri, evenimente cu cârlig nzona atins\ de carte sau proprie autoru-lui). Cred `n momente `n care dialoguldintre autor [i cititorii lui se petrece câtmai pu]in intermediat, n care ntreb\ri-le vin [i r\spunsurile pleac\ f\r\ s\ aib\frontiere de trecut. Paradoxal cu ce amspus câteva rânduri mai sus, cred [i `nponderea acestor ntâlniri. A fi un condi-ment ales [i nu un omniprezent p\trun-jel (cu tot respectul pentru s\n\toasaiarb\) e o art\. Mai bine „a[ mai vrea“ decât „iar\[i“, „tot“ sau „din nou“.

Marius Constantinescu este tradu -c\tor, jurnalist [i realizator radio-TV.A ob]inut trei premii ale Asocia]ieiPro fesioni[tilor de Televiziune din Ro-mânia (A.P.T.R.). Dintre emisiunile sa-le la TVR amintim: „Marile picturi alelumii“, „V de la vizual“, „Jurnal Cultu-ral“, „Pro l. Poveste. Personaj“. ~n 2015a publicat dou\ volume: Cortez [i PressPass, ambele la Editura Humanitas.

Lumini]a Corneanu

Problema principal\ pentru ca produc]ia edito-rial\ s\ ajung\ la public nu mi se pare a fi pro-movarea. Ca s\ ajung\ la public, `n primulrând, c\r]ile trebuie s\ aib\ parte de o distri-bu]ie adecvat\. ~n al doilea rând (sau poate abiaacesta este primul!), trebuie s\ existe un public.

Pentru c\ acesta este specificul comer]uluicu bunuri culturale. Pentru cultur\, cererea,ca s\ vorbim `n termeni de pia]\, nu exist\ pur[i simplu, având `n spate o nevoie. Nevoia, [iaici apar dificultatea [i frumuse]ea, trebuie creat\.

Cum creezi nevoia de cultur\? Elementar,dragul meu Watson: prin [coal\. {i când [coalae[ueaz\, ce facem? Facem [i noi, ceilal]i, ce pu-tem. Lans\ri, lecturi, festivaluri literare, pa-gini de internet, pagini de Facebook, grupuride discu]ii. Toate astea par o zbatere oarecum`n gol, [tiu. Probabil de aici vine [i `ntrebareaacestei anchete.

Adev\rul adev\rat e c\ foarte greu po]i vin-de, la propriu sau la figurat, o carte de calitatecuiva care nu e obi[nuit din [coal\ s\ citeasc\[i care nu a deprins câteva dintre elementele debaz\ ale teoriei literare. S\ nu-mi spune]i c\ ocarte bun\ e pentru to]i etc. V\ dau un singurexemplu: ce [anse are cu Orbitor cineva care ]im\rturise[te c\ `l dep\[e[te Femeia `n fa]aoglinzii a Hortensiei Papadat-Bengescu? Ce[anse are cu M\ numesc Ro[u al lui Pamuk?

Eu visez la o campanie public\ de promova-re a lecturii care s\ fie literalmente la toate te-leviziunile [i pe toate gardurile. Visez la o stra-tegie care s\ stabileasc\, `n termeni clari, cubugete, responsabili [i termene-limit\, cine ceare de f\cut ca elevii no[tri de 14 ani s\ nu maifie 40% analfabe]i func]ionali (a se vedea celemai recente evalu\ri PISA).

Ce e de f\cut ca o carte nou\ s\ fie ceva dezi-rabil, ca un scriitor bun s\ fie vedet\ de la primalui carte de succes. M\ uit cu jind la post\rilepe Facebook ale prietenilor mei scriitori, ro-mâni sau str\ini, care au succes `n spa]iul ger-manofon. M\ uit cu jind la publicul extrem denumeros, de curios [i de dornic de a n]elege pecare l `ntâlnesc la târgurile de carte de la Frank-furt [i de la Leipzig. La o astfel de normalitatevisez [i eu.

Lumini]a Corneanu este critic literar. A fostredactor la „Mozaicul“, „România literar\“ [i„Luceaf\rul de diminea]\“, a predat limba [i li-teratura român\ timp de nou\ ani, iar de [aseani este ([i) func]ionar public. A debutat cuLeonid Dimov. Un oniric n Turnul Babel (Car-tea Româneasc\, 2014). ~n prezent scrie pentru„România literar\“ [i „Literatura de azi“, edi-teaz\ publica]ia independent\ „Bun\ dimi-nea]a, Bucure[ti!“ [i este consilier la Ministe-rul Culturii.

Când [coala e[ueaz\,ce facem?

Mizez pe `ntâlniri. Nu pu]ine [i nu redundante


10 » dosar

Trebuie s\ fiipreg\tit s\lucrezi la propriapromovare

Adisa Bašić

Cred c\ autorul sau autoarea ar trebui s\ fie chiar ei activi, s\ias\ [i s\ vorbeasc\ cu oamenii, s\ nu le fie team\ s\ se explicesau s\ comunice cu oamenii. Nu po]i fi r\sf\]at [i s\ a[tep]i caoamenii s\ fie interesa]i de ceea ce scrii dac\ tu nu e[ti preg\tits\ lucrezi n a promova ceea ce scrii. Mie mi place s\ fiu ncon-jurat\ de oameni, s\ le vorbesc despre ceea ce am scris, s\ le as-cult interpret\rile, gândurile. ~mi place s\ merg la tot felul de`ntâlniri cu cititorii. Dar `i `n]eleg [i pe cei care nu agreeaz\acest lucru.

Consider c\ o parte din munca noastr\, a scriitorilor, este s\scriem o carte sau alta. Iar asta poate fi suficient, desigur. Dar,pentru a r\spândi informa]iile despre carte, pentru a face caaceasta s\ ajung\ la public, trebuie s\ dai interviuri, s\ scrii peun blog, s\ mergi la evenimente publice, s\ faci orice este nevo-ie pentru a promova, la rândul t\u, cartea respectiv\.

Adisa Bašić este poet\, critic literar [i profesor de scrierecreativ\. Una dintre cele mai importante voci ale literaturiibosniace de ast\zi, a publicat patru volume de poezie, cel mairecent fiind Motel of Unknown Heroes (2014). Am `ntâlnit-o [iam vorbit cu ea la Festivalul Interna]ional de Literatur\ de laTimi[oara, edi]ia a IV-a, 21-23 octombrie 2015.

Liliana Corobca

Vizibilitatea scriitorilor las\ de dorit, `n general. A[a c\orice tip de promovare ar fi binevenit\. Ca autor, m\`ncânt\ sistemul german de promovare, când scriitoriipot tr\i, dac\ nu din banii primi]i de la editur\ pentruc\r]ile lor, atunci din lecturi pl\tite [i din burse. Dup\cum [tim, cel mai u[or ajung la public c\r]ile vedetelorde la televiziune, adic\ ale persoanelor pe care publiculle vede `n fiecare zi pe ecrane. Dac\ a[ anun]a prognozameteo m\car o dat\ pe s\pt\mân\, la vreun post de tele-viziune, c\r]ile mele s-ar vinde de trei ori mai bine... ~nstr\in\tate, autorii sunt implica]i mai mult `n activit\]i

sociale, fapt care le permite s\ cunoasc\ problemele so-ciet\]ii, pe de o parte, iar pe de alta, s\ aib\ un public allor, pe care s\ conteze. Mai cred c\ `ntâlnirile din licee,universit\]i cu elevi, studen]i sunt foarte importante.

Liliana Corobca este scriitoare. A debutat cu roma-nul Negrissimo (Arc, 2003) [i cu Personajul `n roma-nul românesc interbelic (tez\ de doctorat, EdituraUniver sit\]ii din Bucure[ti, 2003). A publicat volume[tiin]ifice despre cenzura comunist\, exilul literar, bu-covinenii deporta]i `n Siberia. Cel mai recent romanap\rut este Imperiul fetelor b\trâne (Cartea Româ-neasc\, 2015).

György Dragomán

Trebuie s\ facem tot ceea ce ne st\ nputin]\ pentru a ajunge la public, s\prindem cititorii `n plasele noastre.Oamenii vor s\ citeasc\, de fapt, dare dificil s\ ajung\ c\r]ile la ei. Toc-mai de aceea, repet, trebuie s\ facem

totul: s\ mergem la `ntâlniri, la festi-valuri, s\ d\m interviuri [i autogra-fe, s\ vorbim cu oamenii, s\ facem vi-deo-uri de promovare etc. De[i nucred c\ acesta este „serviciul“ auto-rului, el trebuie s\ scrie [i atât; dac\vrea s\ se promoveze sau nu, asta etreaba lui. ~n ceea ce m\ prive[te, eu

fac tot ceea ce este necesar, e alegereamea, a[a cred c\ ajungem la cititori.

György Dragomán este unul din-tre cei mai cunoscu]i scriitori ma-ghiari contemporani. S-a n\scut laTârgu Mure[ [i s-a stabilit, `mpreu n\cu familia, din 1988, n Ungaria. I-a tra-dus pe Beckett, Welsh, Joyce, Mc Ewan.A debutat n 2002 cu Cartea desfacerii,c\reia i-au urmat Regele Alb(2005; Po-lirom, 2008) [i Rugul (2014; Polirom,2015), ultimele do u\ traduse `n limbaromân\ de Ildiko Gabo[-Foar]\.

Campanii creative,n\stru[nice,surprinz\toare...

Simona Kessler

R\spunsul scurt este: un autor trebuie promovat cu mult entuziasm, `ntr-unmod inteligent, creativ [i asiduu.

Entuziasmul este, dup\ p\rerea mea, ingredientul esen]ial al oric\rei pro-mov\ri, editorul trebuie s\ inoculeze cititorilor entuziasmul care l-a animat `npublicarea unui autor, s\ transmit\ publicului emo]ia trezit\ de poveste, descriitura autorului, de importan]a operei.

Exist\ pa[ii bine-cunoscu]i `n promovarea oric\rui autor: de la pagin\ decatalog editorial la outdoor, de la trailer de carte la display-uri `n libr\rii, de laPR la tur de lecturi prin diferite ora[e. Depinde, fire[te, de bugetul alocat unuititlu sau altul.

Azi social media este calea cea mai la-ndemân\ [i cea mai pu]in costisitoare`n compara]ie cu un ATL pe care pu]ine edituri [i-l permit, dar, dup\ p\rereamea, cam lipse[te creativitatea. E drept c\ ]ine de noroc ca un post s\ devin\viral, dar nu numai... Cu cât campania e mai creativ\, mai n\stru[nic\, maisurprinz\toare, cu atât [i [ansele de share-uri repetate sunt mai mari.

Nu numai campaniile editurilor sunt importante, dar [i cele ale libr\riilorsunt cât se poate de necesare.

Dar, indiferent de calea aleas\, important este ca mesajul transmis cititori-lor s\ fie inteligent, lansat din timp pentru a crea un orizont de a[teptare [i re-petat pentru a `ntre]ine vânz\rile.

Simona Kessler a predat limba german\ [i englez\, a fost redactor la Editu-ra Meridiane, manager al Agen]iei Literare GPA din Bucure[ti, iar `n 1994 afondat prima agen]ie literar\ de la noi, Simona Kessler International Copy-right Agency Ltd, care reprezint\ n România peste dou\ sute de agen]ii litera-re [i edituri din Statele Unite, Marea Britanie [i Europa de Vest.

C\r]ile mele s-ar vinde de trei ori mai bine dac\...

Cum prinzi cititorii `n plasa ta


dosar « 11

Claudia Fitcoschi

Un efort permanent de a cuceri pu-blicul [i publicurile, pe toate fron-turile. Dar cu instrumentele adec-vate. Formula cea mai realist\ depromovare a oric\rui titlu poatecuprinde: materiale dedicate auto-rului [i c\r]ii `n media (presa scri -s\ [i online, TV, radio, reviste glos-sy, revistele specializate etc.); cam-panii `n libr\rii (offline [i online);evenimente (dezbateri, lecturi,con ferin]e, `ntâlniri cu studen]ii,`ntâlniri cu elevii etc.); campaniionline (bannere, concursuri etc.),

parteneriate (spoturi radio, spo-turi TV, machete `n reviste, ban-nere online etc.). Nimic f\r\ in-ternet.

~ns\ depinde de autor, de carte,de domeniul din care aceasta faceparte. Posibilit\]ile de promovaretrebuie adaptate la profilul c\r]ii.Fiecare carte trebuie abordat\, pecât posibil, ca o individualitate dis-tinct\, nu se poate folosi aceea[ire]et\ de promovare, `n mod evi-dent, pentru titlurile de sociologie[i pentru cele de limbi str\ine, deexemplu. Exist\ câteva strategiicomune folosite `n promovarea

tuturor apari]iilor editoriale, `ns\acestea coincid pân\ la un punct.

Un departament de promovaretrebuie s\ [tie foarte bine ce are depromovat. Am mai spus cu alt pri-lej, poten]ialul fiec\rei c\r]i trebuieintuit [i exploatat. O bun\ cunoa[ -tere a c\r]ii de promovat `n -seamn\ [i o bun\ cunoa[tere a pu-blicului la care aceasta trebuie s\ajung\. O bun\ cunoa[tere a publi-cului c\ruia te adresezi `n seamn\o strategie de promovare adec-vat\, eficient\. Nu toate titlurilepu blicate de o editur\ pot fi trans-formate `n bestseller sau, oricum,

nu peste noapte. Iar promovareaunui titlu este, de multe ori, o in-vesti]ie pe termen lung.

Cel mai simplu de promovat artrebui s\ fie scriitorii români con-temporani, pentru c\ ace[tia pot fi([i sunt) implica]i `n campaniilede promovare dedicate c\r]ilorlor, iar implicarea lor este nece-sar\ [i eficient\, f\r\ doar [i poate.~ns\ pia]a noastr\ de carte func]io-neaz\ destul de straniu. ~n prim\faz\, avem autorul aflat la debut,probabil cel mai greu de promo-vat. Editura face eforturi pentruca pia]a s\-i asimileze cartea. Suc-ces de libr\rie sau nu. Autorul pu-blic\ a doua carte. Lucrurile artrebui s\ fie mai simple, mai alesdac\ prima sa carte a avut succes,`ns\ editura trebuie s\ o ia cumva

de la cap\t. Promovarea trebuie s\fie mai g\l\gioas\. Logica firescu-lui. Bulg\rii de z\pad\ trebuie ros-togoli]i. Ce se poate `ntâmpla `ns\cu a treia sau chiar cu a patra car-te a aceluia[i autor e, `n multe si-tua]ii, destul de greu de prev\zut.Poate [i pentru c\ publicul e mi-grator. Poate [i pentru c\ cititoriitrebuie s\ parcurg\ un proces deformare, a[a cum impunerea unuibrand literar se poate face asiduu,`n timp.

Publicul trebuie cucerit [i recu-cerit de fiecare dat\. Ceea ce e fi-resc, pân\ la urm\. Nici o carte nutrebuie l\sat\ la voia `ntâmpl\rii.

Claudia Fitcoschi este directorde promovare [i rela]ii cu presa laEditura Polirom.

Despre claxonMichael Haulic\

Pe vremuri se spunea c\ societatea e ca o ma[in\: se investe[te `n ea [i ea func]ioneaz\,are performan]e etc. Diferen]a `ntre socialism [i capitalism era c\ socialismul investeanumai `n claxon.

Cam a[a [i cu scriitorii. F\r\ investi]ii `n claxon... geaba chichirezul. Numai c\ [iclaxonul e de dou\ feluri – ceea ce scriitorii români ignor\ cu non[alan]\ (dar nu e demirare, ei ignor\ pân\ [i contractele pe care le semneaz\, nef\când leg\tura `ntrevânz\ri [i sumele de bani primite ca drepturi de autor, considerând c\ cineva trebuies\-i pl\teasc\ pentru c\ sunt ei talenta]i, nu pentru c\ „marfa“ lor are c\utare pe pia]\).Exist\ un claxon pentru scriitorii ale c\ror c\r]i se vând [i aduc venituri editurii ([i, im-plicit, [i lor) [i exist\ alt claxon pentru scriitorii ale c\ror c\r]i nu aduc venituri – caz `ncare claxonul se rezum\, aproape `n totalitate, la corzile vocale din dotare ale scribului.

Scriitorii români trebuie s\ `n]eleag\ c\ o editur\ nu va investi decât `n promovareaautorilor care aduc venituri. C\ o editur\ nu investe[te `n promovarea tuturor scriito-rilor pe care-i public\, ci doar a unui procent din ei. {i cred c\ acest procent e undevaspre 10%. Iar de marea promovare au parte 2-3 scriitori din cei 10%. Partea cu adev\ratdur\ a acestui enun] nu este ceea ce tocmai am spus, ci faptul c\ peste tot e la fel, inclusiv`n literatura mondial\ de unde scriitorii români v\d doar câ]i bani câ[tig\ StephenKing, de pild\, dar nu v\d deloc c\ omul vine `n fiecare an cu o carte nou\, care seadaug\ celor 30 de c\r]i aflate deja la vânzare pe pia]\ [i, `mpreun\, TOATE acestea `iaduc sumele alea colosale, atât de invidiate (nu mai vorbim de drepturile care decurgdin ecraniz\ri).

Din p\cate e vorba despre vechea poveste: s\ muncim ca la noi [i s\ tr\im ca la ei.Nu merge. Industria c\r]ii, pia]a de carte nu func]ioneaz\ a[a. Are lumea nevoie de

ce scrii, cump\r\? Are [i editura bani, ai [i tu (plec\m de la premisa c\ editurile respect\contractele).

Oricum ar fi, ca lucrurile s\ stea ntr-adev\r cum vrea fiecare, trebuie ca munca scrii-torului s\ continue dincolo de cuvântul SF+R{IT, pus cu evlavie la finalul c\r]ii. Pentruc\ tot munc\ de scriitor este [i s\ activeze pe re]elele sociale, [i s\ dea interviuri, s\ ]in\conferin]e, s\ scrie `n revistele literare, s\ aib\ lecturi publice, s\ participe la lans\ri, latârguri, s\ fie prezent `n mijlocul cititorilor.

Cine tr\ie[te cu convingerea c\ a scrie o carte la cinci ani, din care se vând 300 deexemplare, e tot ce se poate face pentru cariera lui de scriitor... tare mi-e team\ c\ nu vaavea o carier\ prea lung\, ba mai mult, e posibil ca aceasta s\ moar\ `nainte de a sena[te.

{i pe mor]i nici claxonul nu-i mai `nvie.

Michael Haulic\ a fost, timp de 25 de ani, programator. A renun]at [i s-a dedicat scri-sului, editatului, cititului. Printre altele, a fost redactor-[ef al revistelor „Lumi Virtua-le“, Fiction.ro, „Nautilus“, Galileo Online, dar [i al Editurilor Tritonic [i MillenniumBooks. ~n prezent este redactor n cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colec]ii-lor de SF [i fantasy ale Editurii Paladin [i redactor-[ef al revistelor „Argos“ [i „Galileo“.A publicat opt volume – cel mai recent `n 2014, O huc\ `n minunatul Inand, MillenniumBooks –, [apte antologii – numai `n 2015 trei: Argos Doi (Media-Tech & TexaRom), Eroif\r\ voie (Milennium Books), Dincolo de orizont, vol.1 (Millennium Books) [i este pre-zent cu texte `n alte [aptesprezece volume.

Elena Marcu

Ast\zi op]iunile de promovare sunt mainumeroase ca niciodat\. Nimic nu func -]io neaz\ unilateral. E ca un soi de KansasCity comunica]ional, minim 1.262 de au-tostr\zi, cu dou\ sensuri, fire[te, pe careinforma]ia circul\ `nspre [i dinspre no-dul central, n cazul nostru, autorul [i car-tea sa. Promovarea unui autor este undialog, cumva din ce `n ce mai personal.Trebuie implicat publicul `n conversa]ie,un autor trebuie s\ genereze teme de dis-cu]ie activ\. Promovarea pasiv\, neutr\,f\r\ direc]ie, informa]ie static\ nu livreaz\

mare lucru, e ca un flyer l\sat pe clan]\ de pizzeriile din cartier, arunci o privire[i-apoi, la gunoi.

Autorul trebui s\ ajung\ mereu la pu-blicul s\u, oriunde s-ar afla acesta; dac\publicul s\u este pe Facebook, acolo tre-buie lucrat, dac\ este `n [coli, acolo estedestina]ia sa, la fel [i `n libr\rii, cluburide lectur\, cafenele [.a.m.d. Fiecare seg-ment de public are sursele proprii pe caretu, ca editor, trebuie s\ le identifici [i s\ lefolose[ti cât mai abil [i sincer posibil.

Elena Marcu este coordonatoarea PR aEditurii Vellant.

Nimic f\r\ internet

Un dialog din ce `n cemai personal


12 » dosar

„Toat\ Polonia cite[te copiilor s\i“

Małgorzata Rejmer

Este foarte dificil s\ promovezi literatura atunci cândtoat\ lumea vrea s\ scrie [i nimeni nu vrea s\ citeasc\.Câteodat\, când merg `n libr\rii, m\ simt descurajat\ –mii de titluri n jur [i doar câ]iva cump\r\tori pierdu]i.~n fiecare an, editurile tip\resc din ce `n ce mai multetitluri `n din ce `n ce mai pu]ine exemplare. Este maiu[or s\ devii scriitor, dar mai dificil s\ ob]ii succes [ibani. Oamenii au tot mai multe probleme n ceea ce pri-ve[te concentrarea aten]iei [i prefer\ s\-[i petreac\timpul liber cu activit\]i care nu sunt solicitante, a[a c\vor s\ stea pe internet `n loc s\ citeasc\.

De aceea, toate ini]iativele `n a promova literaturasunt importante. ~n ]ara mea, se organizeaz\ din ce `nce mai multe campanii de promovare a literaturii, des-tinate n special copiilor, precum „Toat\ Polonia cite[tecopiilor s\i“, campanie care `ncurajeaz\ p\rin]ii s\ leciteasc\ copiilor lor cel pu]in dou\zeci de minute pe zi,`n fiecare zi. Acum un an puteai vedea `n multe libr\riipostere cu mesajul „Nu cite[ti? Nu inten]ionez s\ merg`n pat cu tine“, nf\]i[ând cei mai faimo[i scriitori polo-nezi citind `n casele lor. Multe biblioteci, cu prec\derecele din ora[e mici, au primit `n ultimii cinci-zece anide la guvern sau Uniunea European\ fonduri `nsemna-te, a[a c\ acum arat\ bine, ca ni[te Case de Cultur\ mo-derne, bine concepute, cu mult\ lumin\, mobilier ele-gant, canapele moi [i acces la internet. ~n astfel de lo-curi cochete este u[or s\ construie[ti o comunitate decititori dedica]i care sunt prezen]i la fiecare sear\ lite-rar\ organizat\. De fiecare dat\ când merg `n astfel debiblioteci, situate `n ora[e `ndep\rtate [i amor]ite dinPolonia, m\ impresioneaz\ oamenii care conduc acesteinstitu]ii, ei sunt adev\ra]ii iubitori de literatur\, foar-te implica]i, entuzia[ti [i plini de ini]iativ\. ~ntotdeau-na po]i sim]i atmosfera `n timpul unor evenimente `naceste biblioteci, cititorii sunt devota]i, concentra]i,adreseaz\ multe `ntreb\ri [i reac]ioneaz\ emo]ional.

Chiar recent am fost oaspete al Festivalului Literardin Guadalajara, Mexic, printre dou\ sute de scriitoridin toat\ lumea, a[a c\ am putut s\ privesc de aproapecum arat\ promovarea literar\. Nu este primul festivalinterna]ional la care am fost invitat\, dar este, cu sigu-ran]\, cel mai mare [i cel mai bine subven]ionat festi-val la care am participat. Acolo literatura a fost sexy.Festivalul a avut loc n Expo Guadalajara, o cl\dire mo-dern\ [i spa]ioas\, toate cataloagele, standurile [ibro[urile erau concepute minunat, ar\tau foarte bine,iar n fiecare sear\ se organizau concerte [i petreceri cuDJ-i. Festivalul acesta atrage mul]imi de tineri – seara`]i lua cincisprezece minute doar ca s\ ie[i din cl\diretocmai pentru c\ armata de oameni din jurul t\u eraatât de dens\. Succesul vine odat\ cu banii, ideile, cu undesign atr\g\tor, spa]ii centrale, diverse atrac]ii (seriliterare, dispozitive pentru e-book – Kindle –, discu]ii,reduceri pentru c\r]i) [i ofert\ diversificat\. {i cu sen-timentul de a face parte din comunitate, din comunita-tea cititorilor mp\timi]i, cei care schimb\ opinii, reflec -]ii [i inspira]ii `ntre ei [i se influen]eaz\ unii pe al]ii.

Małgorzata Rejmer este scriitoare [i reporter din Po-lonia. ~n 2009 a debutat cu romanul Toksymia (Toxe-mie), carte c\reia i-a urmat Bukareszt. Kurz i krew, tra-dus\ `n România de Luiza S\vescu cu titlul Bucure[ti.Praf [i sânge [i publicat\ la Editura Polirom.

Florina P`rjol

Cred c\ ar trebui promovat cât mainecoven]ional, pentru c\ s-au schim-bat [i mijloacele (acum, internetul es-te la putere), dar [i a[tept\rile publi-cului, care nu mai poate fi ]inut pe locatât de u[or.

O lansare conven]ional\ deja numai atrage cititorii, dup\ cum nu o fa-ce nici o recenzie obi[nuit\, a[a `ncâttrebuie c\utate noi metode: mai vii,mai alerte, mai deschise c\tre publicul

larg. A[ zice c\ o dezbatere sau o lec-tur\ sunt mai vii, ca formule de eveni-ment, dup\ cum un text vioi, publicatpe o platform\ online, accesibil\ mul-tor cititori, poate ajuta mai mult o car-te. Ideal e s\ g\se[ti un concept al t\u,care s\ te disting\ de restul autorilor,o formul\ de promovare de care oa-menii s\-[i aduc\ aminte. S\ ai o stra-tegie. {i, bine`n]eles, trebuie speculatla maximum internetul: re]elele de so-cializare, `n primul rând, dar nu nu-mai.

Florina P`rjol a debutat `n 2014 laEditura Cartea Româneasc\ cu volu-mul Carte de identit\]i, carte care arela baz\ teza sa de doctorat. A fost re-dactor al revistelor „Cultura“, „Obser -vator cultural“ [i „Time Out Bucu -re[ti“, a lucrat ca traduc\tor, consi-lier editorial, redactor [i PR managerla Editura Leda, Editura IBU Publi -shing [i Editura Trei. A publicat nu-meroase articole, interviuri [i eseuri`n cele mai importante reviste cultu-rale române[ti.

Iván Repila

E foarte simplu: editura are nevoie de bani. Cu bani po]i cum -p\ra spa]ii de promovare `n libr\rii, anun]uri `n pres\ [i la ra-dio, turnee de promovare n diferite ora[e, interviuri etc. Pentrutoate acestea e nevoie de bani.

Cel mai important lucru e, a[adar, ca editura s\ aib\ bani. Aldoilea cel mai important aspect este ca editura s\ fie interesat\s\ promoveze un autor sau altul. Dac\ nu sunt nici bani, nici in-teres, cartea pur [i simplu dispare.

Nu cred `ntr-o form\ de promovare agresiv\, ci `ntr-o form\de promovare. Faptul de a anun]a c\ a ap\rut o carte pe pia]aeditorial\, de a exista interviuri sau de a ajuta libr\riile cu eve-nimente [i printr-o distribu]ie bun\ nu `nseamn\ s\ fii agresiv.Fac parte din munca normal\, de zi cu zi, a unei edituri.

Iván Repila este scriitor spaniol. A fost unul dintre invita]ii lacea de-a opta edi]ie a Festivalului Interna]ional de Literatur\ dela Bucure[ti, 2-4 decembrie, unde am [i avut ocazia s\ vorbesc pe`ndelete cu el. A lucrat n publicitate, teatru, domeniul editorial,iar de câ]iva ani s-a dedicat scrisului. A debutat cu Una comediacanalla, iar cel de-al doilea s\u roman, El niño que robó el cabal-lo de Attila, tocmai a fost tradus de Simona Sora – B\iatul care afurat calul lui Attila – [i a ap\rut la Editura Univers.

Andreea R\suceanu

Exist\ o prejudecat\, cum c\ autorul,odat\ ce a trimis o carte n lume, trebu-ie s\ stea `n turnul s\u de filde[ [i s\ olase s\-[i fac\ singur\ destinul. Fire[tec\ orice carte e un mesaj pe care-l trimi]i`n lume, sperând s\ creeze pun tea de co-municare cu cititorul (ideal, eventual),dar nu cred `n iner]ia autorului, carest\ [i a[teapt\ s\ i promoveze exclusivceilal]i cartea. Sunt la fel de nepl\cu]ica aceia care cad n extrema cealalt\: a

autopromov\rii excesive. Cred c\ res-ponsabilitatea pro mov\rii unei c\r]iapar]ine nu unei singure persoane, cideopotriv\ autorului, care trebuie s\ias\ `n `ntâmpinarea publicului s\u,s\-[i fac\ cunoscut\ activitatea edito-rului care [tie cel mai bine ce tip depromovare se potrive[te c\r]ii [i PR-ului, care are [i rolul-cheie: el e cel ca-re poate ajuta cel mai mult o carte `nparcursul s\u c\tre cititori. O carte bi-ne marketat\, c\reia i se asigur\ dru-mul sinuos c\tre public, e de la bun

`nceput una cu mai multe [anse de a fivândut\, cunoscut\, citit\.

Andreea R\suceanu este doctor `nfilologie al Universit\]ii din Bucure[ticu lucrarea Mahalaua Mântulesei,drumul c\tre modernitate (2009), pu-blicat\ `n acela[i an la Editura Vre-mea cu titlul Cele dou\ Mântulese. ~n2013 a publicat volumul Bucure[tiullui Mircea Eliade. Elemente de geogra-fie literar\ la Editura Humanitas. Aco laborat cu interviuri, cronici, arti-cole de specialitate la reviste precum„Via]a Româneasc\“, „România lite-rar\“, „Observator cultural“, „Bucu-re[tiul Cultural“, „Idei n dialog“, „Con -vorbiri literare“ etc. Este autoareamai multor traduceri din limba engle -z\ [i prefe]e.

Un concept al t\u, care s\ tedisting\ de restul autorilor

Promovarea unei c\r]i nu apar]ine uneisingure persoane

F\r\ bani [i interes, cartea pur [i simplu dispare


dosar « 13

Matei Sâmih\ian

Vin din zona c\r]ilor pentru copii,a[a c\ s-ar putea ca r\spunsurilemele s\ nu se aplice pentru toatecategoriile/genurile literare de lanoi.

Cred c\ `n aceast\ ni[\ autoriiar trebui s\-[i cunoasc\ publicul[i s\-l n]eleag\. Nu este de mirarec\ cele mai populare c\r]i pentrucopii vorbesc pe limba actual\ aacestora [i prezint\ situa]ii [i ideicare le sunt familiare copiilor.

Editura Arthur `ncearc\ s\creeze platforme de comunicaredirect\ ntre autorii publica]i [i ti-nerii cititori. Am avut o uria[\

surprinz\ când, prin acest de-mers, s-au strâns `n jur de 700 decopii la `ntâlnirile de pe 6 decem-brie cu Jeff Kinney, autorul Jur-nalului unui pu[ti.

De asemenea, le oferim autori-lor români pe care `i public\mocazia s\ se `ntâlneasc\ cu tineriicititori din România, prin organi-zarea unor ntâlniri cu copiii, princare, a[a cum glumeam cu FlorinBican, ace[tia s\ le umple scriito-rilor invita]i rucsacurile cu idei.

La una dintre aceste `ntâlniri,la care a luat parte Adina Popes-cu, un copil i-a spus acesteia c\vrea s\ fie personaj `ntr-un volumal seriei O istorie secret\ a }\rii

Vampirilor. S-a discutat intensdespre tipul de personaj care l-arreprezenta cel mai bine pe pu[ti.Acesta a spus c\ ar vrea s\ fiezmeu, iar Adina i-a replicat: „Darnu e[ti prea pirpiriu s\ fii zmeu?Mai bine pui de zmeu, ce zici?“.Iat\ cum se negociaz\ direct vii-toare personaje [i pove[ti.

O alt\ cale de interac]iune esteseria „C\r]ile mele“, care al\tur\tematic volume semnate de autoriconsacra]i [i volume semnate [iilustrate de autori copii. Ace[tiaau ocazia de a-[i cunoa[te mento-rii [i de a lucra cu ace[tia `n ca-drul unor ateliere de creative wri-ting [i ilustra]ie de carte n taberele

pe care le organiz\m anual. Maimult, apari]ia primelor numereale revistei „Ordinul Povestitori-lor“ a nsemnat [i crearea unei co-munit\]i puternice de tineri citi-tori [i scriitori a c\rei interac]iuneeste extrem de vizibil\ [i `n me-diul online.

~n cazul literaturii pentru co-pii, diferen]a fa]\ de celelalte do-menii literare este c\ beneficiaruldirect nu este [i cel care achizi]io-neaz\ produsul cultural, ci aceas -t\ sarcin\ le revine p\rin]ilor.~ntrebarea este cum i convingi pep\rin]i s\ `i cumpere copilului ocarte semnat\ de un autor român.Care sunt argumentele care l-ar

motiva s\ ia aceast\ decizie? R\s -punsul este mult mai complicatdecât pare, iar aici trebuie, `ntr-a -dev\r, construit\ [i consolidat\ ocomunitate a autorilor români deprofil care s\ capete credibilitate[i relevan]\ n fa]a p\rin]ilor. Tro-feul Arthur, prin care premiem [ipublic\m anual cele mai valoroa-se scrieri pentru copii, vine `n `n -tâmpinarea acestei nevoi de aoferi, atât p\rin]ilor, cât [i copii-lor, garan]ia unor lecturi de ceamai bun\ calitate.

Matei Sâmih\ian este OnlineContent Manager la Grupul Edito-rial Art.

Andra Rotaru

S\ ncepem cu editura la care un au-tor poate publica [i cu oamenii dinspatele unei c\r]i, pentru c\ un autornu apare peste noapte, cu volumevândute n sute sau mii de exempla-re. Ar trebui ca echipa unei edituris\ aib\ ea `ns\[i talentul [i expe-rien]a necesare alegerii volumelor

cu adev\rat bune, apoi urmeaz\ pro -cesul foarte important de redactare.Dup\ publicare, trebuie creat\ ceamai bun\ leg\tur\ dintre autor [ipublic, ]inând cont, desigur, de carac-teristicile c\r]ilor [i ale autorilor.

Dac\ accep]i s\ faci compromi-suri de dragul trocului ieftin, dac\autorului nu i se selecteaz\ lecturisau evenimente potrivite, e ca [i cum

ai da perle unei cete `nfometate deporci. Cred `n elegan]\ [i decen]\,nu `n oportunism [i profit imediat.Sunt zeci de festivaluri sau lecturi,sub tot felul de egide, organizate dininteres sau de dragul renumelui,foarte pu]ine interesate de promo-varea real\.

Din p\cate, publicul tân\r, `nspecial, prime[te multe astfel de

junk food-uri [i a[a apar pepiniere,„zei“ [i „vedete“ care vor crea n jurun univers limitat, `nchis, „noi“ [iatât. Nu vor mai putea [ti vreodat\c\ lumea nu se rezum\ la atât depu]in/de pu]ini.

Andra Rotaru este autoarea vo-lumelor ~ntr-un pat sub cear[afulalb, Editura Vinea, 2005; En una

cama bajo la sabana blanca, Bassa-rai Ediciones, Spania, 2008; }inutu-rile sudului, Editura Paralela 45,2010; Lemur, Editura Cartea Ro-mâneasc\, 2012. A fost editor-coor-donator la AgentiaDeCarte.ro, ad ministrator al Societ\]ii de Ges -tiune a Drepturilor de Autor Ope-raScrisa.ro [i colaborator al maimultor reviste de cultur\ din ]ar\.Anul acesta, al\turi de un grup descriitori [i graficieni, a `nfiin]atGrupul Editorial frACTalia.

Burhan Sönmez

Dac\ ar fi s\ fiu sincer, r\spunsul meu ar fiscurt: n-am nici cea mai vag\ idee cum ar trebuipromovat un autor pentru a ajunge la public. Cusiguran]\ nu prin intermediul publicit\]ii.

Poate c\ cel mai bun lucru este s\ avem par-te de critici preg\ti]i, cronicari care s\ nu scrienumai pozitiv despre c\r]i, ci s\ le evalueze `nadev\ratul sens al cuvântului. ~n Turcia, deexemplu, criticii nu mai au atât de mult\ influ-en]\ pe cât aveau `n urm\ cu cincizeci de ani,nu mai ajung decât secven]ial la public. Iarast\zi ace[tia par c\ doar povestesc, pe scurt,despre c\r]i, f\r\ s\ intre `n detalii de fine]e.Poate c\ acest lucru se `ntâmpl\ [i din pricinainternetului, oamenii vor s\ citeasc\ foarte pescurt despre o carte sau alta [i s\ decid\ foarte

repede dac\ i intereseaz\ sau nu, dac\ s\ ocumpere sau nu. Cred c\ ar trebui s\ `ncepemde aici, de la critici [i de la cititori.

Burhan Sönmez este scriitor de origineturc\. A fost avocat, a scris pentru mai multe re-viste [i ziare, pe teme culturale [i politice. A fostmembru al Human Rights Society (IHD) [i fon-dator al Funda]iei pentru Cercetare Social\(TAKSAV). A debutat `n 2009 cu romanul Ku-zey(Nord), urmat, n 2011, de Masumlar(P\cate[i inocen]). Cel de-al treilea roman, Istanbul Is-tanbul, a fost publicat n 2015 [i se afl\ n curs detraducere n limba român\ la Editura Polirom,`n colec]ia „Biblioteca Polirom“. A fost oaspete-le celei de-a opta edi]ii a Festivalului Interna]io-nal de Literatur\ de la Bucure[ti, 2-4 decembrie,unde l-am [i luat la `ntreb\ri.

E vremea s\ p\r\sim minciunilemarketingului tig\ilor

Daniel Vighi

M\rturisesc cu mâna pe inim\ c\ nu-mi place marketingul, nici reclamele abuzive,unele, ce-i drept, inteligente [i cu umor, altele teroriste [i imbecile: nu-mi plac [i m\fascineaz\ totodat\, ca pe Nicolae B\lcescu, Ardealul. Cu atât mai pu]in\ brambureal\axiologic\ atunci când abordezi literatura la competi]ie cu tig\ile Dry Cooker. Citimadesea exalt\ri mincinoase `n care suntem asigura]i solemn cum c\ dincolo de coper-tele frumoase se afl\ ceva ce n-ai mai citit, un roman de zile mari, [i descoperi c\ afar\-ivopsit gardul [i n\untru e un biet leopard jig\rit [i plin de cli[ee. Cu toate acestea, nuse poate f\r\ marketing, [tiu asta [i de aceea zic c\ e vremea s\ mai `ncerc\m pe lalans\ri [i altceva decât predici hermeneutice care aduc uneori primejdios de mult cucomentariile [i cursurile din [coal\ (vinovat\ de sastisirea tinerilor fa]\ de biata lite-ratur\). A[adar LITERATURA ALTFEL, cu lecturi publice, cu scriitori `n amfiteatre[i prin [coli ca s\ se dumireasc\ junimea c\ literatura nu e ceva care a murit demult.Eu practic lecturi `n turismul cultural pe urmele cut\ror romane [i am rezultate. Evremea s\ p\r\sim minciunile marketingului tig\ilor sus pomenite [i s\ facem altce-va. Cu totul altceva!

Daniel Vighi este prozator, eseist, profesor de literatur\ român\ contemporan\ laUniversitatea de Vest din Timi[oara [i membru al Uniunii Scriitorilor din România.A publicat proz\ scurt\ (Povestiri cu strada depozitului, Apocalipsa 9, Comisia de`mp\ciuire, Istoria din cutia de pantofi [.a.), romane (~nsemnare despre anii din urm\,Insula de var\, Misterele Castelului Solitude sau despre singur\tate la vreme de iarn\,Trilogia Corso [.a.), volume de eseuri (Tenta]ia Orientului, Sorin Titel. Monografie,Onoarea [i onorariul [.a.). Are colabor\ri permanente cu revistele „Vatra“, „DilemaVeche“, „Observator cultural“, „Revista 22“, „Orizont“, „Familia“ [i multe altele.

„Dar nu e[ti prea pirpiriu s\ fii zmeu?“

Cred `n elegan]\ [i decen]\, nu `n profit imediat

S\ `ncepem de la critici [i cititori

De multe ori, subiectul cade `nridicol doar din cauza purt\ toa -relor lui de cuvânt cu personali-tatea prea ascu]it\. Din fericire,pentru mine, pentru femei, de faptpentru `ntreaga Planet\ P\mânt,anul 2015 a fost cel al vocilorproaspete [i amuzante care n sfâr -[it au reu[it s\ transforme femi-nismul `ntr-un subiect simpatic.

Femini[ti [i feministe exist\ dela Revolu]ia Francez\ `ncoace,dar `n 2015 s-a `ntâmplat ceva. Ce-va-ul a fost subtil [i pres\rat `npic\turi printre [tiri mai senza -]ionale, dar iese n eviden]\ atuncicând se trage linia. „Personalita -tea anului“ aleas\ de revista„Times“ este o femeie, AngelaMerkel. Acest lucru s-a `ntâmplatdoar de 4 ori de la 1927 `ncoace.„Sports Illustrated“ a ales-o pe Se -rena Williams pentru titlul de„Personalitatea anului `n sport“,a zecea femeie care prime[te titlul`n 61 de ani. Finala campionatuluide fotbal feminin, câ[tigat de

Statele Unite ale Americii, a fostcel mai urm\rit meci de fotbal dinistoria ]\rii. „New York Maga-zine“ a publicat, pe copert\, cele35 de femei care l-au acuzat pe BillCosby de abuz sexual. Au ap\rutdou\ seriale cu dou\ super-eroine:Jessica Jones [i SuperGirl. Arma-ta american\ a decis c\ femeilepot candida pe posturi rezervatepân\ recent doar b\rba]ilor.

Apoi a fost `ntreaga poveste acalendarului Pirelli.

Despre noul calendar Pirelli s-ascris mult, dar iat\ un scurt rezu-mat: cunoscut pentru fotomo -delele superbe [i dezbr\cate carecondimentau fiecare lun\ a anu-lui, calendarul Pirelli a adus pen-tru paginile lui 2016 femeile desucces. ~n locul domni[oarelordecorate cu buc\]ele de latex, cufrunzuli]e [i r\murele sau caretocmai ies din piscin\ cu haineleude, au fost fotografiate, `n hainenormale, femei care sunt remar-cabile prin ceea ce fac. Au ap\rut

nume precum Yoko Ono, PattiSmith [i (din nou) Serena Williams.Singura mai dezbr\cat\ este AmySchumer, probabil cea mai amu -zant\, inteligent\ [i sarcastic\voce a feminismului din acest an.

La 34 de ani, Amy Schumer, co-median de stand-up cu propriulserial TV premiat Emmy, a fostnu de pu]ine ori ]inta unor criticicare i-au vizat aspectul fizic [i aulipit de numele ei adjectivul„gr\su]\“. Amy Schumer poart\m\rimea 40. ~n calendarul Pirellia pozat cu o singur\ pies\ de len -jerie pe ea, glumind c\ nu a primitanun]ul oficial care preciza c\ `n2016 se accept\ [i ]inutele decente.

~n serialul lui Amy Schumer,umorul a fost cel mai bun argu-ment pentru feminism. Un singurexemplu. Amy Schumer le-a re-unit `ntr-o scenet\ pe Tina Fey (30Rock) [i Patricia Arquette (Me -dium) pentru a o s\rb\tori pe Ju-lia Louis-Dreyfus (Seinfeld). Mo-mentul de s\rb\torit este greu de

tradus `n paginile unei reviste decultur\, dar am s\ fac o `ncercare`n stilul Irinei Margareta Nistor,pe care am s\ v\ rog s\ o comple-ta]i dup\ cum considera]i nece-sar. Cele cinci marcau festiv ulti-ma zi `n care Julia Louis-Dreyfusa fost „bun\“: mai precis, ultimazi `n care cei de la Hollywood oconsiderau suficient de „bun\“pentru a avea un rol pasional ntr-unfilm, `nainte de a se transforma`ntr-o actri]\ care mai poate primidoar roluri de mam\ sau bunic\ a

celorlal]i protagoni[ti, mult mai„buni“. Iar ceea ce transmiteSchumer despre femeile trecutede o anumit\ vârst\ la Hollywoodpoate fi cu u[urin]\ tradus `ntoate domeniile vie]ii societ\]ii.

Demn de men]ionat `n acestregistru al vocilor pro-feminismeste [i un b\rbat: Justin Trudeau,prim-ministrul Canadei. ~ntrebatde un reporter de ce cabinetul luiare un num\r egal de femei [ib\rba]i, a r\spuns simplu. „Pen-tru c\ suntem `n 2015.“


14 » opinii

Eu sunt una dintre acele feministe antipatice. Nu ies chiar `n strad\ cu pancartaridicat\ [i cu p\rul la subsuori crescut, dar uneori trântesc `n conversa]ii de altfelpa[nice faptul c\ nu sunt suficiente femei leader, apoi m\ enervez când mi sespune s\ m\ calmez, apoi `mi `ncruci[ez bra]ele [i declar c\ nu mai am ce discutacu misoginii de lâng\ mine.

Despre feminism, la genul simpatic

— Stimat\ Doamn\ Mihaela Mi -roiu, a]i resim]it vreodat\ nostal-gia dup\ vechea stare de lucruri,`ncercat\ de oameni din genera -]iile precedente?

— De câte ori aud de nostalgiidup\ vremea comunist\ `mi vines\ spun: oameni buni, sunte]i nos-talgici dup\ tinere]ea voastr\! ~midau seama `ns\ c\ exagerez. Amvorbit despre comunism cu sute deoameni, ascun[i ochiului public.Unii dintre ei regret\ experien]e de`n]eles: statusul social (mai ales ac-tivi[tii, dar [i lucr\torii industrialicare [i-au pierdut serviciul [i iden-titatea profesional\ la vârste cevamai târzii), predictibilitatea vie]iiprofesionale, siguran]a mai mare,lipsa competi]iei, omogenizarea so -cial\, accesul general la concedii nsta]iuni, decen]a n comportament.

Regret\, a[a cum regret [i eu, c\tr\iesc `ntr-o lume `n care, cel pu ]in mediatic, meritocra]ia nu seve de, `n schimb parvenitismul ]ip\]o pe[te pe toate canalele [i scoatelimba sa kitsch `n mai toate veci -n\ t\]ile.

Din lista de mai sus, obiectivvorbind, eu aproape c\ nu am ce s\regret. Fac parte dintre `nvin g\ -torii tranzi]iei postcomuniste, europeniz\rii [i globaliz\rii. Su -biec tiv am `ns\ nostalgii care nuau le g\tur\ cu regimul. Mi-e dor deoamenii care au plecat dintre noi.Mi-e dor de dimine]ile [i serile de laCostine[ti. Mi-e dor de starea meah\ l\duind mun]ii cu fiul meu [i cuelevii mei adolescen]i. Mi-e dor dec\ldura sobei, dar mai ales dec\ldura st\rii de prietenie din casalui Cristian Petru [i a Doinei

{tef\nescu, de r\suflarea t\iat\când vedeam Oscarurile cu AncaJugaru [i Vlad P\tulescu, de fan-tezia minunat\ a Laurei Grunberg[i a lui Petru Lucaci, de emo]ia `nclipele `n care libr\reasa `mi stre-cura pe sub mân\ un nou volumMario Vargas Llosa, mi-e dor deputin]a s\ r\scitesc Nichita St\ -nes cu [i Mircea C\rt\rescu. Mi-edor de marea literatur\ de care m-au nstr\inat re-`nv\]area, [tiin -]ele politice, construc]iile institu -]ionale [i civice [i, de bun\ seam\,propriile mele cercet\ri [i c\r]i.Mi-e dor de indiscutabila disponi-bilitate pentru teatru, concerte [iexpozi]ii. Mi-e dor de rela]iile nonkeep in touch. Mi-e dor de visare,ba chiar [i de un ceas de plic-tiseal\. Mi-e dor s\ m\ gândesc la orochie frumoas\, a[a cum mi-e dorde vestele unicat pe care mi le tri-cota Anca, cea care ne scotea sis-tematic din cenu[iu. Am doruripentru lucruri mari [i lucruri mici.

Rezumând: capitalismul [i com-peti]ia `ngusteaz\ via]a cultural\ [iemo]ional\ `n favoarea celei profe-sionale, iar democra]ia te las\ s\ ale-gi singur la ce renun]i, `ncotro vreis\ o iei, ce vrei s\ construie[ti sau,dac\ e[ti mai afurisit, s\ distrugi.

La sfâr[itul comunismului ne-am

trezit de capul nostru, ca s\ pedalezexisten]ialist, am fost arunca]i `nlume [i condamna]i la libertate.Dar, Doamne, cât ne-am dorit-o!Acum o avem [i ne pare la fel defiresc ca [i faptul de a avea ochi,mâini, picioare. Uneori când uitcât de pre]ioas\ e libertatea, fi-indc\ o am cu adev\rat, o ascultiar\[i [i iar\[i pe Nana Mouskouriinterpretând „Nabucco: Je chanteavec toi, liberte!“.

A[a cum genera]ia actual\ afost educat\ c\ are drepturi, noiam fost educa]i c\ avem datorii.Presupun c\ mul]i am dat cursacestui impuls, bine sintetizat `nexpresia jurnalistic\: „Avem o]ar\. Cum proced\m?“.

Nimeni nu ne mai cenzura. Ni-meni nu ne mai putea opri cuadev\rat s\ [tim ce suntem `nstare s\ facem din lumea noastr\,`n aria noastr\ de influen]\ [i com-peten]\. Este drept ns\ c\ unii din-tre noi au fost privilegia]i de la bun`nceput prin simplul fapt al si tu\ -rii `n ora[e mari universitare, nu`n ora[e mici [i comune. Eu amfost norocoas\. Locuiam `n Bu-cure[ti. Aveam un cerc de prietenicare ne-a men]inut pe to]i `nform\. Aveam acces la informa]ii[i resurse. Am fost privilegia]i [iprin vârst\: la 34 de ani po]i s\ iei

via]a profesional\ [i social\ de la`nceput, po]i s\ te dezve]i, po]i s\`nve]i. Pentru cea mai mare partea genera]iei p\rin]ilor mei schim-barea formelor de relief ale soci-et\]ii nu a putut decât s\ fac\obiectul contempla]iei uneori per-plexe, alteori fericite (accesul lateleviziuni [i ziare a fost o bun\vreme benefic `n via]a lor), uneoridezn\d\jduite: din nou le era dat s\accepte pasiv schimbarea lumiidup\ capul altora, s\ se uite caFeti]a cu chibrituri `n vitrinele totmai saturate de m\rfurile [itenta]iile lumii „burgheze [i putre-facte“ care a c\zut peste ei.

A[a cum Revolu]ia din Decem-brie mi-a deschis larg por]ile li -bert\]ii ca cet\]ean\, filozofia fem-inist\ mi-a deschis por]ile libert\ -]ii ca intelectual\ creativ\. Amsim]it c\ nimic nu m\ mai limi -teaz\, nici ca femeie, `n afara pro-priilor mele puteri.

Dar am [tiut [i c\ este datoriamea moral\ s\ d\ruiesc tot ce [tiualor mei [i alor mele din ]ar\, atâ]icâ]i or voi. Am ales s\ r\mân, s\scriu mai ales pentru români, s\dezvolt programe, organiza]ii [i in-stitu]ii. La noi era totul de f\cut(folosesc timpul trecut mai degra -b\ metaforic).

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

„Avem o ]ar\. Cum proced\m?“

Muzicianul, `n vârst\ de 70 deani, este foarte grijuliu `n a sub-linia c\ aceast\ `ntoarcere este„temporar\“. Astfel, Blackmoreva reveni, odat\ cu noul an, ntr-onou\ formul\ a vechii sale trupeRainbow, cu o nou\ componen]\din care fac parte Ronnie Rome -ro (voce, de la Lords of Black),Jens Johansson (clape, Strato-varius), David Keith (tobe, Black-mores Night) [i Bob Nouveau(bass). ~n aceast\ formul\, chita -ristul vrea s\ asigure mai multeapari]ii `n anul urm\tor, la câte-va festivaluri foarte importante.

Ritchie Blackmore a renun]atla rock `n 1997 pentru a forma otrup\ de muzic\ folk [i medie -val\, al\turi de so]ia sa, vocalista

Candice Night. ~mpreun\, ei auscos deja nou\ albume, ultimul,All Our Yesterdays, fiind lansat`n septembrie.

Ast\zi, Blackmore explic\ fap-tul c\ a preferat s\ renun]e larock fiindc\ noua sa trup\ `i ofe -rea un univers muzical mult maivast. „~n rock nu f\ceam decât s\frec ni[te riff-uri heavy metal [itotul devenise stagnant [i cam re-dundant. Acum, când stau cu chi-tara [i compun, totul mi se parefoarte natural. ~n rock, totulajunsese s\ mi se par\ for]at [i`ncepusem s\ simt cum nu facdecât s\ m\ repet.“

Explicând felul s\u de a cânta,cu pana sau cu degetele, chitaris-tul spune c\, ast\zi, se simte con-fortabil cântând `n ambele sti -luri. „Pentru mine e o provocare

mai mare s\ cânt pe scen\, `ncet,o pies\ acustic\. E chiar mult maigreu decât rockul, fiindc\ atuncicând cân]i hard rock, te bazezifoarte mult pe un amplificatorpentru a transmite energie publi -cului. Când cân]i acustic, trebuies\ `ncerci s\ mi[ti [i s\ impre-sionezi audien]a doar prin teh -nic\, ceea ce mi se pare mult maigreu. Când `]i iese, e minunat!“

Planul lui Ritchie Blackmorepentru perioada imediat urm\ -toare este foarte limpede: va con-tinua cu Blackmore’s Night, du -p\ acest scurt intermezzo rockdin cariera sa.

Cât despre revenirea sa cu tru-pa Rainbow, Blackmore asigur\publicul c\ dac\ va avea succesva continua [i n aceast\ direc]ie,de câte ori va fi posibil.


interna]ional « 15

Ritchie Blackmore:`ntoarcerea la rock

Pagin\ realizat\ de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

~n ultima vreme,legendarul chitarist alforma]iilor Deep Purple[i Rainbow a `nceput s\promoveze noul albumal trupei sale folkmedieval, Blackmore’sNight, dar interlocutoriis\i sunt mult maiinteresa]i de foartemediatizata ([inea[teptata) sa`ntoarcere `n arena rock.

Celebra artist\ spaniol\ Mont -serrat Caballé a fost condamnat\la [ase luni de `nchisoare cu sus-pendare pentru c\ nu [i-a pl\tittaxele.

Procurorii spun c\ diva a„omis“ s\ pl\teasc\ 508.468 de eu-ro datora]i statului spaniol. Ve -deta `n vârst\ de 82 de ani a re-cunoscut c\, `n 2010, a locuit `n

Spania, dar c\ s-a `nregistrat carezident `n Andorra, tocmai pen-tru a evita plata unor impozitemai mari. ~n cele din urm\, ea aajuns la o `n]elegere cu procu -rorii, care i-au oferit aceast\ sen -tin]\ cu suspendare [i o amend\de 326.000 de euro, f\r\ a se maiajunge la proces.

Soprana Montserrat Caballéeste un nume important n lumeaoperei, dar este cunoscut\ depublicul larg mai ales pentruduetul cu Freddie Mercury din1987, duet ce a devenit un hitmon dial `n 1992, cu ocazia Jo -curilor Olimpice.

Carte desucces, autorulhomelessNoua senza]ie a libr\riilor franceze este cartea de memorii a luiJean-Marie Roughol, 176 de pagini despre via]a pe care acesta adus-o, vreme de 27 de ani, cer[ind pe str\zile Parisului.

Une vie dans la rue (O via]\ pe strad\) s-a vândut `n peste50.000 de exemplare [i l-a propulsat la nivelul de autor cult.

A fost ajutat la scrierea [i editarea c\r]ii de c\tre fostul mi -nistru de Interne al Fran]ei, Jean-Louis Debre, pe care „omulstr\zii“ l-a cunoscut atunci când i-a propus s\ i p\zeasc\ bicicletacât acesta f\cea shopping pe Champs-Élysées.

~n acest moment, Roughol locuie[te `n continuare pe strad\,a[teptând s\ ncaseze drepturile de autor din vânzarea c\r]ii. Dinavans [i-a cump\rat doar un smartphone [i viseaz\ la momentul`n care `[i va cump\ra un mic apartament [i un laptop pentru acontinua s\ scrie.

Pân\ [i Montserrat Caballéare probleme cu Fiscul

— Cred c\ trebuie s\ avem o dis-cu]ie. — Ce discu]ie?— M\ `ngrijoreaz\ faptul c\ nu aipoft\ de mâncare. M\ gândesc s\chem veterinarul.

— Ceeeee? Nici s\ nu aud de el.Veterinarul face injec]ii.— Da, dar trebuie s\ n]elegi c\ in-jec]iile fac bine.— Injec]iile fac curul s\ doar\,punct. Nu, pe bune acum, dac\ maipronun]i cuvântul \sta, dau `n de-presie.— Ei, hai s\ nu dramatiz\m totul.Tu mai ]ii minte când tu[eai ca unm\gar?— M\ `necasem.— Da, da, desigur. Ai uitat c\ ai

b\ut ap\ rece? {i ]i se inflamasegâtul `n ultimul hal. Dac\ nuchemam atunci ve…— Te-am rugat, da? Te-am ru-gaaaat! F\r\ cuvântul \sta. A[a,[i? L-ai chemat [i m-a durut curulo s\pt\mân\. Vai, ce realizare!— Da, dar nu ai mai tu[it.— Cum naiba s\ mai tu[esc, dac\nu m\ puteam `ncorda? Cum d\ -deam s\ coh\i, cum m\ s\geta bu-ca. E ca [i cum ]i-ai rupe o mân\doar ca s\ ui]i de durerea de m\ sea.— Of, gur\ spart\! Gata, c\ nu oscot la cap\t cu tine. Dac\ nu vreiinjec]ii, m\car ni[te vitamine s\-]idau.— Beuri?— Da.— Nici s\ nu te gânde[ti. Au ungust oribil. Sunt uleioase si putgroaznic.— Da, dar nu doare fundul de laele.— Eu am senza]ia c\ vrei s\ m\

[antajezi. Nu, pe bune, dac\ \stanu e [antaj, nu [tiu ce e. Deci tupractic `mi dai s\ aleg `ntre beuri[i injec]ie.— Cam da.— D\-mi naibii porc\riile alea, s\le `nghit. — Hai, gura maaare!— Bleaaac!— Ai borât! Nu e corect, ai tri[at!— Scuze, chiar nu am vrut, dar mile-ai `mpins prea tare cu degetul.— A, da? Ia s\-l sun eu pe ve…— Gata, gata, ho! Uite, le m\nâncde pe jos. Molf…molf…molf…— A[a s\ faci, bravo, s\ m\ ascul]icând `]i spun ceva! C\ doar [tii c\nu-]i vreau decât binele.— Aha, da,…molf…molf…— Hopa, ce a fost asta? Am sesizatcumva o ironie `n exprimarea ta?— Noooo, molf…molf…— Ba da, cineva e ironic azi. — Bine, m\i, molf…molf… sunt.

Pentru c\ molf… eu când zic c\ ]ivreau binele… molf… tu ce faci?M\ ascul]i? Molf… fluieri, asta faci.— Hai s\ nu ncepem iar\[i cu teo-ria conspira]iei. Pe bune, mi separe absurd [i copil\resc subiec-tul \sta.— B\i, na,… molf eu ]i-am zis demul te ori…molf nu-mi place cumse uit\ \[tia…molf… la tine.— P\i ungureanul are strabism,a[a se uit\ el.— Hai, las\-m\ cu… molf… stra-bismul, c\ po]i s\ fii strabist [i s\te ui]i strâmb, dar…molf… frumos.Vrânceanul ce…molf… c\cat are?— Nu [tiu [i nici nu m\ intereseaz\.Noi nu intr\m `n discu]ii prea per-sonale. O fi de la vreo muiere, ceva.Dar `n rest e b\iat bun.— Molf… b\i, eu nu sunt aici s\ te`nv\] despre… molf… profiluripsiholo gice. Dar s\ [tii c\ molf…lumea e rea.


16 » fast food

La 41 de ani dup\ adaptarea muzi-cal\ a lui Stanley Donen, MarkOsborne (Kung Fu Panda) `mpre-un\ cu scenari[tii Irena Brignull[i Bob Persichetti au f\cut ochestie `ntrucâtva bun\. Au topitpovestea Micului Prin] `ntr-o baz\modern\, unde o feti]\ c\reia ma-ma `i compartimenteaz\ dejavia]a ca s-o preg\teasc\ pentru omaturitate realizat\ se `mpri-etene[te cu un vecin boem carest\ cu biplanul ro[u `n curte.B\trânul aviator `ncepe s\ `ispun\ povestea Micului Prin], iarcând acesta intr\ `n sfâr[it `nscen\, anima]ia CGI las\ loc ani-ma]iei stop-motion `n 2D, dup\care revine la „normal“ [i tot a[a.Judecând la rece, cu mintea unuimatur, ideea e inteligent\, iar ani-matorilor le reu[esc detalii amu-zante, mai ales `n privin]a tabelu-lui compartimentat al vie]ii feti -]ei. ~n plus, o sumedenie de actoricunoscu]i le dau voce personajelor

`n varianta `n limba englez\ (exis -t\ [i una `n francez\). Jeff Bridgese aviatorul, Rachel McAdams ma-ma, Benicio Del Toro [arpele, Ma-rion Cotillard trandafirul, JamesFranco vulpea. Totu[i, filmul nupare s\-[i ia zborul, iar candoareapove[tii lui Saint-Exupéry e topit\`ntr-o construc ]ie organizat\ [iplin\ de inten]ii bune, dar rece,chiar dac\ desenele stop-motionpleac\ de la legendarele deseneoriginale.

Secretul/ Secret in Their Eyesadapteaz\ pentru publicul nord-american succesul argentinian Elsecreto de sus ojos, de Juan JoséCampanella, care a primit `n 2009Oscarul pentru film vorbit `n alt\limb\ decât engleza. Filmul luiCampanella ecraniza romanul luiEduardo Sacheri, dar americaniimut\ cu totul thrillerul/dram\sentimental\ & psihologic\ dinArgentina anilor ’70 `n SUA, `nprimele capitole ale r\zboiului`mpotriva terorismului de dup\11 Septembrie. La filmul lui Cam-panella n-am rezistat pân\ lasfâr[it, mi s-a p\rut melodramatic[i lent, dar varianta american\ emult mai proast\ pentru c\ `nghe-suie povestea original\ peste cala-podul genului, astfel c\ filmul numai seam\n\ cu originalul pe ca-re pretinde c\-l adapteaz\, ci cu

toate filmele comerciale desprelupta antiterorist\ contemporan\.Elementul de noutate, dac\-l c\u -t\m neap\rat, `l reprezint\ melo-drama din tre cei doi anchetatoriFBI interpreta]i de Nicole Kidman[i Chiwetel Eijofor, care devinerapid ridicol\, [i folosirea JulieiRoberts `ntr-un nou rol de Oscarpentru c\ apare `n contre-emploiaproape, adic\ nerujat\ `n rolulunei agente FBI a c\rei fiic\ eucis\. Roberts nu e memorabil\,dar machiajul ei palid da.

~napoi acas\/ Louder thanBombs, primul film `n limba en-glez\ al norvegianului JoachimTrier, are, `n schimb, un scenariu(nonlinear) minunat scris, care

anuleaz\ orice posibil derapaj alsubiectului. ~ntr-atât de bine escris filmul, `ncât a f\cut revista„Variety“ s\ afirme c\ „`n mâinilelui Trier, nara]iunea devine actpolitic. Cu mare grij\ ca s\ nuscap informa]ii importante, voispune doar c\ filmul e o dram\psi hologic\ focusat\ pe o familiemulticultural\ din zilele noastrecare scoate pe rând la lumin\ se-cretele acesteia, integrându-le in-teligent. Interpret\rile sunt, cumse spune, solide“.

Totu[i, nu e un film de palma-res, chiar dac\ a fost selec]ionat nCompeti]ia Oficial\ la Cannes,poate [i pentru distribu]ia sa de co -vor ro[u – Gabriel Byrne, Isabelle

Huppert, Jesse Eisenberg, DavidStraitharn, Amy Ryan. Dar e unfilm bun.

Micul Prin]/ The Little Prince,de Mark Osborne. Voci: Jeff Brid-ges, Mackenzie Foy, Rachel McA-dams, Paul Rudd, Marion Cotil-lard, James Franco, Benicio DelToro

Secretul/ Secret in Their Eyes,de Billy Ray. Cu: Nicole Kidman,Julia Roberts, Chiwetel Ejiofor,Alfred Molina

~napoi acas\/ Louder thanBombs, de Joachim Trier. Cu: Ga-briel Byrne, Isabelle Huppert, Jes-se Eisenberg, David Straitharn,Amy Ryan

Film

Iulia Blaga

Adapt\riAm citit undeva c\ MiculPrin] nu a fost adaptat deprea multe ori [i pentruc\ `n opera lui Saint-Exu -péry era prea pu]in\poveste de un lung me -traj. Cred c\ mai degrab\cinea[tii au fost timora]ide faima c\r]ii care con]i -ne atâta poezie imateri-al\, `ncât face aproapeimposibil\ transpunereavizual\.

507

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

O laie

~napoi acas\/ Louder than Bombs, de Joachim Trier

fiu scos `n lumeDe veghe `n lanul de cultur\ SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA...

Documents

Transcript of fiu scos `n lumeDe veghe `n lanul de cultur\ SPECIAL: CUM PROMOV|M LITERATURA PENTRU A AJUNGE LA...