(ÎONFJIRJNG. MIHAI TEODORESCU ŞEF LUCRĂRI ING. C-TIN BUDAN

TEHNOLOGIA LUCRÅRILOR DE ÎNTREŢINEREREPARAŢ IIşi coNsounÄm

.v p.. :;1._.....-~'*..._,_..„;.:..1.....„„ _ ...__ ...ţx.-._~.„„.'.zş..“._z.r..a¢"“ ` _ _ svazu .x -- ` 1 v- -\ f: ş --1- -.>~. -.~^.\ .w gg: ~.'!;Wí*='*ă la ~. \ - ' ~ L. îs \ .u a:\ R.. „Ă „LL Îl 13 u' F» ày-FÎ: .'„-`."`.«.„ a.: 1:3 .lNl-š

1. ΟŸÎ'11.22 „11.<,...'a.~ „„ a *anl ş: .„„ à*

:v:''''.. '. .

w..

FIŞE TEHNOLOGICE- pentru uz ţhtem «-

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢ IIBUCUREŞTI1996

CUPRINS

Fişa tehnologică CZ-001 - Realizarea lucrărilor de mă surarea deschiderii fisurilor la elementele de zidărie, be-

ton şi beton armat . . . . . . . . „ . . . . . . . . . 5Fişa tehnologică CZ-002 - Consolidarea pereţ ilor din zidă-

rie de căr ămidă cu agrafa din oţ el-beton . . . . . , . 13

Fişa tehnologică CZ-005 - Consolidarea pereţ ilor din zidă~

rie de căr ămidă cu plombe din beton „„ . . . . . . . 19Fişa tehnologică CZ-00h - Consolidarea elementelor din zi-

dărie de căr ămidă cu plase din oţ el-beton şi tencuia-lă cu mortar de ciment „ „ . O . . „. „ . . . . . . . 25

Fişa tehnologică CZ-OO5 - Consolidarea elementelor din zi-

dărie de căr ămidă prin injectarea cu mortar de ciment . 53Fişa tehnologică CZ-OO6 - Consolidarea pereţ ilor din zidă-

rie de căr ămidă cu tiranţi metalici „ . „ . . . . . . 40Fişa tehnologică CZ-OO7 - Consolidarea peretilor din zidă-

rie de căr ămidă cu elemente din beton armat . . . . . Q8Fişa tehnologică CB-001 ~ Remedierea fisurilor elementelor

de beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bazăde ciment Q . . . . . „ 0 . „ . . . . . . . . . . . „ 62

Fişa tehnologică CB-002 - Remedierea fisurílor elementelorde beton şi beton armat, folosind amestecuri pe bază

de rãşini epoxidice „ . . . . . . . . .. . . ... . . 72Fişa tehnologică CB-003 - Remedierea golurilor din elemen-

tele de beton armat prin betonare . .-. . - . . . . . 85

Fişa tehnologică CB-004 - Consolidarea stâlpilor din betonarmat cu cămăşuieli din beton armat „ . . . . . . . . 95

Fişa tehnologică CB-005 - Consolidarea grinzilor din beton

armat cu cămăşuieli din beton armat . . . . . . . . . 103E Fişa tehnologică CB-006 - Consolidarea diafragmelor dinI

beton armat cu cămăşuieli din beton armat . . . . . „ ll5Fişa tehnologică CB-007 -.Aplicarea prin torcretare a be-

toanelor şi mortarelor „ . . . Q . . . „ . . . . . . 119

J

DESCRIEREA PnocESULUI DE MUNCA

QUCAQUO

LEGENDĂ

transformare

control

transport pe orizontala

transport pe verticală

aşteptareb

aşteptare la depozitare

FISA TEHNOLOGICÅ

REALIzAREA LUCRÅRILOR DE MASURARE ADEscHIDERn ErSURnroR LA ELEMENTELE

DE ZIDĂRLE, EEToN SI BETON ARMAT

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru urrnărirea în timp a procesuluide fisurare a elementelor de beton sau de zidărie.

Prin procesul de fisurare se 'mţelege modificarea parametrilor fsurilor(deschiderea, lungimea L şi adâncimea pe care se dezvoltă) şi apariţ ia de noi fisuri.Prezenta fişă tehnologică are ca obiect numai urmărirea parametrilor iisurilor.

Scopul urinărit este acela de a se stabili stagnarea procesului de fisurare,adică trecerea fisurilor active în fisuri stabilizate.

Când se poziţ ionează martori, tempertura exterioară trebuie să fie deminimiuin + 5° C.

2. CODUL FIŞEI - CZ - 001.

3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

A. Pentru mă surareadeschiderii fisurii ( oa)Principiul general pentru toate procedeele este acela că deschiderea tisurii

se mă soar ăpe o direcţ ienormală pe lungimea (traseul) acesteia.a. Prin mă suraredirectă : p

- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului peo zonă de cca. 200 x 200 mm ;

- se curăţă cu peiia de sârmă suprafaţ adecopertată ;- se traseaza cu vopsea o linie subţ ire normală pe traseulfisurii ;

- se mă soar ădeschiderea fisurii pe direcţ ialiniei trasate cuvopsea, folosind fisurometrul sau lupa niicrornenică.

- Mă sur ă torilese execută periodic (la cca. o săpt ămână), iar rezultatele se'irlregistrează 'irttr-un caiet.

- Fisurometrul este realizat dintr-o placă transparentă din material plastic pe care sunttrasate (cu precizie) linii de diferite grosimi (de regulă între 0,05 mm şi 1,5 trim).Modul de lucru cu fisurometrul este următorul : se amplasează paralel cu linia devopsea trasată şi se deplasează până când linia trasată pe el se suprapune pestefistir ă. Deschiderea fisurii va fi dată de linia de pe lisurometru a cărei grosime sesuprapune exact peste ea. Citirea se face strict în dreptul liniei trasate cu vopsea pesuprafaţ azidului. .

_.. 5 _..

- Lupa rriicrometrica este realizata dintr-un cilindru metalic prevăzut cu una sau maimulte lentile. La capatul care se aşează pe fisura exista un decupaj la care se poateadapta o lantema pentru asigurareascala mobilă cu marcaje de 0,1 mm. Lupa se aplică pe suprafaţ a decopertata astfelîncât scala să fie paralela cu linia trasata cu vopsea pe suprafaţ a zidului. Apoi sedeplasează scala şi se citeşte deschiderea fisurii.

b. Cu repere .°- se 'indeparteaza tencuiala pe una din feţele elementului pe

o zona de cca. 300 x 150 mm ;- se curaţ acu peiia de sârma suprafaţ adecopertata ;- se confecţ ioneaza 2 repere din sticla de geam cu

grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunea de cca. 30 x30 mm ;

- se lipesc reperele pe suprafaţ adecopertata de o parte şi dealta a fisuiii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferatcu adeziv polimeric (de regula mastic siliconic). E cazulîn care se foloseşte pasta de ipsos, suprafaţ a elementuluise uda cu apa în materiale polimerice, suprafeţ elepe careacestea se aplica trebuie sa fie perfect uscate ;

- dupa 'întărirea adezivului, se traseaza cu vopsea, peambele repere marcaje de tip cruce, poziţ ionareaacestorafacându-se astfel 'incât lim`a care uneşte centrele lor sa fienormala pe traseul fisuiii ;

- se masoara cu şublerul (cu precizia de 0,1 mm) distanţ a"d" dintre centrele celor doua marcaje.

c. Cu geam dublu :- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului pe

o zona de cca. 300 x 150 mm;- se curaţ acu peria de sârma suprafaţ adecopertata ;- se confecţ ioneaza 2 repere din sticla de geam cuA

grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunile de cca. 30 x150 mm ;

- pe reperul inferior se traseaza cu vopsea o linie normalape lungimea lui ;

- se lipesc reperele pe suprafaţ adecopertata de o parte şi dealta a fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferatcu adeziv polirneric de regula mastic siliconic - (veziprocedeul cu repere). Poziţ ionarearepeiilor se face astfelîncât ei sa fie amplasaţ inormal pe traseul fisuiii, sa fiesuprapuşi şi sa se permita deplasarea lor fara ca sa sestânjeneasca reciproc ;

č

- dupa întărirea adezivului, se traseaza cu vopsea pereperul superior o linie în coincidenţă (pei-feet supt-apasa)cu cea trasata pe reperul inferior ;

~ periodic se masoara cu ajutorul lupei ntjefememeedistanţ a(decalajul) "d" dintre cele doua marcaje.

d. Cu geam simplu :- se îndepărteaz ă tencuiala pe una din feţele elementului pe

o zonă de cca. 200 x 150 mm;~ se curaţ acu peria de sârmă suprafaţ adecopertata ;- se confecţ ioneaza un reper din sticlă de geam cu

grosimea de 2 sau 3 mm şi cu dimensiunile de cca. 30 x150 mm ;

- selipeşte

reperul pe suprafaţ a decopertata cu ajutorulunei paste de ipsos sau a unui adeziv polimeric (de regulămastic siliconic) - vezi procedeul cu repere. Poziţ ionareareperului se face astfel încât el sa fie amplasat normal petraseul fisurii.

- In condiţ iileîn care fisura este activa, în momentul maririi deschiderii ei se producefie ruperea reperului de sticla lie desprinderea lui de adeziv. Acest procedeu nupermite mă rirea exacta a deschiderii fisurii în timp, el fiind folosit numai pentrustabilirea caracterului fisurii (activa sau stabilizata).

e. Cu ac :- se 'indeparteaza tencuiala de pe una din feţele elementului

pe o zona de cca. 50 x 50 mm ;- se curaţ asuprafaţ adecopertata cu peiia de sârma ;- se introduce un ac în fisura astfel 'incât el să stea furat.

- Iii condiţ iileîn care fisura se deschide, acul va fi eliberat şi va cadea. Acest procedeunu perrnite urmarirea procesului de fisurare în timp, el folosind numai pentrudepistarea unor fisuri active la care deschiderea lor se mă re ş te.

B. Pentru extensia fisurii în lungime sau în adâncime.- se indeparteaza tencuiala de pe faţa elementului, 'in

dreptul capatului fisurii, pe o zona de cca. 50 x 50 mm ;- se traseaza cu vopsea un marcaj în forma de efuee astfel

'incât centrul acestuia sa coincida cu capatul figutli,_ . In condiţ iileîn care fisura avanseaza, va apare un decalaj "d" între eentful

marcajului şi capatul ei.

. Întrucât practic toate fisurile sunt active (cel pufin degehjdefea ter fiindinfluentata de variaţ iade temperatura, variaţ iaîncarcăiilor, etc.), distjneţ ia'fntfe fisut fleactive şi cele stabilizare este data de amplitudinea miş c ă riielementului fisurat. Ţinereasub observaţ iea iisurilor se face pe o perioada suficienta de timp, de regula cel puţ in6luni de zile.

Lucrările de reparaţii sau consolidari se vor începe nirmai dupa'indepartarea cauzei care a condus la apariţ ia fisurilor şi respectiv numai dupastabilizarea procesului defisurare.

.._._,_i

marcäe

mar-cai inŸa-.riorU

'fi r

*-f'

.n

_Aw-

IO

o.

9.'

n

ţ

q

„-

_

'n

v

|

¢

1.

o

«-

"

.

I

l.)

p

~.

..

'f'

:

«

"(-

'l'

.

.,<

as..

|'Jla-lv .

1°

-ş .

Ń

Q2

'

J*

Ira

-

.

_

-.f'.l

« -

-.

._

1

%___Î_..___

f

şisurå"

_L 'N 'S00 mm l1 fi

Plãsurare cucleam åubhn

-å-

p. _. |:sura „ f

i

îH l

1 Ffaurå'_?

,..__.._..QJ„_5§EFT\

Hãsurart cu ar.

-fl-l

çĭ ãurã' „

+ šu _ c>_

___ __ _ ryŞOmm

Nägţ waveCU. wwexrcaj._.5__

Pavameîrii Ÿisurĭĭ :of _ deschiderea Ÿîsuvšĭ ', cgladãminvea *Ÿişuri ĭ ä L.. hangĭ mca fiburiiş

'Ÿisurå

/ ..Ÿisurnnweíru K

Bui ĭîfuHf~- ,. 1.4.1.. " ' g

4r1a||||p1un|LL“ă

Lĭ nĭ eÎrasafiCUVDPEEEI

„ţ_.„

*çisuråd î*/ fi

EE

ş.

z

-r-4l-

Nàsurarc cu repere

î*""""'!,å!3!.!§op: o; oa. ca M 0.5 0.6 0.1 0.1* 0.3 1F/Ãsueo/«vsreu

|||||||||||n|nn1

A

uåbušobäuc

fl

la»3

fiflsruflc

ZPUw4

.avåšdfl

A185

dewãswam

ş.,

99320

Eååsäu.\

wccmmav

nick3

mwnwnumauvw

mcom

fflrflnw

ΚufiÃ

.wflšã

uãsvî

.fihsmfiu

.Hoflnvmamþmn

wfl

mfl mfi nw

sapca

Nþdufl dmw.

.un

müaà

figfifinfi

9352.9..„a

„zmămmfi__

Fax*

šší

m

wasšö

„tåxîfia

...fa„šä

3.52Cnš.

,wašawu

€vuå~..&

.ak

fmwfincouü

Qnšmwflr

Wånrw

.5_...ãuEo.ö¢

m.

aîšcuvw

nuäem..E

a..

ai

„Îs„ea„î

„să

gnfifl .

«spunå

4.2*š

šuî.va

åå

uwcučåd

waäfl w

Hcuådu

ON

DO

ung

33.8

58.12..

uåx.

flfimuh

flünmflþ

„w

5%..â

...8„...„„....6

822.

aäwfu

_„wwa$¢.° 5.V

L

._.._..5.„„wna.sä„wm.

m.au...îm..

E5

sn.

w

„w_

„a8

sau..

...ă

flmcafiuuwcav

.fitww3.

«fi8

835493mã»

väĭ äu

..

.

mçrãwam.

ura.

ääfi„„„_.,„.„„„_..„„„_„„

š:n86.„

EA.

wfl ä fiţ

.Pcučuffl

unwmmn.so

«UZDE

ma

HDQDmmUomm

«fimmflmommfl

a„fififieiþafl

Eh

Ešfifi

Sue...

«wjeâ

uååwäwd>fflfl rvun

„ádnwuvaî

Îĭmíš

„å.„_,,_„.

esåä

amana.

„numfwfip

d¢

.ñfibafi95mâ

5.5..

uäšm.

.sâNs»-ä

_

»u„.„uE„.1._

zwuJ

:_i

d

:mam«a

mã?că

åav.š

Efl ämuywšo

wctmmov

nimm3

.

„E294„a

šmaüwfåwă.w4

ÄGUEÅU

Jduamw

dgdífiî

nfimsflw

Emmw

no

323:.w.

A

z

ma:

wãe„fi „AW

upflflgv...w

wăåwgr._

þodåmz.

åäsumxhuă

a

«355

„Bmx

ww.:

...JS

åwhü„85.„a4

1:9

nvåoã.

...fivifičw

E

Efl nfi c fl v.v

vãăwmtšflhşîîã flå

šmfiçâ.m

flfl>nwmt

dana?

„„„_....m.5m..+

au

v

9:

_

„bb

5

„Såwãmf*

3.55%

28326

.QY

L

„„...„,._.îšm.

mvo

95v

mnmnsmmfi

FIşÅ TEHNOLOGICÅ

coNsoLinAREA PEREŢiLoR DINziDÅRIE DE CÅRÅMIDÅ CU AGRAFE

DIN oŢEL BETON

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidareapereţ ilordin zidărie de căr ămidă care prezintă o fisur ă izolată cu deschidere mică (< 5

šlfg :î ă gă 'šš __ 'ă g mm), fără dislocăii, .numai pe baza datelor din proiectul de consolidare întocmit.

1% :QE gš -š “ş” şåã- -äîţg fisurare;

Ã

.___®åiåţ šlĭ mentar,

fisura să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -

2. CODUL FIŞEI. - CZ - 002.3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toatălungimea fisurii şi pe o lăţime de cca. 500 -600 mm de ambele păr ţ iale ei.

2. Se însemnează pe zid cu creta sau cu creionul poziţ iagăurilor. Acestea__ fă .ă ş ,ai 5 49

«ä f;ă, î;ă

ă g 'šš ş?că, ş igqgflt;

,šå=»= Hgf f; 5 šg šşg ă gg, šfjš 52 äăä diametrul de 25 -30mmşi adâncimea de minimum 100 mm.

Q 4. Cu ajutorul şpi ţ uluişi a ciocanului sau a unei scoabe metalice sedeschid rosturile dintre cărãmizi, prin îndepărtarea moitamlui din ele pe o adâncime de10 - 15 mm.

5. Suprafeţ eledecopertate se curăţă prin peiiere cu peria de sârmă, de susîn jos şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul). Gă urilese spală cu jet de apă.

6. Se confecţ ionează agrafele (scoabele) din oţ elbeton, având diametrul"'12" niinium de 6 mm.

cu

geam

dublu

element

fburaÎ

daliă

siciocan

ierie

de.sârmă

kadezšv

polimeri)

__13_

.

e „_, e`

l.__, e .

u dc. A .

d4 '

A . A o V7 Zldana se menţ ine ada nunlm m Oua Ore mamte e montaledPunerea in lucrare a mortarului se face in maximum o ora de la

agrafelor' prepararea lui.8. Se montează agrafele în găuri şi acestea se matează cu mortar M 50 T

bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. Introducereamortarului în gauri se poate începe numai dupa ce suprafaţ a găurilor este zvântata rrvii AUXILIARE.(zidaria este urneda dar nu mai exista apa vizibilă la suprafaţ aei). 5° DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZI

9. Se reface tencuiala pe suprafeţ eledecopertate, folosind mortar M 50 T. a' î înitîîşllîãelon îOperatia se execută manual dar cu proiectarea energica a rnortaiului pe suprafaţ a _ anO 5 Kg 1 bucizrdarrei şi poate incepe numai dupa zvantarea suprafetei respective. _ perie de sârmă 1 bum

- metru articulat - ţ 1 buC.

4. REŢETÅ MoRTAR M so r. ` fîlsüle î 11332'Dozajul uzual pentru mortarul de ciment - var M 50 T este: I Cãlnšåş ;10 1 2 buc:

- ettaeat Pa 35 262 Kg/iae _ fadã mortar 1 hmsau M 30 275 Kg/mc _ dfişcã 1 bumsau F 25 290 Kg/mc - vergea metalica d = 8 mm- var pastă (calitatea I cu consistenţ a ( enml mofl am) 1 bua12 em şi densitatea aparenta de 1300 Kg/me) 110 Kg/me ; _ fîmm de cauciuc cca 10 m- nisip 0aparenta de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc ; __ bomaşmã rotopercutantă 1 buc... apa - orientativ cca. 2601/mc. _ Spiral d z 25 30 mm 1 bug

Consistenţ a(stabilită cu conul etalon) trebuie să fie cuprinsă între limitele _ Con etalon-pentmşpfiţ 90m - " ttr c ic lbuc- penttu grand şi unei 7

Determinarea consistentei se face astfel : materialul reamestecat circa 36. FORMAŢH DE LUCRUpminute se introduce în recipientul tronconic (realizat din tablă inoxidabilã şi având

masa de 300 gr., obţ inută prin lestarea cu plumb la vârf) şi se compactează prin'impungerea de 25 de ori cu o vergea metalica cu diametrul 10de 5 ori a fundului vasului de masa pe care este aşezat. Suprafaţ a mortarului senetezeşte cu o rigla metalica şi apoi se aşează conul etalon (realizat din tablainoxidabilă şi având marcate pe generatoare 15 diviziuni de câte 10 mm) în poziţ ieverticală 'irr__niijlo cul suprafetei mortarului, ţinându-se uşor cu mâna încât vârful lui saatinga suprafaţ a (conul este umezit în prealabil). Din aceasta poziţ ie se lasã conul să

Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat şi un ajutor.

7. CONSUMURI.Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisiira şi pentru ambele

feţe ale zidariei.a. Materiale :

_ . ,. . . . . A . .. „ ~ mortar M 50 T cca. 0,047 mcpatrunda m mortar prin greutate proprie. Citirea adancnrrri de patrundere se face _ agrafa (funcţie de proiect) 8 bucînregistrând urma lasata de mortar pe generatoarea conului. Determinarea consistenţ eise face de trei ori reamestecîndu-se proba timp de 30 secunde, operaţ ie după care se _. _,. ,. . . . _. . . b. Forţ ade munca :introduce m recipientul troncomc. Conul etalon se spala după fiecare utilizare. d “are O 77 OmConsistenţ ase exprimă în centimetri, considerându-se media aritmetica a valorilor dîşgåîlere rosturilt t dintr id t rminări.

`. ”rezu a e e e e . . . . . ,. „ . - forare gauri 0,60 OreDozarea componenţ ilor se face numar gravirnetric (pnn cantarire) cu

curăţ ire O 08 Ore+

„ . e "' ştoleranţele _. 2 % pentru ciment şrvar şi. i .3 %

pentru agregate. . _ confecţ ionatşi montat agrafa 0,10 OrePrepararea mortarului este indicat sa se faca prin procedee mecanice. „ . O 10- matare gaun , OTE

._14._. - tenciiire ' 6,65 OTC

- cãrat moloz 0,05 ore

TOTAL 9,45 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII.1l!

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "RegulamentulA

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat m BuletinulConstrucţ iilornr. 5~6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18,24 şi 40.

2384 -154

nL»_.._=

nşå»

:dáŸEYHM

l

Con eĭ alon„d f-.raomm,__

_ 'P'

'lüUmm

d== mm”

Recĭ pîcnl Irîäntoníc

FIŞÅ TEHNoLoGIcÅ

coNsoLIDAREA PEQEŢILQR DINZIDÅRIE DE cÅRAi/IIDA cU « .

PLoMBE DIN BETON i

1. OBIECTUL FIşEL

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţ ilor dinzidărie de căr ămidă care prezintă o fĭsură izolată de deschidere mare (> 10 mm) cu sau,fără dislocări sau expulzări ale căr ămizilor şi numai pe baza datelor din proiectul deconsolidare întocmit.

Lucrările de consolidare vor 'incepe numai după stabilizarea procesului defisurare.

Temperatura exterioară trebuie să fie de Ininimum -t- 5° C.

g 2. coDUL FIşEI - cz -ooaf;

_ş 3. oPERAŢII TEHNoLoGIcE..e' P»t-

HSoT

Maini:

ricu

laş“

Verificare.

malatt.

nuthr

şiftuarl:

agrafa.

1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, pe toatălungimea fisurii şi pe o lăţime de minimum 500 mm de ambele păr ţ iale ei. '

2. Se îndepărteaz ă căr ămizile degradate din dreptul fisurii pe 'inălţirneaprimelor 3 - 4 asize de la partea inferioară a zidăriei, feţele laterale lăsându-se subformă de ştrepi.

3. Se 'îndepărtează mortarul de pe suprafaţ a zidăriei adiacenta goluluicreat şi apoi acesta se curăţă cu peria de sârmă. .

4. Se execută cofrajul pe ambele feţe, pe una din ele, el realizându-se cubuzunar. Cofrajul va depăşi marginea golului cu cca. 100 mm pe toate direcţ iile.

5. Se udă zidăria adiacentă golului creat, iar după zvântarea suprafeţ eiacesteia se toarnă un beton de clasă minimă Bc 7,5 dar de preferat Bc 10. Acesta setoarnă în. exces şi se compactează prin îndesare cu vergeaua metalică cu diametrul de10lemn sau folosirea vibrării).

6. După minimum 12 ore de la turnarea betonului se reiau operaţ iilede lapunctul 2 pentru realizarea unei plombe noi, amplasată cu 5 - 6 asize mai sus faţă decea precedentă.

7. După cca. 24 ore de la tumarea betonului, se face decofrarea şi seciopleşte porţ iuneade beton în exces.

8. După minimum 24 ore de la realizarea ultimei plombe (ceasuperioară) se trece la 'îndepărtarea căr ămizilor degradate din dreptul fisurii pe

.._.1'f|....

IND?

0

DESCRIEREA

PROGEISULUI

DE

MUNCA

agrafeîn

mot-Îm-

M501?

vergea

metalici

eîrenuggarea

Deenparlare.

Îmmialã

sta-acum

,stânga-dreapta

Ÿĭ surã' Plat-cam

pun

r:gäm

Deschidere

rosluri

intre.

caramizi

QD-'MS

mar.

aåãmimč.)

Pet-iun

su

“fete

_,gin

pă

cuapăsupafcţ a

c

taie

şiStiri

lşştrcre

umešã)

şÎi-.plare

zxârftmn

zidãñfi. Čnnf

enţĭ nnart

nqritşe

nţ el-

lit-ion

vreti:

fĭauraÎ

r

1Cfl nålñîårtà

L_J

fisurat-e.

AaL-tã

lam“

pafametrĭ lnr

Ftfiuru

Gri*)

e

crelÃ

traian

e

Pentru

rafef

bcrmastnă

a9

min

utanlãPe“

e

Pradiicart

găuri

_l,_în

(scoabã

mcĭ alicãi

ttri:

dcsârmă'

c,

=tt=

latu-Îmi

cu-Č

am!"

lu)

fi

Qa kman

aR

ciel-beinn

'iiiălţirnea celor 5 - 6 asize dintre primele două plombe inferioare, feţele lateralelăsându-se sub formă de ştrepi.

9. Se mdepă rteaz ămortarul de pe suprafaţ a zidãriei adiacentă goluluicreat şi apoi acesta se curăţă cu peiia de sârmă şi se spală cu apă.

10. Golul creat se zideşte din nou, avându-se grijă să se foloseasca strictacelaşi tip de căr ămidă (cu aceleaşi dimensiuni şi marcă ) şi să se realizeze o foartebună legătur ă cu betonul din plombe şi cu zidăria adiacentă (lăsată sub formă de ştrepi),prin matarea mortarului în rosturile respective. Mortarul folosit este de marcăM 50 Z.

11. Se trece apoi la refacerea zidăiiei dintre următoarele plombe ş.a.m. d.12. După terminarea tuturor lucrărilor de consolidare se refac tencuielile '

pe suprafeţ eledecopertate cu mortar M 50 T.13. Numă rul de asize cuprinse într-o plombă şi respectiv dintre două

plombe consecutive se stabileşte în funcţie de numărul total de asize pe nivel şirespectându-se condiţ ia ca la ambele capete ale fĭsurii (respectiv ale peretelui) să seprevadă câte o plombă din beton.

14. In condiţ iileîn care prin proiectul de consolidare se prevede armareaplombelor, armăturile se vor poziţ iona înainte de realizarea cofrajului, iar betonulutilizat va fi de clasă miriimă Bc 10.

4. REŢETEMORTARE ŞI BETOANE.a. Mortar M 50 T

- ciment Pa 35 262 Kg/mcsau M 30 275 Kg/mcsau F 25 290 Kg/mc

- var pastă (calitatea I cu consistenţ a12 cin şi densitatea aparentă 1300 Kg/mc) 110 Kg/mc

- nisip 0aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc

2601/mc- apă - orientativ cca.Consistenţ a(stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 002)

trebuie să fie cuprinsă între limitele :- pentru şpri ţ 9 cm- pentru grund şi tinci 7

b. Mortar M 50 Z- ciment Pa 35 208 Kg/mc

sau M 30 219 Kg/mcsau F 25 230 Kg/mc

- var pastă (calitatea I, consistenţ a12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/mc) 115 Kg/mc

~ nisip 0aparentă de cca. 1350 Kg/mc) 1600 Kg/mc

- apă - orientativ cca. 310 l/mc

_2_Q_.

Consistenţ a(stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 003)trebuie să fie cuprinsă 'intre 8

c. Beton Bc 7,5240 Km/mc

~ ciment Pa 35" apă ia? i/mc- lucrabilitate L,- agregat 0(umiditate 0 %)

00,2

13

7d. Beton Bc 10

- 0111161111 PB. 35 275Kg/mc' aPä 2041/1110- lucrabílitate L3 (consistenţa, determinată prin

tasare, de 10 cm)- agregat 0(umiditate 0 %)

O

0,213

7

d A lDetenninaIea consistenţ ei betonului se realizează cu ajutorul trunchiuluie con cu malţ imeade 300 mm (realizat din tablă galvanizată de 2 mm grosime iavând dimensiunile din figură). După ce cu o cârpă umedă se şterge trunchiul de coîila interior şi suprafaţ ape care acesta se aşează (cu baza mare jos) se um le trunchiulde con cu beton, în trei straturi de 'inălţiine egală, frecare strat compactãndu-se ríriîmpungerea uniformă şi pe toată 'înălţimea cu vergeaua metalică (25 irnpungãmå lainterval d “ . - « - - ._ e o secunda). Se netezeşte suprafaţ abetonului cu mistna şi dupa un repaus de30 secunde, se ridică trunchiul de con perfect vertical în circa 10 secunde i se mis "imediat diferenţ a dintre 'înălţimea iniţială betonului după tasare Aceaş st ădiferţ îi ăexprimată în cm, reprezintă tasarea betonului. Pentru încercările preliminare rezultatulĭncercăiiidt "' ' '

_ V e. asare reprezinta media a trei determmari, iar m timpul execuţ iei estesuficienta o smgura determinare.

D - . . . ,, .Qzafea COIQPOUČFHQIOT S6 face gravimetric (prin cantărire) cu toleranţeled? Î 2 % Pentru Clmefl fŞI Val' şi _-t3 % pentru aregate la mortare şi de i 1 % pentruClmenb Î 2 % Pentru aåTegäfe ŞI i 1,5 % pentru apă la betoane.

Prepararea inortarelor este indicat să se facă prin procedee mecanice“Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o oră de laprepararea lor.

._2»\ ._

5. DOTAREA (ÎIU SCZŞLESI DISPOZITIVE

AUXILIARIIÎ).TOTAL 10, 83 (m,- şpi ţmet ic uc.

- ciocan 0,5 Kg. 1 buc." Pefi e de Sâfmã 1 b“ - s. NoRME DE PROTECŢIA şi IGIENA MUNCII.- metru articulat 1 buc."

msuîle l bwî' e La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "RegulamentulFcranfţ loc l î Em' privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul" lîlîaŢfäî 2 buc' ceiieiiiieţ iiieiiii. srfi-s/i 993 şi iii ined deeeebii eepiieieie 21,zz,24,2s şi 30.- ga ea uc.

- drişcă 1 buc.- vergea metalica d = 10...12 mm

(pentru compactare) 1 buc.- furtun de cauciuc cca. 10 in~ schela interioară simplă l buc.- patent 1 buc.- ciocan zidarie l buc.- recipient tronconic l buc.

6. FORMAŢII DE LUCRU.Formaţ iade lucru se compune dintr~un zidar calificat şi un ajutor.

7. CONSUMURI.Consumuiile s-au stabilit pentru consolidarea unui perete cu grosimea de

25 cm realizat cu caramizi presate pline şi pentru o înălţime de 10 asize (75 cm).a. Materiale :

-moitarM50Z 0,0121 mc- mortar M 50 T 0,0315 mc- beton 0,0844 mc- cherestea 0,1736 mc

- căr ămizi 25 buc.- sârmă (STR) d = 2 mm 0,138 Kg- cuie 0,173 Kg

b. Forţă de muncă :- decopertare 0,53 ore- demolare zidărie 0,91 ore- curăţ ire 0,06 ore- cofrare 2,54 ore- turnare beton 0,91 ore- tencuire 4,53 ore- cărat moloz 0,23 ore- executat zidărie 0,72 ore J- cioplite beton 0,40 ore __2„3_?„27__

.

.

.E

.|.f.\.

.\

.

.

..

Jul..

..1ln||l|ll|lw.l.l|lĭalrll||l

.|.î|f.|§I.||.||i||Ir||||i

.i

-

.

1

\

\.|.|\.

l

J

...ll

i.

1.||1\|l|!

Inĭillai....

.liiiîa

lllll.._u.

|..n..

l.|.|

JŸÎJIHI»„

n.-.w

«IÎIIÎ..

v....

1

.Il\|.|||.|.|.|||1|||}|||||.lÎ

lx|llfvtlll

fr..v-

...||

[v1

.|||||.

..ll.\|ll«tlflllaflî|.l|fifllll.~ihllxl|\lil.ll\ll|lî!íxl.l

w,l

.

|

.F

.

i.

.

.I.

1

.l

LI

,.

..

.

u

9

.

-

.

.Î

|.|..||.||.li|l

.

.

..

-

.r\

\li«|

r\

fl.u

I...

Weêää

åa.u.

„mäj.

Säwu?

wmuä„ov

a

fiã„šä_

ai..

...åå

....§.„„.....„..„„„....,.=

_-

PQmÎ

„Ăwofi

«

Îflsfij3

..._o

.oc

S:

a

Sâm.

afiwmääfiwwüfiw

.

.

..

-

.Rwšmþmu

IIIl

a

4

.mdå

.

_

Smnwfi š.

.v3.3„am

Bflmmmâ

_

mJEoí

väãå9

„

Em

1

Aufi .

.

äă

wacw..«w

a

1

îmwwww.Băi

mîafi axîwm

.

wfi mmva«vă

a

C3.

...i_..΄a

enflc

fiâ%„„_.å.@

ăia;

a„ă

,a

gwäu

M,

î;

šjaw-

WE?„a

dã?

mêfix.„...2

.s„s.,.„%

äšw

„Wwmzaâ

.äflîčkpnawflQ

„gäm

mšmfi„www

„

„a.â

538,3

„Ă

flmc

E155.k

s.<

ă

uîfiš

uåfifiå

_

__

.m

a

„

._

„

„üwwåwwwwwäfie

_

šäfiäw..

ufiö.

„Wfšfi

wšnmãîw

fiwfimu

Ş...

:mmmv5.

Åwwwmåwîwwu

Emĭ üuîw

„aåm

cãáu.w

.mämfl

„åufl

«Ravi03

„că

amäñ

„fieå

Waü..„§fl _„¶„_

52%2%a

aţ waaîw..

QEQWQ

Eaä5.:

u..

„ĭfià

müäâ

:#3

flflrš.

wwwãfi w

Båíqöfl

aaw

Îîå

åefiasî fl

¢8e.......

2%

..

„w4

w„.„„__.2.....„.„„._.„„_

,šcmäfi...w

...Bmw

#93»

qwa.

«UZDE

MD

HDADmMUOmm

«Mmümüma

m.m

.m

.ww

.m

xmm

.d

mm

m.

M...å

m

-..w_..

.m

Lm.w

.m

T

.

+a

l

1

m

v.

e

.m

:m.m

d

_

...fm

,...w

F...

4.

B

maw

wW

f_„

~

_

_,.«_

„î

-

_

_...

....._„

C

__

,,

f

L1

0;;

+

+

.wm

mm

.Mm

c

>

wm

>

EIŞÅ TEHNOLOGICA

coNsOLmAREA ELEMENTELOR DINZIDÅRIE DE CÅRĂMIDÅ cU PLASEDIN OTEL - BETON şi TENOUIALÅ

cu MORTAR DE CIMENT

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidareapereţ ilordin zidărie de căr ărnid ăcare prezintă fisuri izolate cu deschideri medii saumari (> 5 mm) şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidare întocmit.

Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesuluide fisurare.

Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C, de preferat+ 10° C.

Observaţ ie : pentru obţ inerea unor rezultate mai bune este indicat ca,suplimentar, fisura sa' se injecteze cu mortar de ciment (vezifişa CZ - 005).

2. CODUL FIŞEI. CZ - 0043. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui. Dacă fisuratraversează şi O intersecţie de diafragme, se decopertează şi diafragmele adiacente pe olăţime de minimum 900 mm.

2. Cu ajutorul unei scoabă metalice sau a unui şpi ţ şi a unui ciocan, sedeschid rosturile dintre căr ămizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de10 - 15 mm.

3. Dacă există căr ămizi degradate, acestea se scot şi se 'inlocuiesc cualtele noi, având aceleaşi dimensiuni (după scoaterea căr ămizilor, pereţ ii golului securăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţ ase zvântă se introduc noile căr ămizi, având grijă ca rosturile să fie bine matate cumortar M 50 Z).

4. În funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătiir ă,se ĭnsemneazăcu creta sau cu creionul poziţ iagăurilor care urmează să fie practicate în perete. Poziţ iagoluiilor se stabileşte astfel încât ele să fie amplasate în dreptul unui nod al plasei şi săfie dispuse în şah la O distanţă de 500 - 600 mm pe ambele direcţ ii(circa 3 - 4 bucăţ ipemp).

5. Cu bormaşina rotopercutantă se dau găurile cu diametrul de 25 - 30mm pe toată grosimea zidului.

l _ 6. Suprafeţ elezidului se curăţă prin periere cu peiia de sârmă, de sus înjos şi apoi se spala cu apă (de preferat cu fuitunul). Gă urilese spală cu jet de apă.

7. Se introduc în găuri agrafe din oţ el- beton cu diametrul de minimum 6mm şi apoi găurile se matează cu mortar M 50 Z bine îndesat cu ajutorul unei vergelemetalice cu diametrul de 8 mm. Inainte de începerea operaţ iei de matare este necesarca zidăria (adiacenta găurii) să fie menţ inut ă umedă minimum două ore, iarintroducerea mortarului să se facă numai după zvântarea suprafeţ ei.

Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capăt pentru ca să poată fiintroduse în găuri.

H 8. lI')upă_24 ore de la matarea găurilor, se aduc plasele de oţ el- beton, semonteaza la poziţ ieşi se leagă cu sârmă de agrafele din perete (la capătul fără ciocagrafe se fasonează la poziţ ie,realizându-se ciocul care se trece peste nodul plasei şi seleagă de acesta cu sârmă).

9. Semenţ inezidăria umedă pe toată suprafaţ aminimum două ore.

. 10. Dupa ce suprafaţ azidăriei s-a zvântat, se realizează stratul de tencuialăaplicat numai mecanic. Daca se foloseşte pompa de mortar, mortarul va fi demarcă M 50 T sau M 100 T, iar dacă se foloseşte aparatul de torcretare mortarul va fide marcă M 200. Grosimea stratului de tencuială va fi de maximum 50 mm.

4. REŢETE DE MORTAR.a. Mortar M 50 T

- ciment Pa 35 252 Kg/mcsau M 30 275 Kg/mcsau F 25 290 Kg/mc- var pastă (calitatea l cu consistenţ a12 cm şi densitatea aparentă 1300 Kg/mc) 110 Kg/mc

- nisip 0aparentă de cca. 1220 Kg/mc) 1450 Kg/mc

- apă ~ orientativ cca. 300 ymcConsístenţ a(stabilită cu conul etalon «vezi fişa tehnologică CZ - 002)

trebuie să fie cuprinsă 'intre limitele :- pentru sprit 12 em'" Pentru gTllfid 9 12 cmb. Mortar M 50 Z

- ciment Pa 35 203 Kg/mcsau M 30 219 Kg/mcsau F 25 230 Kg/mc

- var pastă (calitatea I cu consistenţ a12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/rnc) 115 Kg/mc

- nisip 0aparentă de cca. 1350 Kg/mc) 1600 Kg/mc

- apă orientativ cca. 300 ţ/mcConsistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)

trebuie să fie cuprinsă între 9 ._i 12 cm._2'7_...

C_ Mortar M 100 Ţ aparat de torcretare (ATMB 4) 1 buc.- eiinent M 30 T 370 Kg/me - Con etalon 1 011G-

Sau pa 35 352 Kgjmc - recipient tronconic 1 buc.- var pastă (calitatea I cu consistenţ a l

12 cm şi densitatea aparentă de 1300 Kg/inc) 60 Kg/mcş - nisip 0i

aparenţă de ma 1 350 Kg/mg) 1350 Kg/mc Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat şi două ajutoare.Consistenţ astabilita cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)

trebuie să fie cuprinsă între 8Consumurile s-au stabilit pentru- o suprafaţă de perete de 1 mp şi pentrud. Mortar M 200

._ gimenţ Pa 35 425 emc ambele feţe ale acestuia.sau P 40 400 Kg/tne a- Materiale =

- agregat 000,2

13

- apă ~ orientativ cca. - 200 l/mcDozarea componenţ ilorse face gravimetric cu toleranţe de i. 7 % pentru b- FOTIĂ de munfîă 3

ciment şi var şi i- 3 % pentru agregate. - CÎGCOPGIIHIGPrepararea mortarelor se va face mecanizat, iar punerea în lucrare se va - deSfihíd fiîeTOSUITÎ

realiza după maximum o oră de la prepararea lor. ' ~ Cllrãţ üc- forare găuri~ confecţ ionatagrafe

5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE. - matare găuri- şpi ţmetalic 1 bue. ~ tencuire- ciocan 0,5 Kg 1 buc. - Cüfăţ ãîIIIOÎOZ- perie de sârmă 1 buc. - - confecţ ionatşi montat armătur ă-- metru articulat 1 buc. funcţie de proiect.- mistrie 1 buc.- cancioc 1 buc,- găleat ă101 2 buc. 8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII.~ ladă mortar 1 buc. _- drişcă 1 buc. A La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul- vergea metalică d = 8 mm privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul

(pentru matare) 1 buc. - Construcţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18,23,24,30,39 şi 40.- furtun de cauciuc 15 m l- schelă interioară simplă 2 buc. l Q

__, ,- ciocan zidărie 1 buc.- cleşte fierar 1 buc. `- cretă sau creion 1 buc.- bormaşin ărotopercutantă 1 buc. ;- Spa-ai a = 25 ~ 30 Him 1 bae. i- pompă de mortar (MTB 66)sau

-Z`ö- _ -Zîiv _

WW

4111i!Uküaxfi ceu

güwjifloQfl ãä,MfizLÅQ

că

Äåfi

fiääg.

3

CHT

www

1 „m

„__

„ãíčflbog

mU-«kgfi w

åíufl

.

waâîn»

Qflfifl wa

Enmíâmwăč.au

13mm

åaflg.

.mnšfluã

mumå:

Homí.

ČŸQE

„wwamuc:

3

mfi cammä

1.9%

c,._

ãflmþuã

wwmăm

wfi šs

u.

mfl m

Ewunímfa

Mvm...

flmfiwšWšm

2flcw>mB3.

äflq_

ufiufimmfiaw..

„äfi

...č$_.„zw_a@

«tflwdfiqufÎ .

þăfusmw

mflfl mč„w

flswéfaw

.ai

wfl a č :

uîawăfiq

.Tšwm„w

m

flfibäãä

uwuwüţ an

mmmnu

Eflfi a.

Tåš.äm

RJ

„..„_flfi.„ãa...wfl

u

uwüţ nn

Wütum

fiüfiä

Uàrfl aö fi d fi w

.ăîeâ.+3áå

15mm.

ubmumfifm

Q

ficmwsfimàfifl

„

.îfiom

cfimmläuwa

«E..2E.:„J

„_

8%.

Efi üw

cä.

«ă

fim,f fiä@

...

„ämm

UPWQ.H8»

am_

uäm

f

fivflvfififl%„flua

50.0

fi

šêvfl

wave«J

m

fuemäfise

mšá

.Eåcmu

Egĭ .

Ţaflfi

UUWJQE.äa„„._

„ss.vâ

Låh.„._a„r&

mfi ä..šäa

...šfifl

äåfi

êfiflå

Pmþflfi í.

UFEU

ÎSDU

5- Güürnm

L - QNW“% asa

ură

fioznã

mm

Hbdbmäomm

«Mmänmowmm

încuĭalåPTÎDT M209

EişÅTEHNoLoGrcÅ ,coNsoLiDAREA ELEMENTELOR DIN zmĂRiE

DE CÅRÅMIDĂ PRIN INJECTAREAcu MoRTAR DE CIMENT a

1. OBIECTUL ErşEr.

Prezenta fişătehnpelşoäjtz ă

se ,aplică pentru consolidarea elementelor dinzidarie de căr ămidă care prezin* suri. In funcţie de prevederile din proiectul deconsolidare întocmit, această tehnologie de consolidare se poate combina şi cu altetehnologii precum : cămăşuirea cu mortar sau beton armat, tiranţi metalici, refacerealocală a zidăriei avariate etc. În cazul în care zidăria prezintă dislocări sau expulzări,această tehnologie nu se aplică decât dacă este posibilă refacerea în prealabil a zonelordegradate (prin rezidire).

Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesului defisurare.

Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 10° C.

l 2. coDUL FIşEr. - cz - 0053. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale elementului. ţ2. Dacă există zone cu dislocări sau expulzări de căr ămizi, ele se _ _ f. -,

, remediază prin scoaterea căr ămizilor şi rezidirea lor (după scoaterea căr ămizilor, _ 'l pereţ iigolului se curăţă de mortar, se perie cu peria de sârmă, se spală bine cu apă şi r «f r .Î t

după ce suprafaţ a se zvântă se începe rezidirea, având grijă ca resturile să fie bine ş L pI matate cu mortar M 50 Z). f 'ţ

3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpi ţ şi a unui ciocan, se J.j *şir 'a B d deschid rosturile dintre căr ărnizi, prin îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime deca*(a å :5 5.3 -þ ă O ._, _, . „, . . . „_ „, A .h- ş' ål â! f °- 'g e .n --» 3, 4. Se curaţ asuprafeţ elezrdaner cu pena de sarma, de sus in jos.gif) iC

lgşg

949W..j

la u,„ _, . . . „, . .

să? eâ l „B 49 w ă _,„ _ z la 5. Se rnsernneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafeţ ele zidarierg f“ ~ a 2°' š- â' -rfi ă 'Î tă ă poziţ iagăuriler. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecărei fisuri, obiligatoriu la celeâ- jîã 1 -3 e; fl- 21 lg r» a E _, . . . _F* e U D-ä -arfãĭ 0-4' f> c) doua capete şi intermediar la distanţ ade 500

_*` realizaţi din cupoane de oţ el-beton.î. 7. Se curăţă fisurile de praf cu un jet de aer comprimat şi apoi se spală3.

(caÎibuare

jet de apă, întreaga suprafaţă a zidãriei.8. După ce suprafeţ elezidãriei s-au zvântat, ele se tencuiesc cu rnoitar di

32ciment M 50 T aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosimea de 30

._

9. Dupã cca. 12 ore se scot martorii şi în locul lor se dau găuri cubormaşina rotopercutanta. Gaurile se realizează cu diametrul de 10sa patrunda cca. 50 mm în zidarie.

10. În garu-ile date se monteaza ştuţ uri din PVC cu lungimea de cca. 200mm, care se fixeaza cu mortar de ciment.

11. Dupa cca. 24 ore se verifica fiecare fisura astfel : la ştuţ ul cel mai dejos se racordeaza un furtun de apa. Se introduce apa sub presiunea pâna când aceastarefuleaza prin ştuţ ul urmator. Se decupleaza furtunul de la primul ştuţ , acesta se astupacu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la ştuţ ul urmator şi se reiau operaţ iile pânacând apa refuleaza prin ultimul ştuţ . Se scot toate dopurile de lemn şi se evacueaza apadin fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza în ştuţ ul urmator, înseamna cafisura este obturata. Se mă re ş tepresiunea apei (la maximum 3 bari) şi daca nici atunciapa nu refuleaza, se monteaza un ştuţ supümentar între cele doua şi se reiau operaţ iile.Aceasta operaţ iede verificare are rolul şi de umezire a zidariei adiacente fisurii.

12. Dupa cca. 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a serealiza zvãntarea suprafeţ eizidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de cimentfluid marca M 300. În anumite situaţ ii speciale se recomanda folosirea cimenturilorexpansive sau a adausurilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizeazafie cu o seringa manuala fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru.

Se cupleaza seringa sau pompa la ştuţ ul de la capatul inferior al fisurii şise mareş te presiunea pâna la maximum 3 bari. Apoi se aşteapta scaderea presiunii(semn ca mortarul patrunde în fisura) pâna când mortarul refuleaza prin ştuţ ul urmator.În acest moment se depresurizeaza seringa sau pompa pâna la atingerea valorii zero pemanometiu, se decupleaza seringa sau pompa şi ştuţ ul se astupa cu un dop de lemn. Secupleaza seringa sau pompa la ştuţ ul prin care a refulat mortarul şi se reiau operaţ iilede injectare pâna când mortarul refuleaza prin ultimul ştuţ (cel amplasat la capatulsuperior al fisurii).

13. Dupa cca. 24 ore se indeparteaza mortarul de fixare a ştuţ urilor şiacestea se taie la nivelul suprafeţ eitencuielii.

14. În cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10 mm pentru injectarese va folosi pasta de ciment.

4. REŢETE DE MORTARE.a. Mortar M 50 T

- ciment Pa 35 262 Kg/mcsau M 30 275 Kg/mcsau F 25 290 Kg/mc

- var pasta (calitatea I cu consistenţ a12 cm şi densitatea aparenta 1300 Kg/mp) 110 Kg/mc

- nisip 0aparenta de cca. 1200 Kg/mp) 1450 Kg/mc

- apa ~ orientativ cca. 2601/mcConsistenţ astabilita cu conul etalon (vezi - fişa tehnologica CZ - 002)

trebuie sa lie cuprinsa între lirnitele 9 cm pentru şpri ţşi 7._34 .__

Îîn cazul mortarelor aplicate manual şi 12 cm pentru şpri ţşi 9cazul mortarelor aplicate mecanic.

b. Mortar M 300- ciment Pa 35 500 Kg/mc

sau P 40 450 Kg/mc- nisip O

00,2

1- apa - consistenţ a(stabilita cu conul etalon - fişa tehnologica CZ -

002) cuprinsa 'intre limitele 12 - 14 cm.Dozarea componenţ ilorse face gravirnetric cu toleranţe de i 2 % pentru

ciment şi var şi de i- 3 % pentru agregate.Prepararea mortarelor se va face numai mecanizat, în cazul mortarului

M 300 utilizându-se malaxoare de mare turaţie (cca. 1500 rotaţii/miirut).Punerea în lucrare a mortarelor se face în maximum o ora de la

prepararea lui.

c. Pasta de ciment- orientativ raportul A /C = 0,5- fluiditate (determinata prin masurarea timpului de scurgere

a pastei de ciment prin pâlnia metalica etalon) 13timpul de amestecare fiind de cca. 7 minute. Ea se poate pastra cel mult 60 minute cucondiţ iaca la fiecare interval de 10 minute sa se procedeze la o remalaxare cu o duratade cca. 6 minute.

Verificarea pâlniei se face cu apa şi se considera corespunzatoare dacatimpul de scurgere a apei este de 11 sec. şi 2/10 i 0 sec 2/10. Daca timpul de scurgereeste mai mic sau mai mare se va ajusta în consecinţ aoiificiul interior al pâlniei.

La determinarea timpului de scurgere a pastei de ciment sau a apei pâlniava fi complet umpluta.

5. DOTAREA CU SCULE SI DISPOZITIVE AUXILIARE.- şpi ţmetalic 1 buc.- ciocan 0,5 Kg 1 buc.- perie de sarma 1 buc.- metru articulat 1 buc.- mistiie 1 buc.- cancioc 1 buc.- galeata 101 2 buc.~ drişca 1 buc.~ furtun de cauciuc 15 m- schela interioara simpla 2 buc.- ciocan zidarie 1 buc.~ creta sau creion 1 buc.

...w-_

- borrnaşín ărotopercutantă 1 buc. 1-spirald= 10- pompă mortar 1 buc.

l- seringă manuală saupompă injectie (SMP 65 - 0) l buc. t

- pânză bomfaer 1 buc.- con etalon 1 buc. i:- recipient tronconic 1 buc. '- pâlrlie etalon l buc. _.

6. FORMAŢIA DE LUCRU. lFormaţ iade lucru se compune diritr-ttn zidar calificat şi două ajutoare. c.

7. CONSUMURI. i'Consumurile s-au stabilit pentru o suprafaţă de 1 mp de element (pentru

ambele feţe ale acestuia) şi pentru 1 ml. de fistir ă.a. Materiale :

- mortar M 50 T _ 0,070 mc- martori oţ el~beton(a: 10mm L=1oomm) lbuc. J, d ext «comm

~ ştuţ urí PVC (L == 200 mm) 1 buc. "p. - dop lemn 1 buc. .:_" zĭ dãrĭ e de

i - mortar M 300 sau '-- pastă de ciment 0,0020 mc î

b. Forţă de muncă :p Îencuĭalã cu- decopertare ţ cwnen- deschidere rosturi ter

t - curăţ ire- confecţ ionatşi montat martori "- montat ştuţ uri ţ-injectare . u pvg- cărat moloz 1

ţ 4 - tencuire

cl ...ILU mm

8. NORME DE PROTECŢIA SI IGIENA MUNCII.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentulprivind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul N 400 N50 mm 30“ 40mmConstrucţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele l8,24,30,39,şi 40. ~f-=r «t--r-J- J-r-

d 5 «Ik-a..t„„.„. «ammaPâlnte elalon penlru delerminarea

-35 __ _,5,7__ ilttidttaţit

@

Qzš...a.

mea:

åmí

>flåš

.fiă

.uþfluf

Cu

fiumvădml.

2

ĭvzhčw:m«

mH.

E5.

mA

fi

.

_

Eoüuä

akum.)ü

„šfiåw

.

m.

Ÿnmnva

mfl zšwwai

flwmäfi

fiwäwumx»

:EEc...

W

tv»

åm..

fiåaí

E

.

_

3.3.4

ăfiãå

Ymfmaufl é

.mwfiwäcã

6%

«včáävw„W

â

a

m..

cazu...w

.â

:E3um

íwaípfi

muă mmåw.î

m

8.5.

„nîšmé

n81-E.

.

_

f

fi

._

.

a

w

.ăm

áššäc»

„in

Jim?u»

flăvmfiaaurL

r

„QTM

*fnîuwän

3351..N4

.à

mfl a ţ u.

.

w

a

flflă...,w

üfiwrwwf_ „

„zf/aş

.fiw..wc,.w„wmwmsflå_fi.a

săi.1

îfé»2.nâ

~

_

%

ü.

.

fid

wfaîfl ákþfi f?

mfifl wuvfi a...„w

mäam„m

Ašnzwcfl zuflm

şi?„w

.m3

¢nr..«„„,„

2%f.„aaa

.mască

.

ş;...fifizíw

„wa

xþflfl

„ună

muäffl wwšf„

.åša

êfiwăt ţ vw

mîfl

9.3.ä„răå3

wwxw

îãíflc..„ră

fifiaš

Hšw

„sîêwa

üåaflåe

„.

d.a.m

»

ačv„à

mEÃÅ

.că,w

«tü&„»m>„_

„

c...wo

ĭflsfi:

mvfi ww

„

.uamhsfieč

Ÿšafi c č

+30m.„

å_Ã...

tänfiĭxš.

„wcmåum.

ü

f.:...mâw?3„ă

åflfia¢fl

„

„

,î

„Î

„.„„._,..„..„.„.„_„.„„„m

.ăvåš

..:Im«„c..

ĭäă

eêä.ma

8%«î

.

ufiowfiwuw

wfi wwr*

.fiãtaãouba

„

85

ušzwua

E.

13k?

„åčmoă

Qu.„„n

1

.

„Q2.w„e

„_

.-

.

.

esenă

„aîz

„în

„Jâu

E..„.„$F.

8«„„„..3¢

åäea

u>mi_.u

.

Qfl wwwm

E339“„

Påãa

ådrãwaww

,uwmnmw

cfiupufiw

Cfi km/c

fiummfiäww

e

.

«J.f

šfswcuãflwwflmwmşaam

...rwfimä

„šja„ă

„šflå

..„„„.„.„s„_„.„f

„

â

.

.és.a„î_

-

2.3:

$3.25

„că

Bfl üw

.âîa.wm

%„fi š„„.+.ä«„n

-

R

„

mînăcä

a

a.

„am

..w.ä._ă

cåwafifivya

...ãfimfiB»

Ãäw

va»

fpnå

wwfl %.å%1¶

&

Â.w

ñssmfi

1

meåw.ä

uå

åêîfiw.

.

.PU

š

ă

...fiwfimäcwwflfiw

«U

,ao

v

äcflcw

:Jfå

šämã

ES

M4â

uämwmxvm..

Q

«nuw

.

fixflws

mfl mfl a

uwwîþmww

„äâmxw

šdêö„

„šš

«ă

a

_

ä.

„mfiuflwflwwwww

kwmac.

1

_

a

,

m*

Äfšmf?

cmäfi„m

53v

Ufwfl mw

ušflcmã

šš

„šăma

ååa

Hüsmfi

wcuč uî

.QUZDS

HQ

HDADWüO.mm

.Qmmmflmo

mă

FIŞÅ TEHNOLOGICÅ

coNsoLmAREA PEREŢuoR DIN zmÅRrEDE CÅRÄMIDÅ CU TmANŢr METALICI

1. OBIECTUL FIŞEI.Prezenta fişă tehnologică se aplică în general pentru consolidarea

pereţ ilordin zidărie de căr ărnid ăcare prezintă fisuri importante, izolate, dar care nuformează o reţea generală şi numai pe baza datelor din proiectul de consolidareîntocmit.

Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesuluide fisurare.

Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C.Observaţ ie: pentru obţ inerea unor rezultate ntai bune este indicat ca, ulterior,

fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezifişa tehnologică CZ-005).

2. CODUL FIŞEI - CZ - 006.3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se trasează poziţ iatiranţilor.2. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale peretelui, de-a lungul"

traseului tiranţilor, pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a lui).3. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafaţ a zidului pe care va rezema

placa de capăt (de rezemare), având grijă ca zona decopertată să depăşească cuminimum 50 mm suprafaţ aplăcii pe tot conturul acesteia.

4. Dacă este cazul (pentru tiranţii înglobaţi în zidărie) se vor creealăcaşurile pentru 'inglobarea tiranţilor. Pentru realizarea acestora este recomandabil săse utilizeze maş inade tăiat cu disc rotativ şi numai în caz extrem dalta şi ciocanul.

5. Cu ajutorul unor scoabe metafi cese deschid rosturile dintre căr ămizi,în zonele decopertate, prin îndepărtarea mortarului pe o adâncime de 10

6. Cu ajutorul bormaşinei rotopercutante se vor practica găurile detraversare a zidurilor dispuse normal pe zidul care se consolidează. Gă urile se vorexecuta cu diametrul mai mare cu cca. 10 mm ca cel al tirantului.

7. Prin mă sur ă toridirecte la faţa locului se va stabili lungimea tiranţilor.8. Suprafeţ eledecopertate şi peretii şli ţ urilorse vor curăţ a cu perla de

sârmă şi de preferat prin suflare cu aer comprimat (inclusiv găurile practicate).9. Se vor confecţ ionatiranţii metalici conform detaliilor din proiectul de

consolidare. Se menţ ioneazăcă aceştia se execută din oţ el-beton cu diametrul deminimum 16 mm sau din oţ elpatrat. La capătul unde se prevede placă de capăt (derezemare) tirantul se execută cu filet, iar la capătul unde se ancorează într-o centură debeton armat, el se fasonează pentru realizarea lungimii de ancoraj.

_._4_U.._

ÎÎn situaţ iile în care lungimea tiranţilor este mare sau conformarea structurii nu

permite o manipulare şi o montare uşoar ă a acestora, pentru a evita îndoirea lor şipentru un montaj uşor se preferă realizarea tiranţilortronsoane. imbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pană sau cudispozitive tip colivie sau tip manş on, aceste dispozitive servind de regrrlä şi pentruîntinderea tirantului.

10. În cazul în care există placă de capăt (de rezemare) se udă zidăria dinzona decopertată a plăcii de capăt cu cca. 2 ore 'inainte de montarea acesteia.

11. Se aplică pe zona decopertată un strat de mortar M 100 T care sedrişcuieşte (la aplicarea stratului de mortar-suprafaţ azidăriei trebuie să fre zvântată).Apoi peste acesta se aplică placa de capăt (de rezemare), care se presează bine avândgrijă ca găurile practicate în zid şi cele din placă să fie coaxiale. Placa astfel montată sesusţ inecu un dispozitiv la poziţ ie.Placa de capăt, are mai multe roluri, dintre care celemai importante sunt acelea de a asigura o antrenare a zidăriei de rezemare pe osuprafaţă cât mai mare, de a exercita o presiune cât mai mică pe suprafaţ a acesteia şide a fi estetică (întrucât de regulă rămâne aparentă). Ea se realizează din tablă groasă,din profiluri sau din piese de diferite forme din oţ el.La realizarea ei trebuie să se aibăîn vedere ca deformată în exploatare să fre limitată la valorile maxime admise (placacomportându-se, de regulă aproximativ ca o consolă).

12. De preferat, după minimum 24 de ore, se aduc şi se montează lapoziţ ie tiranţii, se prind provizoriu la capete şi se execută 'imbinările din câmp (dacăeste cazul).

13. Se începe tensionarea tiranţilor (în cazul în care aceştia rămânînglobaţi la unul din capete în centuri de beton armat, tensionarea lor se poate 'incepenumai după ce betonul din centuri atinge gradul de maturizare corespunzător),

ţ utilizând, de preferat, o cheie dinamometrică. Efortul unitar din tiranţi se lirnitează, deobicei, la 50 % din rezistenţa convenţ ional ăde curgere "Rp 0,2" a oţ eluluidin care esterealizat tirantul (şi care are valoarea de 260 N/mmp pentru oţ elurile OB 37, 360N/mmp pentru oţ elurilePC 52 şi 420 N/mmp pentru oţ elurilePC 60). ln cazul în caresunt prevăzuţ i tiranţi pe ambele feţe ale peretelui, aceştia se vor tensiona în treptesuccesive şi altemativ, pentru a reduce la minimum efectul excentricităţ ii forţelor de'intindere din tiranţi. i

14. După atingerea efortului unitar dorit în tiranţi, la capetele cu placă decapăt se montează contrapiuliţ ele.

15. Se curăţă cu perla de sârmă şi se vopsesc plăcile de capăt (derezemare), piuliţ ele,tiranţii şi piesele de îmbinare.

16. Se reface tencuiala în zonele decopertate, cu mortar M 100 T (dacăeste cazul se umplu şi şli ţ urile)şi se matează cu mortar M 100 găurile din zid.

4. REŢETÄ MoRTAR M 100 T.Dozajul uzual pentru mortarul de ciment M 100 T este :

- ciment Pa 35 348 Kg/mcsau M 30 385 Kg/mc

- nisip-41- -

b. Forţ ede muncă :aparenta de cca. 1220 Kg/mc) 1550 Kg/mc ; - decopertare 0,70 Off*

- apă - orientativ cca. 260 1/mc. - deschidere rosturi 0.36 0116Consistenţ a(stabilită cu conul etalon - vezi fişa tehnologică CZ - 002) - forate găuri 0,12 011?

'trebuie să fie cuprinsă între 7Dozarea componenţ ilor se face numai gravimetric (prin cârttărire) cu - montat placă de capăt 1,00 016

T* toleranţele de i 2 % pentru ciment şi i 3 % pentru nisip. - montat şi tensionatPunerea în lucrare a mortarului se va face în maximum o oră de la i

tiranţi 1=00 919prepararea lui. - Inatare găuri 0,13 019

- tencuit 5,04 919` ~ vopsit tiranţi şi

s. DOTAREA cU SCULE sI DISPOZITIVE AUXILIARE ,Jiccc «Ic capat 0.50 Ore1 - cretă sau creion 1 buc. - carat moloz 0=03 019

a - ciocan 0,5 Kg l buc. TOTAL 10,96 01'f't - perie de sârmă 1 buc.

~ Sfi vabãmetalica 1 buc. . s. Nrtrnivrs DE PROTECŢIA sI IGIENA MUNCII.- metru articulat 1 buc. »" Tulfl tä 10 H1 1 0110- La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul' 1111513119 1 buc- privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii 1993" publicat în Buletinul"' 09110109 1 buc- Construcţ iilornr. 5 - 6 ~ 7 - 8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 24 şi 40.- găleat ă101 1 buc. i- drişcă 1 buc.- schelă interioară simplă 4 buc. .- bormaşin ărotopercutantă 1 buc.

W- spiral (diametrul funcţie de ' 'diametrul tirantului) 1 buc.

- con etalon 1 buc. I- recipient tronconic 1 buc. i 3- cheie dinamometrică 1 buc. 1- pensulă 1 buc.

l,

6. FORMAŢII DE LUCRU.Formaţ iade lucru se compune diIItr-un zidar calificat şi un ajutor. 1

7. CONSUMURI.Consumurile s-au stabilit pentru consolidarea unui zid cu deschiderea

(lumina) de 5,00 m folosind doi tiranţi aparenţ i d = 20 mm, realizati dintr-un singurtronson prevăzut la ambele capete cu placă de rezemare (500 x 500 mm).

a. Materiale :- mortar M 100 T 0,025 mc~ tiranţi d = 20 mm 2 buc. ;- pillliţ e 4 buc. 1 (i)- placă de capăt 2 buc. L '

._43_.._42__

Îiranţí o/P/ /6 mm

l

Îĭranţí. J MGM

cenîurã nouã Åĭ nbttün firmaÎ.

Î cu morÎàY

HÅDDT

nouăMfxooT

ÎĭranÎ î

Îfi-ncuĭdfi veche

Î de murîarm 'ÎŃT

meÎaKicãcapã mnrÎar Hanu? maîaî

Îtncuĭdfi veche

fñou

2.3

flå

fiäză

„Mfiwv

Eåîa

_

mu.:

...ãfié

_

.mãwv

e2___.__s+,.ó

_

„råzwa

eflaa

s____=„.,.„w„_e„wš

...e__„„_fl„

mima»„__

Pcmš.

Efl åi

B*

Åč ä

„öflãms

_

...#32_

4.

fiamfi.

_

fiezm.

wåšêw

__

.__._.._...„..¢

êaåê

ŸQVNHJE

Eflwuwfl a

Efi cua

«ämm

Emufiwfim

wfi c fi a fl uafi a».

.

.

.

A

wffi mfc..

šã„_.,_z„„__„„f.„

š

fiwmm...J.

.

w._ä_._fi sw..%.maw„mfi __m

.

.

wumfl wc..

.

_..

.

„

OTC

„p

„

l

Cfl u fl wdfl l

M952wwa3

Emmăfl e

u»»_%>._„„fl„w.m%%cuw.~__@

nêfi.._a_„_xv_m

um_¶ã.._.m_.$u_„

fiwwe_W

u»b:

uåzCu

E

m_:

.ñîa1

„www„_

ümfiwmfl„___.w

_

w_

a.P

wnfi

Efi cmã

Ed.

„__

2.3ă

w_„._=äåflfl îu_äw

„w

:Síwwmšs

3.am.__.m

ššufilä

J.

w_«a¢fl uš$um

E...

uañå95m

fag

_3

„sîfflu„ăau

-_.

2?ås.,

„__-

„__„__§_%a§š.__._å

„äaä

.åå„_

„.fl_„§=

_

„«.__,.._šêapas

„ăm._Q

Wwñå.

Hfi woa

dăm?

S15

ama

Eva

în..:__

„cnnw

_

e

9.3

Qšmmădamaw

äîflsfiå

îašeäfix.a

_cf.

üäawwnä

.

93m

.

.

_.a.

u

uüå.

«E3.ă

Aä.

«fi_a¢¢..._.„=_=_.~»m

mflflfi å

`

f.

_.

___.£:w_.w

fiuäm

40292

MOH

DADwmUOmm

«Ammamu

wma

if

i.

„l

|

i

l

m..

'

mw.

H

az.L..D.

.Amv

Luk.)

A

%

_l..fw1

.

ww!

n

+

„T

„W

à

.flmDl

„m

w

O

.TL

.

>

F.

f.

.HH_

S1.

PU

“w

._.

ü

...iar

._«_|.

E

.E

+.__

...

„_

--

m.

O

O

LH

.

„7

._

...x

c)

m

.___

DL

1.I

b.

m

.__m

_„__

m

„_

1fr1f_f..

nu

m

mJ..wOJ_..L

FIşÅ rEHNoLoGrcÅ

coNsoLIDAREA PEREŢILOR DIN zrDÅRrEDE CÅRÃMIDĂ cu ELEMENTE DIN^ BETON ARMAT

1. OBIECTUL FIşEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru consolidarea pereţ ilor careprezinta fisuri cu deschidere mare sau/şi pentru mă rireacapacităţ ii portante a unorstructuri care nu prezintă degradări, dar numai pe baza datelor din proiectul deconsolidare întocmit.

Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesuluide fĭsurare.

Temperatura exterioară trebuie să fie de minimum + 5° C.Observaţ ie : pentru obţ inerea unor rezultate mai bune este indicat ca,

suplimentar, fisurile să se injecteze cu mortar de ciment (vezi fişa tehnologică CZ -005).

2. CODUL FIŞEI - CZ - 0073. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

A. Centuri din beton armat.Centurile din beton armat se execută cu dimensiunile secţ iunii

transversale de minimum 150 x 150 mm, putând fi amplasate, pe o faţă sau peambele feţe ale zidului. De preferat ele se amplasează înglobat total în grosimeazidului, dar respectând condiţ ia ca adâncimea şli ţ uluicreat să nu depăşească unsfert din grosimea zidului.

1. Se trasează poziţ iaşli ţ ului.2. Se îndepărteaz ă tencuiala pe lungimea şli ţ uluişi pe o lăţime cu cca.

100 mm mai mare ca 'înălţimea acestuia (cca. 50 mm deasupra şi dedesubtulacestuia).

3. Se execută şli ţ ul, folosind, de preferat maş ina de tăiat cu discrotativ.

`

. . _4. Cu ajutorul unei scoabe metalice se deschid rosturile dintrecaramizi, prin mdepă rtareamortamlui din ele pe o adâncime de 10

5. Suprafeţ eledecopertate se curăţă prin periere cu peria de sârmă şispălare cu jet de apă.

6. Se introduce carcasa de armătur ă, având grijă să se prevadădistanţ ienla partea inferioră şi pe faţa dinspre fundul şli ţ ului(minimum 1 buc/ml).

7. Se execută cofrajul cu buzunar la faţa exterioară.

...4-8...

8. Se toarnă betonul, având grijă ca zidăria să se menţ in ăumedăminimum doua ore înainte de turnarea acestuia, iar suprafeţ ele şlimlui să fiezvântate în momentul tumării. După turnare, betonul (de clasă minimă Bc 15) secoinpactează manual prin baterea cofrajului cu ciocanul de lerrm de' 2 kg saumecanizat cu pervibratorul cu lance.

9. După minimum l2 ore dar maximum 24 ore de la turnareabetonului se face decofrarea feţei exterioare şi se ciopleşte cu dalta şi ciocanulbetonul în exces.

10. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

B. Diafrafgme din beton armat.Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a

zidului. Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilorde consolidare de la nivelul fundaţiilor. Betonul, de clasă rninimă Bc 15, se poatepune în lucrare prin torcretare (de preferat), diafragmele realizându-ste cu grosimeaminimă de (a0 mm, sau prin turnare directă în cofraj, diafragma iiecesitând ogrosime minimă de 80 mm (şi de preferat 100 mm). În acest caz, cofrajele seexecută pe o înălţime de cca. 1,0 m pentru a se putea controla turnarea şicompactarea betonului (de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance).

l. Dacă proiectul de consolidare prevede realizarea unor lucrări de-sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.

2. Se execută săpătura în părnânt până la cota prevăzută în proiectulde consolidare.

3. Se curăţă de pământ suprafaţ a fundaţiei existente şi apoi sebuciardează sau se spiţ uieşte pentru realizarea unei suprafeţ e cât mai rugoase caresă asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul seexecută si alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noicu cea veche existentă (introducerea de armaturi, creerea unor lăcaşuri în formă decoadă de rândunică ete).

4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţ a fundaţiei existente şi se spalăcu jet de apă.

5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.6. Se montează armatura din infrastructură.7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de

turnarea betonului, suprafeţ elefundaţiei existente se menţ inumede minimum 2 ore,având grijă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului). Încazul în care fundaţia este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat,se va executa la început blocul şi apoi cuzinetul în care se vor îngloba armăturiledin infrastructură.

8. După ininirnuin 24 ore de la turnarea betonului se vor scoatecofrajele laterale.

9. Se execută umplutura cu pământ, având grijă să se realizeze o bunacompactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.

10. Se 'îndepărtează tencuiala de pe perete şi se deschid rosturile dintrecăr ămizi, prin 'îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10ajutorul unei scoabe metalice.

11. Se trasează şi se practică în perete nişte lăcaşuri în formã de coadăde rândunică (minimum 4 buc/mp).

12. Se şpi ţ uieştesuprafaţ aperetelui de zidărie (pentru asigurarea uneibune conlucrări 'între diafragma de zidărie şi cea de beton).

13. Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţ azidăriei decopertate.

14. Se montează în lăcaşuii agrafele metalice. După zvântareasuprafeţ elorlor, lăcaşurile se umplu cu mortar M 200 bine matat.

15. După minimum 24 ore se montează armătuiile diafragmei şi seancorează de agrafele metalice existente pe suprafaţ a peretelui. Se fixeazădistanţ ierii,minimum 3 buc/mp.

16. Se pune 'în lucrare betonul prin torcretare, având grijă ca înainte deinceperea torcretarii, suprafaţ a peretelui de căr ămidă să se mentină umedăminimum 2 ore, iar la inceperea punerii în lucrare a betonului ea să fie zvântată.

17. După punerea în lucrare a betonului se vor lua toate mă surilepentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatură a mediului ambiant deminimum + 5

cuapa a acesteia. Suprafaţ atorcretului proaspăt este interzis să fie prelucrată (cu

rnistria, dreptarul etc) pentru a se evita deranjarea structurii şi a aderenţ ei desuprafaţ asuport.

18. Se reface tencuiala.

C. Stâlpi din beton armat.Stâlpii din beton armat se prevăd de regulă la intersecţia a două

diafragme şi alăturat unor goluri mari existente în diafragmele de zidărie.Realizarea lor presupune mceperea lucrărilor de consolidare de Ia nivelulfundaţulor. Betonul folosit, de clasă minimă Bc 15, se poate pune în lucrare printorcretare (de preferat), în acest caz elementul având grosimea minimă de 60 mm,sau prin turnare directă în rcofraj, elementul necesitând o grosime minimă de 80mm (de preferat 100 mm). In acest caz, cofrajele se execută pe o înălţime de cca.1,0 m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea betonului (de preferat cupervibratorul prevăzut cu lance).

sprijinire, acestea se vor executa conform detaliilor date.ţ 2. Se execută săpătura în pământ până la cota prevăzută in proiectul

de consolidare.

ü 3. Se curăţă de pământ suprafaţ a fundaţiei existente si apoi sebuciardează sau se şpi ţ uieştepentru realizarea unei suprafeţ e cât mai rugoase caresă asigure o bună aderenţă a betonului proaspăt la cel vechi. Dacă este cazul seexecută şi alte lucrări în vederea realizării unei mai bune conlucrări a fundaţiei noi

ca cea existentă (introducerea de armaturi, creerea unor lăcaşuri în formă de coadăde rândunică etc.).

4. Se curăţă cu peria de sârmă suprafaţ afundaţiei existente şi se spalăcu jet de apă. ~

5. Se execută cofrajul lateral al fundaţiei noi.6. Se montează armătura din infrastructură.7. Se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de

turnarea betonului, suprafeţ ele fundaţiei existente se menţ inumede cu minimum 2ore, având grijă ca ele să fie zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului).În cazul în care fundaţia nouă este de tipul bloc din beton simplu şi cuzinet dinbeton armat, se va executa la 'inceput blocul şi apoi cuzinetul, 'în care se vor înglobaiirmăturile din infrastructura.

8. După minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoatecofrajele laterale.

9. Se execută umplutura de pământ, având grijă să se realizeze o bunăcompactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn.

10. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafeţ elepereţ ilor(depăşindu-secu minimum 100 mm de o parte şi de alta laturile stâlpului) şi se deschid rosturiledintre căr ămizi, prin 'îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 - 15 mm,cu ajutorul unei scoabe metalice.

11. Se şpi ţ uiescsuprafeţ eleperetilor.12. Se trasează poziţ ia şi se dau găurile cu d = 20 mm (prin care

urmează să treacă etrierii), cu ajutorul unei bormaşini rotopercutante.13. Se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafeţ ele

decopertate.14. Se montează armăturile longitudinale şi transversale şi se fixează

distaţ ieiii (minimum 1 buc/ml pe fiecare latură). Etrierii se realizează din douăbucăţ iîn formă de "L", prevăzute cu cioc la un singur capăt. Ramura care nu esteprevăzută cu cioc va traversa diafragma de zidărie, fiind introdusă 'în gaura d = 20mm creată în aceasta. După montarea etrierilor, la poziţ ie, se fasonează ciocul laramurile care nu l-au avut prevăzut.

15. Se udă bine găurile d = '20 mm şi după zvântarea suprafeţ eiacestea se umplu cu mortar M 200 bine matat.

16. După minimum 24 ore se execută cofrajul pe o înălţime de cca.1,0 m.

17. Se toamă betonul, având grijă ca suprafeţ elepereţ ilorde căr ămidăsă se menţ in ăumede minimum 2 ore 'înainte de tumare, iar la punerea 'în operă aacestuia ele să fie zvântate.

18. Se compactează betonul, fie manual prin baterea cofrajului cuciocanul de lemn de 2 kg, fie de preferat cu pervibratorul prevăzut cu lance.

19. Se 'înalţă cofrajul pe o înălţime de cca 1,0 m şi se reiau operaţ iilede punere în lucrare a betonului, aceste operaţ ii repetându-se până la realizareastâlpului la cota dorită.

J

_

.-

Z

A,_.-____.____..î_.__.

sau M 30 171 kg/mc20. Dupa minimum 24 ore de la punerea în lucrare a betonului se pot a

sau pe 35 162 kg/mcîndepărta cofrajele, luându-se toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 _ val. pestă (enllalenl en ennslslenlezile o temperatura a mediului ambiant de minimuin + 5“ C , precum şi o umectare a lg un si densitatea aparenţă desuprafeţ elorde beton prin stropirea cu apa a lor. 1300 kg/mc) 260 kg/mc

21- se Teface tencuiala» - nisip 0şi densitatea aparenta decca 1220 kg/mc) 1500 kg/IIIC

~ apa - orientativ 250 l/ITICconsistenţ a(stabilita cu conuletalon) trebuie sa fie cuprinsă între

4. REŢETE MATERIALE.Reţ etelesunt stabilite pentru l mc de mortar sau beton, presupunând

ca agregatele au o umiditate de 2%.Dozarea componentilor se face numai gravimetric (prin can ftrire) cu lnnllele l

toleranţe de i 2 % pentru ciment şi i 3 % pentru agregate. - pentru spliţ 9 cmPrepararea este indicat sa se realizeze prin procedee mecanice, iar _ nennn gmnd şi linei 7

punerea în lucrare sa se faca în maximum o ora de la preparare.Mufuu M 200 (pentru umplute găuri) = s. DoTAREA cu SCULE şi DISPoZITIVE AUXILIARE.

- ciment Pa 35 450 kg/rnc A. Centura din beton armat.- nisip 0 - creta sau creion 1 bucşi denistatea aparenta cca. 125.0 kg/mc) 1450 kg/inc _ spll melnlle 1 buc

- apa - funcţie de consistenţ a _ elnean 0,5 kg 1 buc- consistenţ a(stabilita cu conul etalon) 7 cm _ senabã Inel-alien 1 bne

- perie de sârmă l buc- metru articulat 1 buc

Beton Bc 15 (torcretat) : _ mlsnle l bne- ciment Pa 35 360 kg/mc _ Canclon l bne- agregat 0

0,2137 --16 mm 553 kg/mc 1 - schela interioara simpla 2 buc

" aPă Cca- 160 1/1110 - maş inade taiat cu

ldisc rotativ 1 buc

e - pervibrator cu lance 1 bucBeton BC' 15 (turnat) Î - ciocan de lemn de 2 kg 1 buc

- ciment Pa 35 319 kg/mc _ lepalã 2 bne- agregat 0

09-137

` apă cca' 204 1/m“ - scoaba metalica 2 buc- lucrabilitate L, -tasare 8 cm _ perle (le sârmă l bun- metru articulat 1 buc

Mortar- ciment F 25 180 kg/mc e f“,

- cancioc- găleat ă10 l- drişca- furtun cauciuc cca- cleşte fierar

i - schela interioară sirnpla- aparat de torcretare- con etalon- recipient tronconic- lopata

. C. Stâlpi din beton armat.i - creta sau creion

- şpi ţmetalicţ - ciocan 0,5 kg

D,- scoaba metalica

y - perie de sârmă- metru articulat- mistrie- cancioc- galeata 10 1- drişca- furtun de cauciuc cca- cleşte fierer- schela interioară- ciocan 1 kg

a_l a . - ciocan de lemn 2 kg- bormaşin ărotopercutanta- spiral d = 20 mm- lopata

6. FORMAŢII DE LUCRU

7. coNsUMURrA. Centura din beton armat.

_şj ţ __

1 buc2 buc1 buc

20 ml2 buc2 buc1 buc1 buc1 buc1 buc

l buc2 buc2 buc2 bucl buc1 buc1 buc1 buc4 bucI buc

20 ml2 buc2 buc1 buc2 buc1 buc2 buc1 buc1 buc2 buc

la

Formaţ iade lucru se compune dintr-un dulgher, un zidar, un fierar şidoua ajutoare pentru realizarea centurilor şi stâlpilor din beton armat şi dintr-unzidar, un fierar şi doua ajutoare pentru realizarea diafragmelor din beton armat.

Consumul s~a stabilit pentru un ml de centura cu dimensiunilesecţ iuniitransversale de 150 x 150 mm şi 'înglobată integral în zidãria de caramida.

a. Materiale :- beton 0,004 mc- mortar M 25 T 0,0065 mc- oţ el(conform proiectului) cca 4,2 kg- distanţ ieri 2 buc~ panouri cofraj cu placajtegofilm 15 mm 0,02 mp

- scânduri raşirroase 0,084 mc- dulap - 0,00036 mc- cuie 3 x 80 0,08 kg~ sârmă moale d = 2 mm 0,07 kg- sârmă moale d = 1 mm 0,04 kg

b. Forţ ade muncă :- deCOPEBTÎHJB 0,09 Qre- deschidere rosturi 0,06 ore- creat şli ţ 1,00 Ore~ curăţ iresuprafaţ azidarie 0,02 ore- confecţ ionatşi montat

armaturi cca 3,53 ore- executat cofraj 1,24 ore- turnat b6t0l1 0,57 Ore- cioplit beton in exces 0,47 ore~ ÎCHCUÎÎ 1,06 (ne- carat IIIOIOZ 0,05 ore

TOTAL 8,09 ore

B. Diafragma din beton arrnat.Consumul s-a stabilit pentru 1 mp de diafragma, având grosimea de 60

mm, realizata prin torcretare şi armata cu o plasa 0 6/20 cm.

a. Materiale :~ UBÎOH 0,072 mc- mortar M 200 0,005 mr;- mortar M 25 T 0,025 mg;- oţ elcca 2,7 kg- dlStãnţ lefi 3 buc- sârmă moale d = 1 mm 0,03 kg

b. Forţ ade muncă :-decopertare 0,35 ma- şpi ţ uiresuprafaţ aperete 2,24 ore

_ 55 __

.

..,__.

_

- creat lăcaşuri 1,59 ore- curăţ iresuprafaţă zidarie 0,04 ore~ confecţ ionatsi montat armături 1,74 ore- torcretat beton 1,83 ore~ tencuit 3,02 ore- îndepărtat moloz 0,04 ore

C. Stâlpi din beton armat.Consumul s-a stabilit pentru l ml de stâlp realizat la un colţ

(intersecţia a două diafragme de zidãrie cu grosimea de 300 mm) din b. «in armatmonolit, având grosimea de 100 mm si turnat în cofraje din lemn.

a. Materiale :- beton 0,07 mc- mortar M 200 0,002 mc- mortar M 25 T 0,045 mc~ oţ el (conform proiectului) cca. 8,1 kg- distanţ ieri 4 buc- sârmă moale d = 1 mm ~ 0,08 kg- sârmă moale d = 2 mm 0,16 Kg~ scânduri răşinoase 0,196 mc- dulap răşinoase 0,00084 mc- cuie 3 x 80 0,20 kg- panou cofraj cu placaj tegofilrn 0,067 mp

b . Forţă de muncă :- decopertare 0,49 ore- şpi ţ uiresuprafeţ eperete 3,14 ore- creat găuri d = 20 mm 2,80 ore- curăţ itsuprafaţă perete 0,06 ore- confecţ ionatsi montat armături 5,36 ore- executat cofraj 2,89 ore~ turnat beton 1,00 ore- tencuit 4,23 ore~ îndepărtat moloz 0,04 ore

'TOTAL 20,01 ore

S. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentulprivind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinulconstrucţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 24 şi 40.

centugĭ din/,/ beton armei

cenlurČi dinf' beton ormof

U'_;I

zid cãrãmidâ

d fr ma de betonorcre o ormo

o ofčd=10mm

určdflü mm mototčcu mor or e n

flim?

\ låca __2Åbuc /m)

91"

ükoäfiwfiqmă

fiwšdwčĭ ..

f

„ă

flmqmfiowFazflzm..„a

mša

ă»

ym.

â

...cm5

_

.„..«=„.~..„..„ă

«åfiflshí

.saww.B1..

„ama

î..-

„a5

šawnó%#ww.„fi&

m

.d

„BHĂ

EU

šfi mmdwwääí

c.

ÅQWMMM.

„î

_

a.

,%._„„_,„„_

._

E.

..11

e

„ac

flšmvñwsflfisb

flcåwwa

ufimwsi.

mroĭ z fi ä

pă;

„šfit

fiwflš

ww-...ã5.

:Pl

Bază .

Ÿ

...šrww.am

flnîmoå

.„_o

.mšflws

.flmâm

=_/

emšm..

«fuma„Lm..

32:..

_

5@ämw.„„šn2

ä=w$.

„_.w

.Qåuäwcmm

2%

ĭflîàfimwwfl4mm

cüofi„w

„wf.

u.

flwc:w

a

«ü

„FĂ

wcwnma

„

„E3A.

„we

ín

wcwñíam

|

c

c

m»3.«_¶c„:

Ÿfi äuuxfifi

msáfi uîrnmi fi w

.Emá.Zä

1

äfüþuwf

fifizfiu

îflm/

îwâ

üåflmfiw

„„„.„m«¢u33=€„fl.§~3£å

..

fiäflw

Åfl u

pmanm

:opun

sau

msmmnmmfi u

5252

HQ

HDADmmUOmm

„wflmmHmuwwfl

..._7_?_

Realizarea ceniuršlor din beîon armatîcolosĭncl cofraj cu Buzunar'

HE

Lflfþêfi

.Du

„šwåafla9

fifigmmãwfl

«com

uþmš_

„m

„äşö

fiwcafifl bä

Homfl

Čfiä:

.

...šfmčbfi

uumåo ...ä_.„„:$a..1

89mă

åîm

flíaög

„Îöţaöfl

Ta»

Bfi üwe

:820„m

mää

a

.

„aiwu»

.B

e

Îîz.„ă„a

...m5

ãfisw

„îi,îq,JQ

„fiaäfl

.„.„..„_„,„,%a.9

A

Qåm...w„t..

,e

.þäwffizq

fiäåwfiãemš:

„fiãfiü..

_

w

oåkä

Ewcw

mšwnf.

Bwmzwfifl -m

(Bu

1

mg;«E

fimâm_

åpwo,

flnflååuâ

:s:„ă

ãäa

«BW

Efl ãäfi

«E3

fiuăwmäfiâ

_„m

«cam

mflfi s fi â fi uw

ÎWE.

„Sddu

mfi äu.â

åfifi

äfirnm»

1%»

W/fi šc fl

99...-

,_

„.@,..,..„.„„„„w...%„,

â

_

.

l.

~

_

nucflčwwda;

..

Îåm?.

wwwä

l

„zî„

esíave

šåfiã

Meîš_aa@

ešåM...„

am.a

.

_

.EE

fl

wfi zutw

„fitumî

amana

copwn

QHU

flnswswo

„Baa

.cča_

.fluvčn

Ewmmfiwüåmaw fi

„w

šfil„î”

:a

„râs

åfmfl„1

fimåäfl

_

„Eîåfiw

„äfîrw

fiflš

„QESEwwai

„ĭmuvfimšb

ÎsaflN

.S59

Îjwém.

1

„flbfin

81m?

2B¢flw¢

å

L.

...a5a

måč šå

wăd ĭ fu ş

Táäwgšfl fo fi

_8

î.>

åc..

5

.#23

mwufi à?

a

2.5

_

.flmãafl

9%»

.wzfiâfl

šfixå

Îîmnmcmtq

1

šJLQB

åàfiwşi..„Em

„arăz

E.ma.

åfw

uäflăí

.

uåmms

ämcmm

efiçmfl_

-

4

.

n

E5

ar»

wm

fifiååw

...y/ge

.fiâ

wí

åmä

fimmumam

uíwmww

„rm/mam

.

3388.

mãlâ

._

Bmw:

w

îgT:

mama3

wätw¢®1

fă

cšnã»

95m

Ec?

ufififia

că

urmam

aafiäu

mčfiww

Qä.wàešmääl

stâlpi

din

beton

arma-t;

că“.v cE ,_ .L2 «e 'iig: O g :ă .ålå 1

â 3% ,şi :fi 52“r” î? "â î? "ífia "é 3*ă ee .äşş 'fie if” 5 .a 'aåfå ãf- “šš i* eg -ü'ă (gif Ărr-a ,za-bi ă p»

w. a» e eC

fi.. «aa; a şJå-ä go“š-fi ăa.“tg ie«J e

'ă d' .a e ,g'i Bä ,ÎŞ 3:8 E .D

a? 33 .la-g f? åš *fă a, r - „v --___ f O

să Mg iää Lşš

i' ăia aa ai @ 'Cle .ară -Läa î? tra-a e23, ai! aaa@

Ca "ê

...O

tg .la«elg

“ăU

,ă

ar a f; să.. .a a'a *a“a Îi «a 'F5 îš- «şî .šJ- "“..- s' "' :L a.aš"'-1« '” î! Î fi š 3;? 3 ă ă?a» fă” Ei 4- rfcgš 32"' că.a ša aae g ,E e

g c: ig ,p ('51 fn 'IP , Îi” a a «Fj «Ş gå ,u a E- e „â , *š «E

v1 ...DL «I gh..

_g1...

FIŞA TEHNOLOGICÅ

REMEDIEREA FISURILOR ELEMENTELOR 'DE BETON ŞI BETON ARIYIAT, FOLOSIND

AMESTECURI PE BAZA DE CIMENT

1. OBIECTUL FIŞEI.Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remediarea fisurilor,

elementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosescamestecuri pe bazã de ciment.

Lucrările de remediere pot începe numai la temperaturi ale mediuluiambiant de minimum + 10° C.

2. CODUL FIŞEI - CB - 001.3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

A. Fisuri cu deşghiderea sub 0.5 mm.Rcmediereafisurilor cu deschiderea mai mică de 0,5 mm se realizează

prin aplicarea peste fisura a unei paste de ciment. AOperaţ iiletehnologice sunt următoarele :l. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de

beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mmde o parte şi de alta a fisurii).

2. Se perie cu peria de sârmă suprafeţ ele betonului şi apoi acestea sesuflă cu un jet de aer comprimat.

'

3. Se umezesc suprafeţ ele decopertate astfel încât ele să fie saturate cuapă. a

4. După zvântarea suprafeţ elor de beton, se aplică douã straturi depastă de ciment, fiecare cu grosimea de cca. 1,5a acesteia cu mistria sau cu şpaclul.

5. Suprafaţ aremediatã se menţ ineîn stare umedă minimum 7 zile,prin stropírea periodică cu apă (la interval de 2

6. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

B. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm se realizează

prin injectarea lor cu pastă de ciment.Operaţ iiietehnologice sunt urrnătoarele :

PUv--f- 1.“ f' H?

._"*'-`-,...._`.

.._._.__..._.._.Î

v

.

*

"

.#4

"

"

1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe ambele feţe ale elementului debeton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mmde o parte şi de alta a acesteia).

2. Se stabilesc ppziţ iilede aplicare a ştuţ urilor din PVC (cu diametrul10Pe lungimea unei fisuri neintrerupte trebuie să existe minimum două ştuţ uri, unuldin ele fiind amplasat la capătul inferior al acesteia, iar intermediar la distanţ estabilite în funcţie de cele trei posibilităţ iîn care se poate situa elementul de beton;

a). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesulpe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică numai pe o singură faţă a elementului,urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia fisura să se închidă prin aplicarea uneitencuieli de-a lungul acesteia. Distanţ adintre două ştuţ uri este de (1,2grosimea elementului;

b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când este posibil accesulpe o singură faţă a elementului - ştuţ urile se aplică la o distanţă de ( 1,2grosimea elementului, urmând ca între ştuţ urile învecinate, aproximativ lajurnătatea distanţ ei dintre ele, să se realizeze câte un orificiu pentru verificareainjectării;

c). când grosimea elementului este mai mare de 200accesul este posibil pe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică pe ambele feţe aleelementului la o distanţă între ele de (0,5de aplicare de pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.

La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul decca. 10 mm pentru refularea aerului.

3. Cu bormaşina rotopercutantă se execută găurile cu diametrul de 10

elementelor de beton de tipul "b" (vezi punctul 2), găurile pentru verificareainjectării (amplasate între două ştuţ uri adiacente) se vor realiza cu diametrul de cca.10 mm şi pe o adâncime de cca. două treimi din grosimea elementului.

4. Se perie suprafeţ ele decopertate cu peria de sârmă şi apoi se spalăcu un jet de apă (inclusiv găurile create).

5. Se amplasează ştuţ urile în găuri, iar găurile de control în cazulelementelor de tipul "b" se astupă cu dopuri de lernn.

6. Se tencuiesc suprafeţ eledecopertate cu mortar de ciment M 100 T.Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm, iar mortarul se va aplica în treistraturi. În jurul ştuţ urilor se realizează un guler de mortar cu grosimea de 30 mm.

În cazul elementelor de beton de tipul "a" (vezi punctul 2), pe faţa pecare nu s-au prevăzut ştuţ uri, se lasă în tencuială orificii de control a injectării,având diametrul de cca. 3 mm şi amplasate la o distanţă de cca. 500 mm între ele.Pentru o fisur ă se prevede minimum un orificiu de control.

7. După cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile decontrol în cazul elementelor de tipul "b" (vezi punctul 2) şi respectiv ştuţ urile 'incazul injectării cu pompa.

8. După 3 . . 7 zile de la tencuirea suprafeţ elor ('1`n funcţie detemperatura mediului ambiant) se verifică comunicarea dintre ştuţ uri,introducându-se pe rând în fiecare ştuţ apă sub presiune (maximum 20 bari) şiurrnărindu-se ca aceasta să refuleze 'in cele două ştuţ uri învecinate.

9. Se astupă cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate ştuţ urile în cazulinjectării cu seringa şi respectiv toate orificiile în cazul injectării cu pompa. maipuţ inprinrele două care se ţin deschise. Operaţ iade injectare se 'incepe de la unadin extremităţ ile fisurii, dar în mod obligatoriu de la capătul inferior al acesteia şise poate realiza cu ajutorul seringii sau a pompei.

a). În cazul utilizării seringii aceasta se alirnentează cu pastă de ciment, apoi

se introduce capul său în primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi seînşurubează lent pistonul până când se constată apariţ ia pastei de ciment în ştuţ uldeschis, învecinat. Se scoate seringa din ştuţ , acesta se astupă cu un dop de cauciucsau de lemn, se mută seringa în ştuţ ul al doilea, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiaoperaţ iade injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. Laterminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate.

b). În cazul utilizării pompei aceasta se alimentează cu pastă de ciment(trecută printr-o sită cu ochiuri de 1impurităţ i existente în amestec), se porneşte până la apariţ ia pastei de ciment lacapul de injectare al ei, se opreşte pompa, se introduce capul de injectare în prinrulorificiu (amplasat la extremitatea fisurii) şi se strânge piuliţ a de etanşare. Seporneşte pompa şi se urmăreşte permanent rnanometrul acesteia, astfel încît să nuse depăşească presiunea de 20 bari, caz în care se opreşte funcţionarea ei. Dacădupă oprirea pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge în bune condiţ iuni.Când presiunea atinge 5 bari se porneşte din nou pompa. Dacă la începereaoperaţ iei de injectare presiunea creşte instantaneu, atingându-se 20 bari, şi dupăoprirea pompei nu se constată scăderea presiunii, rezultă că s-a format un dop deciment în orificiu de injectare. Acesta se îndepărteaz ă prin spălarea cu apă subpresiune a orificiului (după scoaterea în prealabil a pompei), după care se reiainjectarea. Când pasta de ciment începe să refuleze prin orificiul deschis învecinat,

se depresurizează pompa, se slăbeşte piuliţ a de etanşare, se scoate pompa dinprimul orificiu, se mută pompa în al doilea orificiu, se astupă primul orificiu cu un

dop de cauciuc sau de lemn, se desfundă al treilea orificiu şi se reiau operaţ iile deinjectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii, având grijă ca

la terminarea injectării toate ştuţ urile să fie astupate.10. Se taie ştuţ urile (dacă este cazul) şi se varifică lucrările de

injectare prin încercări cu ultrasunete sau cu alte procedee stabilite de comun acordcu proiectantul.

11. Suprafaţ aremediată se menţ ineîn stare umedă minimum 7 zile.

prin stropirea periodică a ei cu apă (la interval de 2

_.@,4__

- se inalaxează timp de 7 minute ; _ t l l tfel încît să se4- Wtfi ef sfţşşşlf fle ”tîrziuia*Sşttîşiitsiiztâiiîi şissîtdatatcîti, a. or r _, „ - ~` - emca Pc 25 366 kc/mf Pista se .pm Past“ l“ .Vasul î“ PICPÎÄÎÎZÅÎXÎÅiÎaÎÎXÂlÎÅJÃČCCCÎ

, _ nisip 0 _ 3 mm (umiditate 2 % si condiţ ia ca la fiecare interval de 10 minute sa se pro -` densitate aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1550 kg/mc 6 lnlnule-

- apă - funcţie de consistenţă iConsistenţ astabilită cu Conul etalon (vezi fişa telinologică CZ ~ 002) trebuie să fie r CU SCUI E ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE_scupríntră între limitele : 5' DO rAluşA _ `_

J1 buc_ pentru şpri ţ 9 Cm -

dalta nietalica _ l buc~i - pentru grund şi tinci 7

-ţb - perie de sarma “C-

jlš - b. Pasta de ciment pentru chituire (în păr ţ ide volum) : " llmstnei1

li; - poliacetat de vinil D 50 0,3 păr ţ i - pensula. u tă 1 buc'l , _ apă 0,3" . R jumatate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat de " Spnfll (l: 10l, a vinil stabilită şi se omogenizează până la obţ inerea unei emulsii uniforme. Se " llfpa nîlcromemca 2 buc.* l, introduce apoi cimentul şi se continuă amestecarea. Se adaugă in continuare ` galezfta 1 buc.

Omogenltăţ l' - cilindru gradat dc Sticla dc 500 mi 1 buc.- cilindru gradat de sticlă de 250 ml 1 bllC-

l c. Pasta de ciment pentru injectare. ` pâlorlfevnffštallca pentru detenmnatea1 buc

li t Compoziţ ia se stabileşte prin încercări preliminare de laborator, fluidltflill _ _“ 1. b, 1 buc'

a l l f - flcidiiaic 13 - 15 ccccndc " Sefmga sa“ lmlnpa pentr“ mpeg 20- sedimentare maximum 15 ml - furtun de cauciuc m- raportul A/C orientativ 0,5

Î Fluiditatea se determină prin inăsurarea timpului de scurgere a pastei 6. FORMAŢÎÎ DE LUCRU' _ _ d lficat _i un amorde ciment prin pâlnia metalica etalon. Verificarea pâlniei se face cu apă şi se Formaţ iade lucru se compune dintr-un zi ar ca i ş J -

considerăcorespunlzatoare

dacă timpul de scurgere a acesteia este de 1l”2/l0fl:0”7 CONSUMURIa 2/10. Dacă timpu de scurgere este diferit se va ajusta în consecinţă orificiul - _

' _ _ _ . _, . „- .

Ă Sedimentarea se determină prin mă surarea cantităţ ii de apă ce se elementului de beton de 150~ separă din pasta de ciment. Se umple cu pastă de ciment un cilindru gradat de sticlă 21)- Penn“ mu“ C“ deschiderea mal mlca e ` Imn

de 500 rnl capacitate nominală, aşezat intr-un loc ferit de vibraţ ii sau de şocuri şi se _acoperă cu un capac. După 2 ore cantitatea de apă separată se mă soar ăcu ajutorul Materiale :V O O 002 mcunui cilindru gradat, ea reprezentând sedimentarea. ” Pasta de aliment 0'003 maPrepararea pastei de ciment se face astfel : ' mmm“ M 50 T '

- se introduce cantitatea de apă stabilită ;- se introduce cimentul cântărit în prealabil, prin presărare lentă ; -QEV-

j _gş_

Forţ ãde muncã :- decopertare 0,07 ore- curăţ ire 0,01 ore'îlf l - tencuire 1,21 ore- cãrat moloz 0,10 ore

TOTAL 1 ,39 ore _,| b). Pentru fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm| Materiale :

Î - pastă de ciment 0,0007 mc- mortar M 100 T 0,005 mc- ştuţ uri PVC 5 buc

Forţă de muncă :- injectare 3,02 ore- tencuire 0,60 ore

TOTAL 3 ,62 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCIILa executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentulprivind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul âConstrucţ iilornr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 24, 30, 39 şi 40.

5a 2. LS 'şî

vz/ll/I/

i*.nul/Afü

W» Fii La _.Awlümm E C5,va „ f, Ar l _i.

'd/z L d/z

slut mţ eclpre T

am; 15m w____ü_,t

_...QB____g7_

la

Ukwbšfi šqþ

Emñw„..c„

EMFEH„ăâfl

s...

...šwwfiw

.åmfiåå

mfi mfi wwáa...w

fiemfiaåw

äzzfläwma,...

m?

50

>ofikáfiw

Wfmfl czâau...l

99

.uåuflmu

„

väsww»„w

_c

Q

nfifizow

flå

mamă„L

m

flmw

flwfiemu¢

„äwáww

uwmü

flêflíâ.

.écãnfimoä

«că

.îtficouww

nnbä¢un

„w

.míåmuän

flwqua®nãč

mwmwfi mfi mmš

MZQMšQ.

mffl mwcwa

Evfl cv»

uflmmam

ümwwuwå

cwwzåäfiĭ adufl

„fixssn„w

„..,,_„...

fifä...

åãwâ

Lmfiaã

Etwkcw.

„tomau

äfififi4

»awake,...

fiwåw

wãwö„w

flflbd„Q„U

uwwîdaswv2.5

396

fcšäîn....â.š„w

5.

wšwšm

ušsu..

...ă

zid;

.uíâ_.

.

wam

Ţfiwj fi ..

...samă

wă š fi »

åww,

ašmfiu

...www„m

ukmîumauum

uwwwwþmvw

mrfl wmfl

am.

.

Ufifi umãdfl ...

1

„ü

åwwsflf

wfi w...

åsw

wüţ m

„Läwfiámm

wfi m...

MW*

„Ă

wšfi uc fl f

Bwuvfi í

„

LQPLGE

w

_

...décšm..

mwäo1%

„wšäfm.

«tm

„ñpfmä

35v

rnwsWuwmga

flmfimå

65

„ãw

„efifio

„MWHåffl

hymaã

?,£|„„..„ă

„.„„._„.„_„fl._EE...

„ţfiwápw-

.wãcmwa1

ufm%

Čîå

11mm

väwxãm.v

flcfizuäaoä.,mcwwfi t fi_Ou„.._/

„zühwz...m

„äwšmw

Qfl ímum

„mwafi

flčmfimm.

wåå

flflşfimwäfn

...să

wfi 3¢„„.

šwwaţ ãm.šrflwww

...šþgfläà

Ÿwzábmfl„W

flmþswä

flååfi

Qfiflfl au

cmăü„n

2%

fi

wa;

îi..

EE

NA.U

.DO

HMSWHM

.mana„wă

Hmwäve

määj

wăuã

Ţu?

E

EEaQÎEM

äšfiãgwwW

Hamfl

„afiae

«UZDE

MD

Hbqbmäomm

ŸMmwHmUmmQ

Îmb

SJUWWWÎGE

„mãa

m..a

wšä...

...ă

,â

Ymwwå

:va

FåEMJå

:mfiä

19,2%w.

Qãsfifl .

whom.

Uăäwrm

„_

„wwzäm

mamă

flsswfi,...

Îcflwä.

flamfiŸmwcmfi

u)

,_„„_„.Ă.„s5¶

3%,.

îrL*âa.â«ă.ă

Laäåã

gämšwww

av

sšuåw

„šmvcuänñ

_

flflhaaäwv

mfäww„a

ac?

III

»

<

.Ã

Iswwww

Emuawu

J.

Amcãäuîyăm

uäfimãu_

wfi smä

wcuãvî

sa

mă

www:o

.vusmfiw

FIŞÅ TEHNoLoGicÅ

; 0% U 'š REMEDIEREA EisURiLoR ELEMENrELoR; ţ ţa ga

ă- *g ă :fi i;

ăHi3 š šäţ š fi!

ţ1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea fĭsurilorelementelor de beton şi beton armat, apărute ulterior decofrării, când se folosescamestecuri pe bază de răşini epoxidice.

Lucrările de remediere pot 'incepe numai dupa respectareaurmătoarelor condiţ ii :

uiÎrasiine-.Îe

ş E

ãfã

_Î

«g j .să- procesul de fisurare să fie stabilizat ;

L; š_ ă 'â g ê- (5 ani 3,.. - temperatura mediului ambiant şi a elementului care \2.

.ă3 35 'F g â aav j °° ' i: minimum 7 zile du ă executarea acesteia '

"ă *a ããa” g .tg ţi 4.3 a? åíg g

..-_„ .- - umiditatea relativa a aerului sa fie de maximum 60 % ină gge 'E ă JE I? „a == m ff 'ggš ăşî fă EŢ f? î“ 5.34 fiiü .ăÎi"r a şi de maximum + 30° c - t t

,_ Ş 1 v 1__*

a. u H v '

fţ

ă''Â E a » a - temperatura maximă pe parcursul exploatarii sa fie de i.

'ät-i; f; maximum + 50° C ;åš j 3 - suprafeţ ele de beton cu care vin în contact arnestecurile pe

à'_i 5%. -å 59 - uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;

_ executarea operaţ iilor pregatitoare, dacă temperatura mediului ambiant este maigg C f 3 W

ü mare de + 20° C şi după minimum 12 ore dacă temperatura este mai riiică de'U

n' '0 A w ° ° 0Ã

:ăr-'öff fi) __ _'- _ _ __, __

13 „î-gSt? 1,, „flšå j* y

- vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spala cu acetonafl-«fl 4:... ^ » ' . „ . . „ . .i,

E p Lšdšj î;fãrã”

.gg-şî .3 ă » - darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va

J Ã găă;

i"' GJ "J __. EF' . A 0 - g

î;*d 5° -ifi că *"" ş

'un '° “C

*r cuprinse intre + 15 C şi + 20 C.ţ ă e

ş 'åš 2. coDUL FIŞEI - CB - 002.C.

a g ,fă' :f .ea a J

u-.yzlî

..V1...__

3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.A. Fisuri cu deschidere sub 0 5 mm.Remedierea fisurilor cu deschidere mai mică de 0,5 mm se realizează

prin aplicarea peste fisură a unui chit epoxidic. Operaţ iile tehnologice sunturmătoarele :

1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului debeton (exceptând în unele situaţ ii placile planşeelor 'in cazul în care accesul la unadin feţe nu este posibil de realizat) pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţimede cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a fisurii).

2. Se perie suprafeţ elebetonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea sesuflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.

3. Se aplică prin apăsare energică cu şpaclul (perfect uscat şi curăţ it),pe traseul fisurii, pe o lăţirne de cca. 30 mm (minimum 15 mm de o parte şi de altaa fisurii) două straturi de chit epoxidic, fiecare având grosimea de cca. 1,5 rrun,asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de timp care să permităaplicarea celui de al doilea strat fără antrenarea celui anterior.

4. După minimum 6 ore de la aplicaea ultimului strat de chit se refacetencuiala, utilizând mortar M 50 T.

B. Fisuri cu deschiderea între 0,5 şi 2 mm.Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsă 'intre 0,5 şi 2 mm se

realizează prin injectarea lor cu răşină epoxidică.Operaţ iiletehnologice sunt următoarele :1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de

beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţirne de cca. 100 mm (cca. 50 mmde o parte şi de alta a fisurii).

2. Se perie suprafeţ ele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea sesuflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.

3. Se stabilesc poziţ iile de aplicare a ştuţ urilor metalice pentruinjectare şi acestea se marchează pe traseul fisurii. Pe lungirnea unei fisurineintrerupte trebuie să existe minimum două ştuţ uri, unul din ele fiind amplasat lacapătul inferior al acestuia, iar intermediar la distanţ estabilite în funcţie de cele treiposibilităţ iîn care se poate situa elementul de beton :

a). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când esteposibil accesul pe ambele feţe fisurate - ştuţ urile se aplică numai pe o singură faţă aelementului, urmând ca pe cealaltă faţă a acestuia, fisura să se închidă prinaplicarea unui chit epoxidic de-a lungul acesteia. Distanţ adintre două ştuţ uri estede ( 1,2

b). când grosimea sa este de maximum 200 mm şi când esteposibil accesul numai pe o singură faţă a elementului (de regulă cazul plăcilor deplanşeu la' care accesul este posibil numai la partea inferoară a acestora), ştuţ urilese aplică la o distanţă de (1,2ştuţ urile învecinate, aproximativ la jumătatea distanţ ei dintre ele, să se realizezecâte un orificiu pentru verificarea injectării ;

...f/åm

c). când grosimea sa este de 200accesul pe ambele feţe fisurate, ştuţ urile se aplică pe ambele feţe ale elementului lao distanţă între ele de (0,5pe cele două feţe opuse trebuie decalate între ele.

La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul decca. 10 mm pentru refularea aerului.

4. Se execută orificiile pentru verificarea injectării în cazulelementelor de beton de tip"b" (vezi punctul 3), găurile cu diametrul de cca. 10 mmşi cu adâncimea de cca. două treimi din grosimea elementului, ltealizândwse cuajutorul unei bormaşini rotopercutante. În aceste găuri se introduc tuburi din PVC.

5. Se poziţ ionează ştuţ urile metalice pe traseul fisurii, în punctelestabilite şi se fixează provizoriu pe contur în două, trei puncte, cu plastilină sau cuipsos, având grijă ca ele să fie amplasate simetric faţă de fisură. Inainte de aplicare,suprafaţ acirculară a ştuţ ului (care urmează să se aplice pe suprafaţ aelementului debeton) se acoperă cu un strat de plastilină.

6. Se închide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cugrosimea de cca 1,5 mm, aplicat de-alungul acesteia prin apăsare energică cuşpaclul, pe o lăţirne de cca 30 mm (minimum 15 mm de o parte şi de alta a fisurii).Cu acelaşi chit se fixează definitiv şi ştuţ urile metalice. În cazul elementelor debeton de tip "a" (vezi punctul 3) pe faţa pe care nu se arnplasează ştuţ uri, se lasă înstratul de chit, orificii de control al injectării, având diametrul de cca. 3 mm şiamplasate la o distanţă de cca. 500 mm 'intre ele. Pentru fiecare fisură se prevedeminimum un orificiu de control.

7. După întărirea chitului (la cca. 6 ore de la aplicare) se verificăcomunicarea dintre ştuţ uri precum şi îndepărtarea prafului din ' fisură astfel : seintroduce aer comprimat pe rând în fiecare ştuţ şi se urmăreşte ca acesta să refulezeîn cele două ştuţ uri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul indică oîntrerupere a fisurii 'in zona respectivă şi 'in acest caz se amplasează ştuţ urisuplimentare pentru asigurarea comunicării (după ce în prealabil chitul epoxidic afost îndepărtat în zona respectivă cu ajutorul unei dalte şi a unui ciocan din oţ el de0,5 kg.) i

8. După minimum 6 ore de la executarea operaţ iilorpregatitoare dacatemperatura mediului ambiant este de minimum + 20° C şi respectiv dupaminimum 12 ore dacă aceasta este cuprinsă 'inte + 15° C şi + 20° C se poate 'incepeoperaţ ia de injectare de la una din extremităţ ile fisurii şi 'in mod obligatoriu de lacapătul inferior al acesteia. Se astupă cu dopuri de plastilină sau de cauciuc toateştuţ urilemetalice mai puţ inprimele două care se ţin deschise. lnjectarea fisurilor curăşină epoxidică se poate realiza cu ajutorul pistonului manual sau a pistoluluiacţ ionatcu aer comprimat.

a). hr cazul utilizării pistonului manual acesta se alimentează curăşirr ă, apoi se introduce capul său 'in primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şise începe înşurubarea lentă a pistonului până la apariţ ia răşinii 'in ştuţ ul deschisînvecinat. Se scoate pistolul din ştuţ ul metalic, acesta se astupă cu un dop deplastilină sau de cauciuc, se mută pistonul în al doilea ştuţ , se desfundă al treilea

.374 _...

"--l

-„„_.-.

_

Îştuţ şi se reia operaţ iade injectare. Se procedează astfel până la injectarea completăa fisurii. La terminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate.

b). În cazul utilizării pistolului cu aer comprimat acesta se alimenteazăcu răşină, apoi se racordează la o sursă de aer comprimat cu presiunea până la 5bari. Se fixează pistolul in primul ştuţ metalic (amplasat la extremitatea fisurii), sedeschide lent robinetul de aer comprimat şi se menţ inepistolul în aceasta poziţ iepână la apariţ ia răşinii în ştuţ ul deschis învecinat. Se închide robinetul de aer“comprimat, se depresurizează, se muta pistolul în al doilea ştuţ , se astupă priinujştuţ cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiauoperaţ iilede injectare. Se procedează astfel până la injectarea complet-î. a fisurii. Laterminarea injectării toate ştuţ urile trebuie să fie astupate.

În cazul elementelor de beton de tipul "a" (vezi punctul 3), în timpulinjectării răşiiia trebuie să refuleze prin orificiile de control amplasate pe faţa opus-àcelei pe care sunt fixate ştuţ urile metalice, iar in cazul elementelor de beton de tipu]"b", în timpul injectării, răşina trebuie să refuleze prin tuburile de control din PVC,refularea răşinii indicând patrunderea acestuia pe toată grosimea elementului latipul "a" şi respectiv pe minimum două treimi din grosimea lui la tipul

9. După cca. 2 ore de la terminarea injectării, ştuţ urile metalice se scotşi se curăţă de chitul epoxidic prin spălarea lor cu acetonă sau prin ardere.

10. După cca. 36 ore de la injectare se execută verificarea aplicăriicorecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisură injectată se vadesprinde pe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta şi ciocanul, stratul de chitepoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii, la extremitatea la care s-a'incheiat operaţ iade injectare. Stratul de chit epoxidic se va indeparta de pe ambelefeţe ale elementelor de tipul "a" şi "c" şi de pe o singură faţă a elementelor de tipul"b" (vezi punctul 3). În cazul injectării corecte se constată prezenţ arăşinii în fisura(culoarea ei fiind mai închisă decât cea a betonului). Dacă nu se constată prezenţ arăşinii în fisură se procedează la îndepărtarea completă a chitului de pe faţarespectivă a elementului şi se stabilesc zonele neinjectate. hi fiecare din acestezone se montează câte un ştuţ , se acoperă fisura cu chit epoxidic lăsându-se câte o'intrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mm la extremitatea zonei de injectat şise execută reinjectarea. Întrucît în acest caz există dubii în ceea ce priveşte calitateainjectării şi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prinîndepărtarea chitului epoxidic pe lungimea întregului traseu al acestora.

11. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

C. Fisuri cu deschiderea mai mare de 2 mm.Remedierea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm (de regulă

între 2 mm si 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic.Toate lucrările pregătitoare, de injectare şi de verificare sunt identice

cu cele prezentate la punctul "B" (Fisuri cu deschiderea între 0,5 mm şi 2 riim).

4. REŢETE DE MATERIALE. _ o _i _Cantităţ ilematerialelor sunt stabilite in păr ţ ide VOÎUIH ŞI gffiulall-

a. Chit epoxidic pentru şpacluire :- răşină epoxidică 110 P (200 g)- intentat 014 P (25 g) '- ciment sau filer de cuarţ 0,75

b. Chit epoxidic pentru injectat-e :- răşină epoxidică 1,0 p (200 g)- întăritor (M4 P (25 g)- ciment sau filer de cuarţ 0,5 P (100 g)

._ R ~ ' ' crxidícă pentru injectare : ~Caşi”epoxidică 1,0 p (200 g)

- întăritor (014 P (25 g)

d. Mortar M 50 T .'. 262 kg/mc_CmŞaIiEÎN/Î

sau F 25 290 kg/mC- var pastă (calitatea I cu consistenţ a 12 cm

`şi densitatea aparenţă 1300 kg/mCl 110 kg/mc'

- nisip 0densitatea aparenţă de cca. 1250 kg/IIIC) 1450 kg/mc

_ apă - funcţie de consistenţă ._consistenţă stabilită cu conul etalon (vezifişa tehnologică CZ ~ 002) trebuie să fiecuprinsă între limitele :

- pentru şpri ţ 9 Cm- pentru grund şi tinci

Prepararea amestecurilor pentru chituire sau P6110“ mlectafe se ace

astfel:se mă soar ă volumetric Sau gfavilnetfic materialele

componente; ' . - duce- într-un recipient emailat curat şi perfeCî IISCHÎ Se 11100

- fäşma epoxidică şi apoi 'intăritorul ;- se amestecă încet cu mistria (Cllîată Şi Peffect uscată) timp de

. . . ,. __ 'stiiei din amestec pentru a nu seminumum 2 minute, (evitandu se scoaterea mi

antrena aer în masa acestuia) până la obţ inereaunei culori omogene 27 e

,. „ ~« - ' t cimentul sau_ m Cazul in care se prepara chit, se adauga treptfl- ' ~ ână la omo enizarea

filerul de cuarţ (perfect uscate) şi se continua amestecarea p g

completă a amestecului.

__75_.P-

Cantitatea preparata se lirniteaza la maximum 0,5 kg. Timpul depunere în lucru pentru amestecurile epoxidice, mă surat din momentul ĭrlceperiiprepararii, nu va depăşi 3015° C+ 26° C

Imediat dupa terminarea prepararii şi punerii în lucru a amestecurilor,vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetona tehnica.

5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.- dalta metalica 1 buc- ciocan 0,5 kg 1 buc- perie de sârmă 1 buc- metru articulat 1 buc- mistrie 2 buc- şpaclu 1 buc~ recipient metalic emailat 5 1 1 buc- mă suriemailate (250,500 sau 1000cm3) 1 buc- cilindru de sticla gradat (50, 100 sau 250 cm3) 1 buc~ termometru camera 1 buc- bormaşina rotopercutanta (daca este cazul) 1 buc- spiral d = 10 mm 1 buc~ piston manual pentru injectare cu raşini sauchit epoxidic (daca este cazul) 1 buc

- pistol de injectat raşini, cu aer comprimat(daca este cazul) 1 buc

- electrocompresor 11 39 mc/min (óatm) 1 buc- lupa micrometrica 1 buc- schela interioara simpla a 1 buc- galeata 2 buc- cancioc 1 buc- con etalon 1 buc- furtun de cauciuc 20 m

6. FORMAŢII DE LUCRU.Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar calificat, un ajutor şi un

mecanic.

7. CONSUMURI.Consumurile s-au stabilit pentru un metru liniar de fisura şi pentru o

grosime a elementului de beton de 150 mm.

a. Pentru fisuri cu deschiderea mai mica de 0,5 mm :Materiale :

- raşina epoxidica- 'întaritor- acetona tehnica- ciment sau filer de cuarţ- IÎIOTÎHI

Forţ ade muncă :- chituire- tencuire

TOTAL

b. Pentru fisuri cu deschiderea între 0,5 mm si 2 mm :- Materiale :

- raşina epoxidica pentru chituire~ raşina epoxidica pentru injectare- întaritor- acetona tehnica- ciment sau filer de cuarţ- plastilină- ştuţ metalic- mortar

- Forţ ade muncă :-injectare~ tencuire

c. Cu deschiderea mai mare de 2 mm :- Materiale :

'0,10 kg.

0,011 kg0,15 kg0,12 kg

0,002 kg

0,35 ore0,30 ore

0,65 ore

0,20 kg0,5 kg

0,077 kg0,50 kg0,22 kg0,14 kg

5 buc0,004 mc

3,02 ore0,60 ore

TOTAL

- raşina epoxidica pemtru chituire- raşina epoxidica pentru mjectare- întaritor_ acetona tehnica- ciment sau filer de cuarţ- IIIOTÎEII

3 ,62 ore

0,20 kg1,00 kg

0,142 kg0,85 kg

1,44 kg0,004 kg

p-.i-xn.

,ĭţface în spaţ iiîn care nu există pericol de aprindere.u i e

i l

- Forţ ãde muncă :,„ - iiijectare

3,02 ore~ - tencuire0,60 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII.La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentulprivind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în BuletinulConstrucţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 24, 30, ÎN) şi 40precum şi "Normele de prevenirea şi stingerea incendiilor" aprobate de Mtfi lnd.cuordinul 742/D 1981.Suplimentar se vor respecta următoarele :- se va folosi ca material de protecţ ie halatul, mänuş ile decauciuc şi ochelarii de protecţ iecare se vor curãţ adupã fiecare utilizare ;~ se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea sau

Mfiîîiîa“contruL d= 35mm

_”

__,

_._.,_..Ţ.í-...~ fl._...

--.

gaurã m

l.. . . . .

_;. îl

a ~1re

SG„4

„as-i

a

j , f'i

“n” . iLCo

f", -BO -

e,

F

u.:

„mai

„wafi.Î

ewã

1%,..

åfimîwwucåE.

Efl šmfiwm

ŢBEM.

ubîšfl.e m

wăpw

abc...

Qmärsč å

ăäfiv

åmw

8fl$2o„„w

Eüfi ãþQr

L.

wfi tmå.E

Îöw

mã?

„ă

e..„.m«såšwm

aš..Ãäå

w

EEo

„EUR

Ÿfi äufl

aåš

Efiw/üme

.ä„„„„„„„„„„wa

nma.

.Ă

.<

334Wånewa6

Îawäww

urfiãüa

.mxämra

„šz

_

,.

,.

„

Hšmfi ã

,uawflw.

mfl Jåí

mă ?ü

:Uwĭw

av,...

„Jmpsm„a„să

UE

133%

Eåeñäm

„wwšwflflw

„wma

efiäflam

2200.33

„šš

„

vã

wwdowţ .

„okrfi

äaätaw

www»ni

wüä

wäwm

wšfl aäfi w

133W

„xmí

„ăåfi

„ãqww

wefi îa

w«çfi ãw¢o„.â

%

.

mam

9:2..

.

,

Efl äz.um

_.

„.„„..,_..fifi,„„a

,oåfiw

13%„äá

„šmä_.,

a

m„„wofiflqaw„a..qä fi ã„@

_

_

å,.„..aa

š«„„.å„,w„„îaa

m

-fi

...îiama

.cašw

åwa

„aeš„

eååw„să

.y-n-fifw--fl-*Wànflàw

.- ¢rnfiaa* _ gåţ .v» F1] - __. - å-ffe' “iun/fă f* TU' şwv”. „NI

'\' a4, au „f

:fi-“xw- f?.'.'.7 _ \ `j (enxwy 'aåmk» „i H.. ian

J“ a ñdyg.n,\\w~mhnfif

.. ._,.:>i

Ţww.

î afi Nr.i

_......-»'-'="'*”`"-

fiäšma

Hånmäomm

«äHšwmW

wuc=fi wwa#

uåude

„äbj

„ăuwwwübgmĭ ã fl åammfi

»~»=

H

„mi

.ãnáš

fia¢å

„fåew

sää

u

ÅUÎNLtm

e

am;

wwfl mágfi šmvmîwm

...__.„î„w„î

qmmfãäWW:

ăå„aîåuJ

.sfzäswå

was

:muma

„šfäšî

% BTU

flflwopnåwfi m

Qfl aå1

„fiãwfiå

„üm

wfi îíöwfl

mšm

wnfi wmfi

Κmä

flaêmåmcflw„

mč ewwufi

urma

esamqåsfl

uzfiååm

._

v5.2.„

1

.s„r„.¶a,í

...Eäwţåw_

:Sawa2%

uflswä

ficufifivwfl

_:

„wämä

wâåw

sa

måÅv3

«äflü

îsä

åss

„EU

„zwš

eääd„a

.åfiã

šäw....«a

„ga“6

îs.Uq

„äzofi

îa2?

„šîwdm

„amwaw

ăfiäxåm

äšsă

„§„„4Q

:film_

._

ÅI

.sfiuafi

.fifin_„

î?şi

TF»..

fiäuå

_.

Hmäm»

.îuãuw

Es

mă

V/uso

Hnsmfi w

a

„,„„1,.„„r.„„„§

sšqzþ

wm

öraw..

âH„w

΢M§%wå@

.fläþåsam

aéeäma

sã

amwww

mmui

ESE.

138.5m..

:Sem.W

mfi å

cwäwu...w

mfi ä

_

.,

fi

W

4

„H

,a

„o

„î

„Eåå

.mšsmww

mmwfi wuuwr

flflåflíu

anfiawaflqw

mpimu»

55m.a

ţE

mrmww..

Ÿäí.«bšäwa.

mmnwmă

am?

ämawäîm

«in

.måfiüflj

ä„.+m..m„„»„@wmm

ušflä...

133W

vflwwfiþfim

Qþufl

mfl nw:ww

wcfl ä

@-

däfium.f_

_

Ä

.mrkašk

Qšn»

ţ

e.

.E

mäg*

_

flmîîz.

åfimå__

.i

_

ü

.îþanu

am

„

_

»

_

„Î

ääfiflsă

Q

„v1

Îåe.

„CEL

m»fl å8

.Bfiåou

d»mä„w...2flfl28„w

u..

.

„am

îfiflwE.

flfläwm._

Eč oâw

flmfifi....

.åwue¶î.

..

„._

„

¢

„emă

fimmwwcw

98h

45mF

„sm

eåãz.

„hfiåâ

Hwwfl eaă

_

„a

šfi

åfif

w

1214ă„ră

Hfl gåþê

.Qfiaã:â

„ww

îfflwE

flfluwšä

Mäw

äeã.5.„š

28.22.,

„in

„w„am

wämvswwšfl

äetmE

„www

flflãfla

„a4qĭ ws.3%,.,

...iar

ĭfifläâi

îãwuví

.Ermå

_flãw

.mc.m.m..,u..þ„fz%

Qflfl äó

þmfit flíãä fi5

uþmĭ â?

.e

îčta

...Sfiwwm

.vš6%«e

MEM?3

îfia

„Ääm

_.flfl„.„â„

2%..

3...?www*

þflbêauhuflj fimwa

.Jfldmã

.îfiwã

..

utwasflcnw

W

FişÅ TEnNoLoGicÅ

REMEDIEREA GOLURILOR DIN ELEMENTELEDE BETON ARMAT PRIN BETONARE

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru remedierea ţ *urilor dinelementele de beton armat prin betonarea acestora.

În cazul în care remedierea se execută iiriediut dupa decofrarebetonarea se realizează cu beton de ciment, iar în restul cazurilor betonarea serealizează cu beton epoxidic.

Atunci când betonarea se face cu betor de ciment, lucrările deremediere pot începe numai la temperaturi ale mediului aiiibiant de minimum+ 10“ C.

Dacã betonarea se realizează cu` beton epoxidic, lucrările deremediere pot începe numai după respectarea urinătoarelor condiţ ii :

- procesul de fisurare să fie stabilizat ;- temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediaza

trebuie să fie de minimum + 15° C în perioada execuţ iei remedieriişi de minimum 7 zile după executarea acesteia ;

- umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în perioadaexecuţ ieiremedierii ;

- temperatura materialelor utilizate să fie de minimum + 15° C si demaximum + 30° C ;

- temperatura maximă pe parcursul exploatarii să fie de maximum-t- 50° C ;

~ suprafeţ ele de beton cu care vin în contact amestecurile pe bază derăşini epoxidice să fie uscate ;

- uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ;- injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la

executarea operaţ iilor pregatitoare, dacă temperatura mediuluiambiant este mai mare de + 20° C şi după minimum 12 ore dacatemperatura mediului ambiant este mai mică de + 20° C (însă deminimum + 15° C) ;vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnicăimediat după terminarea lucrului ;darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va facedupă minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperaturamediului ambiant a fost de minimum + 20° C şi de minimum 7 zilepentru temperaturi cuprinse + 15° C si + 20° C ;

- agregatele vor fi perfect uscate ;

- cofraele ` ~' ' - _l' ŞI êlpfiffle de lflflul (folosite pentru compactare) vor fiprotejate cu folii de polietilenă pe feţele care vin în contact abetonul. 'u

2. coDUL Fiş isi _ ca - 003.s. oPERAŢii rEiiNoLoGicE.

A. Betonare cu beton de ciment,1. Se înde ărte ” ' . .

umeaz“ rp .aza tencuiala de pe suprafeţ ele betonului pe carea sa se monteze cofrajele.

2. Se ciocă “t ~ f° ' ^ .. .

ciocan de 0 5 kg eliîtĭ iî Şalpîidfa ţ abeténulul m Zfma degradata' folosmd un_ ° ° _p _ CPISÎa ŞI a desprinde porţ iunile de betonHČCQTČSPUHZHÎOT. Cu ajutorul unui şpi ţ şi a ciocanului se corectează f '

astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte completări cu betonormagolului,

nou.3. Se ciiră ° b' ' ^ ~ . .

aer C0 _ ţmpnmãt î)

se SPHÎH Cu Jet de apa pană la saturate.. u ă zvâ t ' ' ' f .

d_ V _ p n area suprafeţ eibetonului se aplica pe aceasta un ainorsa)m pasta de ciment cu poliacetat de vinil, realizat din două straturi aplicate riiipensulare, la un interval de 105. Se mont ” ' ' ^ « .

_I _ eaZaAcofiaJuI, asigurandu-se etanşeitatea (cu ajuţ gfulşnururi or de cauciuc sau de hartie) şi posibilitatea de pătrundere a pefvibfaţ ol-ului(prin depãrtarea cofrajului la ' ° 'partea su erioara a lui d I t 'cu minimum 100 l

P e a ura elementului de beton

6. În cazul în care nivelul superior al golului se află la o distanţă mai°

rnicăde500mmde t~' ' ~ ~~ . -_ V V H par ea inferioara a placii, betonul trebuie turnat pe la pal-teaSuperioara a placii. In acest caz este necesară spargerea plăcii i rel ' .cofrajului Până Sub placă Şi Têspectiv deasupra acesteia cu minimum Zşmpmmunguedse ĭndeasã C7. Settoaiţ ii ă

betonul în straturi cu grosimea de l00u a u ru ` ` ' ` ' ~ .”V J o

“unei şipci din lemn şi se compacteaza cu un pervibrator(prevazut cu lance daca este cazul). Betonul se toarnă în exces nivelul bet l 'turnat fiind indicat să depăşească cu minumum 200 mm nivelul ,superi 1 Oliuiuş- , . or a go u uicare urmeaza sa fie I b t. “ ' ' . a ~ - . ._ P Oul a Daca este

posibil, se recomanda folosirea ciinenturilorČXPEUISIVB (E 35) cu stricta respectare a mstrucţ iunilortehnice de utilizare

S. D “ 24 ~ - - -. ~ . ° .îndepărteaz ă betlcîiliiîil în (gîcîe fac? deçţ otîrarea,

iarunelhdt

dupa aceasta operaţ iese_ s prin şpi uirea u oară a ui cu ' 1ciocanul de 0,5 kg).

Ş ( şpi ţ u sau cu dalta şi9. În z d ^ - - .. . _ .

l U ona econtact

intre betonul vechi şi cel proaspat se aplica prinpensu are doua straturi de pasta de cimeiit cu poliacetat de vinil (la un interval dIObetonului vechi cât şi a celui proaspăt pe minimum 15 20 mm

k i

. ţ 10.Suprafaţ aremediată se menţ ineîn stare umedă minimum 7 zile,prin stropirea periodica cu apă.

_.g5...

.___3...;

11. Se verifică operaţ ia de remediere cu ultrasunete, iar în cazul încare se depistează lipsuri de continuitate între betonul vechi şi cel nou, se executăun supliment de remediere, de preferinţă prin injectare cu pastă de ciment.

12. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

B. Betonare cu beton epoxidic.1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe suprafeţ ele betonului pe care

urmează să se monteze cofrajul.2. Se ciocăneşte suprafaţ a betonului in zona degradată, folosind un

ciocan de 0,5 kg, pentru a depista şi a desprinde porţ iunile de betonnecorespunzator. Cu ajutorul unui şpi ţşi a ciocanului se corectează forma golului,astfel încât să se asigure posibilitatea unei corecte completări cu beton nou.

3. Se curăţă bine cu peria de sârmă suprafeţ elebetonului şi se suflă cujet de aer comprimat.

4. Se montează cofrajul, lăsând pe una din laturi un spaţ iu suficient,pentru introducerea şi compactarea betonului. În cazul unor goluri mari este indicatca pe această latură cofrajul să se realizeze pe o 'înălţime de cca 150 mm, urmândca el să se înalţe succesiv (tot cu cca. 150 mm) pe mă sura punerii în lucrare abetonului.

Cofrajul se protejează la partea care vine în contact cu betonul cu ofolie din PVC.

5. Betonul se aplică in straturi cu grosimea de 30compactarea fiecărui strat realizându-se cu o vergea metalică sau cu o şipcă dinlemn protejate cu o folie din PVC. Compactarea constă în presarea betonului pânăcând suprafaţ a acestuia devine sticloasă. Având in vedere că operaţ ia decompactare este dificil de realizat, ei i se va acorda o mare atenţ ie.

6. După cca. 24 ore se face decofrarea.7. În zona de contact între betonul vechi şi cel poaspăt se aplică un

strat de chit epoxidic (cu grosimea de cca. 1,5 mm), prin apăsarea energică cumistria sau cu şpaclul. Stratul aplicat trebuie să acopere atât suprafaţ a betonuluivechi cât şi a celui proaspăt pe minimum 15

8. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.

4. REŢETE DE MATERIALE.a. Pastă de ciment pentru amorsare şi chituire (în păr ţ ide volum) :

~ ciment Pa 35 1 parte- poliacetat de vinil D 50 0,3 păr ţ i- apă 0,3

În jumătate din cantitatea de apă se adaugă cantitatea de poliacetat devinil stabilită şi se omogenizează până la obţ inerea unei emulsii uniforme. Seintroduce apoi cantitatea de ciment şi se continuă amestecarea. Se adaugă încontinuare restul cantităţ iide apă şi se continuă amestecarea până la obţ inereauneibune omogenităţ i. _ 8 7 _

b. Mortar M 50 T :- ciment Pa 35 262 kg/mc

sau M 30 275 kgimcsa“ „F 25 a 290 kg/ma- var pasta (calitatea I consistenţ a 12 cm sidensitatea aparentă 1300 kg/mc) 110 kg/mc- nisip 0densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc

C- apă - funcţie de consistenţă

onsisten a tab`l`t“ 1 ° ' « ~trebuie să fie cuprinsă ,lintîe litaelêu:

conu etalon (vezi fişa tehnologica CZ - 002)

~ Pentru sprit 9 am- pentru grund şi tinci 7

c. Chitepoxidic pentru şpacluife ;

-răşină epoxidică 1 pam, (200 g)

- ciment sau filer de cuarţ 0,75

d. Beton de ciment - compoziţ ia betonului se stabile. . şte conforNormativului C 140 - 86 pentru clasa de beton stabilită.m

e. Beton epoxidic (în păr ţ ide volum) :- răşină epoxidică- întăritor 0,llllîizîărgrtå- agregate 0pe sorturi : 0

0,213

Betonul se prepară manual în modul următor : 'intr-un recipient emailatpu capacitatea de 5mtă ritorul şi se amestecă cu mistria timp de 2mistriei din amestec pentru a nu se antrena aer în masa acestuia) până la obţ inereaunei culori omogene. Se adaugă treptat agregatul, continuându-se amestecarea înîãcca* 3 mmuţ eaPâ-Hâ121 Completa omogenizare a amestecului. Cantitatea de betonpreparat se limiteaza la maximum 10 kg.

5. QDOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.- daltă sau şpi ţmetalic 1 buc- ciocan 0,5 kg 1 buc- perie de sârmă 1 buc- metru articulat 1 buc

-ss-

llle

i ;, _ - cărat moloz 0,10 ore

TOTAL 3 ,47 ore- mistrie l buc- şpaclu 1 buc

a ' PGHSUIEÎ 1 0110 b. Pentru remediere cu beton epoxidic :šfţ - galeata 2 buc - Materiale ;

- furüln de CHUCÎUC 20 111 - chit epoxidic 0,0007 mc- C011 61211011 1 bUC - mortar M 50 T 0,01 mc- 80116121 ÎIIÎCTÎOEITČI Slmplă l buc _ ggândufi fãşingage 0,056 mc~ 168121 1 0110 - dulap răşinoase ` 0,00024 mc- patent 1 - =c _ placaj 0,03 mp- fier ăstrau 1 buc - cuie 0,084 kg"' Pefvlbfalm l 000 - sârmă moale d = 2 mm 0,067 kg~ electrocompresor 1,1- şipcã de lemn pentru compactare 1 buc _ Fm-ţ äde mungä ;- suplimentar 'in cazul remedierii cu _ deggpefţ aye 0,21 ore

beton epoxidic : - curăţ ire 0,83 ore Î- termometru cameră 1 buc - cofrare 0,15 ore f; ţ- recipient emailat - 5- mă suri emailate 1000 cm3 1 buc ~ tencuife 1,81 ore , , l- cilindru de sticlă gradat 250 cm3 1 buc ' _. Cămţ moloz 0,10 ore _

`,l

6. FoRMAŢII DE LUCRU. rorar 3,40 are 'Formaţ iade lucru se compune dintr-un zidar, un dulgher şi un ajutor.

e ' '

7- CONSUMURI- s. NoRME DE PROTECŢIA şi IGIENA MUNCII. ~ţCmlsumuflle se“ stabilit Pentru un 801 011 V0ll1ml1l 00 5000 0103 ŞÎ 0 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul «îl

Supfafală 000200 de 0440 me- privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul le“ Pentru lemedlele eu bete” de elmellt- Construcţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 21, 22, 24, 28, 30 şi '' Malerlele i 40, precum şi "Normele de prevenirea şi stingerea incendiilor" aprobate de ,~ bfif flfl 0005 mC Moina. cu ordinul 742/13 1981. a" mele“ M 50 T 0=l me În cazul remedierilor cu betoane epoxidice, suplirnentar se vor l

- pastă de ciment 0,0007 mc respecta următoarele ;" 5000000 Tãêllmase 0«050 me - se va folosi ca material de protecţ ie halatul, mă nu ş ilede" dulap lăşlllease ereeeeel me cauciuc şi ochelarii de protecţ iecare se vor curăţă după fiecare utilizare ;" Plaeal 0,03 mP - se va evita contactul azmestecurilor epoxidice cu pielea sau` cele e°ee4 kg îmbracamintea şi se va urmări menţ inerealor în permanenţă sub nivelul ochilor. În (î,` Selmã meele e z 2 mm e=ee7 leg cazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spălarea acestora cu apă şi ,fi H' Ferţ ãde mlllleă 3 săpun (in nici un caz cu solvenţ i specifici) ; `l" 0000P0fÎaT0 0=2l 0Te - depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va` eulãţ lle e20 ele face în spaţ iiîn care nu există pericol de aprindere.- cofrare 0,83 ore- betonare 0,15 ore - “a0 -- _- şpi ţ uitbeton în exces 0,17 ore l ~

fi

- tencuire 1,81 ore

v 1 \_ .,...¢

v

\

keibn în exces >,ff/fi

/

Kîncåepãrîhî dupãTnÎãrEruN by

f' „ij

ifå. .e/fw„ff“f/

Qkücã coŸranÎå' ,/'-f/

fi-„VÎÎHÎFÎ

l II

-l,

_ /

l

I.

,II

f400mm\ \\4\

~.-s\\\.\

\'\\.\\\\\\\\\\\\§¢"

\;

I

u

x.

\\\\

.'

\

f

'Ţv200

ĭfiffl

m

_

' `ţ\_

f \

\ \\

-.\\l`\\\\\

\\\\

\.\.\\\\\

\\'

\1-"s\

\\\\

\\\\.

\\\\\\~\\\\\\\'

snur de eÎanşare . 3'

`

lj ~

_.

Ä

Kcauciuc sau hârfin) y'4 `

y.-/Ţ£ „P” _ l ___. ___-

x. III'-

f

Caufl . elemerfteloţ verîíceflc kslêflpĭ sau. chaîragme) \.a care existãgPaΚiu sufícĭ enÎ PenÎru punerea 'în Maru a Bcîoanelor

lmĭnlou mm lBeÎon 'în exces

I I 'rnáepaftat dupa 1n\ãfim)I

'QMŸWuRH

„_..-nuc*

,'lf

1/

'

f' :fc-

f ,e] '

ş jHi.fe gwvmv 'ă 1 ,_.ac`à ccsŸranÎa 1,0 å

._fan/ü â

Č

'şnur de eîanşare. V_þî*

\\\\'\'\`f\\\\\\¶\\\\"§\.

'~

'\

_

`-.

\

Xw

Qzauč iuc sau hãrfie.)

M400

mm:

Cazul ckrnenjíchar verÎicfsfle Ka care zona ÅE-Ÿecîă se aŸŸãLa mda puţ in de 500 mm de Pbcå

wašš

wfl„v3

flflmeå

a

„E53

Züîaå/Eäaflešå

„cl..

,HowÎ

«xmVþo/r

..Î

Î||.|||.|||Ilv

ĭ

llfiiwll

|.`b|.“„|vr.l.|`|||\|4\'

luĭ

„.

\|.1»\

»

\l»

flrĭ-

Ÿ`

fllÃlww

.w

flswfiåš88,.4müă

E.

cfiwa.

uăfifläá

îšmmã_

ca?

frfiã

2813iE

„å

ăåí.

ea,a

vã

ãfi.ă

arăaa3

_

„w

a

„äî:Ex

Wärw

îfixmrus

üaäv

„šww

flăníääam%.

wwåwz

Îwwzå3

cfiwfl

.

_

S.vă

aqfl

„w...Î

...v4

„_

.fiflwwwflaþwuzau„Emma

wflfi ím..å

mšê

umóå

.tfimaóg

933

„munčam

.äãraãâ.au

._

-

.

Îåu

wçtmwä

„tva

un

wwarî

_

vana

fiämšvg

áå

eflåfifiH„

:Sauw

3x2,B

„Matua

A

wäfl mäva»

äawsm.

să

cfiî flă

n.

„F6

M

23_

55

„câ

Ewâ

Hama,

Am]

.šfiwfiMJQ

...wüM/„ág

25

Bflwăfiwa.

mă

.Ä$„E¶L

îaew«SJ

šcmflflšvfiå_

aowwflüt flzv

Hfi ÂWÅî

äfþã%ää

8.32

wufáåî

oflăxomw

üovwn.

so

mhmcopwn.

«n58E.

.šawfl

952ca

uäaam

Efl äwç.că

määwã..

3

„Îflflš

„Ewau

mg

qm¢â

„åaza

wcammša

3

An

Uömmvflfi

.îäåmm

E

«äåawmhxwg

m

3

3

E..

non

WW

áàåmþ.„ma

uwwåm

.E

wwwša

.mcwm

zä

Mă.uS.

ãc

cBwJ

...wåîww

fiflcflm

Bfi äwi.w

Zünþcflnv

.flwí

._„2_.m>w

mfiĭ sdf

mcñ

E32m

_

âvaă»

.

f„_

Buta»

Hfi braefi.Qü

...à

guma

UTE..

cåufl...w„ză

fiqfiãwîw.v

Ÿăwþwfl .

.„.„:5„e.„.,i

„e2..;5„„e.„

„weeã

flñšå

vafiwâv

«Uzmz

mm

HDADmmUOmm

fimmwlr flmummm

numeau

ww

novwn

so

wnmcowmn

FIŞÅ TEHNoLoGIcÅ

coNsoLrDaREa srÅLPrLoR DIN BETON ARMATcu cAMAşUrELr DIN BETON ARMAT

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică 'în cazul refacerii sau creşteriicapacităţ ii portante a stâlpilor din beton armat (deterioraţi sau nu) prin mă rireasecţ iunii transversale a acestora cu cămăşuieli din beton armat.

Cămăş uielile se pot realiza pe una sau pe toate laturile stâlpului (depreferat). Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toatã înălţimeastructurii sau numai până la un anumit nivel al acesteia.

Lucrările de consolidare vor începe numai dupã stabilizarea procesuluide degradare (dacă este cazul).

Temperatura mediului ambiant trebuie să fie de minimum + 10" C.Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii

precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB-001 şi CB-002),completarea golurilor cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.

2. CODUL FIŞEI - CB - 004.3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

Întrucât porţ iuneadin infrastructură a unui stâlp (inclusiv fundaţia sa)prezintă numeroase particularităţ i şi detalii diferite, fiind practic imposibil să segăsească un caz unic reprezentativ, s-a considerat necesar să se descrie operaţ iiletehnologice, în cazul consolidarii unui stâlp pe toate cele patru laturi ale sale, înporţ iunea sa din suprastructură. Se menţ ioneazăînsă că pentru consolidareaporţ iunii din infrastructură cele mai multe din operaţ iile tehnologice suntasemănătoare (din punct de vedere al condiţ iilor tehnice şi al succesiunii saudependenţ ei)cu cele executate în porţ iuneadin suprastructură.

1. Se realizează lucrările de sprijinire dacă este cazul.2. Se execută consolidarea la nivelul infrastructurii stâlpului.3. Se 'îndepărtează tencuiala de pe toate suprafeţ ele laterale ale

stâlpului, de la partea inferioară a plăcii şi de pe feţele laterale şi fundul grinzilorconcurente pe o distanţă de cca. 300 mm faţă de stâlp.

4. E dreptul colţ urilor stâlpului se practică goluri în placă, avândforma aproximativ patrată cu latura de cca. 150

5. Se şpi ţ uiesc suprafeţ ele de beton decopertate ale stâlpului.6. Cu pahometrul se determină poziţ ia armăturilor, din stâlp şi de la

capetele grinzilor, care se marchează cu cretă pe suprafaţ abetonului.

Î7. Se marchează poziţ ia conectorilor (care leagă barele longitudinale

ale cămăşuielii de barele longitudinale ale stâlpului), având grijă ca aceştia să fiepoziţ ionaţ iîn dreptul etrierilor din stâlp şi să fie decalaţ ipe 'înălţime pentru barelede pe aceaşi latură a stâlpului.

8. Se 'îndepărtează stratul de acoperire cu beton, în dreptul mă rcajelorpentru poziţ ionarea conectorilor, până la dezvelirea armăturii longitudinale dinstâlp. '

9. Se aduc conectorii (cu diametrul minimum de 14 mm) şi se sudeaza,de armatura longitudinală a stâlpului (lungimea cordonului de sudură este de 10 d +20 mm când sudura se realizează pe o singură parte şi de 5d + 20 mm când sudurase realizează pe ambele păr ţ i). '-

10. Cu dalta şi ciocanul sau cu pickhammerul se practică golurile înplacă.

11. Cu bormaşina rotopercutantă se dau în grinzi găuri cu diametrul de15

12. Suprafeţ elede beton decopertate se curăţă cu peria de sârmă (desus în jos), se suflă cu aer comprimat şi se spală cu jet de apă.

13. Se montează armăturile longitudinale şi cele transversale (etrieriise prevăd cu ciocuri drepte care se sudează, lungimea cordonului de sudurăstabilindu-se ca la punctul 9) şi se realizează prinderea dintre ele.

14. Se sudează barele longitudinale de mustăţ ilearmăturilor de la.nivelul inferior.

15. Se sudează Conectorii de armăturile longitudinale ale cărn ăşuielii.16. Dacă betonul se pune 'in lucrare prin torcretare, se udă suprafeţ ele

de beton cu apă până la saturare şi apoi după zvântare se începe torcretarea.Cămăş uiala, cu grosimea de minimum 50 mm, se realizează din două sau maimulte straturi de beton, fiecare cu grosimea de 20îndemânarea torcretistului şi de condiţ iiletehnologice locale).

17. Dacă betonul se pune în lucru prin turnare, se fixează distanţ ierii(minimum 1 buc/ml pe fiecare latură), se execută cofrajul pe o 'înălţime de 1,01,5 m, se udă suprafeţ ele betonului (până la saturare) şi ale cofrajului. Dupăzvântarea suprafeţ eibetonului se toarnă betonul proaspăt în straturi cu 'înălţimea de300lance) şi prin baterea cofrajului cu ciocanul de lemn de 2 kg.

Se înalţă cofrajul pe o 'înălţime de cca 1,0operaţ iile de punere în lucrare a betonului până la realizarea cănr ăşuielii pe toatăînălţimea stâlpului.

La partea superioară a plăcii este indicat ca betonul să se toarne înexces pe o înălţime de cca 200 mm, unnând ca partea în exces să fie 'indepărtată cudalta şi ciocanul imediat după decofrare (după 24 ore de la turnarea betonului).

18. Timp de 7 zile se menţ ine umedă suprafaţ a betonului dincămăşuial ăprin stropirea periodică cu apă (la interval de 2

19. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T.a

4. REŢETE DE MATERIALE.a. Mortat M 50 T :

- ciment Pa 35 262. kg/mc- var pastă (calitatea I, consistenţ a

6 cm, densitatea aparentă 1300 kg/mc) 110 kg/mc- nisip O

densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc- apă - orientativ cca. 260 l/mc

Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002)trebuie să ñe cuprinsă între limitele :

- pentru şpri ţ 9 cm- pentru grund şi tinci 7

b. Betonul - este de clasă minimă Bc 15 (confonn proiectului), avânddimensiunea maximă a agregatului de 16 mm în cazul torcretării şi 1/5 dingrosimea cărn ăşuielii în cazul tumării. În cazul torcretãrii se vor respectainstrucţiunile tehnice specifice legate de prepararea amestecului, transportul,punerea în lucrure(aplicarea), tratarea ulterioară şi verificarea acestor lucrări. Încazul turnarii betonului acesta va avea lucrabilitatea L, - L, şi este foarte indicat săconţ in ăaditivi care să-i mă reasc ălucrabilitatea (de preferat superplastifianţ i), datfiind grosimea redusă a cămãşuielii precum şi condiţ iile grele de lucru. Dacă esteposibil, se recomandă folosirea cimenturilor expansive (E35), cu stricta respectare ainstructiunilor tehnice de utilizare.

5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.- şpi ţmetalic 1 buc- daltă metalică

l1 buc

- ciocan 0,5 kg 1 buc- ciocan 2 kg 1 buc- ciocan de lemn 2 kg 1 buc- perie de sârmă 1 buc- mistrie 1 buc- cancioc 2 buc- metru articulat l buc- găleat ă 2 buc- drişcă 1 buc- furtun de cauciuc 20 m- cleşte fierar 2 buc- teslă 2 buc- patent 1 buc- schelă interioară simplă l buc- con etalon l buc- pervibrator 1 buc- electrocompresor 1,1- bormaşin ărotopercutantă 1 buc

._ (57 _...'

Lma-.flw-

«__-ir

...A-___

~

- spiral d = 16- aparat sudat electric 1 buc- aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc~ cretă 1 buc- pahometru 1 buc

6. FORMAŢII DE LUCRU.Formaţ ia de lucru se compune dintr-un zidar, un fierar-betonist, un

dulgher, două ajutoare.

7. CONSUMURI.Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuielile unui stâlp, având

dimensiunile secţ iunii transversale de 500 x 500 mm, pentru o înălţime de 1,0 m,betonul de clasă Bc 20 fiind pus in lucru prin turnare. Cămăş uialaare grosimea de100 mm, armarea longitudinală fiind realizată cu 5 bare cu d = 20 mm pe fiecarelatură, iar armarea transversală cu etrieri cu d = 8 mm, dispuşi la distanţ a de 100mm.

a. Materiale :~ beton Bc 15 0,24 mc- mortar M 50 T 0,06 mc- oţ el 53 kg- scânduri răşinoase 0,392 mc- dulapi răşinoase 0,00168 mc- cuie 3 x 80 0,392 kg- placaj 0,134 mp- sârmă moale d = 2 mm 0,314 kg- sârmă moale d = 1,25 mm 0,50 kg- distanţ ieri 15 buc~ electrod d = 2,5 mm 8 kg

b. Forţă de muncă :- decopertare tencuială 0,77 ore- şpi ţ uiresuprafaţă beton 4,48 ore-îndepărtat strat acoperire 0,80 ore- curăţ ire 0,08 ore~ confecţ ionatşi montat armături 33,5 ore- cofrare 5,77 ore- turnat beton 3,43 ore- tencuire 8,46 ore- cărat moloz 0,23 ore- înădirea prin suprapunere cu sudură 19,08 ore

J

TOTAL 76,60 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII.La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în BuletinulConstrucţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 21, 22, 23, 24, 28,

30, 32, 39 şi 40. a

luvSB OPTQåC._ partea 'a grinui

secţ iunea Ä-Ä

eţ hţ ' slãlp exĭ sleixl p lt cåmåàuire.

Î

ţ *àmneşdnr \ supra lg lselonlî au. z ' ' sþläufifi l

Î min.B/'lüfl îîrüb 2. Elĭ itfCi mln. 40032.00(pânã sub grinzi) kpânå sub cjrĭ nai)

-- 100-

Em?

26%.?.m

.ma

63.2

Qwgvă ymägn

mN

.remi

ăfaa

®

f

_,

.www

å

Îåws.

åtfits.w

šfiamã

emåwwåE.

šrfi.

ţ

~afi¶%_.„.w

„sšä

îsš

švwp.

ecmw..

«Ăgfléfi

åšafisflou.

šfiz

wfi î.

uåg.

uäčfiäfl

55»

uzflz,„w

.Qšu

.šafim

Qfi sí

fiflvbă+

Ewzñ..

<

mã5

äaä

.%„..„.§.„

2x22

.să

«UZDS

mfl

HDADmmUomm

«mãmuwmm

secţĭ unea B ~ B

\ gol 'gracÎicaÎ 'în plai

I- civic-iun_n_

n-n-nu-ţţ

~o/

cuufl-unnuulvcnuu

ina-î_i-n-oşnqn--n-

,,/wŸlflflñnî

m

î--

.M

gura d - «axzomcare Îraverseazã grînzîle .ixawîä

„îi

«m

„aåäâ

Emîw„üfwfie

3

„äfifčm

„öflšw.2...=„„z@

.mšwgm

„tarani

flwfäfiä2%

„w

231»

„EI..v- Eäa

mcvm3

.îåövmþ

3

„iam

åääâ9

Bafi sv fi åfi a.,

k._.

„a8

«com:w

ezapwä

2B„mfi1_a

Cšawäâ98.5;

E2

mbåwflĭ ww

„

.Eča

„w

.mdflmE

wfi üfu

åfia

„äêäm9

Wkwau

fifibfiofiwQ

„cã

webäaw

v

„zzfiåw

äăzâ3

wåá

13%

afimmdg

Wšmm

flêääü

wãm

.wäfi

mäanfi å

Em.„ín

åfiäåfl«HGH-*Q-*Cfi

åš„

åššcš

«säsaa:£_......„„w

ŢWGJ

gsm»

:Jwcnfîm_

îmuaü

nbfizwfiöwal_

aaa

,asea

mää

Z

„„...„.ã„£fis„„

„ãesfl

wíun-un

à.\

\ll.......

0wM“zRwwrud

.m9mamdü..umDwll\

a:

4 Eĭ rieridfi nflz__2...2'>l„„¢;§t{1

(care Îraverseazã grĭ nzîbz)

w

$-

-ţlsa L.5 Cflflfifi t fl fd mim/M _ “lbuc fml. pentru Ÿîecam Bară

Lc = Lungĭ mea cordonlåui de sudură:_ sudură pe o *smQLrt-ã parÎe.

DE 57 La «BdaflümrnPC 52. Lc=

_ sudură p: ambd L

Eåzm

...#5

Euî

m_m4.

Åüdaîfl rhme

Äfi ãlu: 4 + 20mmla: 5:1 +20mm

OB 37PC52.

FIŞÅ TEHNOLOGICÅ

coNsoLIDAREA GRrNzrLoR DIN BETON ARMAr cucÅMÅşUIELI DIN BETON ARMAT

1. OBIECTUL Frşar.

Prezenta fişă tehnologică se aplică în cazul refacerii sziu maririicapacităţ ii portante a grinzilor din beton armat (deteriorate sau nu), atât laîncovoire cât şi la forţe tăietoare, prin mă rireasecţ iunii transversale a acestora cucămăşuieli din beton armat.

Cămăş uiala se poate realiza pe toate laturile sau numai pe trei laturi(fundul şi cele douã laterale).

Lucrările de consolidare vor începe numai după stabilizarea procesuluide degradare (dacã este cazul). ~

Temperatura mediului ambiant trebuie să fie de minimum + 10“ C.Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii

precum injectarea fisurilor (vezi fişa tehnologică CB - 002), completarea golurilorcu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.

z. coDUL Frşsr- cu oos.s. oPERAŢII TEHNOLOGICE.

A. Consolidarea cu cămăşuial ăpe trei laturi.1. Se îndepărteaz ă tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,

precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat grinzii, de o parteşi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia.

2. Se îndepărteaz ă finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la parteasuperioară a grinzii pe o lăţime cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 100mm de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungirnea acesteia.

3. Cu bormaşina rotopercutantă se dau găuri (d = 25distanţ ade cca. 500 mm) în placă.

4. Se şpi ţ uiescsuprafeţ ele de beton decopertate ale fetelor laterale şifundului grinzii.

5. Se 'îndepărtează betonul de acoperire a armăturilor longitudinale dela partea inferioară a grinzii (depistate cu ajutorul pahometrului) pe lungirnea şi lapoziţ iile pevăzute în proiect, în vederea prinderii conectorilor. Aceş tia se prevădobligatoriu la capetele grinzii şi intermediar la distanţ e de cca. 1,0 m. Lungimeadecopertăiii se stabileşte funcţie de lungimea cordonului de sudurăadoptă de 8d + 20 mm pentru oţ elulOB37 si 10d + 20 mm pentru oţ elulPC52 dacăsudura se realizează pe o singură parte şi respectiv de 4d + 20 mm pentru oţ elul

“liră-

OB37 şi Sd + 20 mm pentru oţ elul PC52 dacă sudura se execută pe două păr ţ i.Poziţ iaconectorilor se va stabili astfel încât aceştia să fie amplasaţ iîntre doi etriericonsecutivi.

6. Se curăţă cu peria de sârmă suprafeţ ele de beton decopertate, apoiacestea se suflă cu jet de aer comprimat. '

7. Se montează armăturile longitudinale şi transversale (inclusivetrierii prevăzuţ i cu filet la capete, care traversează placa prin găurile create înaceasta).

8. Se sudeaza Conectorii de armăturile longitudinale existente şi decele noi.

9. Se montează distanţ ierii,minimum l buc/ml pe fiecare latură.10. Se montează platbandele de la partea superioară a grinzii (având

grosimea ininimă de 8 mm şi lăţimea minimă de 80 mm) şi se prind provizoriupiuliţ ele la capetele etrierilor care traversează placa. Se face reglajul din piuliţ eastfel încât carcasa de armătur ăsă ocupe poziţ iaprevăzută în proiect.

ll. Se spală cu jet de apă suprafeţ ele de beton decopertate ale feţelorlaterale şi fundului grinzii, acestea menţ inându-seumede (cca. 2 ore) până. lasaturarea cu apă a lor.

12. După zvântarea suprafeţ elor de beton udate, se realizează.cămăşuiala, utilizând beton cu clasa minimă Bc 15, aplicat prin torcretare şi avândgrosimea minimă de 30 mm (cămăşuiala se realizează din cel puţ in două straturi..primul reprezentând o amorsă, iar celelalte având o grosime de 20funcţie de îndemânarea torcretistului şi a condiţ iilor tehnologice locale). Pentru.realizarea grosimii prescrise în proiect este indicat, ca 'inainte de începerea operaţ ieide torcretare, să se fixeze pe feţele laterale şi pe fundul grinzii, nişte martori rigizi(realizaţi din metal sau beton, fixaţi cu adeziv şi amplasaţ i la distanţ a de cca. 750mm). »

13. După terminarea torcretării se iau toate mă surilepentru asigurareaunei temperaturi a mediului ambiant de minimum + 10° C, iar suprafaţ a betonuluitorcretat se menţ ineumedă prin stropirea periodică cu apă (la cca 2de minimum 7 zile.

14. Se scot piuliţ ele şi se 'îndepărtează platbandele de la parteasuperioară a grinzii, se udă cu apă suprafeţ ele de beton ale găurilor, iar dupăzvântarea acestora se introduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu o vergeadin metal. Apoi se montează platbandele şi se strâng definitiv piuliţ ele.

15. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T şi respectiv finisajul de l:partea superioară a grinzii (pardoseala, tencuiala etc.).

B. Consolidarea cu cămăşuial ăpe patru laturi.De regulă această soluţ ie se adoptă atunci când se execută şi

consolidarea plăcii.

J -lD4-'

-=._

~'

-LEé1-_T_*-Y-F-Î*.Κ\__~_.'-

'

-

_

.au

.tiàx-afi-

“__

vfiş'

mwL'-.-«"~-r=„

*A

'oqn--ş `

î*

_.

ii

1. Se 'îndepărtează tencuiala de pe feţele laterale, de pe fundul grinzii,precum şi de la partea inferioară a plăcii pe cca. 200 mm alăturat grinzii, de o parteşi de alta a ei şi pe toată lungimea acesteia.

2. Se 'îndepărtează finisajul (pardoseala, tencuiala etc.) de la parteasuperioară a grinzii pe o lăţirne cu cca. 200 mm mai mare ca cea a grinzii (cca. 100de o parte şi de alta a grinzii) şi pe toată lungimea acesteia.

3. Cu spiţ ul şi ciocanul sau cu pickhammerul se sparge placa de betonşi se creează nişte goluri străpunse, având dimensiunile în plan de cca. 100 x 250mm, amplasate de o parte şi de alta a grinzilor şi la distanţ a interax, în lungulgrinzii, de cca. 600 mm.

4. Se şpi ţ uiescsuprafeţ elede beton decopertate ale grinzii.5. Se curăţă suprafeţ ele de beton decopertate cu peria de sârmă şi cu

un jet de aer comprimat.6. Se montează armăturile longitudinale şi transversale.7. Se fixează distanţ ieriipe feţele laterale şi fundul grinzii (minimum

1 buc/ml pe fiecare latură).8. Se montează cofrajele pe feţele laterale, la fundul şi la partea

superioară a grinzii (dacă este cazul).9. Se spală cu jet de apă suprafeţ ele de beton decopertate şi se menţ in

umede până la saturarea lor.10. După zvântarea acestora, se toarnă betonul pe la partea superioară

a grinzii. Betonul de clasă minimum Bc 15 se introduce prin găurile străpunse dinplacă şi se îndeasă cu o vergea metalică . Compactarea se realizează prin ciocănireacofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg şi respectiv prin vibrare, folosindpervibratorul prevăzut cu lance. Betonul se prepară cu agregate având dimensiuneamaximă de 16 mm şi o bună lucrabilitate realizată, de preferat, prin folosireaaditivilor superplastifianţ i. Este indicată de asemenea utilizarea cimenturilorexpansive (E35, cu respectarea prescripţ iilortehnice specifice). Grosimea stratuluide beton a cămăşuielii trebuie să fie de minimum 80 mm.

11. După atingerea gradului de maturizare dorit se face decofrarea.12. Se reface tencuiala pe feţele laterale şi pe fundul grinzii cu mortar

M 50 T.13. Se reface tinisajul de la partea superioară a grinzii.

5. REŢETE DE MATERIALE.a. Mortar M 50 T :

- ciment Pa 35 262. kg/mc- var pastă (calitatea I, consistenţ a

6 cm, densitatea aparentă 1300 kg/mc) 110 kg/mc- nisip 0

densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc- apă - orientativ cca. 260 l/mc

-105 -

Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ ~ 002)trebuie să fie cuprinsă între limitele :

- pentru şpri ţ 9 cm~ pentru grund şi tinci ' 7

b. Mortar M 200 - pentru matare găuri :- ciment Pa 35 450 kg/mc- nisip 0

densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc- apă - funcţie de consistenţă .

Consistenţ astabilită cu conul etalon să fie 7 cm.

c. Beton- în cazul torcretării, vezi fişa tehnologică CB - 007 ;- în cazul tumării, în funcţie de clasa prevăzută în proiect.

5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.- şpi ţmetalic 1 buc- daltă metalică 1 buc~ ciocan 0,5 kg 1 buc- ciocan 2 kg 1 buc- ciocan de lemn 2 kg 1 buc- perie de sârmă 1 buc- mistrie 1 buc- cancioc 2 buc- metru articulat 1 buc- găleat ă 2 buc- drişcă 1 buc- furtun de cauciuc 20 m- cleşte fierar 2 buc- teslă (dacă este cazul) 2 buc- patent 1 buc- schelă interioară simplă 1 buc- con etalon 1 buc- pervibrator 1 buc- electrocopresor (1,1~ bormaşin ărotopercutantă

(dacă este cazul) 1 buc-spirald=25- aparat sudat electric

(dacă este cazul) 1 buc~ aparat torcretare (dacă este cazul) 1 buc- cretă 1 buc- pahometru 1 buc

- 'WE-

,. k ş l

Î1

- cheie fixă (pentru strâns piuliţ ele, - sârmă moale d = 1,25 111111 034 kgdacă este cazul) 1 buc " Soâfloofi Tâş iooaso 020 mc '

-- dulapi răşinoase 090035 Hlos. FoRMAŢII DE LUCRU. - placaj 0968 m“

Formaţ ia de lucru se compune diritr-urr zidar, un fierar betonist, un .. - sârmă moale d = 2,0 mm 0,16 kg

dulgher şi două ajutoare. “ diotaoliofi 7 buc

7_ CQNSUMURL b. Forţ ade muncă :Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuirea unei grinzi. având e - decoPofllat toncuială 056 Ore

dimensiunile secţ iunii transversale de 300 x 500 mm şi pentru o lungime de " ŞPÎEUÎÎ SoPTafalå ooloo 358 O“1,0 m - curăţ iresuprafaţă decopertată 0,06 ore

Grosimea plăcii este de 100 mm, iar grosimea cărn ăşuielii de 50 mm ' SPoTgoTo boton _ 0=47 Oreîn cazul torcretării şi de 80 mm în cazul turnarii betonului. - confecţ ionatşi montat afmãtlm 1555 Ore

A. Punerea în lucru a betonului prin torcretare. o r oXoooÎalî oofTalo 293 Orea. Materiale : - tofflal ooloo 1,86 Ore

- beton Bc 15 0,078 mc ' Îooollllî 439 Ore_ oţ el 20 kg - cărat moloz 0,23 0112- mortar M 50 T ` 0,028 mc- mortar M 200 0,00028 mc ' TOTAL 3033 are- conectori 2 buc._ platbande 2 bug i 8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII. ._ sârmă moale d = 1,25 mm 0,19 kg~ piuliţ e 4 buc- distanţ ieri 6 buc l Construcţ iilorNr. 5-6-7-8/1993 şi în mod deosebit capitolele 18, 21, 22, 23, 24, 28,

b. Forţă de muncă : ţ 30, 32, 39 şi 40.- decopertare tencuială 0,56 ore- şpi ţ uitsuprafaţă beton 2,46 ore- 'îndepărtat strat acoperire 0,20 ore- curăţ irezonă decopertată 0,06 ore- forare găuri 1,12 ore- confecţ ionatşi montat armături 12,73 ore- sudat conectori 2,12 ore- torcretat beton 1,12 ore- umplut găuri cu mortar 0,13 ore- tencuit 4,53 ore- montat platbande şi strâns piuliţ e 0,20 ore- cărat moloz 0,23 ore

TOTAL 25,46 oreB. Punerea în lucru a betonului prin turnare.

a. Materiale :- beton Bc 15 0,13 mc «- oţ el 25 kg- mortar M 50 T 0,033 mc __ 4ga_- 407-

auatvmie

Bare de Î

f-:Lavþcţíai...500 . 59°;

H +ÅÎ+ĂF3+H+ I.

f;

i Î I in rm: _| I BaredaveásÎcn i__ ,___.... _ . - ___-- _.- r

l. I

Bared Î. `l

-Äf Bc-:ra Ă: mfi sÎcnà AVn ¢

t:

la l 2UH ţilfi

'450 FEIQ-*QQ g|ggbm|4sb|

I ÎLÅÎÎC.

QÎŢŢÎ ŢW sccTĭ uNr-:A 2-9. “ţBare de monÎafi [à pãrÎEa suþerinarå\\_ ' t '

secfluueþ. '\-'\Bãrcåemnnhi La parÎcñ wpevĭ narå-.._ * '. '

%500 ĭţşw ţ-î-q

_

- _ Bare åe monîai'anîermechar "

Se fikîmaã b oaPeU: gšlmm. u“'

O _ Ţ ` ' BaraÅe reiĭsÎcnţã Av

Bart de ffiäîflÎcnţã

ĭníermadĭarI l o

Bara :la maislenţčî-Eîrĭ erĭc§=44...20/5D0 Etrîerĭ d=B...4D/^`\00 mm

_..

b*50mm

b+zoom

gţ r-.efi4= 10„_1«/«m„m stema d» *am/m laoomm

-MU-

___/mg...

„

55.35....

Ÿwăüuma

mčfi u

„zflãía

.Hamf

.čfig

Q

„

n

w„....„_.„.„~„„„.

...wmmswwew

„bäåmfitm

.whm#¢a2

uääüä

Lflflfimg

.flsfiwîfl

:ami

fifmrcw

.,

-S„_

-w

î,„åfi

šîfiömvfiEecăJ

wmawmfl wwmwa

CE

ü

.v9.33

kflmcååa

kdcvj

CakwL

„e

â2

še.„„„„

.wmšš„wQ3

ffiwa=u

Emfiwrw

Qfi au fl uí

Ţwäa,

tmeîávfi

Emwwmmfiwnäüî

@,.~_%n.¶w„m.w„ %%

.

wwdfuåäfi

åîmwfwă.

4

w

.nwäx

unăam

e

.

.ra

Lš..._.¶¢a»1

meåšäw.w«

q„_

wassa.m

flåî..fså

ämå,.

.kwwmpåw

ÎQEQT

finsvfi..a

wm

mnfi swmsmo

__.

..

m.

mäwmW.

.Nufšč

uwufi

mhfi w

9.2%;

Qüfbþmm

«îawwá

mflă

cflí

.180

2.-

„

ü

„5_v

.#u_z~€_w.$

mäfl šü

k¢13w¢

uääan„m

uäwwm.

„UŸQWJCWŸ

,

2:„„_

5

59.5e:

flumr flzmm..

«tvåã

raãčm..nuw

Em.

unu*

Eeåwmå

ă...«_

S.

„šwm:ü

911253

_

,ama„ă2

..~=_..»„..3

885e.

mã...1„

mwcmo$flfi

Ÿmrcfl í

.Î

„ämmá

šme..

wafi mâ

L

„wzfäfiaî

Wam

%

îfifiaj:

Wzfi yc

mîš,

..

..

_

_.

...#555

12mm

„Ärfiwå

wífi å

«ă

wcfi m.A

wcu_„%@«„,„.@

wþafínnw«a8

Zflsfiaw

ffiawv

_

„

m

..._i

ătå.

m„m..wfi ..faaw»w„m„ă asw

fifií3

«ămy.

wfm

m

v.

amäw...w

wšaw.„M._.|.

„_

m?a9..a

-

„êmqâăă\

ãä„.m

îs„š„zăw

¢g„„„„„„_fi„..

m

a

_

ma?

üãwbüã„ză

mţş wfl cä»

„ămã»225

„_.»„....„.âm..1

fiwwãs„wmv

...a

„afiå

fiäfidš

.

.

ţ

„_

„e.uäs„vã

fa.„

as,

wwânãå

Bwfi swa

fiî.

.făkuäå

åm

.w

ükm%„umkţ ,â%%

_.

„

šåtmflfimvc

äflvfiwâmå

Efifiwämdåmþ

So

„täflw

W

wmfi wuw

wcåuî

.Îsvmfln

wm

«Hwswwemo

40292

.mã

HDADWBOmm

ímmmHmommñ

FrşÅ TEr-rNoLOGICÅ

CONSOLIDAREA DIAFRAGMELOR DINBETON ARMAT CU CÅMAŞUIELI DIN

BETON AlaišăâT

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişa tehnologică se aplică în cazul refacerii sau maririicapacităţ ii portante a diafragmelor din beton armat (deteriorate sau nu) prin marireassecţ iunii transversale a acestora cu camăşuieli din beton armat.

Că rn ăş uialase poate realiza pe o singura fiita sau pe ambele feţe alediafraginei (de preferat). Ele încep de la nivelul fundaţiei şi se pot dezvolta pe toatãînălţimea structurii sau numai pâna la un anumit nivel al acesteia.

Lucrările de consolidare pot începe numai dupa stabilizetrea procesuluide degradare.

Temperatura mediului ambiant trebuie sa fie de minimum + 10°C.Prezenta tehnologie de consolidare se poate asocia şi cu alte tehnologii

precum injectarea fisurilor (vezi fişele tehnologice CB - 001 şi CB - 002),completarea golurilor cu beton (vezi fişa tehnologică CB - 003) etc.

2. CODUL FIŞEI - CB - 006.3. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se realizează lucrările de consolidare la nivelul infrastructuriidiafragmei. Întrucât porţ iuneadin infrastructură prezinta numeroase particularităţ işi detalii diferite. fiind practic imposibil sa se găsească un caz unic reprezentativ, s»-a considerat necesar să nu se descrie operaţ iiletehnologice pentru aceasta zonă.

2. Se 'îndepărtează tencuiala de pe feţele elementului şi a bulbilor(dacă este cazul).

3. Se şpi ţ uiescsuprafeţ ele de beton decopertate.4. Cu pahometrul se determină poziţ iile armaturilor din diafragma şi

acestea se marchează cu creta pe suprafaţ abetonului.5. Se marchează poziţ ia conectorilor (care leaga barele plaselor din

camăşuielile de pe cele două feţe), având grijă să se respecte următoarele condiţ ii:- gaura pentru conector să evite armatura existenta în

fliafragrna ;~ conectorul sa fie amplasat în dreptul unui nod al plaselor noi

cu care se armeaza camaşuiala. Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp.

-~'l'l'f>'-

Î6. Se practică în diafragma gaurile pentru conectori, acestea având

diametrul de 25 30 mm şi fiind realizate cu ajutorul unei bormaşinirotopercutante.

7. Se marcheaza poziţ iagaurilor pentru etrierii din bulbi care strapungdiafragma şi se realizeaza gaurile cu ajutorul unei bormaşini rotopercutante (dacaeste cazul).

8. Se îndepărteaz ă local pardoseala şi se practica în placa goluri cudimensiunile de nimimum 80 x 150 mm, dispuse la distanţ a de cca. 800 mminterax. Prin aceste goluri urmeaza sa treaca carcasele de armatura care fac legaturaîntre annaturile diafragmelor de la doua niveluri învecinate. Golurile se realizeazacu dalta şi ciocanul sau cu pickhammerul. “De asemenea, se dau în placa gaurilepentru trecerea annăturilor din bulbi.

9. Suprafeţ elede beton decopertate se curăţă cu peria de sarma (de susîn jos), se sufla cu aer comprimat şi se spală cu jet de apa (inclusiv gaurile pentruconectori şi golurile din placa).

10. Se monteaza conectorii (prevăzuţi cu cioc numai la unul dincapete pentru a putea fi introduşi în gauri).

11. Se monteaza plasele pe cele doua feţe ale diafragmei şi se prind la.noduri de conectori, prin legare cu sârmă (în prealabil se realizeaza la poziţ ieciocul şi la capatul conectorului care nu era prevăzut cu acesta). La montare,trebuie avut grija ca ciocul conectorilor sa treaca peste nodul plasei.

12. Se monteaza carcasele (de tip "scariţa") care traversează placa şise leaga cu sârmă de armatura plasei inferioare.

13. Se monteaza armatura bulbilor, inclusiv etrierii care traverseazădiafragma prin gaurile practicate îti-aceasta. . .

14. Se monteaza distanţ ierii (minimum 2 buc/mp).15. Se monteaza martorii rigizi (din oţ el sau din beton fixaţi cu

adeziv) pentru realizarea grosimii prescrise în proiect, minimum 2 buc/mp.16. Se stropesc cu apa, pâna la saturare, pereţ iigaurilor din diafragme,

iar dupa zvântarea lor se umplu gaurile cu mortar M 200 bine matat cu ajutorulunei vergele metalice.

17. Se udă cu apă suprafeţ ele de beton pâna lasaturarea lor, iar dupa zvântare, se aplica minimum doua straturi de beton cuajutorul instalaţiei de torcretat. Grosimea camaşuielii trebuie sa fie de minimum 50mm, iar grosimea unui strat de beton torcretat variaza între 20de 'indemanarea torcretistului şi a condiţ iilor tehnologice locale (pentru aplicati-eabetoanelor prin torcretare vezi fişa tehnologica CB - 007).

18. Se astupa gaurile din placa cu beton., bine compactat cu o vergeametalica.

19. Timp de 7 zile se menţ ine umedă suprafaţ a betonului dmcamaşuiala prin stropirea periodica cu apă (la interval de 2temperatură a mediului ambiant de minimum + 10° C.

20. Se reface tencuiala cu mortar M SOT.* -ifla-

Jil

___{@.__

__...

Îmi..

'l

4. REŢETE DE MATERIALE.a. Mortar M 50 T :

` Ciment Pa 35 262 kg/me ţ ~ aparat de torcretare 1 buc a- var pastă (calitatea I, consistenţ a6 cm - bormaşin ărotopercutantă .l buc l

densitatea aparenta 1300 kg/mc) 110 kg/mc l __ Spiml d z 25- nisip 0(IGIISIMÎBEI apflfelll ă(18 CCE. 1250 kg/IIIC) 1450 kg/IIIC 6. FORMAŢII DE LUCRIL` apă ` feneee de eensistenţă ' 'i Formaţ iade lucru este compusă dintr-un zidar, un fierar betonist şi trei

Consistenţ astabilită cu conul etalon (vezi fişa tehnologică CZ - 002) ajutoamhtrebuie să fie cuprinsă 'intre limitele :- pentru şpri ţ 9 cm- pentru gfllĭ ldşi IIÎIICÎ 7

_ Consumurile s-au stabilit pentru cărn ăşuirea unei diafragme pe ambelee' MertaÎ M eee (Pentru umplerea gãenlef) î feţe. Cămăş uirea este armată în câmp cu plase realizate din bare cu d: 8mm" eeeent Pa 35 _ _ 450 kg/me dispuse la distanţ ade 150 mm şi având grosimea de beton Bc 20 de 60 mm.` mslp e

densitatea aparentă de cca. 1250 kg/mc) 1450 kg/mc de 1 mp de diafragma (_~ apă - funcţie de consistenţă . ~ a_ Materiale : ţa'Consistenţ astabilită cu conul etalon trebuie să fie 7 cm. _ beton BC 20 0,12 mc

- mortar M 50 T 0,04 mc ţ,c. Beton pentru torcretare - funcţie de clasa prevăzută 'in proiect . _ mortal. M 200 000014 mc _

(minimum BC 15). _ _ oţ el 12 kg- sârmă moale d = 1,25 mm 0,12 kg

` - distanţ ieri 2 buc_ 5. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE. 1 _ martori figizi 2 buc“ţ - şpi ţmetalic 2 buc

' eieean 05 kg 1 elle 1 - decopertare tencuială 0,70 ore'" eieean 2 kg 1 buc . - şpi ţ uitsuprafaţă beton 4,48 ore“ Perie de sârmă 1 bee - curăţ ire 0,08 ore_ ITIÎSUÎe 2 bee - confecţ ionatşi montat armături 1,34 ore" eafieiee 1 elle - executat găuri a 1,12 ore" metfll 3111011131 1 blle - torcretat beton 3,66 orer 016151

e1 19110 - tencuit 6,04 ore' găleat ă 2 buc _ - cărat moloz 0,23 ore

- furtun de cauciuc 20 m '- cleşte fierar 2 buc e TOTAL J 7,65 Ore- teslă l buc f- schelă interioară simplă 2 buc e- con etalon 1 buc l s. NoRME DE PRorEcŢIA şI IGIENA MUNCII." Vefgea metfl lieåd = 3 mm 1 19110 La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul' Pahemeeu 1 bue privind protecţ ia şi igiena muncii in construcţ ii - 1993" publicat în Buletinul- electrocompresor 1,1- pickharnrner (dacă este cazul) 1 buc 40_

- 'WS -- 4/15-

~,-. f- ffvrfir-fl' H." 15mm __ _ „wfipM3...

MUCÂ

„ă

.

153,;

mvfi mzdâ

wþmrfi j

måušš

E

ăväcä.

„šzfwäa

B?

ef

.măr3„v

Howfl šuaz

fi/«Mswmêfi

815.5e

....w

15mm

fmvflĭ

Q

mäí

CZU

mu..

.Pui

-Zu>

„mawm

CSM)3

£ã¢¶4

â?

`

mîwfi mwfi wu

uămţfi m

..

fă,...„î

#3.:

„cãfiflcmvmâ

5

fifiwwfmu

a

„ă

wåw

E3.:

åfãâ

«čwxé

1.w

„näeþ

„E13

Emfifl åa

wãăč .

Mâna

Cv

þrdmåč

Îoufičoikåwg

Ńäf fl wwvr.

mmm

ru?

maaí.

„fiäe

.mwmmfl

Ţsmf

.tficwww

.eaüvwfa

Q

„ă

„šmmwww3

učråwe

n

m„„

flfifiww

...fifiämm

,Ho

.înrxmá

.

Ãwzfl å„w3%

„Jîflc...

„wdkmčum

fiflcoí.ÎUfJrCMPHMÎ

„äüäu„wwwfi m

Emrcqfi

.Wšfiwafv1

wmmuäu

„wafiáfl

Bfl swmãwu

Tdrmatm

E~så4_

B»

„ÎN

vgfiaåw;å

åzs

ššå

Îäuaau

„äwmtw

„vfiöåäfl

acumof

ură.:„n

¶flwan..m.ür.um

.

.

.

umávíšã

„am

„mã

,wáäfi2.

flän

1

m...

Jflãwwa„îă-2

„äm„ăa.W

22

ă

...bfw

„ãäţES.,.

e„Lofiäaã

nicu»

„ămm

Eflmfimà

.

wax?ä

Tofi

«cau

uwwmwoa

uăf

58.23

ş?.w

«ärlmãš

uwwfiafi»

dñ/Jšfl.

fimwåm«ă

wzafew.w

^„„_..„_¢„„„„„„„.„,„fi

mfcwãåy

..».fl»&¢„~m„m_

sãu

„wäfluâþrmfwcfl

fiăul:

Â

Ţmmsaäš

Imñå

wvnwámumšxfiwflfîw

„jwwãå

„åaeå„w

„fmîfimäm

„#551

rfls.

d.

.äzšma

Hnqowäomm

äãfiöwmn

-MH _-mmmU.._„_..m

„a

.m

/

„mCl.

/.

@

.Q/á

áfl

.m

íxî

...T

JW

o

.m

„m

„w

.M

.m

lv

.w1m.w

.m

PU

N

.l

_

_

„wJ...

w

m

.Ww

«_

.„_„.m

ü.W

Å„w

w

@.w

i.:m

.m

m

.l

.mm

.lvl

â.

m

w

f

„E

ü

ud

r

.lLfl

.

FIŞÅ TEHNoLoGrcÅ

APLICAREA PRIN roRcRErARE A BEroANELoRşi MoRrARELoR

1. OBIECTUL FIŞEI.

Prezenta fişă tehnologică se aplică pentru aplicarea prin torcretare a

betoanelor şi mortarelor la lucrări de reparaţii sau consolidari, la executareapropriu-zisă a construcţ iilor cu caracter special (cu forme şi pante deosebite), la

lucrări de impermeabilizări, la protejarea armăturilor înfăşurate sub tensiune pe

tuburi, silozuri şi rezervoare precomprimate etc. _ _ _ _Lucrările se vor executa numar la temperaturi ale mediului ambiant de

minimum + 10° C, iar după terminarea torcretării se vor lua toate mă surilepentruasigurarea acestei temperaturi precum şi a unei umidităţ icorespunzătoare (prin

stropirea periodică cu apă la un interval de 2minimum 7 zile.

2. CODUL FIŞEI - CB - 0073. OPERAŢ IITEHNOLOGICE.

1. Se îndepărteaz ă tencuiala (dacă este cazul) şi se deschid rosturile la

zidăria de căr ămidă prin scoaterea mortarului din ele cu ajutorul unei scoabemetalice pe o adâncime de cca. 15 mm.

2. În cazul suprafeţ ei suport de beton, aceasta se şpi ţ uieşte sause

buciardează, se îndepărteaz ă prin cioplire păr ţ iledegradate, se curăţă cu peria desârmă (de sus în jos), se suflă cu jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub

presiune. __În cazul suprafeţ ei suport de zidărie de căr ămidă, aceasta se curăţă cu

peria de sârmă, se suflă cu un jet de aer comprimat şi se spală cu apă sub presiune.3. Se montează armăturile (dacă este cazul). _ ' A4. Se montează martorii rigizi pentru realizarea grosimii prescrise m

proiect. Martorii se realizează din oţ el sau beton şi se lipesc cumprtar

adeziv pe

suprafaţ a suport. Ei se prevăd minimum 1 buc/ml pe fiecare faţa la elementeleliniare şi 2 buc/mp la pereţ i. _ A

5. Se spală suprafaţ a suport cu apă sub presiune, iarmA

cazul

suprafeţ elorsuport din beton vechi, acestea se menţ inumede timp de 24 ore inaintede aplicarea torcretului, prin stropirea lor cu apă la interval de cca. 3 ore.

6. După zvântarea suprafeţ elor, se poate începe torcretflrefl,

respectându-se următoarele indicaţii :- se introduce amestecul uscat, bine malaxat 'in prealabil, în camera

de alimentare şi se pomeşte agregatul š-- M3-

se reglează consistenţ a amestecului prin manevrarea robinetului deapă şi proiectarea amestecului de probă pe un panou de control(duza fiind orientată într-o direcţ ie diferită de cea în care se aflăsuprafaţ asuport) ;se aplică primul strat (de amorsaj), duza fiind orientatăperpendicular pe suprafaţ a suport dacă nu există armături, sau la ununghi de cca. 15° faţă de perpendiculara pe suprafaţ a suport dacăexista armături (pentru ca materialul să pătrundă în spatele acestora)şi menţ inut ăla o distanţă de 0,5de presiunea realizată la ieşirea materialului din duza (de regulăcca. 1,0 m). Aplicarea stratului se face prin miş c ă ricirculare şi'inaintare de sus în jos, având grijă ca materialul să fie omogen şirepartizat uniform (în cazul în care se constată că materialul esteneomogen se îndepărteaz ă duza de pe suprafaţ a suport, se regleazăconsistenţ ajetului şi apoi se revine pe aceasta) ;se aplică stratul următor, cu grosimea de 10mortarelor şi de 20îndemânarea tocretistului şi de condiţ iile tehnologice locale),imediat după terminarea aplicării stratului de arnorsă ;în cazul în care sunt necesare mai multe straturi, stratul unnător sepoate aplica numai 'inainte de sfârşitul prizei cimentului din stratulanterior şi respectiv numai după un interval de timp de laterminarea aplicării stratului anterior, necesar ca acesta să- şimă reasc ăconsistenţ a ;la întreruperea lucrului, este' interzisă prelucrarea cu mistiia asuprafeţ ei torcretului în stare proaspăt ă. Reluarea lucrului se poateface numai după întărirea torcretului aplicat, după 'îndepărtareamaterialului ricoşat, curăţ irea suprafeţ ei suport prin suflare cu aercomprimat şi spălare cu apă şi respectiv a aplicării unui strat deamorsare (după zvântarea suprafeţ eisuport) ;.în cazul în care se doreşte finisarea suprafeţ ei torcretate, se aplicăun strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă (duza fiind ţinută ladistanţă de cca. 1,5 m), iar după cca. 30 minute de la aplicare seface nivelarea suprafeţ ei cu un dreptar de lemn sau metalic.Finisarea suprafeţ ei torcretate se poate realiza şi manual prinaplicarea, după minimum 45 minute de la realizarea ultimului stratde torcret, a unui strat de mortar de ciment (preparat cu nisip fin)drişcuit şi cu grosimea de 30se înlătură materialul rezultat din ricoşare (este interzisă utilizarealui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare) ;se curăţă agregatul de torcretare şi conducta de cauciuc (prin spălarecu apă şi suflare cu aer comprimat) ;

__./,ig~,~_

_«~»-_.„_____

r.-_-_

__,.1

-f'"-'-„_,-

_

- se verifică aderenţ amaterialelor torcretate de suprafaţ a suport princiocănirea suprafeţ ei torcretate. Porţ iunile care prezintă un sunetdogit, se vor 'indeparta şi reface prin retorcretare.

4. REŢETE DE MATERIALE.a. Amorsaj pentru mortare :

- ciment + nisip 0b. Amorsaj pentru betoane :

- ciment + nisip 0c. Granulozitatea agregatelor :

- pentru mortare

Djlngnsiunga

maximă aagregatelor

0,2 1 3 53 mm Inf. 10 60 100 - .

Sup. 20 75 100 - f5 mm Inf. 8 45 70 100

Sup. 18 60 85 100

- pentru betoaneDimensiunea Limită % treceri în masă prin sită:

maxima aagregatelor

0,2 1 3 5 7 10 167 mm inf. 6 30 65 - 100

sup. 16 45 80 - 100 -10 mm inf. 5 25 50 65 - 100

sup. 15 40 65 80 - 10016 mm inf. 5 20 40 - 65 - 100

sup. 15 35 55 - 80 - 100

Umiditatea agregatelor va fi de 6d. Dozajul de ciment :

- la mortare

Marca cimentului 35 40Mă rimea 0...3 0...5 O...3 0...5

agregatelor (mm)Marca mortarului Doza`e medii de ciment (k /mc)

200 450 425 425 400300 500 475 450 425400 600 575 525 500

-424--

-la betoane

Mar-ca cimentului 35`

40Mă rimea

agregatelor(mm) 0...7 0...10 0...16 0...7 0...10 0...16Marca betonului Dozaje medii de ciment (k /mc)

200 400 380 360 375 350 325300 450 430 410 415 400 385400 550 525 500 480 460 440

Dozarea componenţ ilorse face gravimetric.Determinarea cantităţ ii de agregate necasară pentru un mc de material

se va face în funcţie de dozajul de ciment adoptat, considerând o densitate aparentade 2100 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 200 l/mc pentru mortare şi respectiv odensitate aparenta de 2300 kg/mc şi o cantitate de apă de cca 160 l/mc pentrubetoane.

Cantitatea de apă se reglează la duză astfel 'incât la ieşirea din aceastasă rezulte un material omogen, aderent şi stabil pe suprafaţ asuport.

De la prepararea amestecului uscat până la punerea lui în lucru nutrebuie» să treacă mai mult de o oră.

S. DOTAREA CU SCULE ŞI DISPOZITIVE AUXILIARE.- şpi ţ 1 buc- ciocan 2 kg 1 buc- perie de sârmă 1 buc- furtun de cauciuc 20 m- agregat de torcretat 1 buc- malaxor 150 l 1 buc- motocompresor 4,0 - 5,9 mc/min

A1 buc

- schelă interioară simplă 1 buc

6. FORMAŢIA DE LUCRU.Formaţ ia de lucru se compune dintr-un mecanic, un zidar şi trei

ajutoare.

7. CONSUMURI.Consumul-ile s-au stabilit pentru o suprafaţă de un mp de perete şi o

grosime a stratului de torcret de 50 mm.a. Materiale :

- martori rigizi 2 buc- beton 0,06 mc

._..I\22___

b. Forţă de muncã :- pregătire suprafaţă suport şi

torcretare 1,83 ore~ cărat moloz 0,23 ore

TOTAL 2,06 ore

8. NORME DE PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII. iLa executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din "Regulamentul

privind protecţ ia şi igiena muncii în construcţ ii - 1993" publicat în iiuletinul .cenemieţfi iefNr. s-6-7-s/1993 şi în mea aeeeebii eepiieieie is, 21, 22. 13, 24, '30, 39 şi 40.

i

_._....__

__`7.

J

ieeieieiae

«leieeeeiefe

.Iv-a

_,

*__-

compragm-

- 423- - 424-

mucnã

Îwflwfluăyå;

.ww

v3

wåÎmJsQ

mă

mm.:

wråå

...cã

.

„

w

„mJawcãrw

wvaåušww

wwwawa

Efiwsv5...»

wfuãfl m

fiäáíw?

E

Ÿšfi ã»%„w

w?ă

_

.Wkflfifi

¢

^

.fiigwzrçmš

aflš

„,.„„,„„„,...„ăfflšo

u..

ubău.

„

åfoã

wwawmþmsw>fl mwm

wmåfi w

Wewawfi

vvmflwvwfi

fiuyäxã

omáäy

.ăwäíE

„

m»

„Îw

ušäåm.â

.Wšwwn

wzmwkš.

¶~+¢uww4

%.

„meč

še.a

«..%,„„s_@

îwwxwf..

3fiåu~¢~

fiåw

EQ.:

Bü„.c„.w

„ă

„E8

...vaz:a

k

B.

9.2.1..

mvää_

Eí/fi

Bímxffwšv/.k_

fiþĭ w„„.»w„„a„

flåĭ päă

#525

în

...åãfiñs

-.=...w«c„.

wfi mflflam

153

umčvé;au

nad.«väå

2.

_

.fiåw

„ä/vãfi):

„uäsäx

g„_

.uåemsfiač@

.lll

..|l|.l

.l

fi.

...all

člonl

„êäšB?

Wš

mwfl š fl

25mcv

ăflãfi

9

.uafiuwšm

flflddrmþm.

„umía

„čmwăwni..

ufåš.

ãfiáh.

„ã/šmtfi

üăQM/QĂ

fiebwwãfl

«aug

:Fcä

ma,...

„sie

eêš

mnsfiww

„lfå

„m

„sîkmšm

„äwšša

îüofifl

29.3ww

Ÿfi .

„E151

«EBWÎ9

uäwääŞU

„äfiaä

Bus._.

Jaåcå„w

flaaí

csä

Vffi äm„m

...wåâ

üfiaîm

ä.

„åafl„am

šåfiw

.Wwšäâ

„zsmåS.

îi.c..

.wă„3

.

ufãåmä...W

fišmwwem

.wšm

„.a„.„..„m

„Îxkaflwšw

šãfiw

PEM:

„ãš.â

«fl5a„„

äsmî..

äåäå

B„v...»_«2x

Hâšåp„w

¢ešä„feüäfiä...e

flåw..ä

wáfi .

wüwþmfi wåw

„näxäfi...m

uafi?

Cowufl

.zăwäăå.

å<a.um¢»9í

mw.„«c„.á..w«%...w

ušwäww

.čäãwî

EÅÂEČ

ufiflfi

wcaw

u_a„.cmã

uăflflw4