Fise de documentare

ASAMBLARI MECANICEAsamblarea este operatia de reunire,intr-o succesiune bine determinata,a elementelor constituente ale unui sistem tehnic,in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.CLASIFICAREASAMBLARI NEDEMONTABILEASAMBLARI DEMONTABILEASAMBLARI NEDEMONTABILE ASAMBLARI PRIN NITUIRE ASAMBLARI PRIN PRESARE ASAMBLARI PRIN SUDARE ASAMBLARI PRIN LIPIRE

ASAMBLARI DEMONTABILE ASAMBLARI CU FILET ASAMBLARI CU PENE ASAMBLARI CU STIFTURI ASAMBLARI CANELATE ASAMBLARI PRIN STRANGERE ASAMBLARI ELASTICE

ASAMBLARI PRIN NITUIRE Nituirea e procedeul tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese cu ajutorul niturilor NITUL organul de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai multe piese, table, profile sau piese cu forma plata

METODE DE NITUIRE NITUIRI MANUALE NITUIRI MECANICE NITUIRI SPECIALE CAPSARE

ASAMBLARI PRIN SUDARE

SUDAREA este operatia prin care se realizeaza imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice cu sau fara material de adaos, prin topire sau prin presiune PROPRIETATEA METALELOR DE A PUTEA FI SUDATE SE NUMESTE SUDABILITATE

CLASIFICAREA SUDURILOR:

SUDAREA PRIN PRESIUNE SUDARE PRIN TOPIRE SUDARE DE REZISTENTA SUDARE DE ETANSARE SUDARE DE INCARCARE SUDARE SPECIALA

MATERIALE UTILIZATE: OTELURILE FOLOSITE SUNT: OL 37, OL 42, OL 50, OL 60, OL 70 FONTE

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE ASAMBLARII PRIN SUDARE AVANTAJE se realizeaza economie de materiale si manopera se pot realiza piese cu complexitatea sporita creste productivitatea muncii operatiile pot fi automatizate creste etansietatea si siguranta in exploatare

DEZAVANTAJE la sudarea in conditii speciale, operatia este costisitoare in forme complicate necesita dispozite speciale de pozitionare este dificila detectarea defectelor sudurii necesita aparatura complicata pt controlul si personal calificat imbinarile sudate prezinta sensibilitate crescuta la solicitarile variabile

ASAMBLARI CU FILET Reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese,utilizand organe de asamblare filetate de tip surub piulita FILETUL este caracteristica principala a suruburilor si reprezinta totalitatea spirelor dispuse pe o suprafata interioara sau exterioara cilindrica sau conica si uneori o suprafata plana

ELEMENTELE GEOMETRICE ALE FILETELOR

CLASIFICAREA FILETELOR Dupa rolul functional de fixare de strangere-etansare de miscare de reglare de masurare cu destinatie specialaDupa numarul de inceputuri cu un singur inceput cu mai multe inceputuriDupa sensul de infasurare al spirei spre dreapta spre stanga

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE

PIULITELE SE EXECUTA : DIN OTEL FOSFOROS OLF STAS 3400-68 OTEL CARBON OBISNUIT OL 37, OL 50, OL 60 OTEL CARBON DE CALITATE OLC 45 STAS 5169-80Fisa de documentare FILETAREA FD1 1.Definitie: filetul reprezinta totalitatea spirelor dispuse pe o suprafata cilindrica sau conica, exterioara sau interioara, iar uneori pe o suprafata plana 2.Elementele geometrice ale filetului: a.profilul filetului, reprezentat prin forma sa geometrica, intr-o sectiune axiala a piesei; b.pasul filetului p: distanta masurata pe o paralela la axa filetului intre 2 puncte consecutive ale aceleiasi spire; c.diametrul exterior: notat cu d la suruburi si D la piulite, reprezinta distanta intre varfurile filetului la suruburi sau intre fundurile filetului la piulite, masurata perpendicular pe axa filetului; d.diametrul interior: notat cu d1 la suruburi si D1 la piulite, reprezinta distanta intre fundurile filetului la suruburi sau intre varfurile filetului la piulite, masurata perpendicular pe axa filetului; e.diametrul mediu: notat cu d2 la suruburi si D2 la piulite, reprezinta distanta dintre mijloacele flancurilor filetului masurat perpendicular pe axa filetului; f. unghiul profilului,notat cu , cuprins intre flancurile consecutive ale filetului, masurat in planul axial al piesei

Clasificarea filetelor: a. dupa rolul functional:- de fixare - de strangere-etansare - de miscare - de reglare - de masurare - cu destinatie specialab. dupa sectiunea profilului: - triunghiulara - patrata - trapezoidala - ferastrau - rotundac. dupa directia de infasurare a spirei: - spre dreapta - spre stangad.dupa numarul de inceputuri:- cu un singur inceput - cu mai multe inceputurie.dupa sistemul de masurare:- metric: are un profil triunghiular echilateral, =600 - in inch: are un profil triunghiular isoscel, =550f.dupa finete:- normale - fine - specialeg.dupa forma geometrica a corpului de infasurare: -filet cilindric - filet conic - filet planh.dupa pozitia filetului pe piesa: - filet exterior - filet interiorFisa de documentare FILETAREA FD2 Scule si dispozitive pentru filetare: a. tarozi- pentru filete interioare b. filiere pentru filete exterioarea. Tarozi: - alcatuire:

Partea utila este formata din:partea aschietoare (2) si partea de calibrare (3);partea aschietoare este numita si con de atac; are forma tronconica pentru a usura introducerea tarodului in gaura de filetat; mai este numita si con de atac;ea executa aschierea; partea de calibrare are ca scop calibrarea filetului; capatul patrat (5) serveste la fixarea tarodului in dispozitivul port-scula; canalele(6) au rolul de evacuare a aschiilor si de a forma muchiile aschietoare.

-clasificare: a.dupa modul de actionare:- tarozi de mana - tarozi de masina b.dupa tipul filetului:- tarozi pentru filet metric - tarozi pentru filet in inch - tarozi pentru filet gaz c.dupa tipul pieselor de filetat: -tarozi pentru piulite - tarozi pentru filiered.dupa forma profilului: - tarozi detalonati - tarozi nedetalonatie. dupa tipul constructiei: - tarozi ficsi - tarozi reglabili (extensibili) -descriere: -tarozii de mana se utilizeaza la filetarea manuala, sunt fabricati in seturi de cate 2 bucati (pentru executarea filetului metric fin si a filetului pentru tevi) sau in seturi de cate 3 bucati (pentru executarea filetului metric normal si a filetului in inch) tarod de degrosare, mediu si de finisare;tarozii de mana sunt cilindrici si conici.b. Filierele: sunt utilizate la filetarea exterioara a pieselor cilindrice; ele sunt formate dintr-un corp intregsau sectionatprevazut cu un filet interior cu elemente taietoare.Filierele pot fi:rotunde, patrate, hexagonale si prismatice (bacuri de filetat);

Filierele se monteaza in dispozitive de actionare manuala numite clupe

Fisa de documentare FILETAREA FD3Tehnologia filetarii:-miscare combinata (rotatie+translatie)a. Filetarea interioara:- tesirea muchiei gaurii- verificarea diametrului acesteia: gaura pentru filet trebuie sa aiba un diametru mai mic decat diametrul exterior al filetului pana la 1,5mm; daca diametrul gaurii este prea mic se produce griparea filetului sau chiar ruperea tarodului, iar daca diametrul este prea mare, filetul rezultat are spirele incomplete- filetarea manuala:-strangerea piesei de filetat in menghina -fixarea tarozilor in manivela in ordine:de degrosare, mediu, de finisare -tarodul sa fie coaxial cu alezajul de filetat -cu ajutorul manivelei se roteste tarodul in sensul de aschiere si se apasa usor numai la primele spire -dupa 1-2 rotatii se executa rotatie in sens invers pentru sfaramarea aschiilor -filetul se executa cu toata seria de tarozi pentru a se evita ruperea acestora si obtinerea unei calitati a flancului filetului -racirea si ungerea in timpul filetarii: sunt necesare pentru obtinerea unui filet neted si curat: se folosesc emulsii, ulei de in (la piesele din otel), petrol (la piesele din aluminiu), terebentina (la piesele din cupru)-filetarea mecanica: se executa pe masini de gaurit, strunguri normale care trebuie sa aiba avans si oprire automata,sa asigure un avans egal cu pasii standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispozitiv de inversare a miscarii, sa asigure o viteza de aschiere mica; tarodul este fixat prin intermediul unui dispozitiv special care permite inversarea miscarii de rotatie (filetarea pe masinile de gaurit) necesara scoateriitarodului din alezajul filetat.- controlul filetelor:-se urmareste calitatea suprafetelor prelucrate si respectarea dimensiunilor geometrice ale filetului; metoda complexa de control se aplica la piesele executate in serie; se realizeaza cu ajutorul calibrelor inel si tampon filetate:pentru arbori filetati se utilizeaza calibre inel filetate iar pentru pentru alezaje filetate se utilizeaza calibre tampon filetate;metoda stabileste daca piesele filetate sunt sau nu corespunzatoare.

Metoda diferentiala se aplica la verificarea calibrelor tampon, a pieselor filetate de precizie ridicata si a tarozilor; metoda consta in masurarea dimensiunilor efective si compararea rezultatelor cu cele din documentatia tehnica; se utilizeaza sabloanele pentru filet, micrometrul de filet.-N.T.S.M. la filetare:- fixarea corecta a pieselor si sculelor; - verificarea masinilor inainte de inceperea lucrului - indepartarea aschiilor sa nu se faca cu mana ci cu o pensula sau maturica

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE ASAMBLARII FILETATE AVANTAJ Reglarea strangerii se face foarte usor Montarea si demontarea sunt usoare Dezvolta forte de strangere mari, aplicand forte relativ mici La montare si demontare nu este necesara inlocuirea elementelor de asamblare Elementele componente ale asamblarilor filetate sunt interschimbabile DEZAVANTAJ Introduc concentratori puternici de tensiune in zona gauriolor de trecere a suruburilor marind pericolul de rupere

ASAMBLARI CU PENE

PENELE sunt organe de masini care prin forma lor si a locasului in care sunt introduse asigura asamblarea prin peneCLASIFICAREA PENELOR Dupa rolul functional Pene de asamblare Pene de reglare Dupa pozitia penei in raport cu organele asamblate Tranzversale Longitudinale CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE OTELURI: OL 32, OL 37, OL 42 OTELURI DE SCULE OSC MATERIALE PLASTICE: POLICLORURI DE VINIL REZISTENTA LA RUPERE: 50-70 daN/mm2

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE AVANTAJE Se monteaza si se demonteaza usor Preiau forte relativ mici Functioneaza fara socuri si fara vibratii DEZAVANTAJE Necesita o prelucrare costisitoare a canalului de pana La functionarea in regim vibratoriu se pot produce deplasari axiale relativ mari

Asamblari elasticeDefinire, Arcurile sunt organe de maini care realizeaz o legtur elastic ntre anumite piese sau subansamble ale unei maini. Prin forma lor i prin caracteristicile mecanice deosebite ale materialelor din care se confecioneaz, arcurile au capacitatea de a se deforma sub aciunea unei fore exterioare, prelund lucrul mecanic al acesteia i nmagazinndu-l sub form de energie de deformaie. La dispariia sarcinii exterioare, energia nmagazinat este restituit sistemului mecanic din care face parte arcul.Clasificarea Dup forma constructiv, se deosebesc: arcuri elicoidale, arcuri bar de torsiune, arcuri spirale plane, arcuri n foi, arcuri inelare, arcuri disc i arcuri bloc. Dup modul de acionare a sarcinii exterioare, : arcuri de compresiune, arcuri de traciune, arcuri de torsiune i arcuri de ncovoiere. Dup solicitarea principal a materialului, se deosebesc arcuri solicitate la torsiune, la ncovoiere i la traciune-compresiune.

Dup natura materialului din care este executat arcul, se deosebesc arcuri metalice i arcuri nemetalice. Dup variaia rigiditii, arcurile pot fi cu rigiditate constant sau cu rigiditate variabil (progresiv sau regresiv). Dup forma seciunii arcului, se deosebesc arcuri cu seciune circular, inelar, dreptunghiular, profilat sau compus.

Domenii de utilizare

amortizarea ocurilor i vibraiilor (la suspensiile autovehiculelor, cuplaje elastice, fundaia utilajelor etc.); acumularea de energie (la ceasuri cu arc, arcurile supapelor etc.), care apoi poate fi restituit treptat sau brusc; exercitarea unei fore permanente, elastice (la cuplajele de siguran prin friciune, ambreiaje prin friciune etc.); reglarea sau limitarea forelor (la prese, robinete de reglare etc.); msurarea forelor i momentelor, prin utilizarea dependenei dintre sarcina exterioar i deformaia arcului (la cntare, chei dinamometrice, standuri de ncercare etc.); modificarea frecvenei proprii a unor sisteme mecanice.Materialele Condiii generale, rezisten ridicat la rupere, limit ridicat de elasticitate, rezisten mare la oboseal rezisten la temperaturi nalte, rezisten la coroziune, lipsa proprietilor magnetice, dilataie termic redus, comportare elastic independent de temperatur etc.Tipuri de materialeMaterialele feroase dedicate construciei arcurilor sunt oelurile. oeluri carbon de calitate (OLC 55A, OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A) sau oeluri aliate (cu Si, pentru rezisten i tenacitate; cu Mn sau Cr, pentru clibilitate i rezisten la rupere; cu V, pentru rezisten la oboseal; cu Ni, pentru termorezisten). Oelurilor pentru arcuri li se aplic un tratament termic de calire i revenire medie, obinndu-se n acest mod o elasticitate mrit n toat masa materialului. Mrcile de oeluri pentru arcuri sunt standardizate.

Materialele neferoase se folosesc, de regul, la arcuri care lucreaz n cmpuri electrostatice, pentru care se dorete lipsa proprietilor magnetice. alama i bronzul, dar i anumite aliaje speciale (Monel, Inconel etc.).Materialele nemetalice utilizate la arcuri sunt cauciucul, pluta etc.Tipuri de arcuri

ARCURI ELICOIDALE

ARCURI SPIRALE PLANE Este ntlnit, cu precdere, la mecanisme de ceas i aparate de msur.

ARCUL BAR DE TORSIUNE

Arcurile bar de torsiune se utilizeaz la suspensia autovehiculelor, cuplaje elastice, chei dinamometrice, aparate de msur, instalaii de ncrcare a standurilor de ncercare etc.

ARCURI LAMELARE Arcurile monolamelare se regsesc, de regul, sub form de lamel ncastrat la un capt i liber la cellalt capt. Se utilizeaz ca arcuri de apsare, n construcia instrumentelor de msurare, la mecanisme cu clichet, mecanisme de zvorre etc.

ARCURI N FOI sunt frecvent folosite la suspensia vehiculelor (rutiere i feroviare), n construcia amortizoarelor, instalaiilor de forjare, la tampoanele ascensoarelor etc.

ARCURILE INELARE se utilizeaz ca arcuri tampon, la preluarea unor sarcini foarte mari (la arcurile tampon de la materialul rulant).

ARCURI DISC se utilizeaz ca arcuri tampon la instalaiile de matriat sau tanat, la fundaia mainilor grele, la tampoanele unor vehicule etc., acolo unde trebuiesc preluate ocuri rare i mari sau sarcini statice foarte mari, cu deformaii relativ mici.

ARCURI DIN CAUCIUCse utilizeaz, n special, pentru amortizarea ocurilor i vibraiilor, la suspensia vehiculelor sau instalaiilor, la compensarea erorilor din unele lanuri cinematice i la modificarea turaiei critice a unor sisteme mecanice.Arcuri din cauciuc vulcanizat ntre elemente metalice Arcuri cave din cauciuc Arcuri bloc din cauciuc

Laborator Reprezentati urmatoarele tipuri de arcuri: