Fisa_Subiectiva
2
FELUL PROPOZIȚIILOR SUBORDONATE Felul propozițiilor subordonate se stabilește: 1. după întrebare, când aceasta este specifică unei anumite subordonate; 2. după natura morfologică a termenului regent; 3. după elementele subordonatoare specifice (care introduc numai un anumit fel de subordonată); 4. după elementele corelative (de relație) (cuvinte sau grupuri de cuvinte, părți de vorbire sau locuțiuni care apar în regentă și corespund unei anumite subordonate); 5. după contragerea subordonatei în parte a de propoziție corespunzătoare. PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ Definiție- este subordonata care îndeplinește în frază funcția sintactică de subiect al pro poziției regente: E ușor a sc r i e versuri. (subiect) E ușor 1 / să scrii versuri. 2 / (2- subiectivă) Întrebări - cine?, ce? Termeni regenți: 1. verb personal; Vine 1 / cine poate. 2 / 2. verb impersonal la orice diateză: este, trebuie, se cuvine, se cade, se întâmplă, se zice, se spune, se pare, se poate, se vede, se au de, se crede,(îi) este dat, (îi)est e sortit, (îi)este hotăr ât, (îi)este scris, etc. Se zice 1 / că va ploua. 2 / I-a fost dat 1 / să ajungă om mare. 2 / Trebuia 1 / să meargă acolo. 2 / 1- PP, 2-SB 3. verb personal devenit impersonal : rămâne, ajunge, place, pasă, vine, etc. Îți ajunge 1 / cât ai alergat 2 / 1- PP, 2- SB 4. expresie verbală impersonală : e bine, e rău, e ușor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept, e recomandabil, e cu putință e de prisos, etc. E bine 1 / că s-a întâmplat așa. 2 / 1-PP, 2- SB 5. adverb sau expresie adverbială predicativă : desigur, firește, probabil, , poate, negreșit, pesemne, cu siguranță, cu cer titudine, fără îndoi ală, de bună seamă, etc. Desigur 1 / că vor veni și ei. 2 / 1-PP, 2- SB Elemente relaționale: 1. pronume sau adjective pronominale relative : cine, care, ce, cât, cel ce: Cine este harnic 1 / este apreciat. 2 / 1- SB, 2- PP Care copil învață 1 / știe./ 1- SB, 2- PP Important e 1 / ceea ce susții. 2 / 1- PP, 2- SB S-a văzut 1 / a cui e vina./ 1- PP, 2- SB 2. pronume sau adjective pronominale nehotărâte: oricine, orice, oricare, oricât, etc. Oricine muncește 1 / are de toate. 2 / Oricui i-ai spune 1 / nu te crede. 2 / Oricare elev învață 1 / știe. 2 / 1- SB, 2- PP 3. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro, etc. Nu se știe 1 / când a plecat./ 2 Nu se știe 1 / cît va sta. 2 / 1-PP, 2-SB 4. conjuncții subordonatoare: că, să, ca să, dacă, de; E bine 1 / că a venit. 2 / Nu se știe 1 / dacă va câștiga concursul. 2 / Nu se știe 1 / dacă vine. 2 / Ar fi bine 1 / ca să mergi și tu. 2 / Posibil 1 / să sosească mâine 2 ./ 1-PP, 2- SB
-
Upload
ciaciru-aurel -
Category
Documents
-
view
8 -
download
0
description
Fisa subiectiva
Transcript of Fisa_Subiectiva
Felul propoziiilor subordonate se stabilete:
1. dup întrebare, când aceasta este specific unei anumite subordonate; 2. dup natura morfologic a termenului regent;
3. dup elementele subordonatoare specifice (care introduc numai un anumit fel de subordonat); 4. dup elementele corelative (de relaie) (cuvinte sau grupuri de cuvinte, pri de vorbire sau locuiuni care apar
în regent i corespund unei anumite subordonate); 5. dup contragerea subordonatei în partea de propoziie corespunztoare.
PROPOZIIA SUBORDONAT SUBIECTIV
Definiie- este subordonata care îndeplinete în fraz funcia sintactic de subiect al pro poziiei regente:
E uor a scrie versuri. (subiect) E uor 1/ s scrii versuri.2/ (2- subiectiv) Întrebri - cine?, ce?
Termeni regeni: 1. verb personal; Vine1/ cine poate.2/
2. verb impersonal la orice diatez: este, trebuie, se cuvine, se cade, se întâmpl, se zice, se spune,
se pare, se poate, se vede, se aude, se crede,(îi) este dat, (îi)este sortit, (îi)este hotrât, (îi)este
scris, etc.
Se zice1 / c va ploua.2/ I-a fost dat 1 / s ajung om mare.2/
Trebuia1 / s mearg acolo.2/
1- PP, 2-SB
3. verb personal devenit impersonal: rmâne, ajunge, place, pas, vine, etc.
Îi ajunge1/ cât ai alergat2/ 1- PP, 2- SB
4. expresie verbal impersonal: e bine, e ru, e uor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept,
e recomandabil, e cu putin e de prisos, etc.
E bine 1/c s-a întâmplat aa.2/ 1-PP, 2- SB
5. adverb sau expresie adverbial predicativ : desigur, firete, probabil, , poate, negreit,
pesemne, cu siguran, cu certitudine, fr îndoial, de bun seam, etc.
Desigur 1 / c vor veni i ei. 2/ 1-PP, 2- SB
Elemente relaionale: 1. pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce:
Cine este harnic1/ este apreciat.2/ 1- SB, 2- PP Care copil înva1/ tie./ 1- SB, 2- PP
Important e1/ ceea ce susii.2/ 1- PP, 2- SB S-a vzut1/ a cui e vina./ 1- PP, 2- SB
2. pronume sau adjective pronominale nehotrâte: oricine, orice, oricare, oricât, etc.
Oricine muncete1/ are de toate.2/ Oricui i-ai spune1/ nu te crede.2/
Oricare elev înva1/ tie. 2/ 1- SB, 2- PP
3. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro, etc.
Nu se tie1 /când a plecat./2 Nu se tie1/ cît va sta.2/ 1-PP, 2-SB
4. conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de;
5. locuiuni conjuncionale subordonatoare: cum de, cum c, decât s:
E de mirare1/ cum de a rezistat.2/ Nu ne rmâne1 /decât s plecm.2/
Se pare1/ cum c alte vremuri vor veni.2/ 1- PP, 2-SB
Topica: St înaintea regente în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebareacine? i dup regent în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebarea ce? În acelei situaii poate sta i dup regent sau înaintea ei. Uneori poate fi i intercalat. Subiectiva are topic fix (antepus regentei) în structurile:
SB + Regent + PR (predicativ) Ce m uimete1/ este2/ c a întârziat.3/ 1-SB, 2- PP, 3- PR
SB + Regent + CZ (de cauz) Dac citete1/ este2/ pentru c îi place lectura.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CZ
SB + Regent + CS ( de scop) Dac înva1/ este 2/pentru ca s reueasc.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CS
Punctuaia: În mod obinuit nu se desparte de regent prin virgul, indiferent de locul pe care îl ocup, dar se desparte întotdeauna prin virgul când sta înaintea regentei i este reluat prin pronume demostrativ.
Oricui i-ai spune,1/ acela nu te crede. 2 / 1- SB, 2- PP
EXERCIII
1. Subliniaz predicatele i subiectele, înconjoar elementele de relaie, delimiteaz propoziiile i identific propoziiile subiective.
a. Cine se scoal de diminea departe ajunge. ( Proverb)
b. Care dintre voi se simte destoinic a împri peste o ar aa mare i bogat ca aceasta are voie din partea mea s se duc. (I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
c. Nu-i frumos cine se ine, Ci-i fr umos cui îi st bine. ( Folclor)
d. Oricine trece în timpul neastâmpratului April dincolo de barierele oraului vede cum berzele scriu cerul cu unghiurile stolurilor. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
e. Foaie verde siminoc, Dar cui i-e fric de rzboi Dragu mi-i cu cine joc, E liber de-a pleca-napoi,
C miroase-a busuioc! ( Folclor ) Iar cine-i vânztor vândut S ias dintre noi. (G. Cobuc, Decebal ctre popor )
2. Subliniaz predicatele i subiectele. Desparte frazele în propziii i analizeaz felul tuturor propoziiilor. a. Bine a zis cine a zis c surcica nu sare departe de trunchi. ( Folclor )
b. Ce-a fost vedrde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat,
Ce-am iubit eu n-am uitat! (V. Alecsandri, Poezii populare)
c. Trebuie s tii, feii mei, c eu sunt feciorul lui Strâmb Lemne, care lua stejarul (ori)cât de gros, îl îndoia cu mâinile i-l fcea obad de roat. (C. Negruzzi- Scrisoarea XII )
d. Gândul ei era mereu la cartea care... numai ei îi spusese c o s i se întâmple ceea ce nu se mai auzise pân atunci pe lume. (P. Ispirescu, Porcul cel fermecat )
e. i marmora, i piatra i aurul sunt supuse legilor risipirii..., dar ceea ce nu are moarte e fapta; ea trece din generaie în generaie, pân urc la aura legendei. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
f. De-ar fi s avei tot timpul vreme bun, s ajungei la prima caban înainte anoastr i s mai gsii acolo grupul de colegi plecat azi-diminea, v rugm s le spunei s se opreasc pentru o noapte la cabana Poiana Izvoarelor i în ziua urmtoare s atepte acolo sosirea noastr. (C. Hoga, Pe drumuri de munte)
g. Pesemne c dumneata ai luat biletul sta de mult i ai plecat la Bucureti. h. S-i puie cineva obrazul pentru unul ca tine i s te hrneasc ca pe un trântor, mare minune-i i asta.
(I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
1. dup întrebare, când aceasta este specific unei anumite subordonate; 2. dup natura morfologic a termenului regent;
3. dup elementele subordonatoare specifice (care introduc numai un anumit fel de subordonat); 4. dup elementele corelative (de relaie) (cuvinte sau grupuri de cuvinte, pri de vorbire sau locuiuni care apar
în regent i corespund unei anumite subordonate); 5. dup contragerea subordonatei în partea de propoziie corespunztoare.
PROPOZIIA SUBORDONAT SUBIECTIV
Definiie- este subordonata care îndeplinete în fraz funcia sintactic de subiect al pro poziiei regente:
E uor a scrie versuri. (subiect) E uor 1/ s scrii versuri.2/ (2- subiectiv) Întrebri - cine?, ce?
Termeni regeni: 1. verb personal; Vine1/ cine poate.2/
2. verb impersonal la orice diatez: este, trebuie, se cuvine, se cade, se întâmpl, se zice, se spune,
se pare, se poate, se vede, se aude, se crede,(îi) este dat, (îi)este sortit, (îi)este hotrât, (îi)este
scris, etc.
Se zice1 / c va ploua.2/ I-a fost dat 1 / s ajung om mare.2/
Trebuia1 / s mearg acolo.2/
1- PP, 2-SB
3. verb personal devenit impersonal: rmâne, ajunge, place, pas, vine, etc.
Îi ajunge1/ cât ai alergat2/ 1- PP, 2- SB
4. expresie verbal impersonal: e bine, e ru, e uor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e drept,
e recomandabil, e cu putin e de prisos, etc.
E bine 1/c s-a întâmplat aa.2/ 1-PP, 2- SB
5. adverb sau expresie adverbial predicativ : desigur, firete, probabil, , poate, negreit,
pesemne, cu siguran, cu certitudine, fr îndoial, de bun seam, etc.
Desigur 1 / c vor veni i ei. 2/ 1-PP, 2- SB
Elemente relaionale: 1. pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce:
Cine este harnic1/ este apreciat.2/ 1- SB, 2- PP Care copil înva1/ tie./ 1- SB, 2- PP
Important e1/ ceea ce susii.2/ 1- PP, 2- SB S-a vzut1/ a cui e vina./ 1- PP, 2- SB
2. pronume sau adjective pronominale nehotrâte: oricine, orice, oricare, oricât, etc.
Oricine muncete1/ are de toate.2/ Oricui i-ai spune1/ nu te crede.2/
Oricare elev înva1/ tie. 2/ 1- SB, 2- PP
3. adverbe relative: unde, cât, cum, când, încotro, etc.
Nu se tie1 /când a plecat./2 Nu se tie1/ cît va sta.2/ 1-PP, 2-SB
4. conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de;
5. locuiuni conjuncionale subordonatoare: cum de, cum c, decât s:
E de mirare1/ cum de a rezistat.2/ Nu ne rmâne1 /decât s plecm.2/
Se pare1/ cum c alte vremuri vor veni.2/ 1- PP, 2-SB
Topica: St înaintea regente în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebareacine? i dup regent în majoritatea cazurilor când rspunde la întrebarea ce? În acelei situaii poate sta i dup regent sau înaintea ei. Uneori poate fi i intercalat. Subiectiva are topic fix (antepus regentei) în structurile:
SB + Regent + PR (predicativ) Ce m uimete1/ este2/ c a întârziat.3/ 1-SB, 2- PP, 3- PR
SB + Regent + CZ (de cauz) Dac citete1/ este2/ pentru c îi place lectura.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CZ
SB + Regent + CS ( de scop) Dac înva1/ este 2/pentru ca s reueasc.3/ 1-SB, 2- PP, 3- CS
Punctuaia: În mod obinuit nu se desparte de regent prin virgul, indiferent de locul pe care îl ocup, dar se desparte întotdeauna prin virgul când sta înaintea regentei i este reluat prin pronume demostrativ.
Oricui i-ai spune,1/ acela nu te crede. 2 / 1- SB, 2- PP
EXERCIII
1. Subliniaz predicatele i subiectele, înconjoar elementele de relaie, delimiteaz propoziiile i identific propoziiile subiective.
a. Cine se scoal de diminea departe ajunge. ( Proverb)
b. Care dintre voi se simte destoinic a împri peste o ar aa mare i bogat ca aceasta are voie din partea mea s se duc. (I. Creang, Povestea lui Harap Alb)
c. Nu-i frumos cine se ine, Ci-i fr umos cui îi st bine. ( Folclor)
d. Oricine trece în timpul neastâmpratului April dincolo de barierele oraului vede cum berzele scriu cerul cu unghiurile stolurilor. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
e. Foaie verde siminoc, Dar cui i-e fric de rzboi Dragu mi-i cu cine joc, E liber de-a pleca-napoi,
C miroase-a busuioc! ( Folclor ) Iar cine-i vânztor vândut S ias dintre noi. (G. Cobuc, Decebal ctre popor )
2. Subliniaz predicatele i subiectele. Desparte frazele în propziii i analizeaz felul tuturor propoziiilor. a. Bine a zis cine a zis c surcica nu sare departe de trunchi. ( Folclor )
b. Ce-a fost vedrde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat,
Ce-am iubit eu n-am uitat! (V. Alecsandri, Poezii populare)
c. Trebuie s tii, feii mei, c eu sunt feciorul lui Strâmb Lemne, care lua stejarul (ori)cât de gros, îl îndoia cu mâinile i-l fcea obad de roat. (C. Negruzzi- Scrisoarea XII )
d. Gândul ei era mereu la cartea care... numai ei îi spusese c o s i se întâmple ceea ce nu se mai auzise pân atunci pe lume. (P. Ispirescu, Porcul cel fermecat )
e. i marmora, i piatra i aurul sunt supuse legilor risipirii..., dar ceea ce nu are moarte e fapta; ea trece din generaie în generaie, pân urc la aura legendei. (E. Camilar, Farmecul deprtrilor )
f. De-ar fi s avei tot timpul vreme bun, s ajungei la prima caban înainte anoastr i s mai gsii acolo grupul de colegi plecat azi-diminea, v rugm s le spunei s se opreasc pentru o noapte la cabana Poiana Izvoarelor i în ziua urmtoare s atepte acolo sosirea noastr. (C. Hoga, Pe drumuri de munte)
g. Pesemne c dumneata ai luat biletul sta de mult i ai plecat la Bucureti. h. S-i puie cineva obrazul pentru unul ca tine i s te hrneasc ca pe un trântor, mare minune-i i asta.
(I. Creang, Povestea lui Harap Alb)