FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UVT 1.2 Facultatea / Departamentul LIT / Studii româneşti 1.3 Catedra/Colectivul Literatura română şi comparată 1.4 Domeniul de studii Ştiinţe umaniste - LL 1.5 Ciclul de studii licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Limbi şi Literaturi / licenţiat în filologie

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Teoria Literaturii 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Dumitru Tucan 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare c 2.7 Regimul disciplinei Ob.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 42 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • - 4.2 de competenţe • -

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Amfiteatru sau sala cu minim 50 locuri, videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • -

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Identificarea şi aplicarea diverselor tipuri de limbaje / registre ale vorbirii în variate contexte profesionale şi culturale, inclusiv în texte profesionale scrise

• argumentarea unui punct de vedere critic şi teoretic • valorificarea optimă a propriului potenţial intelectual în activităţile generate de conţinuturile

ştiinţifice abordate.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Utilizarea componentelor domeniului limbi si literaturi în deplină concordanţă cu etica

profesională • Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. • Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare

prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Crearea de competenţe transferabile în deprinderile de analiză şi

interpretare de text

7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea celor mai importante probleme ale reflecţiei teoretice

asupra literaturii. • Înţelegerea evoluţiilor istorice şi culturale ale ideilor generale

asupra fenomenului literar. • Analiza caracterului complex al modalităţilor de abordare a

literaturii şi a premizelor teoretice specifice. • Formarea unui limbaj propriu disciplinelor care studiază literatura,

limbaj necesar analizei descrierii şi interpretării textelor literare. • Dezvoltarea gândirii critice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

1. O întrebare cu răspunsuri variabile: Ce este literatura?

(Definiţiile istorice ale literaturii. Definiţia clasică a literaturii. Definiţia romantică a literaturii. Definiţia modernă a literaturii. Definiţia post-modernă a literaturii. Literatura - un concept relaţional.)

Prelegere Activităţi interactive

2. Teoria literară ca metodologie a studiilor literare.

(Cele trei tipuri de competenţe necesare pentru a înţelege un text literar. Ce înseamnă a studia fenomenul literar şi care sunt disciplinele care fac acest lucru? Tipologia studiilor literare. Studiile analitice şi descriptive. Studiile interpretative

Prelegere Activităţi interactive

3. „Comunicarea” literară. Elementele ecuaţiei literare: Autor – Operă – Prelegeri

Cititor. Realitate - cultură, textualitate – receptare – interpretare. Literatură şi analiză (Poetica, Retorică). Literatură şi interpretare (Hermeneutică literară).

Activităţi interactive

4. Elemente de poetică şi retorică literară (I).

(Figura de stil. Limbajul figurat. Figura: de la retorica generală la stilistica literară şi poetică. Figura ca „deviaţie de la normă”. O sistematizare neo-retorică a figurilor de stil - H. F. Plett).

5. Elemente de poetică şi retorică literară (II).

(Figuri fonologice, Figuri ale deviaţiei fonologice, Figuri ale echivalenţei fonologice. Supra structura fonoestetică: figurile prozodice. Funcţiile versului şi utilitatea analizei prozodice. Figuri morfologice. Figuri sintactice.)

6. Elemente de poetică şi retorică literară (III).

(Figurile semantice. Figurile echivalenţei semantice: (Izotopiile semantice, comparaţia, antiteza). Figurile abaterii semantice: (Tautologia, oximoronul). Figurile substituţiei semantice (tropii). Metonimia. Simbolul. Simbolul cultural şi funcţiile sale. Metafora. O teorie românească asupra metaforei: Lucian Blaga. Alegoria şi parabola.)

7. Moduri şi genuri în literatură.

(Genul – o cheie de lectură. Moduri sau genuri. Epicul. Evoluţia formelor epice. Liricul. Evoluţia formelor lirice. Dramaticul. Evoluţia formelor dramatice. Epic – liric – dramatic / ficţional – liric. Ficţiune şi dicţiune. Metamorfozele genurilor literare)

8. „Poezie şi lirism”.

(Poezie - lirism. Constantele formelor lirice: subiectivitate, versificaţie, figuralitate. Eul liric. Mărcile subiectivităţii. Atitudinea lirică şi „figuri” ale eului poetic. Versificaţia. Figuralitatea.)

9. Elemente de poetică a naraţiunii (Analiza naraţiunii literare).

(Cine povesteşte? (instanţele narative). Instanţele naraţiunii factuale. Instanţele naraţiunii literare: autor concret – autor abstract – narator – naratar – cititor abstract – cititor concret. Funcţiile naratorului. şi problematica naratorului. Tipologii narative. Focalizarea. Ce se povesteşte?: istorie şi povestire. Acţiunea narativă. Personajul - De la perspectiva tipologică la cea actanţială. Structura acţiunii. Modelul actanţial. Naraţiune şi descriere. Spaţiu şi timp în naraţiune.)

10. Teatrul: text şi spectacol.

(Instanţele spectaculare. Lectura spectaculară. Analiza textului dramatic. Textul teatral. Didascaliile (didascalii iniţiale, didascalii funcţionale, didascalii expresive). Dialogul. Acţiunea dramatică. Decupajul acţiunii dramatice (Actul. Tabloul. Scena). Problematica spaţiului teatral. Timpul dramatic.)

11. Literatură - „realitate” - semnificaţie.

(Limbaj şi „realitate”. Referinţa în literatură. „Mimesis” şi „realism”. Mimesis şi ficţiune. Verosimil şi non-verosimil. Auto-referenţialitatea. Literatură – antiliteratură – metaliteratură – paraliteratură.)

Bibliografie Aristotel, Poetica, Ed. Iri, 1998;

M. H. Abrams, The Mirror and the Lamp. Romantic Theory and the Critical Tradition, W. W. Norton & and Company, 1958; Peter Barry, Beginning Theory. An Introduction to Literary and Cultural Theory, Manchester University Press, 1995; Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii, Humanitas, 1994. Claude Bremond, Logica povestirii, Univers, 1981. Aurel Codoban, Semn şi interpretare. O introducere postmodernă în semiologie şi hermeneutică, Dacia, 2001. Doina Comloşan, Teoria textului literar, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2003; Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Polirom, 1998; Paul Cornea, Interpretare şi raţionalitate, Iaşi, Polirom, 1999; Antoine Compagnon, Le démon de la théorie. Littérature et sens commun, Seuil, 1998 (trad. rom. Demonul Teoriei, Echinox, 2007); Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, Paralela 45, 2005; Jonathan Culler, Teoria literară, Cartea Românească, 2003; O. Ducrot, J. M. Schaeffer, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Babel, 1996; Lubomir Dolezel, Poetica occidentală, Univers, 1999; Terry Eagleton, Teoria literară. O introducere, Polirom, 2008; Umberto Eco, Şase plimbări prin pădurea narativă, Pontica, 1997; Umberto Eco, Limitele interpretării, Pontica, 1996; Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982. Pierre Fontanier, Figurile limbajului, Univers, 1977; Hugo Friederich, Structura liricii moderne, Univers, 1998. Oana Fotache, Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească postbelică, Editura Universităţii Bucureşti, 2009. Gerard Genette, Introducere în arhitext, Univers, 1994; Gérard Genette, Figuri, Univers, 1978. A. J. Greimas, Despre sens, Univers, 1975. A. J. Greimas, Sémantique structurale, PUF, 1995. R. Ingarden, Opera de artă literară, Univers, 1979; Vincent Jouve, Poétique du roman, 2e édition, Armand Colin, 2007; Kate Hamburger, La logique des genres littéraires, Seuil, 1986. Zoltán Kövecses, Emotion Concepts, Springer-Verlag, 1990 George Lakoff & Mark Johnson, Metaphors We Live By, University of Chicago Press,1980. Dominique Maingueneau, Discursul literar, Institutul European, 2007; Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Polirom, 1998; Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Dacia, 1988. E. Negrici, Sistematica poeziei, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998; D. M. Pippidi, Formarea ideilor literare în Antichitate, Polirom, 2003. H. Fr. Plett, Ştiinţa textului şi analiza de text, Univers, 1983; Ioan Pânzaru, Practici ale interpretării de text, Polirom, 1999; Vladimir Propp, Morfologia basmului, Univers, 1970. Michel Pruner, L’analyse du texte de théâtre, Nathan, 2003 ; Paul Ricoeur, Metafora vie, Univers, 1984; Boris Tomaşevski, Teoria literaturii. Poetica, Univers, 1973; Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, Univers, 1982. Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare, Institutul European, 2007. Michel Viegnes, Teatrul, Cartea Românească, 1999; R. Wellek, Conceptele criticii, Univers, 1970; Rodica Zafiu, Naraţiune şi poezie, Bucureşti, BIC ALL, 2000. ***, Ce este literatura? Şcoala formală rusă, antologie şi prefaţă de Mihai Pop, Univers, 1983. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Literatura: textualitate – cultură - interpretare: Analiză de text. Activităţi frontale

Activităţi de grup Activităţi individuale

Text, analiză şi interpretare: Poezia Lirică (1, 2, 3). Analiză de text. Activităţi frontale

Activităţi de grup Activităţi individuale

Genuri şi moduri literare. [Texte suport: M. Sorescu, La lilieci (fragmente), I. L. Caragiale, Momente şi schiţe (fragmente)].

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

Proza narativă. Literatură şi istorie. (Text suport: Aleksandr Soljeniţân, O zi din viaţa lui Ivan Denisovici).

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

A scrie despre literatură: principiile redactării unui text „critic / academic”.).

Activităţi frontale Activităţi de grup Activităţi individuale

Bibliografie 1. Doina Comloşan, Mirela Borchin, Dicţionar de comunicare lingvistică şi literară, Excelsior, vol. I: 2002,vol. II: 2003; vol. III. 2005. 2. Doina Comloşan, Teoria textului literar, Ed. UVT, 2003.3. Antoine Compagnon, Demonul Teoriei, Echinox, 2007.4. Jaap Lintvelt, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Editura Univers, 1994;5. Gerald Prince, Dicţionar de naratologie, Institutul European, 2004.6. Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare, Ed. Institutul European, 2007.7. A. Ubersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului, Ed. Institutul European, 1999;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Aşteptările comunităţii academice şi codurile sale etice sunt luate în seama la elaborarea cursului;• Cursul şi seminarul se raportează critic la momentele importante ale istoriei disciplinei şi încearcă un

demers în conformitate cu tendinţele dominante din prezentul disciplinei.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs Coţinut adecvat Colocviu 75%

Elaborare adecvată - - 10.5 Seminar / laborator Conţinut adecvat Monitorizare directă -

Prezentare adecvată Evaluarea activităţilor 25% 10.6 Standard minim de performanţă

• Participarea activă la activităţile de seminar;• la evaluarea finală (colocviu) studenţii trebuie să dovedească că au înţeles suficient materia predată şi că

şi-au însuşit principiile critice ale disciplinei.

Data completării

24 septembrie 2013

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

30 septembrie 2013

Semnătura şefului catedrei/departamentului