FIŞA DISCIPLINEI 1. UNIVERSITATEA SPIRU HARET … · Studiul după manual, ... ... Domeniul de...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limba Engleza 2.2.Codul disciplinei MUZ 2327 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei complementară 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 22 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de limba engleza la nivel intermediar (CEFR: B2) 4.2 de competenţe Utilizarea corectă a structurilor lingvistice de bază ale limbii engleze

Comunicarea eficientă, scrisă şi orală, în limba engleza, cu folosirea unui vocabular de specialitate

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sali dotate cu echipament audio/video. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sali dotate cu echipament audio/video.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Comunicare eficientă, scrisă şi orală, în limba engleza într-un cadru larg de contexte socio-culturale, precum şi în contexte profesionale specifice domeniului, prin utilizarea adecvată a structurilor lingvistice specifice limbii engleze şi a unui vocabular de specialitate Organizarea de evenimente profesionale, ştiinţifice şi culturale care solicită abilităţi de comunicare profesională în limba engleza Comunicare în situaţii profesionale multilingve de integrare, negociere şi mediere lingvistică şi culturală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

aptitudini în utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării. aptitudini de învăţare. aptitudini şi competenţe civice, interpersonale, interculturale şi sociale. aptitudini şi competenţe de exprimare culturală. relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Consolidarea si dezvoltarea structurilor lexico-gramaticale aplicate si aplicabile in context general

Imbunatatirea competentelor lingvistice (intelegere scrisa si orala, exprimare orala si scrisa). 7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea competentei comunicationale axate cu precadere pe teme generale tinand de domeniul artistic.

Deprinderea abilitatii de utilizare a dictionarelor, a resurselor lingvistice si de informare generale.

8. Conţinuturi 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Music in the Ancient World. Grammar focus: means of expressing the future.

Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic

Utilizarea de echipament audio/video

Music in the Middle Ages. Grammar focus: the passive voice.



Renaissance Music. Grammar focus: Modal verbs (1).



The life and works of the world’s classical composers: Grammar focus: Modal verbs (2).



Baroque music. Grammar focus: Phrasal verbs. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


The life and works of the world’s classical composers. Grammar focus: Link verbs. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


General review of the vocabulary items and grammar points covered during the semester.



Bibliography: The set of seminar sheets used throughout the semester. Collins Cobuild Intermediate English Grammar and Practice. HarperCollins UK, 2011. https://www.thoughtco.com/music-4132920 http://www.historyworld.net http://enjoythemusic.com/musicdefinition.htm http://www.classical-music.com/free-download/free-download-js-bachs-first-violin-concerto-frank-peter-zimmermann https://www.allmusic.com

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Music in the Ancient World. Grammar focus: means of expressing future.

Prezentarea, ilustrarea si fixarea problemelor de gramatica ; exersarea competentelor expresive si comprehensive specifice fiecarei unitati de studiu ; formarea de grupe de lucru.

Distribuirea de foi de seminar (handouts) continind exercitii de gramatica si vocabular relevante pentru materialul studiat.

Music in the Middle Ages. Grammar focus: the passive voice.



Renaissance Music. Grammar focus: Modal verbs (1).

The life and works of the world’s classical composers: Grammar focus: Modal verbs (2).

Baroque music. Grammar focus: Phrasal verbs.



The life and works of the world’s classical composers. Grammar focus: Link verbs. Review of the lexical items and the grammar points covered during the semester. Prezentarea, ilustrarea si fixarea

problemelor de gramatica ; exersarea competentelor expresive si comprehensive specifice fiecarei unitati de studiu ; formarea de grupe de lucru.


Bibliography : The set of seminar sheets used throughout the semester. Collins Cobuild Intermediate English Grammar and Practice. HarperCollins UK, 2011. https://www.thoughtco.com/music-4132920 http://www.historyworld.net http://www.classical-music.com/free-download/free-download-js-bachs-first-violin-concerto-frank-peter-zimmermann http://enjoythemusic.com/musicdefinition.htm https://www.allmusic.com

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Corelarea conţinutului disciplinei cu cerinţele actuale de pe piaţa muncii, în contextul globalizării şi al deschiderii spre pieţele internaţionale. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator Gradul de implicare a studentului in

activitatea defasurata in cadrul seminarului.

Verificare pe parcurs 10%

Gradul de implicare a studentului in activitatea defasurata in cadrul seminarului.

Verificare pe parcurs 10%

Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării.

Colocviu 80%

10.6 Standard minim de performanţă Capacitatea de utilizare a cunoştinţelor asimilate pentru rezolvarea de aplicaţii. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.3. Domeniul de studii universitare de licenţă MUZICĂ 1.4. Programul de studii universitare de licenţă MUZICĂ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria culturii 2 2.2.Codul disciplinei MUZ2425 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala să fie dotată cu aparatura de specialitate necesară (video-proiector, ecran, Internet, laptop) 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala să fie dotată cu aparatura de specialitate necesară (video-proiector, ecran, Internet, laptop) 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3. CLASIFICAREA ARGUMENTATĂ A OPERELOR MUZICALE, PE BAZA IDENTIFICĂRII ŞI DESCRIERII CARACTERISTICILOR DE GEN ŞI ALE PRINCIPALELOR PERIOADE STILISTICE MUZICALE C3.1 Definirea de teorii şi principii fundamentale privitoare la evoluţia limbajului muzical cult şi tradiţional şi la configurarea creaţiei muzicale în epocile muzical-stilistice semnificative

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea diferitelor epoci şi perioade artistice şi descrierea specificului estetic al acestora ȋn corespondenţă

cu contextul istoric care le-a ȋnsoţit 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea diferitelor curente, stiluri şi creaţii muzicale ȋn corelaţie cu contextele artistic general şi

istoric ȋn care acestea au apărut 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Modernismul (1) Prelegere, studiu de caz,

dezbatere Se utilizează suport de curs şi bibliografia

2. Modernismul (2) Idem Idem 3. Impresionismul (1) Idem Idem 4. Impresionismul (2) Idem Idem 5. Avangardismul (1) Idem Idem 6. Avangardismul (2) Idem Idem 7. Neoclasicismul (1) Idem Idem 8. Neoclasicismul (2) Idem Idem 9. Postmodernismul (1) Idem Idem 10. Postmodernismul (2) Idem Idem 11. Experimentalismul (1) Idem Idem 12. Experimentalismul (2) Idem Idem

13. Popular culture (1) Idem Idem 14. Popular culture (2) Idem Idem Bibliografie:

Joshua Cole, Carol Symes (2014), Western Civilizations. Their History & Their Culture, 18th edition, New York: W.W. Norton & Company. Arnold Hauser (1999), The Social History of Art, vol. I-IV, 3rd edition, London: Routledge. Richard Taruskin (2010), Oxford History of Western Music, vol.I-V, Oxford: University Press. Egon Wellesz (1962), A History of Byzantine Music and Hymnography, 2nd edition, Oxford: Clarendon Press. Larry Starr, Christopher Waterman (2005), American Popular Music: The Rock Years, Oxford: University Press. Larry Starr, Christopher Waterman (2008), American Popular Music, Oxford: University Press. Thomas J. Mathiesen (2000), Apollo’s Lyre. Greek Music and Music Theory in Antiquity and the Middle Ages.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Adaptarea programelor şi a planului de studiu la realităţile pieţei muncii • Realizarea de legături cu specialiştii din domeniu, prin întâlniri, invitaţia de a participa la cursuri şi seminarii, prezenţa studenţilor în redacţii, edituri 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor Evaluare pe parcurs - eseu 10%

Evaluare pe parcurs - eseu 10% Examen final – examen scris 80%

10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă

Realizarea a cel puţin un eseu din tematica de curs Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria culturii 1 2.2.Codul disciplinei MUZ2324 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea diferitelor epoci şi perioade artistice şi descrierea specificului estetic al acestora ȋn corespondenţă

cu contextul istoric care le-a ȋnsoţit 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea diferitelor curente, stiluri şi creaţii muzicale ȋn corelaţie cu contextele artistic general şi

istoric ȋn care acestea au apărut 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Grecia antică (1) Prelegere, studiu de caz,


2. Grecia antică (2) Idem Idem 3. Bizanţul (1) Idem Idem 4. Bizanţul (2) Idem Idem 5. Evul Mediu (1) Idem Idem 6. Evul Mediu (2) Idem Idem 7. Renaşterea (1) Idem Idem 8. Renaşterea (2) Idem Idem 9. Barocul (1) Idem Idem 10. Barocul (2) Idem Idem 11. Clasicismul (1) Idem Idem 12. Clasicismul (2) Idem Idem

13. Romantismul (1) Idem Idem 14. Romantismul (2) Idem Idem Bibliografie:

Joshua Cole, Carol Symes (2014), Western Civilizations. Their History & Their Culture, 18th edition, New York: W.W. Norton & Company. Arnold Hauser (1999), The Social History of Art, vol. I-IV, 3rd edition, London: Routledge. Richard Taruskin (2010), Oxford History of Western Music, vol.I-V, Oxford: University Press. Egon Wellesz (1962), A History of Byzantine Music and Hymnography, 2nd edition, Oxford: Clarendon Press. Larry Starr, Christopher Waterman (2005), American Popular Music: The Rock Years, Oxford: University Press. Larry Starr, Christopher Waterman (2008), American Popular Music, Oxford: University Press. Thomas J. Mathiesen (2000), Apollo’s Lyre. Greek Music and Music Theory in Antiquity and the Middle Ages.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Adaptarea programelor şi a planului de studiu la realităţile pieţei muncii • Realizarea de legături cu specialiştii din domeniu, prin întâlniri, invitaţia de a participa la cursuri şi seminarii, prezenţa studenţilor în redacţii, edituri 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor Evaluare pe parcurs - eseu 10%





FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2.Codul disciplinei Muz2416 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoștințe de cânt vocal, solfegiu și istoria muzicii 4.2 de competenţe stăpânirea tehnicii vocale adecvate cântului coral

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Culegerea de coruri ce cuprinde partiturile aferente anului în curs


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală). C4.5 Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și expresive.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Proiectarea, organizarea, desfășurarea, coordonarea și evaluarea unui eveniment artistic/unei activități de învățare, inclusiv a

conținuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei formarea unor muzicieni capabili să interpreteze corect și expresiv lucrări corale din genuri și perioade stilistice

diferite 7.2 Obiectivele specifice integrarea în practica interpretativă a cunostințelor dobândite (solfegiu, dirijat, armonie, forme muzicale, canto)

dezvoltarea sensibilității artistice, precum și a capacității de a cânta în ansamblu 8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

8.2 Seminar/laborator


1. Studiul pasajului vocal Expunerea. Prelegerea. Prezentarea. Latura teoretică este aplicată practic în demersul interpretativ coral

2. Tipurile de voci specifice corului profesionist idem idem 3. Extensia vocală și exersarea ei idem idem 4. Timbrul vocalic și extravocalic idem idem

5. Triunghiul vocalic al lui Hellwag idem idem 6. Culoarea timbrală idem idem 7. Volumul vocii cântate idem idem 8. Penetranța vocii umane idem idem 9. Calitățile sonore ale vocii cântate idem idem 10. Închiderile pe vocale și consoane idem idem 11. Rolul vocalizelor în cântul coral idem idem 12. Articularea fonemelor în cântul coral idem idem 13. Omogenizarea timbrală în cadrul partidelor corale idem idem 14. Omogenizarea timbrală de ansamblu idem idem Bibliografie :

1. Buzoianu G., Cotul G., Vocea și igiena vocală, Librăria Cioflec, 1936 ; 2. Elena Cernei, Enigme ale vocii umane, Editura Litera, București, 1982 ; 3. Câmpeanu Liviu, Elemente de estetică vocală, Interferențe, București, 1975 ; 4. Dorizo Alexandru, Vocea – mecanisme, afecțiuni, corelații, Editura Medicală, București, 1972 ; 5. Gâscă, Nicolae, Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004. 6. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. 7. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Experiența acumulată la orele de Ansamblu coral va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul muzician profesionist va avea nevoie în cariera artistică (filarmonici, teatre de operă și operetă, coruri de cameră)

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas)

a lucrărilor corale abordate în cursul semestrului 80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas) a unor lucrări corale abordate

10%

Verificare pe parcurs Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas) a unor lucrări corale abordate

10%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă și expresivă, în formulă de cvartet vocal (sopran – alto – tenor – bas) a lucrărilor din repertoriu;

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2.Codul disciplinei Muz2315 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoștințe de cânt vocal, solfegiu și istoria muzicii 4.2 de competenţe stăpânirea tehnicii vocale adecvate cântului coral




Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală). C4.5 Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și expresive.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei formarea unor muzicieni capabili să interpreteze corect și expresiv lucrări corale din genuri și perioade stilistice

diferite 7.2 Obiectivele specifice integrarea în practica interpretativă a cunostințelor dobândite (solfegiu, dirijat, armonie, forme muzicale, canto)

dezvoltarea sensibilității artistice, precum și a capacității de a cânta în ansamblu 8. Conţinuturi 8.1 Curs




1. Bazele anatomice ale cântului Expunerea. Prelegerea. Prezentarea. Latura teoretică este aplicată practic în demersul interpretativ coral

2. Respirația în cântul vocal de ansamblu idem idem 3. Studiul emisiei vocale idem idem 4. Organele rezonatoare și articulatoare idem idem

5. Fonația în cânt idem idem 6. Tipurile de atac vocal idem idem 7. Registrele emisiei vocale idem idem 8. Poza de voce idem idem 9. Ambitusul vocal specific partidelor corale idem idem 10. Impostația în cânt idem idem 11. Omogenizarea timbrală pe vocale idem idem 12. Interpretarea vocală a diftongilor și triftongilor idem idem 13. Exerciții vocale de antrenare, încălzire și îmbunătățire a tehnicii de cînt (vocalize) idem idem 14. Studiul închiderilor pe consoane idem idem Bibliografie :

1. Buzoianu G., Cotul G., Vocea și igiena vocală, Librăria Cioflec, 1936 ; 2. Elena Cernei, Enigme ale vocii umane, Editura Litera, București, 1982 ; 3. Câmpeanu Liviu, Elemente de estetică vocală, Interferențe, București, 1975 ; 4. Dorizo Alexandru, Vocea – mecanisme, afecțiuni, corelații, Editura Medicală, București, 1972 ; 5. Gâscă, Nicolae, Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004. 6. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. 7. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009


Experiența acumulată la orele de Ansamblu coral va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul muzician profesionist va avea nevoie în cariera artistică (filarmonici, teatre de operă și operetă, coruri de cameră)

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas)

a lucrărilor corale abordate în cursul semestrului 80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas) a unor lucrări corale abordate

10%

Verificare pe parcurs Interpretarea în cvartet vocal (sopran, alto, tenor, bas) a unor lucrări corale abordate

10%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă și expresivă, în formulă de cvartet vocal (sopran – alto – tenor – bas) a lucrărilor din repertoriu;



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Pian 4 2.2. Codul disciplinei Muz2424 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

4 2.7.Tipul de evaluare E4 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Pian general I, Pian general II sem3 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala dotată cu foto, xerox, partituri, colecţii de ziare si reviste de specialitate, CD-uri, DVD-uri


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3. CLASIFICAREA ARGUMENTATĂ A OPERELOR MUZICALE, PE BAZA IDENTIFICĂRII ŞI DESCRIERII CARACTERISTICILOR DE GEN ŞI ALE PRINCIPALELOR PERIOADE STILISTICE

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate. Insusirea elementelor tehnice specifice pianului (înţelegerea-explicarea-

interpretarea datelor teoretice, citirea în cheile sol şi fa, cunoasterea gamelor, realizarea cadentelor, etc) 2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative)

7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea deprinderilor pianistice de citire si redare a unui text muzical, centrate pe nivelul initial al studentului. 2. Capacitatea de aplicare a cunostiintelor teoretice in practica decodificarii textului instrumental (identificarea

tonalitatii, planului armonic, analiza formei muzicale, etc) 3. Formarea unei atitudini responsabile fata de creator, creatie si interpretarea ei in cadrul auditilor interne 4. Formarea deprinderilor de a acompania.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 4 1. Deprinderea abilităților în punerea unei degetații adecvate lucrul după cursul scris/demonstraţii ; Idem 2. Alegerea unui repertoriu dialogul problematizat/demonstraţii, Partituri 3. Studiul repertoriului exerciţii dinamice în urcare şi coborâre; Idem 4. Parcurgerea unor etape stilistice specifice în repertoriul pianistic dialog de dezbatere/demonstraţii; Partituri 5. Capacitatea de a acompania studiu de caz; Idem 6. Noțiuni cu privire la pedagogia pianistică expunere orală /demonstraţii; Idem 7. Interferenţe disciplinare în pregătirea viitorilor profesori de muzică dialog de dezbatere; Idem Bibliografie generală: 1. Studii şi piese pentru pian Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2005 2. Lavinia Coman: Vrei să devii profesor de pian ? 3. Album de Mici Piese pentru pian de compozitori români Ed.Fundaţiei România de Mâine 4. Album de piese preclasice şi clasice, Ed Fundaţiei România de Mâine, 2004 5. J.S.Bach: Album pentru Anna Magdalena Bach Ed. Muzicală 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Interpretări comparate ale aceleiași lucrări Demonstrații Studentul va comenta 2. Alegerea unui repertoriu Demonstrații Idem 3. Game și arpegii Aplicații practice ale degetațiilor specifice 4. Citirea unor piese scurte la prima vedere Demonstrații Bibliografia citată 5. Dezvoltarea atenţiei distributive Aplicații Idem 6. Analizarea piesei studiate Dobândirea unei tehnici cât mai corecte Idem 7. Frazarea și dinamica Formarea unei gândiri muzicale Idem 8. Notiuni de pedagogie pianistică Demonstrații de caz Idem Bibliografie generală: Scoala pianistică prietenoasă Agnes Lakos 4 vol. – Editio Musica Budapest 2011


Cunoaşterea unor noțiuni de tehnică pianistică, de abilități specifice acompaniamentului Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea repertoriului pianistic

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea studentului Se înregistrează frecvenţa la ore

oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corecta a 2/3 piese muzicale din repertoriul pentru evaluarile finale

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Pian 3 2.2. Codul disciplinei Muz2323 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

3 2.7.Tipul de evaluare Cv3 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Pian general I 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate. Insusirea elementelor tehnice specifice pianului (înţelegerea-explicarea-

interpretarea datelor teoretice, citirea în cheile sol şi fa, cunoasterea gamelor, realizarea cadentelor, etc) 2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative)

7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea deprinderilor pianistice de citire si redare a unui text muzical, centrate pe nivelul initial al studentului. 2. Capacitatea de aplicare a cunostiintelor teoretice in practica decodificarii textului instrumental (identificarea

tonalitatii, planului armonic, analiza formei muzicale, etc) 3. Formarea unei atitudini responsabile fata de creator, creatie si interpretarea ei in cadrul auditilor interne 4. Formarea deprinderilor de a acompania.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 3 1. Probleme specifice de tehnică pianistică: diferenţiat, în funcţie de gradul de pregătire anterioară a studentului

demonstraţii Studentul va comenta diferitele soluții

2. Game și arpegii expunere orală/demonstraţii; Metodă de pian 3. Piese ușoare cu mîinile cântând simultan demonstraţii; Idem 4. Piese la 4 mâini cu profesorul demonstraţii practice; Idem 5. Exerciţii pentru consolidarea unor degetații demonstrații Idem 6. Citire la prima vedere demonstraţii ; Idem 7. Exerciţii pentru consolidarea noțiunilor asimilate studiu de caz; Idem Bibliografie generală: 1. Studii şi piese pentru pian Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2005 2. Lavinia Coman: Vrei să devii profesor de pian ? 3. Album de Mici Piese pentru pian de compozitori români Ed.Fundaţiei România de Mâine 4. Album de piese preclasice şi clasice, Ed Fundaţiei România de Mâine, 2004 5. J.S.Bach: Album pentru Anna Magdalena Bach Ed. Muzicală 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Interpretări comparate ale aceleiași lucrări Demonstrații Studentul va comenta 2. Alegerea unui repertoriu Demonstrații Idem 3. Game și arpegii Aplicații practice ale degetațiilor specifice 4. Citirea unor piese scurte la prima vedere Demonstrații Bibliografia citată 5. Dezvoltarea atenţiei distributive Aplicații Idem 6. Analizarea piesei studiate Dobândirea unei tehnici cât mai corecte Idem 7. Frazarea și dinamica Formarea unei gândiri muzicale Idem 8. Notiuni de pedagogie pianistică Demonstrații de caz Idem Bibliografie generală: Scoala pianistică prietenoasă Agnes Lakos 4 vol. – Editio Musica Budapest 2011


Cunoaşterea unor noțiuni de tehnică pianistică, de abilități specifice acompaniamentului Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea repertoriului pianistic

10. Evaluare



oral 80



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (vocal-instrumentală) 2.2.Codul disciplinei Muz2419 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 10 Examinări 10 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală). C4.4. Formarea de opinii personale, referitoare la realizările interpretative proprii sau ale altora C4.5. Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și expresive

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele pieței muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale cu acompaniament 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat

dezvoltarea spiritului de muncă în echipă 8. Conţinuturi 8.1 Curs




1. Activități practice susținute în cadrul formației corale Exercițiul Se abordează partituriile corale selectate de către profesori

2. idem idem idem 3. idem idem idem 4. idem idem idem 5. idem idem idem

6. idem idem idem 7. idem idem idem 8. idem idem idem 9. idem idem idem 10. idem idem idem 11. idem idem idem 12. idem idem idem 13. idem idem idem 14. idem idem idem Bibliografie :

Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015


Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști în domeniu pentru identificarea cerințelor de piață 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Colocviu Concert coral 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Însușirea repertoriului stabilit 10%

Verificare pe parcurs Însușirea repertoriului stabilit 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Interpretarea corectă și expresivă a lucrărilor din repertoriu; Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (vocal-instrumentală) 2.2.Codul disciplinei Muz2318 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 10 Examinări 10 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale cu acompaniament 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat












Interpretarea corectă și expresivă a lucrărilor din repertoriu; Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (corală) 2.2.Codul disciplinei Muz2417 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 15 Examinări 10 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste ”a cappella” 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat







FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică (corală) 2.2.Codul disciplinei Muz2316 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 15 Examinări 10 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 61 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste ”a cappella” 7.2 Obiectivele specifice capacitatea de a alege un repertoriu adecvat







FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2.Codul disciplinei Muz2414 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoștințe de Teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe auz muzical dezvoltat

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian și pupitru dirijoral 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian și pupitru dirijoral Culegerea de coruri ce cuprinde partiturile aferente anului în curs


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5. Organizarea și conducerea muzicală a formațiilor vocale și instrumentale școlare inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producțiilor

sonore C5.5. Exercitarea în condiții minimale a ipostazei de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de beză și transmiterii de informații

privitoare la interpretare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea profesorilor-dirijori capabili să abordeze partituri corale din diverse epoci și stiluri muzicale 7.2 Obiectivele specifice Asimilarea și aprofundarea mijloacelor de exprimare gestual-dirijorală

Dezvoltarea abilităților tehnice specifice artei conducerii muzicale 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Studiul figurilor de tact derivate Expunerea, explicația și exemplificarea Toate problemele teoretice vor fi aplicate

practic pe lucrările incluse în repertoriu 2. Aprofundarea tactării în tactele derivate idem idem 3. Anacruza idem idem 4. Sincopa idem idem 5. Contratimpul idem idem 6. Tipuri de coroane idem idem 7. Coroana pe timp idem idem 8. Coroana pe părți de timp idem idem 9. Coroana pe bara de măsură idem idem

10. Coroana pe pauză idem idem 11. Modalități de abordate a fermatei din punct de vedere dirijoral idem idem 12. Fazele de realizare a coroanei idem idem 13. Etape în studiul partiturilor dirijorale idem idem 14. Studiul complex al partiturilor dirijorale idem idem Bibliografie : 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr – Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae – Arta dirijorală (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu Stoian, Luminiţa – Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 7. Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 8. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 9. Vico, Ion; Vancea, Zeno; Tiberiu, Alexandru; Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Activități practice; studiul partiturilor corale; aprofundarea mijloacelor gestuale de

exprimare dirijorală prin intermediul aplicațiilor practice Exercițiul Activități desfășurate la pupitrul dirijoral

2. idem idem idem 3. idem idem idem 4. idem idem idem 5. idem idem idem 6. idem idem idem 7. idem idem idem 8. idem idem idem 9. idem idem idem 10. idem idem idem 11. idem idem idem 12. idem idem idem 13. idem idem idem 14. idem idem idem Bibliografie : 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr – Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae – Arta dirijorală (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu Stoian, Luminiţa – Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 7. Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 8. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 9. Vico, Ion; Vancea, Zeno; Tiberiu, Alexandru; Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Experiența acumulată la orele de Dirijat cor va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul dirijor va avea nevoie pentru activitatea de conducere muzicală a difetitelor tipuri de formații

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu, precum

și însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale 80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a primei lucrări corale studiate 10% Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a celei de a doua lucrări corale

studiate 10%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual adecvat, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale.



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2.Codul disciplinei Muz2313 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoștințe de Teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe auz muzical dezvoltat

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian și pupitru dirijoral 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian și pupitru dirijoral Culegerea de coruri ce cuprinde partiturile aferente anului în curs


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5. Organizarea și conducerea muzicală a formațiilor vocale și instrumentale școlare inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producțiilor

sonore C5.5. Exercitarea în condiții minimale a ipostazei de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de beză și transmiterii de informații

privitoare la interpretare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea profesorilor-dirijori capabili să abordeze partituri corale din diverse epoci și stiluri muzicale 7.2 Obiectivele specifice Asimilarea și aprofundarea mijloacelor de exprimare gestual-dirijorală

Dezvoltarea abilităților tehnice specifice artei conducerii muzicale 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Studiul măsurilor și a figurilor de tact derivate Expunerea, explicația și exemplificarea Toate problemele teoretice vor fi aplicate

practic pe lucrările incluse în repertoriu 2. Conflicte metro-ritmice în metrica ternară idem idem 3. Aprofundarea tactării în tactile fundamentale idem idem 4. Madrigalul idem idem 5. Motetul idem idem 6. Missa idem idem 7. Coralul idem idem 8. Mijloace de studiu și memorare a partiturii idem idem 9. Mijloace de exprimare dirijorală idem idem

10. Modificările bruște de agogică idem idem 11. Modificările treptate de agogică idem idem 12. Modificările bruște de dinamică idem idem 13. Modificările treptate de dinamică idem idem 14. Individualizarea brațelor în procesul interpretativ-dirijoral idem idem Bibliografie : 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr – Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae – Arta dirijorală (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu Stoian, Luminiţa – Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 7. Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 8. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 9. Vico, Ion; Vancea, Zeno; Tiberiu, Alexandru; Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Activități practice; studiul partiturilor corale; aprofundarea mijloacelor gestuale de

exprimare dirijorală prin intermediul aplicațiilor practice Exercițiul Activități desfășurate la pupitrul dirijoral

2. idem idem idem 3. idem idem idem 4. idem idem idem 5. idem idem idem 6. idem idem idem 7. idem idem idem 8. idem idem idem 9. idem idem idem 10. idem idem idem 11. idem idem idem 12. idem idem idem 13. idem idem idem 14. idem idem idem Bibliografie : 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr – Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae – Arta dirijorală (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu Stoian, Luminiţa – Bazele tehnicii dirijorale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2016 7. Guţanu Stoian, Luminiţa; Aurel Muraru – Culegere de coruri, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2015 8. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 9. Vico, Ion; Vancea, Zeno; Tiberiu, Alexandru; Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Experiența acumulată la orele de Dirijat cor va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul dirijor va avea nevoie pentru activitatea de conducere muzicală a difetitelor tipuri de formații

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu, precum

și însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale 80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a primei lucrări corale studiate 10% Verificare pe parcurs Conducerea muzicală a celei de a doua lucrări corale

studiate 10%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual adecvat, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale.



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea STIINTE SOCIO-UMANE

1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE

1.4.Domeniul de studii MUZICA

1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICA

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Stilistica muzicala

2.2. Codul disciplinei MUZ3610

2.3.Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar -

2.5. Anul de studiu II 2.6Semestrul 3 2.7 Tipul de evaluare E

2.8Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi – ore efective -

3.7 Total ore studiu individual 22

3.9 Total ore pe semestru 50

3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunostinte minime de teoria muzicii, istoria muzicii, armonie, contrapunct

4.2 de competenţe Atentie, memorie, stare psihica buna.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sala cu instrument

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul stilisticii muzicale. Conceptul de stil. Discurs, explicatie,

exemplificare, brainstorming

2. Stiluri muzicale în Antichitate, orientale şi eurpoene (egiptean, indian, chinez, grec etc.).

Id

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunostinte de specialitate in domeniul studiat (cunostinte teoretice, intelegerea- explicarea-interpretarea datelor

teoretice).

2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative). 3. Atitudini specifice deontologiei pedagog-interpret-compozitor.

C

ompe

tenţ

e tr

ansv

ersa

le

1.1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive şi a abilităţ ilor de analiză a lucrărilor

muzicale din punct de vedere al tehnicilor de compoziţ ie, al stilurilor muzicale; 1.2. Formarea şi dezvoltarea abilităţ ilor şi competenţelor funcţionale în abordarea tematicii de cercetare în domeniul stilisticii muzicale, în cercetarea şi

interpretarea realizărilor compoziţ ionale ale lucrărilor muzicale din diverse epoci stilistice;

1.3. Dezvoltarea stilului muzical şi recunoaşterea caracteristicilor fiecărui stil în evoluţ ia formelor şi conţ inuturilor muzicale;

2. Dezvoltarea capacităţilor personale în autonomia de prelucrare a datelor obţinute din analiza lucrărilor

muzicale şi sintetizarea caracteristicilor stilistice pentru a putea formula şi expune concluzii propriii în cadrul uinor dezbateri organizate sau în cadrul cercetării ştiinţifice colective;

3. Dezvoltarea comportamentului etic în raportul de colaborare ştiinţ ifică stilistico- muzicală cu colegii şi recunoaşterea şi

valorificarea cercetărilor anterioare în

domeniul stilisticii muzicale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei � Insusirea notiunilor si terminologiei specifice disciplinei.

7.2 Obiectivele specifice � Sa diferentieze principalele directii in stilistica muzicala, sa identifice un produs muzical

cu valoare estetica.

8. Conţinuturi

3. Stiluri muzicale în Antichitate, orientale şi eurpoene

(egiptean, indian, chinez, grec etc.).

Id

4. Stilurile muzicale în Evul Mediu (creştin). Stilul muzical bizantin, stilul muzical gregorian. Id

5. Stilurile muzicale în Evul Mediu (creştin). Stilurile muzicale polifonice: Ars Antiqua şi Ars Nova Id

6. Stilul polifonic vocal al Renaşterii (Ockeghem, J. De Pres, Marenzio, O. Di Lasso, Palestrina ş.a).

Id

7. Stilul polifonic vocal al Renaşterii (Ockeghem, J. De Pres, Marenzio, O. Di Lasso, Palestrina ş.a).

Id

8. Stiluri muzicale în Baroc (Preclasicism): stiluri vocale, stiluri instrumentale, (Monteverdi, Scarla ti, Vivaldi, J.S. Bach

ş.a.)

Id

9. Stiluri muzicale în Baroc (Preclasicism): stiluri vocale, stiluri instrumentale, (Monteverdi, Scarla ti, Vivaldi, J.S. Bach

ş.a.)

Id

10. Stiluri muzicale în Clasicism. Formele şi genurile muzicale clasice. Clasicismul vienez şi stilurile celor trei mari clasici vienezi: Haydn, Mozart, Beethoven.

Id

11. Stiluri muzicale în Clasicism. Formele şi genurile muzicale clasice. Clasicismul vienez şi stilurile celor trei mari clasici vienezi: Haydn, Mozart, Beethoven.

Id

12. Stilurile muzicale în Romantism. Câteva stiluri muzicale individualizate: Schubert, Chopin, Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner, Verdi etc.

Id

13. Stilurile muzicale în Romantism. Câteva stiluri muzicale individualizate: Schubert, Chopin, Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner, Verdi etc.

Id

14. Tendinţe şi stiluri în muzica sec. XX: impresionism, expresionism, neoclasicism, serialism, aleatorism,

muzica electronica, spectrală, concretă etc.

Id

Bibliografie

Bibliografia obligatorie

Mihaela Marinescu - Compendiu de estetică şi stilistică muzicală, Editura Fundaţ iei România de Mâine, Bucureşti, 2007;

Dimitrie Cuclin – Tratat de estetică muzicală, Editura Oltenia, 1933; Gilbert/Kuhn – Istoria esteticii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972;

Jean-Jacques Nattiez – Muzica, cercetarea şi viaţa, Editura Muzicală, Bucureşti, 2007.

Bibliografia suplimentara

George Bălan – Muzica şi lumea ideilor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1975,

Wilhelm Georg Berger – Estetica sonatei contemporane, Editura Muzicală, Bucureşt i, 1985; Alice Mavrodin – Rousseau şi frumosul muzical, Editura Muzicală, Bucureşt i, 2004.

Bibliografia facultativă

Lucian Blaga – Artă şi valoare (Trilogia valorilor), Editura Humanitas, Bucureşt i, 1996; Tudor Vianu – Estetica, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1994

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din

domeniul aferent programului

Profesor de muzica

10. Evaluare


10.4 Curs Operarea, jonglarea cu notiunile asimilate.

Evaluare pe parcurs. Examen

20% 80%

10.5 Seminar/laborator - - -

10.6 Standard minim de performanţă

Sa raspunda corect la cele 2 intrebari de pe biletul de examen

Data completării: Semnătura titularului de curs,


……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea de STIINTE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICA 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICA /Profesor de muzică 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria instrumentelor şi orchestraţie 2.2. Codul disciplinei Muz3619 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Exam

en 2.8.Regimul disciplinei

D.S.S.D.

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/

laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 24

din care: curs 12 ore

seminar/ laborator

12 ore

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 4 Examinări 6 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 26 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Studentul trebuie să aibă cunoştinţe generale de teoria muzicii, armonie, contrapunct, istoria

muzicii universale, forme muzicale etc. Suplimentar, studentul cunoaşte elemente de Teoria instrumentelor, cu imediată aplicare la lucrul

cu ansambluri camerale şi orchestrale. Studentul are deja cunoştinţele punerii în pagină specifice unor partituri instrumentale simple.

4.2 de competenţe Studentul trebuie să aibă competenţe ridicate de citire a unor partituri muzicale instrumentale, în principalele chei muzicale, să cunoască instrumentele şi notaţia lor în orchestra simfonică.

Studentul deja are competenţe elementare de semantică muzicală, de spaţialitate orchestrală etc. 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile trebuie sa se desfasoare in Sali cu material audio-vizual:calculator,CD-uri,aparat de

proiectie si materiale clasice (planse,carti,colectii de solfegii,colectii de jocuri) şi pian. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se vor desfasura cu acelasi material didactic,adica:calculator,CD-uri,aparat de proiectie si materiale clasice (planse,carti,colectii de solfegii,colectii de jocuri) şi pian.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

C. 5. Organizarea şi conducerea muzicală a formaţiilor vocale şi instrumentale şcolare, inclusiv prin asistarea tehnică elementara a producţiilor sonore.

Co

mp

ete

nţ

e tr

ansv

ers

ale

CT. 1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1.Asimilarea cunostintelor de specialitate cu privire la instrumentele orchestrei simfonice şi la

posibilitatea de folosire a acestora în orchestra simfonică. 2.Dezvoltarea creativităţii muzicale, în dimensiunea sa orchestrală (cu valenţe spaţiale, de culoare, de alternanţă timbrală etc.) 3. Educarea studentului în sensul de a privi elementele învăţate ca având aplicabilitate imediată la cerinţele moderne ale pieţei muncii în specialitatea sa (cu referire la muzică de film, teatru, tv, ilustraţie muzicală, muzică ambientală etc.) 4.Formarea unei atitudini specifice în privinţa deontologiei contemporane a muzicianului (acesta este concomitent pedagog-interpret- compozitor).

7.2 Obiectivele specifice 1. Realizarea unor partituri muzicale, pentru orchestra simfonică de tip mozartian; 2. Abilitatea de a colabora cu persoane din alte domenii - cu precădere din domeniul artistic - pentru a realiza manifestări culturale complexe, cu valenţe interdisciplinare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Curs.15. Componenţa tipurilor de orchestră simfonică (mică, medie, mare - respectiv în componenţă dublă, triplă şi cvadruplă).

- expunerea si conversatia - demonstratia şi exemplificarea; - prezentarea explicativă; - interactiune cu studentii, - problematizarea şi rezolvarea creativă de probleme, - exerciţii.

Prezentarea temelor se va realiza, dupa caz, cu ajutorul mijloacelor multimedia, computer şi pian.

Curs.16. Modalităţi de orchestrare a melodiei în orchestra simfonică mică. Prezentare sintaxei de monodie acompaniată.

Idem Idem

Curs.17. Modalităţi de orchestrare a melodiei în orchestra simfonică mică. Primele dublaje.

Idem Idem

Cues.18. Modalităţi de realizare a dimensiunii armonice a monodiei acompaniate în orchestra simfonică mică.

Idem Idem

Curs.19. Modalităţi de realizare a dimensiunii armonice a monodiei acompaniate în orchestra simfonică mică. Armonia figurată.

Idem Idem

Curs.20. Melodie şi armonie în orchestra simfonică clasică - elemente primare de expresie muzicală.

Idem Idem

Curs.21. Basul orchestrei simfonice. Noţiuni introductive (I).

Idem Idem

Curs.22. Basul orchestrei simfonice (II). Idem Idem

Curs.23. Studiul structurilor melodice (unison, octavizare, mişcare directă, paralelisme) între timbruri omogene sau mixturi timbrale, între diverse grupuri de instrumente etc.

Idem Idem

Curs.24. Echilibrul sonor simultan şi succesiv în suprafeţe melodice, polifonice sau armonice. Elemente generale.

Idem Idem

Curs.25. Creaţia simfonică mozartiană - moment de cristalizare al orchestrei simfonice mici.

Idem Idem

Curs.26. Recapitulare. Idem Idem

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Seminar.15. Componenţa tipurilor de orchestră simfonică (mică, medie, mare - respectiv în componenţă dublă, triplă şi cvadruplă). Partituri reprezentative. Mozart, Brahms, Mahler - exemple.

- problematizare, - dialog şi controverse, - rezolvare creativă de probleme, - studiu de caz, - expunerea si conversatia, - demonstratie şi exemplificare, - interactiune cu studentii, - exerciţii.

- lucrul cu manualul şi cu partitura, -deprinderea studenţilor de a asculta muzică urmărind concomitent partiturile muzicale aferente, - modelarea interdisciplinară, - se va insista pe dezvoltarea creativităţii muzicale, - se va insista pe dezvoltarea primelor elemente de spaţialitate muzicală.

Seminar 16. Ce este monodia acompaniată. Monodia acompaniată ca reprezentare chintesenţială a clasicismului vienez.

Idem Idem

Seminar.17. Ce este monodia acompaniată. Cvartetul de coarde şi orchestra simfonică (cvartete beethoveniene - primele simfonii beethoveniene; exemplificări), asemănări şi deosebiri majore.

Idem Idem

Seminar.18. Armonia şi sintaxa monodiei acompaniate. Prezentarea armoniei de tip armonie în valori lungi (armonie placată). Sublinierea perenităţii regulilor din tratatul de armonie. Exemple muzicale (Simfonia 1 de Beethoven - introducere).

Idem Idem

Seminar.19. Armonia şi sintaxa monodiei acompaniate. Prezentarea armoniei de tip armonie figurată. Aprofundarea elementelor din manual (I).

Idem Idem

Seminar.20. Armonia şi sintaxa monodiei acompaniate. Prezentarea armoniei de tip armonie figurată. Aprofundarea elementelor din manual (II).

Idem Idem

Seminar.21. Basul orchestrei simfonice. Aprofundarea elementelor din manual. Alte exemple muzicale (I).

Idem Idem

Seminar.22. Basul orchestrei simfonice (II). Idem Idem Seminar.23. Dezvoltarea armoniei figurate prin extrapolarea mersului arpegiat. Realizarea unor desene concurente la alte instrumente muzicale.

Idem Idem

Seminar.24. Partitura orchestrală mozartiană. Idem Idem Seminar.25. Creaţia simfonică mozartiană - moment de cristalizare al orchestrei simfonice mici.

Idem Idem

Seminar.26. Recapitulare. Idem Idem

Bibliografie obligatorie minimală Creţu, Viorel - Teoria instrumentelor şi elemente de orchestraţie, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti 2007 p. 90-final

Bibliografie suplimentară Casella, Alfredo şi Mortari ,Virgilio – Tehnica orchestrei contemporane, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1965 N. Rimski-Korsakov - Principii de orchestraţie Bucureşti, Editura Muzicală, 1959

Bibliografie facultativă Louis Adolphe Coerne - The Evolution of Modern Orchestration, New York McMillan Company 1908 Samuel Adler - The Study or Orchestration, second edition, W.W. Norton & Company, Inc., 500 Fifth Avenue New York 1989


Propunere de organizare, posibil în luna mai, a unei întâlniri cu reprezentanţi şi factori de decizie de la diverse posturi (canale) de radio şi tv, producători de teatru şi film - respectiva întâlnire poate fi parte a unei manifestări mai cuprinzătoare. Aceasta va urmări prezentarea oportunităţilor pe care le poate deschide colaborarea unor (viitori) absolvenţi de orchestraţie cu tipul sus-amintit de instituţii. Organizator Facultatea de Arte a USH.

Participanţi : profesori şi studenţi de la Facultatea de Arte a USH. 10. Evaluare


10.4 Curs Stăpânirea cunoştinţelor predate, implicarea în discuţii, cu întrebări, comentarii pertinente

etc.

Două evaluări de parcurs, de tip lucrare scrisă, cu un subiect ales dintr-un set

predeterminat de subiecte, discutate şi selecţionate în prealabil în urma discuţiilor

cu studenţii. Opţional - orchestrarea unei cadenţe

autentice compuse, cu urmărirea obţinerii unei linii melodice de calitate.

10%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea cu pertinentă a problemelor

Se înregistrează frecvenţa interacţiunii la orele de seminar. Se va pune accentul pe

dezvoltarea creativităţii muzicale.

10%


Elaborarea şi susţinerea în cadrul unui grup de 3-5 studenţi a unui studiu de caz (lucrare muzicală aleasă de studenţi, dintre lucrări reprezentative ale clasicismului vienez), legate de problemele discutate în cadrul cursurilor.



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea de STIINTE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICA 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICA /Profesor de muzică 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria instrumentelor şi orchestraţie 2.2. Codul disciplinei Muz3518 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare Coloc

viu 2.8.Regimul disciplinei

D.S.S.D.

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/

laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28

din care: curs 14 ore

seminar/ laborator

14 ore

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi ……… 1 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Studentul trebuie să stăpânească, anterior, cunoştinţe generale de teoria muzicii, armonie,

contrapunct, istoria muzicii universale, forme muzicale etc. Suplimentar, studentul cunoaşte elemente de Teoria instrumentelor, cu imediată aplicare la lucrul

cu ansambluri camerale şi orchestrale. 4.2 de competenţe Studentul trebuie să aibă competenţe ridicate de citire a unor partituri muzicale instrumentale, în

principalele chei muzicale folosite, să cunoască elemente particularizate privind instrumentele din orchestra simfonică.

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile trebuie sa se desfasoare in Sali cu material audio-vizual:calculator,CD-uri,aparat de proiectie si materiale clasice (planse,carti,colectii de solfegii,colectii de jocuri) şi pian.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se vor desfasura cu acelasi material didactic,adica:calculator,CD-uri,aparat de proiectie si materiale clasice (planse,carti,colectii de solfegii,colectii de jocuri) şi pian.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

C. 5. Organizarea şi conducerea muzicală a formaţiilor vocale şi instrumentale şcolare, inclusiv prin asistarea tehnică elementara a producţiilor sonore.

Co

mp

ete

nţ

e tr

ansv

ers

ale

CT. 1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1.Asimilarea cunostintelor de specialitate cu privire la instrumentele orchestrei simfonice şi la

posibilitatea de folosire a acestora de a cânta într-un ansamblu cameral-instrumental. 2.Posibilitatea de a pune în aplicare primele elemente concrete de Teoria instrumentelor şi orchestraţie (transpoziţii simple şi complexe, aranjamente simple şi complexe, adaptări vocal-instrumentale etc.). 3. Educarea studentului în sensul de a privi elementele învăţate ca având aplicabilitate imediată la cerinţele moderne ale pieţei muncii în specialitatea sa (cu referire la muzică de film, teatru tv, ilustraţie muzicală, muzică ambientală etc.) 4.Formarea unei atitudini specifice în privinţa deontologiei contemporane a muzicianului (acesta este concomitent pedagog-interpret- compozitor).

7.2 Obiectivele specifice 1. Aprofundarea cunoaşterii particularităţilor diverse ale instrumentelor orchestrei simfonice, ca elemente constituive ale unui întreg cu maximă diversitate timbrală şi funcţională; 2. Realizarea unor transpoziţii muzicale dificile ca dificultate şi complexitate; 3. Realizarea unor adaptări şi aranjamente muzicale, pentru mici formaţii camerale sau vocal-instrumentale; 4. Abilitatea de a colabora cu persoane din alte domenii - cu precădere din domeniul artistic - pentru a realiza manifestări culturale complexe, cu valenţe interdisciplinare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Curs 1. Recapitularea unor elemente de interes din problematica Teoriei instrumentelor. Clasificarea instrumentelor. Marile grupuri orchestrale. Ambitus şi registre. Expresivitate şi efecte speciale etc.

- expunerea si conversatia - demonstratia şi exemplificarea; - prezentarea explicativă; - interactiune cu studentii, - problematizarea şi rezolvarea creativă de probleme, - exerciţii.

Prezentarea temelor se va realize, dupa caz, cu ajutorul mijloacelor multimedia, computer şi pian.

Curs 2. Descrierea şi definirea disciplinei orchestraţiei. Orchestraţia ca vehicul al expresiei artistice. Orchestraţia ca mijloc de transmitere a semnificaţiei muzicale.

Idem Idem

Curs.3. Elemente de semantică muzicală cu aplicabilitate la orchestraţie. (I)

Idem Idem

Curs.4. Elemente de semantică muzicală cu aplicabilitate la orchestraţie. Programatismul muzical. (II)

Idem Idem

Curs.5. Elemente de semantică muzicală cu aplicabilitate la orchestraţie. Programatismul muzical. (III)

Idem Idem

Curs.6. Recapitularea unor probleme specifice de transpoziţie cu aplicabilitate în teoria instrumentelor şi orchestraţie.

Idem Idem

Curs.7. Descrierea aranjamentului muzical. Elemente introductive. Exemplificări.

Idem Idem

Curs.8. Descrierea aranjamentului muzical. Elemente introductive. Tipologii (introducere).

Idem Idem

Curs.9.Tipologii bine definite de ansambluri camerale (cvartet de coarde, cvintet de suflători etc.).

Idem Idem

Curs.10. Elemente de creativitate în realizarea unor aranjamente muzicale pentru mici formaţii instrumentale sau vocal-instrumentale.

Idem Idem

Curs.11. Descrierea monodiei acompaniate ca tip principal de sintaxă muzicală în studiul orchestraţiei cu aplicabilitate la perioadele clasicismului şi romantisului muzical.

Idem Idem

Curs.12. Reliefarea importanţei respectării registrelor optime ale instrumentelor din orchestra simfonică.

Idem Idem

Curs.13. Descrierea unor elemente principale privind ponderea sonoră a instrumentelor muzicale într-un ansamblu instrumental sau vocal-

Idem Idem

instrumental Curs.14. Definirea tipurilor de orchestră simfonică. Context istoric-muzical general.

Idem Idem

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Seminar.1. Recapitularea unor elemente de interes din problematica Teoriei instrumentelor. Clasificarea instrumentelor. Marile grupuri orchestrale. Ambitus şi registre. Expresivitate şi efecte speciale etc.

- problematizare, - dialog şi controverse, - rezolvare creativă de probleme, - studiu de caz, - expunerea si conversatia, - demonstratie şi exemplificare, - interactiune cu studentii, - exerciţii.

- lucrul cu manualul şi cu partitura, -deprinderea studenţilor de a asculta muzică urmărind concomitent partiturile muzicale aferente, - modelarea interdisciplinară, - se va insista pe dezvoltarea creativităţii muzicale, - se va insista pe dezvoltarea primelor elemente de spaţialitate muzicală.

Seminar.2. Descrierea şi definirea disciplinei orchestraţiei. Abordări diferenţiate.

Idem Idem

Seminar.3. Ce este semantica muzicală ? Similarităţi, deosebiri, caracteristici (I).

Idem Idem

Seminar.4. Ce este semantica muzicală ? Similarităţi, deosebiri, caracteristici. Muzica - punct de plecare specific (II).

Idem Idem

Seminar.5. Ce este semantica muzicală ? Formalizare logică şi concept (III).

Idem Idem

Seminar.6. Recapitularea unor probleme specifice de transpoziţie cu aplicabilitate în teoria instrumentelor şi orchestraţie. Aplicaţii practice.

Idem Idem

Seminar.7 Resurse metodologice noi în educaţia muzicală.Tipuri de jocuri musicale.

Idem Idem

Seminar.8. Descrierea aranjamentului muzical. Elemente introductive. Prezentare de partituri diverse (introducere).

Idem Idem

Seminar.9.Tipologii bine definite de ansambluri camerale (cvartet de coarde, cvintet de suflători etc.). Studiu de partituri (cvartete de Haydn, Beethoven, Enescu).

Idem Idem

Seminar.10. Primele partituri camerale. Aşezarea instrumentelor în pagină (I).

Idem Idem

Seminar.11. Primele partituri camerale. Aşezarea instrumentelor în pagină (II).

Idem Idem

Seminar.12. Primele partituri camerale. Deosebirea între scriitura pentru pian şi cea instrumentală. Exemplificare privind tratarea basului Alberti (III).

Idem Idem

Seminar.13. Registre optime şi punere în pagină. Idem Idem Seminar.14. Alte formaţii instrumentale şi vocal-instrumentale. Exemplificări. Analize. Caracteristici.

Idem Idem

Bibliografie obligatorie minimală Creţu, Viorel - Teoria instrumentelor şi elemente de orchestraţie, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti 2007 p. 77-89

Bibliografie suplimentară Casella, Alfredo şi Mortari ,Virgilio – Tehnica orchestrei contemporane, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1965 N. Rimski-Korsakov - Principii de orchestraţie Bucureşti, Editura Muzicală, 1959

Bibliografie facultativă Louis Adolphe Coerne - The Evolution of Modern Orchestration, New York McMillan Company 1908 Samuel Adler - The Study or Orchestration, second edition, W.W. Norton & Company, Inc., 500 Fifth Avenue New York 1989


Propunere de organizare, posibil în luna mai, a unei întâlniri cu reprezentanţi şi factori de decizie de la diverse posturi (canale) de radio şi

tv, producători de teatru şi film - respectiva întâlnire poate fi parte a unei manifestări mai cuprinzătoare. Aceasta va urmări prezentarea oportunităţilor pe care le poate deschide colaborarea unor (viitori) absolvenţi de orchestraţie cu tipul sus-amintit de instituţii. Organizator Facultatea de Arte a USH.

Participanţi : profesori şi studenţi de la Facultatea de Arte a USH. 10. Evaluare


10.4 Curs Stăpânirea cunoştinţelor predate, implicarea în discuţii, cu întrebări, comentarii pertinente

etc.

Două evaluări de parcurs, de tip lucrare scrisă, cu un subiect ales dintr-un set

predeterminat de subiecte, discutate şi selecţionate în prealabil în urma discuţiilor

cu studenţii.

10%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi

discutarea cu pertinentă a problemelor

Se înregistrează frecvenţa interacţiunii la orele de seminar. Se va pune accentul pe

dezvoltarea creativităţii muzicale.

10%


Elaborarea şi susţinerea în cadrul unui grup de 3-5 studenţi a unui studiu de caz (lucrare muzicală aleasă de studenţi, dintre lucrări reprezentative ale clasicismului vienez), legate de problemele discutate în cadrul cursurilor.



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Polifonie (Contrapunct şi fugă) 2.2.Codul disciplinei MUZ2410 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian şi CD player


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.1 Definirea noţiunilor, raporturilor şi conceptelor ce stau la baza codificării grafice a muzicii. C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.2 Stabilirea de corelaţii între tehnicile de scriitură (contrapunct, armonie, orchestraţie) şi morfologia, sintaxa şi arhitectura muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor

teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de analiza o partitură polifonică renascentistă

2. Capacitatea de a explica elementele definitorii ale scriiturii renascentiste în formele consacrate ale stilului palestrinian

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. 4 Contrapunctul liber

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Disonanţele în contrapunctul liber. Întârzieri simple şi ornamentate. Combinaţii între întârzieri şi note melodico-ornamentale în contrapunctul liber Contrapunctul imitativ. Imitaţia

Canonul Contrapunctul la mai multe voci Motetul Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.9-31 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul I, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.82-104 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 305-327 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sem. 4 1. Contrapunctul fără cantus firmus - exemplificări şi analize aplicate

Analiză şi demonstraţie Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Contrapunctul imitativ. Imitaţia. Canonul - exemplificări şi analize aplicate

3. Contrapunctul la mai multe voci – analize pe partitură şi teme aplicative

4. Motetul – analize pe partitură şi teme aplicative Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.9-31 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul I, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.82-104 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 305-327 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - profesori de muzică 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen

- prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură renascentistă

Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură renascentistă - prezenţa activă la seminar

Evaluări trimestriale, Exemplificare şi corectură a greşelilor din analizele muzicale efectuate, verificarea cunoştinţelor teoretice

10%

Verificare pe parcurs 10% 10.6 Standard minim de performanţă CT3 Identificarea nevoii de formare profesională şi realizarea unui plan de dezvoltare personală în acest sens, prin utilizarea eficientă a surselor şi resurselor de comunicare şi formare profesională (internet, baze de date, cursuri on-line etc.) Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Polifonie (Contrapunct şi fugă) 2.2.Codul disciplinei MUZ2309 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5

Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale



teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de analiza o partitură polifonică renascentistă

2. Capacitatea de a explica elementele definitorii ale scriiturii renascentiste în formele consacrate ale stilului palestrinian

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. 3 Contrapunctul vocal al Renaşterii. Preliminarii istorice

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Ars antiqua Ars nova Giovanni Pierluigi da Palestrina şi Polifonia vocală a Renaşterii Trăsăturile caracteristice ale stilului palestrinian

Melodia (intervale) Modurile Durate şi configuraţii ritmice Contrapunctul cu cantus firmus. Intervalele armonice Notele melodico-ornamentale disonante. Nota de pasaj.Broderia (nota de schimb) Nota cambiata Anticipaţia

Disonanţele prin întârziere (expresive) Disonanţa prin întârziere ornamentată

Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.9-31 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul I, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.82-104 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 305-327 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sem. 3 1. Exemplificări ale problematicii cursului predat, explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs

Analiză şi demonstraţie Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Exemple şi analize ale unor opus-uri renascentiste 3. Explicitarea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de construirea unei melodii în stil palestrinian

4. Intervalele armonice – exemplificări şi analize 5. Notele melodico-ornamentale disonante – exemplificări şi analize Bibliografie Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.9-31 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul I, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p.82-104 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 305-327 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - profesori de muzică 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen

- prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură renascentistă

Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură renascentistă - prezenţa activă la seminar

Evaluări trimestriale, Exemplificare şi corectură a greşelilor din analizele muzicale efectuate, verificarea cunoştinţelor teoretice

10%

Verificare pe parcurs 10% 10.6 Standard minim de performanţă CT3 Identificarea nevoii de formare profesională şi realizarea unui plan de dezvoltare personală în acest sens, prin utilizarea eficientă a surselor şi resurselor de comunicare şi formare profesională (internet, baze de date, cursuri on-line etc.) Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Armonie II 2.2. Codul disciplinei Muz2404 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

4 2.7.Tipul de evaluare E4 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 Lucrari practice 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 Lucrari practice 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Armonie I, Armonie II sem3 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.5 Elaborarea de teme care vizează traducerea grafică a unor configuraţii sonore sau care exprimă sonor grafia muzicală, utilizând principiile şi metodele consacrate, cu grad mediu de dificultate C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.3 Rezolvarea de probleme practice şi exerciţii muzicale, utilizând tehnicile clasice de scriitură şi metodele fundamentale de analiză muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza

2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 4 1. Teme colective lucrul după cursul scris/demonstraţii ; Idem 2. Identificarea relațiilor armonice învățate în exemple muzicale din literatura consacrată

dialogul problematizat/demonstraţii, Idem

3. Secvențele Lucrul după cursul scris Idem 4. Exerciții pentru consolidarea regulilor dialog de dezbatere/demonstraţii; Studentul va cânta la pian exemplele 5. Note melodice efectiv disonante

Expunere practică Idem

6. Modualtia diatonica Demonstrații Studenții vor dialoga 7. Recapitulare generală dialog de dezbatere; Idem Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Corectarea și comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții Se va utiliza manualul tipărite la USH 2. Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către

student Idem

3. Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem 4. Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de orchestră 5. Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem 6. Realizarea unor exemple de continuo Dobândirea unor noțiuni de bază Idem 7. Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul și repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece 8. Aspecte particulare privind modulația diatonică exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare



scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Armonie I 2.2. Codul disciplinei Muz2303 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 Lucrari practice 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 Lucrari practice 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Armonie I 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR) C1.5 Elaborarea de teme care vizează traducerea grafică a unor configuraţii sonore sau care exprimă sonor grafia muzicală, utilizând principiile şi metodele consacrate, cu grad mediu de dificultate C2. UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ C2.3 Rezolvarea de probleme practice şi exerciţii muzicale, utilizând tehnicile clasice de scriitură şi metodele fundamentale de analiză muzicală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza

2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 3 1. Rolul treptelor secundare exerciţii Studentul îşi va însuşi regulile de bază 2. Treapta II Demonstraţii la pian Studentul va cânta exemplele la pian 3. Treapta VI dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem 4. Treapta III demonstraţii practice; Idem 5. Treapta VII exerciții Idem 6. Înlănțuirea treptelor secundare demonstraţii audio/ demonstraţii ; Idem 7. Acordurile de septimă ale tonicii și subdominantei Demonstrație practică Studentul va analiza, va comenta Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Corectarea și comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții Se va utiliza manualul tipărite la USH 2. Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către

student Idem

3. Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem 4. Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de orchestră 5. Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem 6. Realizarea unor exemple de continuo Dobândirea unor noțiuni de bază Idem 7. Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul și repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece 8. Aspecte particulare privind modulația diatonică exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare



scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date


FIŞA DISCIPLINEI Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Introducere in managementul artistic2.2. Codul disciplinei Muz 2.3Titularul cursului 2.4Titularul seminarului 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

3 2.7.Tipul de evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs

1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs


Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 1Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 283.9 Total ore pe semestru 503.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Proiectarea, organizarea, desfășurarea, coordonarea și evaluarea unui eveniment artistic/ unei unități de învățare, inclusiv a conținuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale (diferențiate conform programului /secției absolvite) C3.1 – Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfășurarea, coordonarea și evaluarea unui eveniment artistic/ unei unități de învățare, inclusiv a conținuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale (diferențiate conform programului /secției absolvite) CT2 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia produsului artistic si la configurarea unui prototip de management artistic -muzical la nivel național și internaâional

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea capacităţii de a instituționaliza conceptul de produs artistic,de economie culturala intru minimalizarea efortului si maximizarea rezultatului

- deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice;

- abilitatea de a identifica repere ale evoluției fenomenului artistic-muzical contemporan

7.2 Obiectivele specifice – Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, cunoțtiițe sociologice) – Atitudini specifice deontologiei managerului - impresar – Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noțiunilor de

management artistic – – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate) – - integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe – - interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi; – - Însuşirea cunoştinţelor de specialitate in domeniul studiat (cunoştinte teoretice,

înţelegerea – explicarea – interpretarea datelor teoretice – - Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a

regulilor noi – - Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1.Semnificatia managementului în relație cu cultura,Repere istorice ale managementului /Evoluția managementului în cultură

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia,

Repere istorice ale managementului LECTOR CD, COLECŢIE CD

2.Relația management-cultură și definirea managementului cultural



3. Dreptul la cultura -drept inalienabil al omului



4. Funcțiile marketingului cultural și activități specifice ale marketingului cultural

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia, exemplificarea la pian, audiţia.


5.Instituția de cultură și cine sunt agenții culturali Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia,


6.Analiza compartamentului consumatorului de cultură și factorii care influențează comportamentul acestuia



7. Tipuri de consum cultural în România -consumatorul de spectacole

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia, .


8. Consumatorul de cultura și evoluția tehnologica /Artele pentru marketing vs marketingul pentru arte.



Bibliografie Carmen Croitoru – Particularități ale Marketingului Cultural -Editura Universitatea Craiova /2017 Bourdieu Pierre Distinction-A social critique of the Judgment of taste /Harvard University press/ 1984 Eco Umberto – Limitele interpretării /Ed Ponticas – Cta / 1996 Dicționar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000 8.2 Seminar/laborator


1. Semnificatia managementului în relație cu cultura,Repere Realizarea unor proiecte ;

istorice ale managementului /Evoluția managementului în cultură

problematizare; studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

2. Relația management-cultură și definirea managementului cultural - interactivitate cu studenții

Realizarea unor proiecte ; problematizare; studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

3. Dreptul la cultura -drept inalienabil al omului -ponderea sociologiei


4. Funcțiile marketingului cultural și activități specifice ale marketingului cultural -exemple concerte


5.. Instituția de cultură și cine sunt agenții culturali -definirea profilului agentului cultural


6.Analiza compartamentului consumatorului de cultură și factorii care influențează comportamentul acestuia interactivitate cu studenții -


7.Tipuri de consum cultural în România -consumatorul de spectacole -interactivitate cu studenții -


8. Consumatorul de cultura și evoluția tehnologica /Artele pentru marketing vs marketingul pentru arte. -interactivitate cu studenții -


Bibliografie Carmen Croitoru – Particularități ale Marketingului Cultural -Editura Universitatea Craiova /2017 Bourdieu Pierre Distinction-A social critique of the Judgment of taste /Harvard University press/ 1984 Eco Umberto – Limitele interpretării /Ed Ponticas – Cta / 1996 Dicționar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 200 Paula Iekel =Management cultural (2006 )


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a definii teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia managementului cultural,a principiilor de marketing cultural -muzical ,de evaluare a acestuia in raport cu necesitățile unei comunități

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare Răspunsuri corecte la problematica subiectelor din biletele de examen

10.2 Metode de evaluare Bilete de examen cu doua subiecte

10.3 Pondere din nota finală Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a

Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)

10.4 Curs Prezenta activa la curs, capacitate de a demonstra asimilarea cunostintelor dobandite

Doua evaluari pe parcurs 80%

10.5 Seminar/laborator Răspunsuri corecte la

întrebările testului - Doua teste semestriale din materia parcursă până la momentul respectiv, constând din zece întrebări fiecare, cu variante de răspuns Ianuarie

20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen (2 evaluări pe parcurs şi evaluarea semestrială)

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de departament


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică1.5.Ciclul de studii Licenţă1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria muzicii 2.2. Codul disciplinei Muz 2410 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul


disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2

curs 2 3.3 seminar/laborator 1



Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6Tutoriat 6Examinări 6Alte activităţi 33.7 Total ore studiu individual 333.9 Total ore pe semestru 753.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Clasificarea argumentataa operelor muzicale, pe baza identificarii si descrierii caracteristicilor de gen si ale principalelor perioade stilistice muzicale C3.1 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative. C3.2 Explicarea si interpretarea elementelor de limbaj muzical specifice diferitelor culturi, epoci, stiluri, genuri muzicale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea capacităţii de a periodiza istoria muzicii prin analogie cu evenimentele istorice în

plan european şi extraeuropean;


- abilitatea de a identifica repere ale omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate

7.2 Obiectivele specifice – Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

– Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor – Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a

regulilor noi; – – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei


înţelegerea – explicarea – interpretarea datelor teoretice – - Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi

a regulilor noi – - Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate) –

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Şcolile muzicale naţionale în sec. XIX


Partituri în funcţie de epocile stilistice studiate LECTOR CD, COLECŢIE CD

2. Şcolile nordice: Şcoala muzicală daneză, norvegiană reprezentată de E. Grieg, Şcoala muzicală finlandeză reprezentată de J. Sibelius



3. Şcoala muzicală rusă reprezentata de Musorgski, Borodin, Rimski - Korsakov, Ceaikovski



4. Şcoala muzicală cehă reprezentată de Smetana, Dvorak



5. Şcoala muzicală poloneză reprezentată de Moniuszko



6. Şcoala muzicală ungară reprezentata de E. Ferenc



7. Şcoala muzicală spaniolă reprezentată de Albeniz, Granados



8. Şcoala muzicală românească reprezentată de A.Pann, G. Stephanescu, C. Dimitrescu, E. Caudella s.a



9. Curente şi tendinţe în muzica sec.XX



10. Impresionismul francez în creaţia lui Cl. Debussy, M. Ravel



11. Expresionismul – dodecafonismul - serialismul iniţiate de a doua (noua) Şcoală muzicală vieneză prin reprezentanţii săi: A. Schonberg, A. Berg, A. Webern



12. Şcolile muzicale naţionale în sec. XX Şcoala muzicală rusă reprezentată de Stravinski, Prokofiev, Sostakovici, Haciaturian



13. Şcoala muzicală cehă reprezentată de L. Janacek Şcoala muzicală poloneză reprezentată de K. Szymanowski Şcoala muzicală ungară reprezentată de B. Bartok, Z. Kodaly Şcoala muzicală spaniolă reperezentată de M. de Falla



14. Şcoala muzicală românească reprezentată de G. Enescu s.a. Alte curente şi orientări componistice ale sec. XX Câteva repere ale neoclasicismului, aleatorismului, muzicii electronice, muzicii spectrale, muzicii structuraliste etc.



Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 20008.2 Seminar/laborator


1. Şcolile muzicale naţionale în sec. XIX Auditii Muzicale

redescoperirea prin studiul de carte/partitură; problematizare; studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

2. Şcolile nordice: Şcoala muzicală daneză, norvegiană reprezentată de E. Grieg, Şcoala muzicală finlandeză reprezentată de J. Sibelius Auditii Muzicale


3. Şcoala muzicală rusă reprezentata de Musorgski, Borodin, Rimski - Korsakov, Ceaikovski Auditii Muzicale


4. Şcoala muzicală cehă reprezentată de Smetana, Dvorak Auditii Muzicale


5. Şcoala muzicală poloneză reprezentată de Moniuszko Auditii Muzicale


6. Şcoala muzicală ungară reprezentata de E. Ferenc Auditii Muzicale


7. Şcoala muzicală spaniolă reprezentată de Albeniz, Granados Auditii Muzicale


8. Şcoala muzicală românească reprezentată de A.Pann, G. Stephanescu, C. Dimitrescu, E. Caudella s.a Auditii Muzicale


9. Curente şi tendinţe în muzica sec.XX Auditii Muzicale


10. Impresionismul francez în creaţia lui Cl. Debussy, M. Ravel Auditii Muzicale


11. Expresionismul – dodecafonismul - serialismul iniţiate de a doua (noua) Şcoală muzicală vieneză prin reprezentanţii săi: A. Schonberg, A. Berg, A. Webern Auditii Muzicale


12. Şcolile muzicale naţionale în sec. XX Şcoala muzicală rusă reprezentată de Stravinski, Prokofiev, Sostakovici, Haciaturian Auditii Muzicale


13. Şcoala muzicală cehă reprezentată de L. Janacek Şcoala muzicală poloneză reprezentată de K. Szymanowski Şcoala muzicală ungară reprezentată de B. Bartok, Z. Kodaly Şcoala muzicală spaniolă reperezentată de M. de Falla Auditii Muzicale


14. Şcoala muzicală românească reprezentată de G. Enescu s.a. Alte curente şi orientări componistice ale sec. XX Câteva repere ale neoclasicismului, aleatorismului, muzicii electronice, muzicii spectrale, muzicii structuraliste etc. Auditii Muzicale


Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a definii teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

10. Evaluare

Tip activitate



10.3 Pondere din nota finală Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)





20%


Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de departament


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică1.5.Ciclul de studii Licenţă1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria muzicii 2.2. Codul disciplinei Muz 2309 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul


disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 1 3.3 seminar/laborator 1



Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 1Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 83.9 Total ore pe semestru 503.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Clasificarea argumentataa operelor muzicale, pe baza identificarii si descrierii caracteristicilor de gen si ale principalelor perioade stilistice muzicale C3.1 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea capacităţii de a periodiza istoria muzicii prin analogie cu evenimentele istorice în

plan european şi extraeuropean;


- abilitatea de a identifica repere ale omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate

7.2 Obiectivele specifice – Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

– Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor – Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a

regulilor noi; – – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei


înţelegerea – explicarea – interpretarea datelor teoretice – - Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi

a regulilor noi – - Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate) 8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Romantismul muzical timpuriu: Principalii reprezentanţi: Viaţa şi principalele creaţii ale lui C.M. von Weber, Fr. Schubert, N. Paganini



2. Etapa de înflorire şi afirmare a Romantismului muzical: Viaţa şi principalele creaţii ale lui F. Mendelssohn-Bartholdy, R. Schumann, Fr. Chopin, H. Berlioz, Fr. Liszt



3. Programatismul muzical. Muzicologia şi critica muzicală în Romantism. Muzica de divertisment în sec. XIX



4. Opera romantică: Franceză (aportul creativ al compozitorilor Ch. Gounod, J. Offenbach, G. Bizet, J. Massenet, C. Saint-Saens); Italiana (aportul creativ al compozitorilor G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, G. Verdi); Opera Italiana după Verdi.



5. Romantismul muzical târziu: Opera romantică germană sub semnul lui R. Wagner şi înnoirile operei



6. Simfonismul francez ( câteva coordonate în creaţia simfonică a lui C. Franck, C. Saint-Saens)



7. Simfonismul german (câteva coordonate în creaţia simfonică a lui J. Brahms, G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner)



8. Liedul german reprezentat de Hugo Wolf.



Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 20008.2 Seminar/laborator


1. Romantismul muzical timpuriu: Principalii reprezentanţi: Viaţa şi principalele creaţii ale lui C.M. von Weber, Fr. Schubert, N. Paganini Auditii Muzicale


2. Etapa de înflorire şi afirmare a Romantismului muzical: Viaţa şi principalele creaţii ale lui F. Mendelssohn-Bartholdy, R. Schumann, Fr. Chopin, H. Berlioz, Fr. Liszt Auditii Muzicale


3. Programatismul muzical. Muzicologia şi critica muzicală în Romantism. Muzica de divertisment în sec. XIX

redescoperirea prin studiul de carte/partitură; problematizare;

Auditii Muzicale

studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

4. Opera romantică: Franceză (aportul creativ al compozitorilor Ch. Gounod, J. Offenbach, G. Bizet, J. Massenet, C. Saint-Saens); Italiana (aportul creativ al compozitorilor G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, G. Verdi); Opera Italiana după Verdi. Auditii Muzicale


5. Romantismul muzical târziu: Opera romantică germană sub semnul lui R. Wagner şi înnoirile operei Auditii Muzicale


6. Simfonismul francez ( câteva coordonate în creaţia simfonică a lui C. Franck, C. Saint-Saens) Auditii Muzicale


7. Simfonismul german (câteva coordonate în creaţia simfonică a lui J. Brahms, G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner) Auditii Muzicale


8. Liedul german reprezentat de Hugo Wolf. Auditii Muzicale


Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a definii teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

10. Evaluare

Tip activitate



10.3 Pondere din nota finală Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)





20%


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Forme muzicale

2.2.Codul disciplinei Muz2307

2.3.Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 14 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 2 Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de teorie, armonie, contrapunct, istoria muzicii

4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 . UTILIZAREA CORECTĂ A ELEMENTELOR DE BAZĂ ALE TEHNICILOR CLASICE DE SCRIITURĂ ŞI A METODELOR FUNDAMENTALE DE ANALIZĂ MUZICALĂ

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi

profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea

datelor teoretice)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a analiza o partitura muzicala de tip omofon din categoria formelor simple şi/sau compuse 2. Capacitatea de a explica structura arhitectonica a formelor de lied simple şi/sau compuse

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. I 1.Obiectul cursului de Forme muzicale

Expunere

2. Formă muzicală şi gen muzical. Expunere, exemplificări, studiu de caz 3. Tipologii ale formei muzicale. Expunere, exemplificări, studiu de caz,

audiţie, modele de analiză

4. Morfologie muzicală. Idem. 5. Procedee de dezvoltare a materialului sonor. Idem. 6. Categorii sintactice muzicale. Idem.

7. Forme omofone simple: forma monopartită. Idem. 8. Forme omofone simple: forma bipartită. Idem 9. Forme omofone simple: forma tripartită. Idem 10. Forme omofone simple: forma tripentapartită Idem . 11. Forme omofone compuse: forma bipartită. Idem 12. Forme omofone compuse: forma tripartită. Idem 13. Forme omofone compuse: forma tripentapartită.

14. Prezenţa formelor omofone simple şi/sau compuse în varii genuri muzicale

Idem Bibliografie Bibliografie obligatorie Ciobanu, Maia: Forme muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2005) Bibliografie suplimentară ***: Sinteze Anul III – Forme şi analize muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2004) ***: Dicţionar de termeni muzicali (Editura ştiinţifică şi encicplopedică, Bucureţi, 1984) Teodorescu-Ciocânea, Livia: Tratat de Forme şi analize muzicale (Editura Muzicală, 2005) Niculescu, Ştefan: Reflecţii despre muzică (Editura Muzicală, Bucureşti, 1980) Timaru, Valentin: Observaţii asupra genului muzical (Muzica 1998 nr.2) Bibliografie facultativă Bentoiu, Pascal: Imagine şi sens (Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,1973) Petecel Teodoru, Despina: De la mimesis la arhetip (Editura Muzicală, Bucureşti, 2003)


- profesori de muzică

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

examen 100%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs -

Verificare pe parcurs -


asimilarea a 50% din cunoştinţelor cerute pe biletul de examen - demonstrarea cunoştinţelor de baza necesare analizei partiturii unei forme omofone simple/compuse



1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Stiinte Socio -Umane 1.3.Departamentul Stiinte Socio -Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică / Profesor de muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 2.2. Codul disciplinei FSSU 2402 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7.Tipul de

evaluare E (oral)

2.8.Regimul disciplinei

O (DF)

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 8 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 33 ore 3.9 Total ore pe semestru 75 ore 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoaşterea problematicii parcurse în anii anteriori 4.2 de competenţe capacitatea interpretării corecte de solfegii tonale şi modale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului problematica teoretică este aprofundată în aplicatii de analiză pe solfegii tonale şi modale 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului interactiv, utilizând volumul de solfegii pentru aplicatii practice 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1 –Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora, pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior); C1.2 Explicarea si experimentarea diverselor exemple de codificare grafica a muzicii cu scopul formarii culturii auditive si dezvoltarii gandirii muzicale. C2 –Utilizarea corecta a elementelor de baza ale tehnicilor clasice de scriitură si a metodelor fundamentale de analiza muzicala. C2.3 Rezolvarea de probleme practice si exercitii muzicale, utilizand tehnicile clasice de scriitura si metodele fundamentale de analiza muzicala

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala in scopul insertiei si adaptabilitatii la cerintele pietei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -studenţii sa asimileze cunoştinţe teoretice, să dobândească priceperi şi deprinderi practice pentru analiza şi solfegierea

lucrărilor tonale si modale; 7.2 Obiectivele specifice -sa utilizeze datele teoretice (chei, transpozitie, cadenţe) ca bază în studiul disiplinelor de specialitate;

-sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în plan melodico-armonic sistemul sonor, scările, modulaţiile; -sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în planul metro-ritmic procedeele proprii sistemelor tonal clasic si modal folosite in dezvoltarea ritmului; -sa interpreteze solfegii tonale şi modale(cu acordaj după caz) scrise in diferite chei; -sa interpreteze exemple muzicale care conţin note melodice ornamentale; -sa transpuna scris si oral la diferite intervale solfegii tonale; -sa alcatuiasca scari modale populare pe baza caracteristicilor acestora.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Modurile populare romanesti –caracteristici, clasificare dupa nr. de sunete expunerea scrisă-orală, studiul de caz teme de curs conform tematicii 2. Scarile prepentacordice şi prepentatonice (sisteme oligocordice) idem idem 3. Scarile pentatonice conform conceptelor tonal si modal idem idem 4. Scarile modale pentacordice şi hexacordice idem idem 5. Scarile modale heptacordice diatonice majore si minore (modurile pop. diat.) idem idem 6. Scarile modale heptacordice cromatice majore şi minore (mod. pop. cromatice) idem idem

2

7. Modulatia in modurile populare idem idem 8. Sisteme ritmice in modurile populare – Ritmul copiilor idem idem 9. Sisteme ritmice in modurile pop. –Ritmul giusto-silabic idem idem 10.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul parlando-rubato idem idem 11.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul aksak idem idem 12.Sisteme ritmice in muzica populara –Ritmul de dans idem idem 13.Sist. ritmice: –Ritmul vocal acomodat mersului ceremonios; -Sistemul divizionar, formule de conflict (recap.)

idem idem

14.Notele melodice ornamentale –clasificare, notare, interpretare idem idem Bibliografie obligatorie studiu teoretic: -Crinuţa Popescu- Teoria muzicii, solfegiu-dicteu, Editura FRM, Bucureşti, 2009, cap.IV G siV –B,C; -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu-Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, Bucureşti, 2006, capitolele VII si VIII; -Victor Giuleanu-Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative,Editura FRM, capitolele: 6,7,8,12,13,14,16; -Gabriela Munteanu, Ion Olteteanu- Modalul în teoria muzicii (integral), Editura FRM, Buc., 2009; Bibliografie suplimentară studiu teoretic: - Victor Giuleanu- Tratat de teoria muzicii,Editura Muzicală,1986,Bucureşti, partea a 2-a capitolele IV, V,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII; partea a III-a capitolele: II, III, IV, V, VI, VII -A5,6,7; partea a VI-a capitolele I –A,B si II; - Victor Giuleanu- Expunere rezumativă a unor teme de teoria muzicii prevăzute în programa examenului de licenţă,Ed. FRM,Bucureşti, 2005, capitolele: V,VI,VII, XII, XIII A,B,C; Bibliografie facultativă studiu teoretic: - Alexandrescu Dragoş- Teoria muzicii, volumul I, Editura Kitty , Bucureşti, 1996; -Râpă Constantin - Teoria superioară a muzicii, volumul II- Ritmul, Editura Media Musica a Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 2002; - Diaconu Adrian -Teoria superioară a muzicii, uz intern- Conservatorul,,George Enescu”, Iaşi, 1978; -Ghiulvezan Ovidiu -Teoria muzicii, curs –uz intern, Facultatea de Muzică , Timişoara; -L. Dean Bye –Students guide to music theory, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -Mark Harrison –Contemporary Music Theory Level 1 –Music Education Systems, Ed. Hal Leonard, Canada, 2010 8.2 Seminar/laborator/ lucrari practice Metode de predare Observaţii 1. Modurile populare romanesti –caracteristici, clasificare dupa nr. de sunete exerciţiul, studiul de caz teme (analize şi interpretari solfegii) cfm. tematicii 2. Scarile prepentacordice şi prepentatonice (sisteme oligocordice) idem idem 3. Scarile pentatonice conform conceptelor tonal si modal idem idem 4. Scarile modale pentacordice şi hexacordice idem idem 5. Scarile modale heptacordice diatonice majore si minore (modurile pop. diat.) idem idem 6. Scarile modale heptacordice cromatice majore şi minore (mod. pop.cromat.) idem idem 7. Modulatia in modurile populare idem idem 8. Sisteme ritmice in modurile populare – Ritmul copiilor idem idem 9. Sisteme ritmice in modurile pop. –Ritmul giusto-silabic idem idem 10.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul parlando-rubato idem idem 11.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul aksak idem idem 12.Sisteme ritmice in muzica populara –Ritmul de dans idem idem 13.Sist. ritmice in muz. Pop.–Ritmul acomodat mersului ceremonios; -Sistemul divizionar, formule de conflict (probleme recapitulative)

idem idem

14.Notele melodice ornamentale –clasificare, notare, interpretare idem idem Bibliografie obligatorie activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu, Victor Giuleanu- Solfegii, Ed.FRM, 2005, numerele: 5, 9, 21, 29, 51, 82, 87, 88, 91, 92, 100, 102, 108 (sem.2); Lucrări practice solf: 252, 259, 264, 272, 273 şi 227, 232 (sem 2); -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu- Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Ed FRM, 2006, solfegii cu numerele : 301, 302, 303, 304, 305, 310, 311, 312, 315, 317, 324, 325, 327(sem.2); -Crinuţa Popescu – Studiu practic melodico-ritmic, Editura FRM, 2001, numerele: 20-a,b; 21-a,b; 22-a; 23-a,c; 24-a; 25-a; 26-a,b; 27-a,b; 28-a,b (sem.2). Bibliografie suplimentară activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu,Victor Iuşceanu- Solfegii, Editura FRM, 2006, solfegii cu numerele de la 212- 223; -Victor Giuleanu- Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, 2006, solfegii şi exerciţii ritmice, paginile: 23, 24, 26, 27, 28, 29, 33 (sem.2).


Conţinuturile disciplinei şi obiectivele (dobândirea unor cunoştinţe de specialitate în problemele teoretice fundamentale necesare studierii muzicii; crearea unor deprinderi de profil pentru dezvoltarea capacitaţii interpretative, cu aplicarea cunostinţelor in interpretarea muzicii prin practica solfegistică şi formarea unor atitudini specifice viitorului muzician pedagog , teoretician şi interpret sunt în perfectă concordanţă cu aşteptările angajatorilor (şcoli, licee, instituţii de cultură : opera, operete, filarmonici, institute de cercetare, instituţii media: radio-difuziuni, televiziuni) şi ale asociaţiilor profesionale: ansambluri vocale şi instrumentale).

10. Evaluare


10.4 Curs Examen semestrial Proba orală teoretică; Proba orală practică (solfegii anuntate +

solfegiu la prima vedere cu analiză)

Oral practic (probl. teoretice şi aplicative + interpretare solfegii

80% (20% + 60%)

10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs Probleme teoretice aplicative -moduri

Scris 10%

Evaluare pe parcurs Solfegii tonale şi modale

Oral practic 10 %

10.6 Standard minim de performanţă -Interpretare si analiză solfegii tonale şi modale la prima vedere Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Stiinte Socio -Umane 1.3.Departamentul Stiinte Socio -Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Muzică / Profesor de muzică 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 2.2. Codul disciplinei FSSU 3501 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7.Tipul de

evaluare E (oral)

2.8.Regimul disciplinei

O (DF)

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 10 Alte activităţi 4 3.7 Total ore studiu individual 44 ore 3.9 Total ore pe semestru 100 ore 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunoaşterea problematicii parcurse în anii anteriori 4.2 de competenţe capacitatea interpretării corecte de solfegii tonale şi modale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului problematica teoretică este aprofundată în aplicatii de analiză pe solfegii tonale, modale, atonale 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului interactiv, utilizând volumele de solfegii pentru aplicatii practice 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

pro

fesi

onal

e

C1 –Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora, pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior); C1.2 Explicarea si experimentarea diverselor exemple de codificare grafica a muzicii cu scopul formarii culturii auditive si dezvoltarii gandirii muzicale. C1.4. Analiza si recunoasterea de texte muzicale pentru formarea unui auz muzical complex (melodic, armonic, polifonic). C2 –Utilizarea corecta a elementelor de baza ale tehnicilor clasice de scriitură si a metodelor fundamentale de analiza muzicala. C2.4 Analiza si interpretarea morfologica si sintactica a diferitelor lucrari sub aspectul formei si al tehnicilor de scriitura

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala in scopul insertiei si adaptabilitatii la cerintele pietei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -studenţii sa asimileze cunoştinţe teoretice, să dobândească priceperi şi deprinderi practice pentru analiza şi solfegierea lucrărilor

tonale, modale, hexatonice, atonale 7.2 Obiectivele specifice -sa utilizeze datele teoretice ca bază în studiul disiplinelor de specialitate

-sa analizeze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale, identificând în plan melodico-armonic sist. sonor, scările, modulaţiile -sa analizeze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale, identificând în planul metro-ritmic procedee clasice şi moderne de dezvoltare a ritmului -sa interpreteze solfegii tonale, modale, hexatonice, atonale (cu acordaj după caz)

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Transpoziţia scrisă şi orală -etape expunerea scrisă- orală, studiul de caz teme de curs conform tematicii 2. Procedee de alcătuire a structurilor ritmice clasice (poliritmia, recurenţa ş.a.) idem idem 3. Sisteme muzicale intonaţionale, clasificare idem idem 4. Direcţii generale de orientare componistică în sec XX idem idem 5. Sisteme muzicale de sinteză idem idem 6. Politonalismul şi polimodalismul idem idem 7. Scara lui Debussy (scara în 6 tonuri) idem idem 8. Sistemul atonal. Atonalismul liber idem idem

2

9. Atonalismul serial dodecafonic şi serialismul integral idem idem 10. Neomodalismul –reguli generale expunerea orală idem 11. Sistemul tono-modal în creaţia lui Bela Bartok expunerea orală, studiul de caz idem 12. Sistemul tono-modal în creaţia lui George Enescu idem idem 13. Concepţia neomodală la Igor Stravinski idem idem 14. Modurile cu transpoziţie limitată ale lui Olivier Messiaen idem idem Bibliografie obligatorie studiu teoretic: -Victor Giuleanu –Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Editura F.R.M., Bucureşti, 2006; -Victor Giuleanu –Expunere rezumativă de teme din problematica examenului de licenţă, Editura F.R.M., Bucureşti, diverse ediţii; -Gabriela Munteanu –Teoria muzicii-solfegiu-dicteu muzical, Editura F.R.M., Bucureşti, 2007; -Gabriela Munteanu, Ion Olteţeanu –Teoria muzicii-solfegiu-dicteu muzical, Editura F.R.M., Bucureşti, 2009; -Crinuţa Popescu –Teoria muzicii, solfegiu-dicteu, Editura F.R.M., Bucureşti, 2009; Bibliografie suplimentară studiu teoretic: -Dragoş Alexandrescu –Teoria muzicii, vol.1şi 2, Editura Kitty, Bucureşti, 1997; -Victor Giuleanu–Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986; -Constantin Râpă– Teoria superioară a muzicii, vol.1-2, Ed. Media Musica, Cluj, 2001; Bibliografie facultativă studiu teoretic: -Diaconu Adrian –Teoria superioară a muzicii, Conservatorul „George Enescu”, Iaşi, 1978; -Giulvezan Ovidiu –Teoria muzicii, Facultatea de Muzică, Ed.Universităţii de Vest, Timişoara,1998; -Gino Stefani, Luca Marconi. – La melodia -Gruppo Editoriale Fabbri-Bompiani-Sonzogno-Etas, Milano, 1992; -L. Dean Bye –Students guide to music theory, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -L. Dean Bye –Students Musical Dictionary, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -Mark Harrison –Contemporary Music Theory Level 2 –Music Education Systems, Ed. Hal Leonard, Canada, 2010. 8.2 Seminar/laborator/ lucrari practice Metode de predare Observaţii 1. teme aplicative la cursul nr.1 sau recapitulative pt. tematica anilor precedenţi exerciţiul, studiul de caz teme de seminar (analize şi solfegii) cfm tematicii 2. teme aplicative la cursul nr. 2 sau recapitulative pt. tematica anilor precedenţi idem idem 3. teme aplicative la cursul nr. 3 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 4. teme aplicative la cursul nr. 4 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 5. teme aplicative la cursul nr. 5 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 6. teme aplicative la cursul nr. 6 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 7. teme aplicative la cursul nr. 7 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 8. teme aplicative la cursul nr. 8 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 9. teme aplicative la cursul nr. 9 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 10.teme aplicative la cursul nr. 10 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 11.teme aplicative la cursul nr. 11 sau recapitulative pt. tematica studiată anterior idem idem 12. teme aplicative la cursul nr. 12 sau recapitulative pt. tematica stud. anterior idem idem 13. teme aplicative la cursul nr. 13 sau recapitulative pt. tematica stud. anterior idem idem 14. teme aplicative la cursul nr. 14 sau recapitulative pt. tematica stud. anterior idem idem Bibliografie obligatorie activităţi practice- Solfegii: -Ioan D. Chirescu, Victor Giuleanu–Solfegii, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, solfegiile cu numerele: 9, 21, 29, 63, 81, 83, 91, 92, 95,100, 108, 144, 281, 283 (sem.l1); -Victor Giuleanu - Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Ed.F.R.M., Bucureşti, 2006, solfegiile de la paginile: 20, 21, 26, 29, 58, 61, 94, 118, 131, 134, 188, 200, 209, 253, 255, 268, 382, 391, 419, sem.1 -2; -Crinuţa Popescu –Studiu practic melodico-ritmic, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, solfegiile cu numerele: 18c; 19b; 20-c; 21-c; 24-a,c; 25a,b; 31a; 33a; 60-a; 61-a (sem.1); Lucrări practice pe solfegiile cu nr. 60a; 61a; 62a; 63a. Bibliografie suplimentară activităţi practice- Solfegii: -Ioan D. Chirescu, Victor Giuleanu–Solfegii, Editura F.R.M., Bucureşti, 2005, Lucrări practice pe solfegiile nr. 58, 95, 106, 113, 177, 187, 274, 279, 281, 286, 295; -Victor Giuleanu - Teoria muzicii, curs însoţit de solfegii aplicative, Editura F.R.M., Bucureşti, 2006. Lucrări practice pe solfegii de la pag.: 52, 74, 114, 140, 161, 164, 209, 245, 257, 268, 338, 374, 420; -Victor Giuleanu–Colecţie de solfegii, Ed. F.R.M., Bucureşti, dif. ediţii, solf. cu numerele: 41, 48, 50, 77, 80, 85, 88, 101 (sem2). Lucrări practice pe solfegiile cu nr.28, 40, 41.


Conţinuturile disciplinei şi obiectivele (dobândirea unor cunoştinţe de specialitate în problemele teoretice fundamentale necesare studierii muzicii; crearea unor deprinderi de profil pentru dezvoltarea capacitaţii interpretative, cu aplicarea cunostinţelor in interpretarea muzicii prin practica solfegistică şi formarea unor atitudini specifice viitorului muzician pedagog , teoretician şi interpret, sunt în perfectă concordanţă cu aşteptările angajatorilor (şcoli, licee, instituţii de cultură : opera, operete, filarmonici, institute de cercetare, instituţii media: radio-difuziuni, televiziuni) şi ale asociaţiilor profesionale: ansambluri vocale şi instrumentale).

10. Evaluare


10.4 Curs Examen semestrial Proba orală teoretică –transpunere + intrebari curs + analiza solf. mixt; Proba orală practică interpretare (solfegii anuntate + solfegiu mixt la prima

vedere cu analiză anterioara)

Oral practic (probl teoretice, aplicative analiza + interpretare solfegii mixte)

80%

10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs Probleme teoretice şi aplicative, solfegii

Scris şi oral practic 10%

Evaluare pe parcurs Solfegii prima vedere (analiza si interpretare)

Scris şi oral practic 10 %


-Interpretare si analiză solfegii mixte (tonale, modale si hexatonice) la prima vedere

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Muzica baroca 2.2. Codul disciplinei Muz3527 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul


3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, spinetă, aparatură audio, partituri în facsimil, calculator, videoproiector, CD-uri, DVD-uri 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate despre muzica sec. XVII - XVIII

2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative)

7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea deprinderilor de identificare a specificului fiecarui secol in parte (XVII / XVIII) 2. Capacitatea de aplicare a cunostiintelor teoretice in practica realizarii basului continuu 3. Formarea unei atitudini responsabile fata de instrumente, creatie si interpretare a muzicii Barocului 4. Formarea unor criterii valorice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul 1 1. Introducere, periodizare, Barocul timpuriu demonstraţii audio Studentul va analiza si comenta 2. Aparitia cifrajului (basso continuo); Barocul – epoca “basului continuu” expunere orală/demonstraţii; partituri idem 3. Diferite tipuri de tabulaturi demonstraţii; partituri Idem 4. Aspecte inedite ale basului continuu in sec. XVII demonstraţii practice; partituri Idem 5. Opere reprezentative ale sec. XVII: Monteverdi, Gabrieli, Frescobaldi, Schütz, Lully

demonstrații audio - video Idem

6. Realizari ale basului continuu in lucrarile vocale demonstraţii ; Idem 7. Realizari ale basului continuu in lucrarile instrumentale demonstraţii Idem 8. Basso continuo in sec. XVIII partituri Idem 9. Ornamentica Barocului demonstraţii audio, partituri Idem 10. Figuri retorice demonstraţii audio, partituri Idem 11. Barocul italian: Vivaldi, Corelli demonstraţii audio Idem 12. Barocul german: Haendel, Telemann demonstraţii audio Idem 13. Barocul francez: Couperin, Rameau demonstraţii audio Idem 14. Sinteza Barocului: J.S. Bach demonstraţii audio Idem Bibliografie generală: 1. Fernanda Romila - Istoria literaturii instrumentale si vocal-instrumentale Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Bibliografie generală:


Cunoaşterea instrumentelor specifica unei epoci Formarea capacitatii de apreciere a studentului cu privire la un instrument intr-un anumit context istoric.

10. Evaluare



Scris (test grila) 80



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbaje muzicale contemporane 2.2.Codul disciplinei MUZ3526 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator 14 3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe




Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale



teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Capacitatea de a defini un anumit limbaj muzical contemporan

2. Analiza complexă a unui opus contemporan 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Sem. 5 Expresionismul

Expunere, audiţie, exemplificări

Muzicile serial-dodecafonice Muzicile neoclasice Teatrul instrumental Structuralismul în muzică Muzicile minimale, repetitive Muzica electronică Muzica acusmatică şi cea asistată de computer

Muzicile suprarealiste Muzicile „retro“ Muzicile de tip „happening“ Muzică experimentală de tip „crossover-fusion“ Muzicile extrem-orientale. Estetica exoticului Muzica de azi şi mijloacele multimedia Bibliografie Grigore Constantinescu, Cîntecul lui Orfeu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1979 Ştefan Niculescu, Reflecţii despre muzică, Editura Muzicală, Bucureşti, 1980 Ovidiu Varga, Orfeul moldav şi alţi şase mari ai secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981 Octavian Nemescu, Capacităţile semantice ale muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1983 Grete Tartler, Melopoetica, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984 Pascal Bentoiu, Capodopere enesciene, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 Corneliu Cezar, Introducere în sonologie, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 Anatol Vieru, Cuvinte despre muzică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1994 Iannis Xenakis, Muzica, Arhitectura, Editura Muzicală a U.C.M.R., Bucureşti, 1997 Sorin Lerescu, Teatrul instrumental, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001 Sorin Lerescu, În lumea muzicii contemporane, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Sem. 5 1. Audiţii muzicale

Analiză şi demonstraţie

2. Analize pe partitură 3. Realizarea unor texte de sinteză Bibliografie Grigore Constantinescu, Cîntecul lui Orfeu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1979 Ştefan Niculescu, Reflecţii despre muzică, Editura Muzicală, Bucureşti, 1980 Ovidiu Varga, Orfeul moldav şi alţi şase mari ai secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1981 Octavian Nemescu, Capacităţile semantice ale muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1983 Grete Tartler, Melopoetica, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984 Pascal Bentoiu, Capodopere enesciene, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 Corneliu Cezar, Introducere în sonologie, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 Anatol Vieru, Cuvinte despre muzică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1994 Iannis Xenakis, Muzica, Arhitectura, Editura Muzicală a U.C.M.R., Bucureşti, 1997 Sorin Lerescu, Teatrul instrumental, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001 Sorin Lerescu, În lumea muzicii contemporane, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - profesori de muzică - compozitori - muzicologi 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen - verificări pe parcurs prin:

a) referate c) analize pe partitură - examen scris, la sfârşitul semestrului, sub forma

unei lucrări de sinteză, pe baza unei tematici date din problematica cursului.

80%

10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10% Verificare pe parcurs 10%

10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Filosofie 2 2.2.Codul disciplinei MUZ3625 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor teme filosofice ȋn relaţie cu muzica 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea unor teme de filosofie a muzicii ȋn lucrările unor filosofi sau muzicieni 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Muzica la Immanuel Kant Prelegere, studiu de caz,


2. Muzica la Arthur Schopenhauer Idem Idem 3. Muzica la Friedrich Nietzsche Idem Idem 4. Filosofia muzicii la Eduard Hanslick Idem Idem 5. Filosofia muzicii la Edmund Gurney Idem Idem 6. Filosofia lui Richard Wagner Idem Idem 7. Filosofia muzicii la Theodor Adorno Idem Idem Bibliografie:

Theodore Gracyk, Andrew Kania, editori (2011), The Routledge Companion to Philosophy and Music, London: Routledge. Jerrold Levinson (1990), Music, Art and Metaphysics, Ithaca: Cornell University Press. Andy Hamilton (2007), Aesthetics and Music, New York: Continuum. Stephen Davies (2003), Themes in the Philosophy of Music, New York: Oxford University Press. Roger Scruton (2009), Understanding Music. Philosophy and Interpretation, New York: Continuum. Julian Dodd (2007), Works of Music: An Essay in Ontology, Oxford: Oxford University Press.

Diana Raffman (1993), Language, Music and Mind, Cambridge: MIT Press. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Adaptarea programelor şi a planului de studiu la realităţile pieţei muncii • Realizarea de legături cu specialiştii din domeniu, prin întâlniri, invitaţia de a participa la cursuri şi seminarii, prezenţa studenţilor în redacţii, edituri 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor Evaluare pe parcurs - eseu 10%





FIŞA DISCIPLINEI



2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Filosofie 1 2.2.Codul disciplinei MUZ3524 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -


Com

pete

nţe

prof

esio

nale


Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor teme filosofice ȋn relaţie cu muzica 7.2 Obiectivele specifice Prezentarea unor teme de filosofie a muzicii ȋn lucrările unor filosofi sau muzicieni 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sunet, zgomot şi muzică. Ritm, melodie, armonie Prelegere, studiu de caz,


2. Ontologia muzicii Idem Idem 3. Muzică, limbaj şi imaginaţie Idem Idem 4. Muzica şi afectivitatea Idem Idem 5. Muzica ȋn istoria filosofiei Idem Idem 6. Muzica la Platon Idem Idem 7. Muzica la Jean-Jacques Rousseau Idem Idem Bibliografie:

Theodore Gracyk, Andrew Kania, editori (2011), The Routledge Companion to Philosophy and Music, London: Routledge. Jerrold Levinson (1990), Music, Art and Metaphysics, Ithaca: Cornell University Press. Andy Hamilton (2007), Aesthetics and Music, New York: Continuum. Stephen Davies (2003), Themes in the Philosophy of Music, New York: Oxford University Press. Roger Scruton (2009), Understanding Music. Philosophy and Interpretation, New York: Continuum. Julian Dodd (2007), Works of Music: An Essay in Ontology, Oxford: Oxford University Press.

Diana Raffman (1993), Language, Music and Mind, Cambridge: MIT Press. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Adaptarea programelor şi a planului de studiu la realităţile pieţei muncii • Realizarea de legături cu specialiştii din domeniu, prin întâlniri, invitaţia de a participa la cursuri şi seminarii, prezenţa studenţilor în redacţii, edituri 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor Evaluare pe parcurs - eseu 10%





FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea MUZICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Citire de partituri 2.2.Codul disciplinei Muz3617 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 12 3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat Examinări 3 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 38 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de teorie,citire în chei, pian 4.2 de competenţe


Sala cu pian


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1 REALIZAREA UNEI CORELAŢII CORECTE ÎNTRE TEXTUL MUZICAL ŞI CONFIGURAŢIA SONORĂ (AVÂND UN GRAD MEDIU DE DIFICULTATE), PE BAZA ABILITĂŢILOR AUDITIVE ŞI DE SCRIS-CITIT MUZICAL DOBÂNDITE (INCLUSIV AUZUL MUZICAL INTERIOR)

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Conştientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru dezvoltarea personală şi

profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea

datelor teoretice, cunoştinţe practice) 7.2 Obiectivele specifice Citire in chei intr-o combinaţie specifică unui trio şi/sau cvartet de coarde, cheile vechii corale 8. Conţinuturi 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii Sem. II

1. Cheile unui trio de coarde Expunere, exemplificări, studiu de caz 2. Variante ale scriiturii pentru trio de coarde Expunere, exemplificări, studiu de caz 3. Cheie unui cvartet de coarde Idem.

4. Variante ale scriiturii pentru cvartet de coarde Idem. 5. Cheile vechii corale 6. Variante ale scriiturii pentru vechea corală

Idem. 7. Recapitulare generală a citirii in chei Idem.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Stoianov, Petru: Citire de partituri curs practic (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2008) Bibliografie suplimentară Grefiens, Viniciu: Curs practic pentru citire partituri, Citire în chei (Bucureşti, Editura Muzicală, 1966) Velehorschi, Alexandru: Studiul Transpoziţiei (Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1968)


- profesori de muzică 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs - 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Colocviu 100%

Verificare pe parcurs Colocviu 100% 10.6 Standard minim de performanţă

Citirea corectă a unui studiu pentru cvartet de coarde/vechea corală Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI 1. UNIVERSITATEA SPIRU HARET … · Studiul după manual, ... ... Domeniul de...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI 1. UNIVERSITATEA SPIRU HARET … · Studiul după manual, ... ... Domeniul de...